MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA | AAnul 185 (XXIX) — Ne 14 LEGI, DECRETE, HOTARARI $I ALTE ACTE Joi, § ianuarie 2017 SUMAR Ne Pagina) Ne Pagina DECIZI ALE CAMERE! DEPUTATILOR Regulamentuul are! naturale proteate de interes 2. —Decizie pentru modificarea si completarea anexei rrajjonal Valea Rea—Radovan cod 2385 5 ta Decizia pregedinilui Camel Deputaplor ne. 12017 6.158/2018. — Ordinal minisvului educalei nationale 5 pring convocarea Camerei Deputafior In sesiune cercetai stnifee privind aprobarea Planulii de exraordinars 12 fcllune pentru desegregare. geolara. gl cresterea Galati educationale. In unitle de ivajamant DECIZI ALE CURTII CONSTITUTIONALE preuriversitar din Romania o8 Decizia nr. 522 din 5 luo 2016 referitoare Ia exceptia de ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DENTISTI neconsiiiionaateacisporiior a. 202 alin. (3) tea DIN ROMANIA 8 dova sia veia din Codul de proceduracivla 28 $27018— Dace eve modteres ans 1 Daca Gira Najorl i olegel eseor Den ae ACTE ALE ORGANELOR DE SPEGIALTATE Saranser gion tenes Bienatos Rcponetaan Y seaman aesiguass a ceniaiemmaist { 2002018. — Onn al milano meds, apc. So aeeca da eebu esaloe Deng se sito ped apobaree Pani aemangerent Sonar os DECIZII ALE CAMEREI! DEPUTATILOR PARLAMENTUL ROMANIE! CAMERA DEPUTATILOR DECIZIE pentru modificarea si completarea anexei la Decizia presedintelui Camerei Deputatilor nr. 1/2017 privind convocarea Camerei Deputatilor in sesiune extraordinara In temelul dispoziilor art. 66 alin. (2) din Constitutia Roméiniei, republicata, si ale art. 32 alin. (1) lt.) si art. 84 alin, (8) 31(10) din Regulamentul Camerei Deputaflor, aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 81994, republicat, pregedintele Camerei Deputatilor emite prezenta decizie Articol_unic. — Anexa la Decizia presedintelui Monitorul Oficial al Romanici, Partea |, nr. 3 din 3 ianuarie Camerei Deputatilor nr. 1/2017 privind convocarea 2017, se modifica gi se inlocuieste cu anexa la prezenta Camerei Deputalilor in sesiune extraordinara, publicata in decizie, PRESEDINTELE CAMERE! DEPUTATILOR NICOLAE-LIVIU DRAGNEA. Bucuresti 5 ianuarie 2017. Ne 2.2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 11/5.1.2017 NEA noxd la Decvia nt 20571 SESIUNEA EXTRAORDINARA Projectul ordinii de zi gi proiectul programului de lucru pentru sedinta Camerei Deputatilor din ziua de jei, § ianuarie 2017 |, Protectul ordinii de zi 1. Depunerea juramantului de credinta fafa de tara gi popor de caitre un deputat 2. Vacantarea unor locuri de deputat 3. Proiectul de Hotarare privind modificarea anexei la Hotardrea Camerei Deputatilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componente! nominale a comisillor permanente ale Camerei Deputajior 4, Proiectul de Lege pentru moditicarea Legi nr. 227/205 privind Codul fiscal (PL-x 33812016) — lege ordinara — adoptat de Senat — 6.092016 Raport — Comisia pentru buget, finante si banci Camera decizionala 5. Proiectul de Lege privind abiitarea Guvernulul de a emite ordonante (PL-x 1/2017) — lege ordinara — adoptat de Senat —§.01.2017 Raport — Comisia juridica, de disciplina si imunitati — Procedura de urgenta Camera decizionala Il. Proiectul programului de lueru Joi, 5 ianuarie 2017 —orele 10,00—14,00 _Activitate 1h comisille parlamentare Avizarea unor proiecte de legi gi propuneri legislative; documentare $i solufionarea unor probleme repartizate comisilor $edinta in plen a Camerei Deputatilor Dezbateri asupra problemelor inscrise pe ordinea de zi Vot final —orele 15,00—15,30 —ora 16,00 DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE CURTEA CONSTITUTIONALA DECIZIA Nr. 522 din 5 julie 2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 202 alin. (3) teza a doua sia treia din Codul de procedura civila Valer Doreanu — presedinte 2, La apelul nominal se constata lipsa parjilor, Procedura de Petre Lazaroiu —judecator citare este legal indepiinita Mircea Stefan Minea —judecator 3. Cauza flind in stare de judecata, pregedintele acordi Danie! Marius Morar —judecator cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune Mona-Maria Pivniceru —judecator concluzii de respingere, ca neintemelata, a exceptiei de Puskas Valentin Zoltan —judecator neconstitujjonalitate, Acesta arata cA dispoziile legale criticate ‘Simona-Maya Teodoroiu Tjudecator sunt norme de procedura prin care legiuitorul a solufionat Tudorel Toader —judecator situatia in care existé foarte multe parti care nu s-au putut pune Fabian Niculae —magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, 1.Pe ral se aflé solutionarea exceptiai de neconstitutionalitate a dispozitilor art, 202 