VECHEA BISERICA DIN NALATI (JUD. HUNEDOARA) ADRIAN ANDREI RUSU Pini de foarte curind, satul Nilati, aflat la circa trei kilometri sud- vest de orasul Hateg, pe o sosea secundar’ inspre Sarmizegetusa, de-a hin- gul Riului Mare (fig. 1), nu fusese remarcat in literatura istoricé romaneased decit pentru citeva epigrafe romane, asociate cu citeva puncte de unde se culeseserii relicve minore din aceeasi vreme !. Apoi intimplarea a scos la iveali un tezaur medieval tirziu, publicat in anul 1979 2, In anul 1986, tot in hotarul localitatii 8, a fost cercetati o fortificatie de pimint, dis- trus& partial de eroziunea Riului Mare, inainte de a dispare cu totul sub acfiunea buldozerelor santierului hidroenergetic Sintiméria Orlea. Desi inci nepublicat, materialul arheologic pare sii indice un obiectiv medieval timpuriu (ante sec. XT). La fortificatia ca atare (fig. 2) se refer’ o informatie inedita, din anul 1699, care o mentioneazi ca pamintul Gre- distya, trecut din stipinirea familiei Kendeffy in aceea a familie’ Nalatzi ‘, Plasarea punctului este asigurati prin aceea ci familia Kendeffy avea mo- siile orientate numai spre SintAmiria Orlea, sector in care nu au fost sem- nalate ruine romane, de la care toponimul ar fi putut proveni. Oricum, se elimina astfel definitiv suspiciunea potrivit ciireia cele dows valuri at fi fost amenajate doar cu prilejul luptelor din primul rizboi mondial. Biserica medievali care ne intereseazi aici a fost situat’ in centrul satului Nilati, la o mie% distant de altarul bisericii actuale, in cimitir. Locul ei este usor de regisit dupi ce, pe soseaua Hateg-Reea, se trece de conacul Nalatzi-Fay si parcul inconjuritor. Bisericile si cimitirul sint deli- mitate la vest de sosea, la nord de cea mai mare uli a satului, iar la est gi sud de gospodirii firtinesti. Pind la data cercetirilor arheologice din anul 1989, se distingeau doar ruine inegale, pind la un metru iniltime, inecate in tufe, pimint si gunoaie. Mentionitrile bisericii ruinate nu au lipsit 5. Radu Popa a adiugat citeva consideratii noi, relative la dimensiu- nile ei, 2 IDR, vol. 11/2, Bucuresti, Ed. stiin{ities, 1980, passim. 2 Olimpia Palamariu, Tezaurul de ta Nalafi-Vad, In: Sargelia, 14, 1979, p. 28, 4 Mai precis la limita dintre {erenurile Fabricii de conserve si de CAP Halex, pe fostul Tot al Toanei Jured. 4 Arh, Stat. Cluj-Napoca. Fond Kendeffy. Inventar vechi de arhiva nr, 262. % Andrei Mediesanu, Biserici medievale roménesti de odinioard din Tara Hafegului, In MB, 35, nx. 78, 1989, p. 500. Parohia Nalatilor fiind ortodox4, istoricli greco-catolici in frunte cu Stefan Moldovan au ignorat-o, © La inceputurite evului medite romanese, Tara Hafequlni, Bucuresti, Edit. stiint. si eneicl., 1988, p. 239-340. EPHEMERIS NAPOCENSIS, 1, 1991, p. 12128 ADRIAN ANDREI RUSU Cercetarea arheologick ? a fost in bund mésuri limitati de mor- mintele cimitirului aflat si astizi in functie. Din acest motiv, intreaga laturi de nord si jumitate din cea de sud a rimas neatinsi de’ ganturile atheologice. ST a fost practicaté in interior, pe toati lungimea bisericii (L=2m), avind drept ax median axul median al biserieii ;8 TL (2 x 2,50m) Fortiticatie medievalé impurie sind, Sf \y B Vig. 1. Ainplasarea satului Nalati. trasat in exteriorul altarului, la 1,5 m de colful de sud-est ; § IIL a fost sipati in interior, la 0,25 m sud de $1 (L=1 m); § TV la 1m sud de S IL, ling’ colful de sud-est al altarului (2,5 x 2,5 m); $ V, pe latura sad, prin pistrarea unui martor de un metru de § TV, a cuprins gi ‘ul exterior al navei si contrafortul din acelasi punct (1=2,25 m, L= 3,75 m);C T in fata intrarii, extinsd treplat pind la dimensiunile de 3,90 x 1,10 m. Au mai fost apoi practicate mici sondaje interioare pentru iden- 7 Sapaturile s-au destigurat in perioada 6—27 iulie 1989, in paralel cu cele de la Vad. u participat Zeno Pinter, arheolog din Ofelul Rost, si studentii istorici ai