alin. (3) teza a doua sia treia din Codul de procedura civilé, exceptie ridicata de Marioara Prodan si Veronica Dobrescu Botea In Dosarul nr. 20,993/197/2014 al Judecditoriei Brasov gi care formeaza obiectul Dosarului Curfi Constitutionale nr. 1.780D/2016. de acord sa igi desemneze un mandatar comun, Se mai arata ca masura prin care se dispune numirea unui curator poate fi alacata in fata instan{ei superioare. CURTEA avand in vedere actele si luerarle dosaruu tirmatoarele: 4. Prin Incheierea din 16 noiembrie 2015, pronuntata in Dosarul nr, 20.993/197/2014, Judecdtoria Bragov a sesizat Curtea Constitufionala cu exceptia de neconstitutionaltate a dispozifillor art. 202 alin, (3) teza a doua $i a treia constataMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 11/5.1.2017 3 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Marioara Prodan gi Veronica Dobrescu Botea, intr-o cauza avand ca obiect o actiune in rectficare a cart funciare, autoarele acesteia araté, in esenta, ca dispozifile legale criicate sunt neconsttutjonale, intrucat nu permit accesul liber la justi i alegerea in mod liber a unui reprezentant in fata instantei judecatoresti. Autoarele exceptiel mai invoca jurisprudenta relevanta a Curti Constitujonale, respectiv Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, 6. Judecitoria Brasov apreciazd ci exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Instanta retine c& persoanele reprezentate prin curator special se pot adresa in continuare instantel prin cereri scrise sau verbal in sedinta public’, nefiind exclusa, asadar, posibiltatea de a se adresa instantei de judecata, 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului $i Avocatului Poporulu, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate 8. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionaltate este neinlemeiala. Acesta arata ca, potrvit dispoziilor art. 126, alin. (2) din Constitutie, competenta instantelor judecatorest si procedura de judecata sunt cele prevazute numai prin lege. In vitutea acestui mandat consitujonal,legiitorl are competenta de a adopta reglementari cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu apicabilitate la anumite situafi, in mod egal, pentru tol cei interesati in exercitarea acelorasi categori de drepturi sau in indeplinirea aceloragi categori de obligati 9. Guvernul aminteste cé instanla de contencios constitutional a statuat in mod constant in jurisprudenta sa c& accesul liber la justilie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justitia se infaptuieste si ca este de competenta exclusiva a legiultorului a institui regulile de desfasurare a procesului in fata instantelorjudecatoresti. Astel aceasta a constatat constitutionalitatea solutilor legislative similare cuprinse la art. 114 alin. § din Codul de procedura civila din 1865, statuand ca reglementarea crticata reprezinta norme de procedura, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitute, stabilirea competentel instantelor si a proceduri de judecata constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta find tinut, desigur, ca in procesul de legiferare sa se circumscrie cadrulu constitutional. Astfel, desemnarea unui curator special, in condiile in care partile nu isi aleg un mandatar sau nu se infeleg asupra persoanei mandatarului, nu ingrédeste accesul liber la justitie, deoarece persoanele reprezentate prin curatorul special se pot adresa in continuare instantei, prin cereri scrise, ‘sau pot solicita cuvantul, personal, In situatia Tn care dorese s& suplimenteze concluziile formulate de persoana desemnata curator. In acest sens, se mentioneazd Decizia Curti Constitutionale nr. 1.470 din 11 noiembrie 2010. 10. Avecatul Poporulul apreciaza ca dispozitile legale criticate sunt constitutionale. Se arata cd acestea sunt aplicabile situatiei in care, in acelagi proces, sunt mai mul reciamanfi sau paral Astfel, fata de necesitatea de a se asigura desfasurarea normala a actvitafi de judecata, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale parlor, udecatorul are posibiltatea de a dispune, prin rezolutie, reprezentarea coparticipantlor prin mandatar si indeplinirea proceduri de comunicare a actelor de proceduré numai pe numele mandatarului, 1a domiciliul sau sediul acestuia, Reprezentarea se va face, dupa caz, prin unul sau mai multi mandatari, persoane fizice ori persoane juridice, cu respectarea dispozililor privind reprezentarea judiciar, ‘11. Desemnarea unui curator special in cazul in care pairilo nu igi aleg un mandatar sau nu se injeleg asupra persoanei mandatarului nu are valentele ingradiri accesulu ber a justitio sau a dreptului