Universi- tapi din Cluj Gheorghe Petrov (an IIL) si Toan Paseu (an 1). Minanjarea luerdrilor a fost asign= rat de Universitatea din Cluj si piscopia Aradulut.VECHEA BISERICA DIN NALATI — HUNEDOARA 129 tificarea traseului fundatiilor vei S$ IE (veai fig. 3). Stratigrafia monamentului ne rolevii ef avem de-a face cu o fundare in teren virgin, fari o locuire anterioar’, Citeya materiale care it preistoriei au fost purtate mai ales in altar s chi si s-a desfiintat profilul dintre S-T si Fig. 2. Fortificajia medieval timpurie de la Nalai. -a procedat de altfel si cu abundentul material din epoca romana. In inte- riorul navei au fost clar surprinse trei_nivele mai importante. Cel mai vechi, pistrat doar deasupra mormintelor interioaro (fig. 4) este pigmentat cu lemn ars gi se suprapune peste un sol vegetal. Un al doilea nivel este marcat de urmele unei vechi podele de cirimizi, in cea mai mare parte distruse si curate. Urmele acestui strat se intilnese numai eiitre baza zidurilor si dispar cu totul in mijlocul edificiului, Pardoseala cu cirimidi romani, a acoperit vechile fundatii ale arcului de bolt, locul gropilor stilpilor de la scheli, dar si pe M19. Cu acelasi prilej, in colful de nord-vest al altarukui a fost instalat un fragment de tub de conduct’ romani (h = 0,19, 6 = = 0,24 m). Banuim ca instalatia a fost facut’ pentru seurgerea apei de la spilavul miinilor in cursul slujbelor religioase. Judecind dup 0 moned& descoperita intre masa altarului si peretele de est, pardoseala cu ciriimid& romani, ori ceea ce mai rimésese din ea, a fost inlituraté in jurul anului 1888. Spre deosebire de nava, in altar, s-au mai operat citeva amenajari care au produs invalmasirea straturilor. Peste solul viu exist’ acolo o nive- Jare cu lut, fragmente de mortar, eioburi si cuie, in care a fost plantat pi- ciorul prostolului. O singuri observatie stratigrafica, efectuat in colful de nord-vest al altarului, ne permite si binuim ci la inceputurile functio- niirii bisericii se clea peste o amenajare cu pietre si mortar. Inaintea pode- Jei de ciirimidi s-au mai adingat alte straturi de pimint amestecat. a Cel mai now nivel din vremea funetionsrii bisericii, surprins uniform in tot interiorul, este dat de un strat relativ subfire de piimint batut, amestecat: cu nisip, care a sustinut 0 podea de lemn. Nivelul de diximarc, inegal, nu coboari nici in interior, nici in exterior, sub 0,50 m. Fundatiile bisericii au fost construite pe intregul traseu al planului pina la nivelul de edleare, cu o orientare deviati, de 138° sud, ceea ce in- died un santier de iarni, Se prefigura astiel o biserici cu altar pitrat, usor 9 — 9, 3262130 ADRIAN ANDREI RUSU 4 neregulat (interior 2,98 x 2,70 x 2,80 x 2,42 m) si cu o nav’ dreptunghiu- lara (3,60 x4,40 m), cu doi piloni de sustinere a unui are de bolt’ intro cele dous elemente fundamentale si cu contrafortii exteriori aferenfi. Grosimea fundatiilor oscileaz% intre 0,85—0,90 m. Dintr-o cauzi necunoseutii constructia a fost oprita in acest stadiu incipient. Cind s-a reluat constructia elevatiilor nu s-au mai respectat decit in parte vechile fundatii, in asa fel incit in zona altarului au fost, sesizate variatii care ajung pina la o diferent de 0,15 m, in ambele sensuri, de la fundatia ini Si mai evidente sint diferentele de la fundatiile pi- cioarelor arcului despirtitor al altarului denava. In dreapta, ol a, fost depi- sit cu 0,20 m spre est, dar s-a scurtat spre intrarea iconostasului eu 0,06m. Cel din’ stinga este si el mai scurt cu 0,12 m, dar initial fusese mai lat cu 0,19 m (vezi fig. 7 sus). Grosimea zidurilor din elevatie rm sa modi- ficat. Nu posedam nici cel mai mic indiciu care si permits supozitia exis- tentei unei prime biserici distruse ori demolate. Stratigrafic nu a fost gasit nici un indiciu asupra vreunei demoliri de elevatii anterioare celei_tirzii si definitive. De asemenea, se exclude posibilitatea cao astfel de fundatie mult prea lata si adinc% si fi servit unei biserici de lema, cu toate cd, prezenta unui nivel de ardere, descris ceva mai sus, pare 88 0 probeze Hlevatia de piatr’ a fost reluaté nu cu mult mai tirziu, fri sii se renunte la formele vechiului plan. Asa precum am aritat, s-au operat citeva moditicdri neesentiale la grosimea pilonilor iar in sectoare diferite (vezi fig. 3) fundatia a fost depisitt sau Kisat& la vedere eu 0,05—0,15 m. In fragmentele de ziduri pistrate se distinge un miez inecat in mortar si paramente orinduite din piatriy de riu: La cirea 2m de coltul de sud-est a) altarului, in SIV a fost descoperitd o varnita in care se mai pistra var de foarte buna calitate. Cu toate ci situarea ei era incomodi pentru trans- portul in interior, rostul ei ar fi-greu de explicat dup% momentul in care cimitirul a intrat in functie. Prezenta unui altar roman in imediata vecin’- tate a intririi s-ar cere interpretata ca o sursi neconsumati de calear su- perior (marmura) pentru prepararea mortarelor. Doud fete ale altarului au fost in asa fel cioplite incit nu las’ loc altei interpretiri. Totusi trans- portul piesei pind ** veciniitatea biserieii a fost o mare incomoditate de caro nu era nevoie daca sfiirimarea blocului de marmuri ar fi fost ficuti Ia locul de descoperire, in. situl roman. Ca urmare; este plauzibil ca trans- portul si fi fost efectuat intr-un dublu scop, pentru constructie si pentru prepararea varului, In final, s-a renun{at la integrarea in zidirie si, fapt destul de neasteptat, s-a procedat la ingroparea piesei. Potrivit observatii- lor stratigrafice, altarul a fost acoperit cu un sol negricios, cu pigment de mortar, apoi un strat de pimint viu, un nivel de dirimare ori constructie au ckramizi si mortar, toate suprapuse de solul vegetal actual. Straturile doi si trei au fost produse, dup’ toate probabilitXtile, de santierul de con- structie al bisericii cu hramul Sf. Tlie, aflate astiizi in funetiune. Pentru a incheia observatiile legate de constructie, semnalim inc’ © groapi cu mortar alb, cirlimizi si pamint, in $ TI, la picioarele lui M 19, dar sigur mai nou decit el, a ciirei destinatie este imprecizabila. Cercetarea arheologic’ a fost in misuri si formuleze si concluzii interesante pe seama sistemului de acoperire a bisericii, Pentru incheierea constructiei mesterii an utilizat o scheli sprijinitd pe patru stilpi fixafi“AS) wpuasq ERIONAANE Te pas op IMEYOL “P “FEL ans 1s04d Is5 VECHEA BISERICA DIN NALATI — HUNEDOARA 131 6. Sus: intrarea in biseried; jos: zona eltarului.132 ADRIAN ANDREI RUSU 6 in pimint cu pictre gi fragmente de cirimid. Au fost gisite urmele a trei stilpi de sustinere, doi pe latura de nord si unul in sectorul de sud-est al navei (vezi fig. 3), Cel de-al patrulea a dispirut datorit’ lui M 19, ceca ce asiguri datarea relativ’ a schelei, in functie de datarea mormintului indicat. In coltul de sud-est al navei a fost regisit un fragment de bolt’ pribusits (fig. 7). Locul descoperirii si felul de dispunere al ciiramizilor gi pietrelor sugereaza o bolt’ semicilindrie’ cu penetratii, Din dirimituri au fost scoase si fragmente mirunte de nervuri in stuc. In dosarul parobiei Nalati se mentioneazi cha existat si o turd modesta din _cirdmizi romane. Spre deosebire de elevatiile rimase ined in picioare, care contin aproape in exclusivitate piatri de xiu, in bolt s-a utilizat masiv ciiriimida roman’. lui a fost din gindrili, dupi cum 0 dovedese cuiele spe- tiuni, dar s-au gisit si olane si figle romane, fri si fim. in mas specificfim raportul dintre cele dou’ tipuri de materiale, Tntrarea in biseric% (fig. 6 sus) situat’ aproximatiy la mijlocul Jaturit de nord, are o deschidere de 1,22 m. Un prag, lat de 0,25 m (-+0,24 m), @ corespuns unui ancadrament de lemn ori piatri, dispirat cu totul. In ultima etapi de functionare, pietrele din grosimea intririi au fost fixate cu ciment. Printre dirimituri