la aparare, deoarece persoanele implicate pot jn continuare sa so adresoze instantei prin cereri scrise gi pot solicita cuvantul, personal, in situatia in care doresc sa completeze concluzile formulate de curatorul special, cispozitilo legale cricate imitand sfera acestora de actiune la reprezentare si comunicare a actelor de procedura, in vederea asigurari solutionarii cauzei cu celeritate. In plus, masura desemnatri curatorului special este supusa cailor de atac, ca orice masura dispusa prin incheiere, odata cu fondul, in temelul art. 466 alin. (4) din acelasi cod. De asemenea, se arata ca dreptul de acces la o instanja judecatoreasca nu este un drept absolut 12. In cova co priveste invocarea Deciziei nr. 462 din 17 septembrie 2014 a Curt Constitutionale, Avocatul Poporull apreciaza ca aceasta nu are incidenta in cauza. 13, Pregedintil celor doua Camere ale Parlamentulul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituionalitate. CURTEA examinand Incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-aportor, concluzille procuroruli, dispozitile legale criticate, raportate la prevederile Constitutei, precum si Legea nr. 47/1992, reine urmatoarele: 14. Curlea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potivt dispozitilor ar. 146 it. d) din Constituio, precum gi ale art. 1 alin, (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solujoneze exceptia de neconsiituionalitat. 18, Obiectul excepliei de neconstiutionalitate 11 constituie prevederile art. 202 alin. (3) teza a doua ga treia din Codul de procedura civlé, care au urmatorul continut: .(3) Dovada mandatului va fi depusa de catre reclamanti in termenul prevazut la art. 200 alin. (3), iar de cétre pérati, odata cu intémpinaroa, Daca parfile nu isi aleg un mandatar sau nu se infeleg asupra perseanei mandatarului, judecatorul va ‘humi, prin incheiere, un curator special, in condifile art. 5B alin, (3), care va asigura reprezentarea reclamantilor sau, dupa caz, a paritilor si caruia i se vor comunica actele de procedura. Masura numirii curatorului se comunica partilor, are vor suporta cheltuiolileprivind remunerarea acestuia.” 16. In opinia autoarelor exceptiei, prevederile criicate contravin dispoziilor constituionale cuprinse tn art. 21 privind accesul liber la jusiie gi art. 24 privind dreptul la aparare 17. Examinand exceptia de neconstituionalitate, Curtea constata ca s-a mai pronuntat in jurisprudenta sa asupra unei soluti legislative din Codul de procedura cvila din 1865, solutio similaré cu cea care face obiectul prezentei exceplii de neconstituionalitate. 18. Astfel, prin Decizia nr. 1.470 din 11 nolembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romane, Partea I, nr. 60 din 25 ianuarie 2011, Curtea a staluat, cu priv la prevederile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civila din 1865, ca reglementarea criticaté reprezinta norme de procedura, lar, potrivit ar. 126 alin. (2) din Constitutie, stabiirea competent! instanlelor gi @ proceduri de judecata constituie atributul exclusiva legiuitoruui, acesta find nut, desigur, cain procesul de legiferare sa se circumscrie cadrului constitutional4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 11/5.1.2017 19. Astel, Curtea a refinut of desemnarea unui curator special in concitie in care parle nisi aleg un mandatar sau nu se infeleg asupra persoanei mandatarului, nu ingradoste accesul liber la juste, deoarece persoanele reprezentate prin Curatorul special se pot adresain continuare instante, prin cereri scrise, sau pot solicita cuvantul, personal, in situatia in care doresc sa suplimenteze concluzile formulate de perscana desemnata drept curator. 20. Mai mult, Curtea a constatat ca o asemenea solute legislativa este de natura a asigura dreptul la un proces echitabil, atunci cnd sunt chemate tn judecata mai multe ersoane, astfl ca desemnarea curatorului special permite indepiinirea normala a proceduri de citare gi de comunicare a actelor de procedura, precum si destagurarea sedinjei de J\decata in conditi normale, Existenta curatoruli nu implica insa inlaturarea parjior din sala de judecata g nici nu iniatura posibitatea acestora de a se adresa instantel. In condiile in are curatorul special nu igi indeplineste obligatile in mod corespunzator, poate raspunde potivitregulior aplicabile in materia mandatulu. De altel, masura desemnarii curatorului special este supusa calor de alac, ca orice masura dspusa prin incheiore, odata cu fondul. Aga find, Curtea a constatat c& reglementarea criticala nu contravine normelor constiuitionale ale art. 21 gi at. 24 21, De asemenea, tot in privina institute curatoruui, Curtea 5-2 pronunfat asupra prevederior art. $8 alin. (4) si ar. 167 alin, (3) din noul Cod de procedura civila. Astfel, prin Decizia nr. 387 din 30 apriie 2015, publicata in Monitoral Oficial al Romanil, Partea | nr. 468 din 29iunie 2015, paragrafele 16—", Curtea a reinut, in esenta, ca institut curatorlui special a fost reglementaia in at. 44 din Codul de procedura civil din 1865, cu rolul de a preveni si inlatura anumite abuzur ce ar fi putut aparea in exercitarea drepturllor procesuale ale persoanelor prevazute de aceste dispozti. Ulteror, prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura evita fost exinsainsttulia curatelei speciale, aceasta find reglementata in prezent prin at. 58 din acest act normatv. Curtea a statuat ca aceasta institute vine 6 protejeze interesele celor chemati tn judecata si care nu au capacttatea de exeritiy al drepturior civil, intrand in aceasta categorie nu numai minor s\interzisii— persoane fice, ci si persoanele juridce or entitaile prevazute la art. 56 alin. (2) din Codul de procedura civil, gi anume .(..) asocatile, societatile sau alte ent fara personatate juridca, daca sunt constitute potrivt legit 22. Curtea a refinu ea, potivt a. 167 alin. (1) din Codul de procedura civil, in situalia In care reclamantul invedereaza, motivat, c@, desi a facut tot ce -a statin putinga, nu a reusit sa ate domiciiul pératului sau un alt loc unde ar putea f itat potrivt lei, instanta va putea incwvinta citarea acestuia prin Publicitate, Ca atare,citarea prin publicitate nu aré loc de plano, Gi este o acfiune subsecventa demersurlor nereugite efectuate {in sensul aftr domiciulii paratului ori a unui at loc unde ar putea fi citat potrivit legi. Insa, in cazul in care instanta ‘Incuviinteaza citarea par{ii parate prin publicitate, este obligata 84 numeasca un curator dintre avocaii barouli,potrivt at. 68 din acelagi cod, care va f tat a dezbateri pentru reprezentarea intereselor parétlui 23, Potrvt art. 48 alin. (1) (2) ain Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013, avansarea remuneratei curatorulu special numt de instar fn condi art. 88 gi 167 din Codi de procedura cvilé este in sarcina persoanei ale carelnterese sunt serotte prin numirea curatoruli. Instanta poate stabil, prin ‘Incheierea prevazuta de art, 58 alin. (4) din Codul de proceduraé civila, ca avansarea remunerafii curatorului sa se faca de cealalté parte, cénd 0 asemenea masura este in interesul continua procesulu. In mod exceptional, in cazuri urgente, care nu sufera aménare, instanta va Incuviinfa avansarea remuneratii cuvenitecuratoruvi special din bugetu statu, iar sumele avansate din bugetul staului cu tilu de remuneratie pentru curatorul special constituie cheltuielt judciare gi vor fi puse In sarcina pati care plerde procesul, Partea care avanseaza sumele cu ttl de remuneratie a curatoruli special are protecia drepturor procesuale, nefndu limitat accesul la justite, intrucdt la finaluljudecati aceste sume ce reprezinta remuneratia curatorului special se includ in cheltulelile de judecata gi vor fi puse in sarcina parti care pierde procesul 24. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei Curt, att solutia, c&t considerentele cuprinse in aceasta decizie igi pastreaza Valabiltatea 5 in prezenta cauza. 25. In ceca co priveste invocarea Deciziei nr. 482 din 17 septembrie 2014 a Curti Constiutionale, instanta de contencios constitutional apreciaza ca aceasta nu are incident in cauza 26. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art 146 lit d) gi al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art, 1—3, al art. 11 alin, (1) It. Ad) si al art, 29 din Legea nr, 47/1992, cu unanimitate de voturi CURTEA CONSTITUTIONALA in aumele leg DECIDE: Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitulionalitate ridicata de Marioara Prodan si Veronica Dobrescu Botea in Dosarul nr, 20.993/197/2014 al Judecatoriei Brasov gi constata ca dispozitile art, 202 alin, (3) teza a doua $i a treia din Codul de procedura civla sunt constitutionale tn raport cu crticile formulate. Definitiva gi general obligatorie. Decizia se comunica Judecatoriei Brasov si se publica Tn Monitorul Oficial al Romaniei, Partea | Pronuntata in gedinja din data de 5 iulie 2016. PRESEDINTELE INTERIMAR AL CURTII CONSTITUTIONALE Prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian NiculaeMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 11/5.1.2017 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL MEDIULUI, APELOR $1 PADURILOR ORDIN privind aprobarea Planului de management sia Regulamentului ariei naturale protejate de interes national Valea Rea—Radovan cod 2385 ‘Avand in vedere Referatul de aprobare nr. 110.883/AC din 24 iunie 2016 al Directiei biodiversitate, {inand cont de Decizia etapei de Incadrare nr. 1.160 din 1 julie 2014 a Agenfiei pentru Protectia Mediului Dolj, Avizul Ministerului Culturi nr. 3.436 din 3 iunie 2016, Adresa Ministerului Agricutturi si Dezvoltarii Rurale nr. 91.267 din 10 iunie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administraiei Publice rr, $6.368 din 15 iunie 2016 si Adresa Departamentului paduri nr. 28.736/ES din 14 iunie 2016, in temeiul prevederlor at. 21 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului rr, $7/2007 privind regimul arilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modifica si completari prin Legea rr. 49/2011, cu modificdrile gi completaiile ulterioare, precum gale art. 13 alin. (4) din Hotararea Guvernului_ nr. 38/2015 privind organizarea $i functionarea Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, cu modifcarile si completarile ulterioare, istrul mediului, apelor gi padurilor emite prezentul ordin, Art. 1. — Se aproba Planul de management al ariei naturale protejate de interes national Valea Rea—Radovan cod 2385, prevazut in anexa nr. 1. Art. 2. —Se aproba Regulamentul arie naturale protejate de interes national Valea Rea—Radovan cod 2385, prevazut in anexa nr. 2 ‘Art. 3.—Anexele nr. 1 si 2*) fac parte integranta din prezentul ordin. Art. 4. — Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea! P. Ministrul mediului, apetor gi padurior, Viorel Traian Lascu, secretar de stat Bucuresti, 4 iulie 2016. Nr 1.296. Anexele nr 4512 e publica In Monitor Ofcial al Remarie, Parte | nr. 1 bi. care la Centr pent relat eu publeul al Regel Autonome Manton! Oficial6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 11/5.1.2017 MINISTERUL EDUCATIE! NATIONALE $1 CERCETARI STIINTIFICE ORDIN privind aprobarea Planului de actiune pentru desegregare scolara si cresterea calitafii educationale in unitat de invatamént preuniversitar Romai In tomeiul prevederior Logit educatict nationale nr. 1/2011, cu modifcaile gi completa ulterioare, gi alo Hotarari Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei Nationale gi Cercetari si completarile uterioare, tiintifice, cu modificarile ministrul educatiei nationale gi cercetarli stiintifice emite prezentul ordin. Art. 1. — Se aproba Planul de actiune pentru desegregare scolar $i cresterea calitatii educationale in_unitalile de Invajamant preuniversitar din Romania, prevazut In anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art, 2. — Planul de actiune pentru desegregare scolara si cresterea calitatii educationale in unitatile de invatamant preuniversitar din Romania reprezinta documentul de politica publicé al Ministerului Educatiei Nationale si Cercetari Stiintitice care cuprinde obiectivele, masurile strategice si Galendarul activitatior menite s& prevind si sa elimine orice forma de segregare scolara din sistemul de educatie din Romania. ‘Art 3. — Prezentul ordin se publicé in Monitorul Oficial al Rom@iniei, Partea | Ministrul educatiei nationale si cercetari stintitice, Mircea Dumitru Bucuresti, 22 decembrie 2016, Ne. 6.158, ANEXA PLAN DE ACTIUNE pentru desegregare scolara $i cresterea calitafii educationale in unitatile de Invatamant preuniversitar din Romania Planul de acjiune pentru desegregare si cresterea calitati educationale in unitaiile de Invatamant preuniversitar din Romania reprezinté documentul de politica publicd care cuprinde obiectivele, masurile strategice si calendarul activitatlor menite s previna si sa elimine orice forma de segregare scolara din sistemul de educate din Romania Pentru implementarea Planului de acfiune pentru desegregare scolar si cresterea calitatii educationale in unitafile de invatamant preuniversitar din Romania, avand in vedere complexitatea activtatilor si necesitatea unor abordari transsectoriale ¢i integrate, Ministeru! Educatiei Nationale si Cercetarit Stiinfifice poate incheia protocoale de colaborare cu Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltarii Regionale siAdministraffei Publice, Ministerul Sanatafi si Ministerul Muncii, Famili, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, cu organizatii neguvernamentale sau cu ali parteneri educational Romania 2016 — stare de fapt Fenomenele de segregare scolara au fost insuficient analizate, nu au facut obiectul unor evalua sistematice, iar cadrul juridic in vigoare a fost prea putin folosit pentru implementarea lunor masuri consecvente privind desegregarea scolara. Desi ‘xista cateva cercetari privind segregarea scolara a elevilor romi {unde amploarea estimata a fenomenelor de segregare scolara atinge cote alarmante), practic la nivelul sistemuului de educatie din Romania nu exist date statistice privind alte forme de TUNICEF, Romani CRISS, 2008, segragare soolard (segregarea scolara a copillor cu dizabiltai, segragarea scolard a elevilor pe criteriul statutului socioeconomic al famillor ete). Ca atare, sunt necesare monitorizarea tuturor acestor forme de segregare scolara (despre care exista indicii {furizate in diferite cercetari sau tn cadrul inspector ¢colare) si elaborarea unor metodologii de monitorizare, preventie $i interventie specifice fiecarui crteriu de segregare. Datele de cercetare existente ne arata ca: —1n 2007—2008 dintr-un grup de 90 de scoli, in 67% din aceste scoli erau prezente fenomene de segregare scolarat; — in 2015, un raport al Comisiei Europene semnala ca ,26% dintre elevii romi din Romania invata in clase separate etnic”2; — in anul scolar 2015—2016 0 monitorizare a segregarii scolare a elevilor romi tn Regiunea Nord-Est (la nivel de unitate de Invatamant, la nivel de cladir, la nivel de clase gi la nivelul ultimelor doua banc) atrage atentia ca Intr-o scoala din 5 se manifesta cel putin una dintre cele patru forme de segregare scolar a elevilor romi? (20,1%, respectiv 82 de unitati de Invatamant preuniversitar din cele 407 care au furnizat suficiente date pe baza carora sa poata fi analizate diferitele forme de segregare gcolara a elevilor romi); — alta cercetare derulata in 2008—2010 tn 100 de scoli gi gradinite din 20 de judete demonstreaza o putemicd corelatie Intre gcolile unde se manifesta fenomene de segregare scolara a elovilor romi gi calitatea redusa a educatiei*; 2 Education and Training Morter —Romaria 2015, European Commission, 2015, 2 Cenitul de Advocacy gi Drepturile Omului (CADO), 206. UNICEF, Agenta de Dezvoliare Comuritarampreuns, 2010,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 11/5:1.2017 7 —alte cercetari in acest domeniu au evidentiat cA mixarea elevilor (pe crteruletnic, al statutului socioeconomic al famililor, al performantelor scolare etc.) nu impieteaza cu nimic asupra performantelor gcolare ale elevilor cu rezultate scolare bune, in sschimb contribuie semnificativ la imbunatajirea performanjelor soolare ale elevilor cu rezutate gcolare mai slabe, la incluziunea educafionala eficace a elevilor din grupuri vulnerabile, la consolidarea unui etos scolar incluziv sila cresterea pe ansamblul Unita: gcolare a performantelor educationale si a dezvottarii competentelor cognitive si noncognitve ale tuturor elevilor ete. Ministerul Educate! Nationale si Cercetari Stine propune urmatoarele obiective gi masuri strategice pentru prevenirea si eliminarea oricdrei forme de segregare scolara din unitajle de invatamant preuniversitar (indiferent de criteriul de segregare: segregare pe critril etnic, segregare pe criterul performantelor scolare, al statutului socioeconomic al famililor, mediului de rezidenta, dizabiltati, cerintelor educationale speciale): — Obiectivul 1: Completarea/Modificarea_cadrului legislativ privind desegregarea gcolara in Romania + Masura 1.1, Modificarea Ordinului ministrului educatie cercetaril si tineretulul nr. 1.840/2007 privind interzicerea segregarii $colare a copillor romi si aprobarea Metodologiei pentru prevenirea si eliminarea segregarii scolare a copillor romi, ca act normativ cadru pentru interzicerea tuturor formelor de segregare scolar (prin includerea in definitia segregatii scolare a celorialte forme de segregare scolar — segregare pe riteriul performanfelor ¢colare, al statutului socioeconomic al famililor, medivlui de rezidenta, dizabiltatil, cerintelor tedlucationale speciale; prin complelarea cadrului legal existent cu indicatori relevant privind calitatea educatje’ si cu sanctiuni specitice gi relovante; prin elaborarea si adoptarea, ca anexe, a ‘metodologilor de monitorizare, preventie gl intervene, specifice fiecarul crteriu de segregare gcolard etc.) ‘Termen de implementare: Modificarea Ordinului ministrulu educafei, cercetari si tineretului nr. 1.540/2007 — decembrie 2016; elaborarea metodologillor specitice fiecarel forme de segregare scolara— mai 2017 * Masura 1.2. Analizarea $i modificarea Ordinului ministrulu educatiei, cercetari,tineretulu si sportului nr. §.555/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea gi functionarea centrelor judetene/al municipiului Bucuresti de resurse si asistenté educationala, cu modificile si complete ulterioare, in prvinta norma consiierului scolar (astfel incdt sa se asigure o interventie eficienta gi eficace a consilierului scolar) Tetren de implementare: martie 2017 + Masura 13. Constituirea unui grup de lucru pentru analizarea si modificarea urmatoarelor acte normative — Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului i sportului nr. §.574/2011 pentru aprobarea Metodologielprivind organizarea servicillor de sprijin educational pentru copii, elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale integrati in invatémantul de masa, cu modificarile ulterioare; — Ordinul ministrului educatiei, cercetari, tineretului si sportului nr, 5.573/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a invatémantului special gi special integrat; — Hotararea Guvernului nr. 1362016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per eleviprescolar si stablirea finantarii de baza de la bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/pregcolar, pentru tofi prescolart $1 elevii din Thvatamantul general obligatoriu particular $i confesional acreditat, precum si pentru cei din invajamantul profesional $i liceal acreditat, particular gi confesional (introducerea unui indice de corecte pentru standardul de cost calculat per elev in functie de numarul elevilor cu CESidizabiltate). Grupul de lucru va fi constitut din psihopedagogi, cadre didactice, reprezentanti ai autoritatior locale, ai ONG-urilor (inclusiv ai ONG-urlor rome). Agentiei Romane de Asigurare a alti in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP), Institutului de Stinfe ale Educatiel(ISE) etc. gi va avea ca proritai tematice: evaluarea copilor in vederea orientarii gcolare, orientarea scolara a copillor cu dizabiltalicatre gcolie de masa sau catre Feteaua gcollor-plotincluzive, introducerea conceptului de mediu minim restriciv tn educatie, posibiitatea elevilor cu CESiaizablitate de a urma simultan cursuri/ore th mal muite tipi de unitati de educatie In functie de particulartatile sale, elaborarea algoritmului de reducere a numarului de copii in clasele unde exist elevicu dizabiltai, analizarea motivelor care au dus la suprareprezentarea copilor mi in scale speciale etc. Grupul de lueru se va focaliza gi pe elaborarea unui set de instructiuni privind modaltatea de tranzitio graduala a elevilor din scolile speciale catre scolile de masa (sau scol-plot incluzive), reorganizarea scolilor speciale pentru a creste ponderea numarului de ore si specialist in reabiltare si terapi Compensatori reglementarea functilor de manager educational de caz care élaboreaza planul individualizat de educatie si Urmareste evolutia copilulul, Infinjarea unei comisi de faclitare a tranzitil olevilor cu dizabiltati catre invajamantul postliceal/universitarpiata muncii etc. TTermen de implementare: martie 2017 — Obiectivul 2: Cresterea calita educationale in unitafile de invatamant preunive Romania + Masura 2.1, Realizarea, in baza unel cercetari bazate pe colectarea de dale din toate unitajle de invajamant preuniversitar din Romania, a unei hari a segregari educationale — Harta segregarii scolare din Romania (datele colectate vor fi dezagregate pe varsta, gen, etre, mediu de rezidena, statut socioeconomic al familiei, dizabilitate, performanta gcolara) Termen de implementare: august 2017 + Masura 2.2. Realizarea si implementarea unui plan strategic national privind desegregarea gcolara (care va cuprinde masuri pentru prevenirea si combaterea tuturor formelor de segregaro scolara), pe baza cercetari destagurate de Ministorul Educate Nationale gi CorcetariiStntfice in toate Unitafile de invatamant preuniversitar din Romania ‘Termen de implementare: realizarea planului strategic — septembrie 2017; implementarea planului strategic — septembrie 2017 — Obiectivul 3: Formarea resurselor umane din u /atamant prouniversitar segregate identificate la nivel nal * Masura 3.1. Includerea in planul strategic national a unel componente sectoriale privind formarea resurselor umane din sistemul de educatie Termen de implementare: septembrie 20178 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 11/5.1.2017 + Masura 3.2. Selectarea personalului didactic $i didactic auxliar din unitajile de Invatamant preuniversitar cuprinse tn Harta segregarii scolare din Roménia care vor participa la programe de formare Termen de implementare: septembrie 201 7/anual + Masura 3.3. Formarea cadrelor didactice si a managerilor Gin unitate de invatamant preuniversitar (cu prioitate a celor cupringi in Harta segregarii scolare din Romania) in domeniile managementulul gcoler, calltatii educate, educate incluzive 51 nediscrimindri, intercuturalitai gi atrageri si gestionarii de fonduri (fonduri sociale si de investi europene — FSIE, ERASMUS+, Fond ONG ete.) TTermen de implementare: octombrie 2017 + Masura 3.4, Elaborarea unui program de schimb de cexperionta intro unitaile de invajamant prouniversitar cuprinse Jn Harta segregari scolare din Romania si unitajle de Tnvatamant preuniversitar — model de bune practci TTermen de implementare: septembrie 2017 — Obiectivul 4: Dezvoltarea unui sistem de stimulare a resurselor umane din unitafile de invatamant prouniversitar segregate * Masura 4.1. Identificarea 51 implementarea unui pachet de masuri pentru stimularea 5 aragerea resursei umane de caltate ‘in unitaile de invatamant preuniversitar segregate prin oferrea 4o facitai si alte stimutente TTermen de implementare:identiicarea pachetului de masuri — iunie 2017; implementarea pachetului de masuri — septembrie 2017 —Obiectivul 5: Dozvoltarea unor masuri complementare de prevenire $i combatere a discriminaril sau segregaril scolar do invajamant din Roma + Masura 5.1. Revizuirea si punerea Th practica a Ordinulul rmiristrului educate, cercetari gi tineretului rr. 1529/2007 prvind dezvoltarea problematic diverstai in currioulumul national si introducerea elementeloristoric, ingvstce s culturalidentitare ale comunitti locale in actvitatea didactic a gcoli Termen de implementare: aprite 2017 + Masura 5.2. Analizarea si modificarea corespunzatoare a curriculumului prin introducerea elementelristorice, ingvistice sicullural-identitare ale minorittilor ‘Termon de implomentare: august 2017 + Masura 6.3, Dezvoltarea unor programe de formare intercultural inital la nivelul universitaior, gi continua, prin oferta casei corpului didactic, a cadrelor dldactice si a personalulul didactic auxllar in vederea infelegeriielementelor istorice, ingvistice gi culturaLidentitare ale minortajilor si pentru prevenirea discriminari ‘Termen de implementare: august 2017 + Masura 5.4 Promovarea slimei de sine gi a educatjel incluzive prin activtat centrate pe nevolle elevuli —dezvoltarea unor programe de promovare a stimei de sine sia educatielincluzive — redactaroa do materiale dedicate promovariistimei de sine $i educatieiincluzive in randul elevilo. ‘Termen de implementare: martie 2017 + Masura 5.5. Proiectarea gi implomentarea unui program national muitianual pentru prevenirea diserminari, rasismuli, antiseritismului, antigénismului, homofobiei si a violent gi bulying-uli in unitate de invatamant din Romania Termen de implementare:februarie 2017 + Masura 5.6. Dezvottarea parteneriatului gcoala-parint fn umnitafle de invatémant preuniverstar identiicate ca find segregate, prin reaizarea: a) proiectari i derulari de cursuri de educatie parentala dedicate parntior ai céror cop sunt elev in unital de invatamant preuniversitar segregate; b)stabitri unui proces de consiliore cu olevi care au fost vitime ale segregari scolare; ¢) elaborarii unui proces de dezvoliare a unui Parteneriat inte scoala gi paring! in unittile de Invatamant prouniversitar incluse in Harta segregari gcoiare din Romania Termen de implementare: martie 2017 = Obiectivul 6: Crogterea alti educationale in sonsul relevantei etnice a acestora prin pozitivarea imaginii de sine stnice a copiilor romi * Masura 6.1. Identficarea, dupa criteri referitoare la caltatea servcilor educationale oferte, a acelorscol-model cu predare in limba romani Termen de implementare: marie 2017 + Masura 6.2. Desfagurarea de programe educafionale de suport (sc0alé dupa gcoala, mentorat cultural, spin educational intensiv, educate parentala, acordarea de burse de stucu si de excelent etc.) n gcole-model cu predare in limba romani Termen de implementare: aprile 2017 + Masura 6.3. Campanii de promovare a gcolior-model cu predare in limba romani Termen de implementare: marie 2017 + Masura 6.4. Infintarea unor sec biingvo (cu predare in limbile romana gi romani) si cu speciaizare pe limba, istoria gi cuitura romani, in cadrul unui liceu-model Termen de implomentare: august 2017 — Obiectival 7: Monitorizarea gi ovaluarea permanenti a masurilor cuprinse in acest plan de actiune + Masura 7.1. Constituirea, sub coordonarea Ministerul Educatici Nationale si Cercotarii Stintice, a unei Comisii de desegregare gi incliziune educationala alcatuite din specials din cadrul ministeruli, mediuisi academic, organizatilor neguvernamentale gi ator insttufi relevante Termen de implementare: matie 2017 + Masura 7.2. Realizarea unui raport anval_privind segregarea gi caltatea servcilor educationale din Rom@nia Termen de implementare: august 2017 + Masura 7.3. Modificarea standardelor de acordare a autorizari, acreditarit gi evaluat periodice a unittior de invatamant preuniversitar si cin perspectiva prevenirt si combate segregari scolare Termen de implementare: august 2017