nu s-au descoperit fragmente care sit aduch. imuriri eu privire la forma sau dispunerea ferestrelor. Inire altar si navi a functionat. o vreme o fundatie de piatrit (0,70 _ x 0,75 m, 0,38 m), care a susfinut iconostasul. Ling’ el au rimas dow’ i trari, cea din stinga de 0,70 m, cea din dreapta de 0,80 m. Este imposibil de precizat cit timp a functionat. Lipsit de cronologie este si noul iconostas de lemn, ce a fost instalat intr-un sant de 0,18 x 0,20 m, ciptusit eu pietre mirunte si fragmente de cirimizi romane (fig. 6 jos). Stim c% vechile usi au fost conservate in zona stabilitS de iconostasul de piatré, Piciorul mesei altarului a fost fundat la 0,28 m iar prin aranjarea unor ciramizi romane gi pretre a dobindit o form ugor romboidala (0,59 x 0,48 x 0,57 x 0,59 m) orientaté in aga fel incit si fie vizibili prin usa din dreapta iconostasului. Ta 0,25 m in fata iconostasului, o groapi cu diametrul aproximativ de 0,10 m’a adipostit, probabil, tetrapodul. In extrema de vest a navei amai apirut un alt sintulet, la 0,85 mde peretele de vest, cuo adincime neglijabili si Kitimea de 0,05—0,10 m. Biseriea a avut si un vesmint de frescé* care a fost asezat pe un suport de tencuiald simpli (gr. de 0,019 —0,023 m din var sinisip cca 40%). Din fresea din var si nisip (aprox. 15—18%) si paie tocate, au ajuns pind la noi destul de putine fragmente, cu pete de culoare rogu-ocrn, galben, negru-albastru-verde(?), recoltate numai din dirimiturile din navi. Doar un singur fragment este ceva mai concludent, sugerind mai mult decit un simplu decor (fig. 11). Analiza chimica a culorilor releva doar utili- varea unor piminturi®. Fresea a fost en timpul acoperiti, cu tencuieli gi pelicule de var. In unele sectoare ale clevatiei au fost identificate patru astfel de straturi (ultimul cu tent albastruic). In coltul do sud-est al altaru- Jui a fost regisitt amprenta unei mobile (lad?) (h = 0,53, 0,64 x 0,62 m). ciale culese din 5 © Menfionat si in dosarul parohici si la Radu Popa, op. cit., loc. cit., dupa mérturia unor siteni. ® Analizele au fost efectuate de citre chimista Doina Boros de a Muzeul de istorle ak ‘Transilvaniei Cluj, cdreia fi transmitem si pe aceasta cale, mulfs:mirile noastre.VECHEA BISERICA DIN NALATI — HUNEDOARA. 133 Fig. 7. Sus: fundatiile pilastru lui din dreapte iconostasulni; jes: bolta prabusiti,134 ADRIAN ANDREI RUSU, 8 Fig. 8. Altaral roman anepigraf.° VECHEA BISERICA DIN NALATI — HUNEDOARA 135 intr-o etapa de timp neprecizabil4, in exteriorul biserieii s-a amena- jat un pavaj cu pietre de riu si fragmente de cArimid’. S-a conservat cel mai bine intre peretele exterior de sud al altarului si contrafort. TER roman descoperit in C I (lu = 1,49, 1 = 0,71/0,81, gr. = .30/0,35 m) (fig. 8) nu a fost singura piesi de acest fel’ descoperité in Nalatiului. A mai fost gisit un mic fragment de profilatur’s de exce- lent calitate. Materialul tegular roman formeazii o serie destul de variatt (0,27 x 0,27 x 0,07m; 0,27 x 0,22 x 0,85m ; 0,28 x 0,235 x 0,0075m ; 0,28 x 0,235 x 0,0075 m; 0,315 x 0,20 x 0,0063 m; 0,37 x 0,275 x x 0,005 mj 0,43 x 0,295 x 0,005 m ; 0,195 x 0,195 x 0,0055 m ; 0,19 x X 0519 x 0,006 m ; 0,41 x 0,135 x 0,005'm), decorat eu amprente digitale trase in cruce ori bucle, cu labe de tine, dar firk stampile. Mai apar_ tigle si olane. Se cunoaste faptul e& din zidul bisericii a fost extras 0 epigrafis Pentru ci aminteste de o balanti (cintar) (statera publica), ar trebui socotitt ca originara din colonia Sarmizegetusa, unde gi-ar fi giisit loeul intr-o ela- dire oficial. Mergind in urma acestei ipotetice proveniente, constatiim ¢& un transport al pietroi de la 15 km nu este de Inat in considerare pentru cea dintii faz de construetie. Este lipsit de orice logieX transportul unci pietre foarte grele, de la o distant destul de mare, de pe o mosie string, numai pentru a fi utilizat’ ca material de constructie 3, Ca urmare, sosirea ei la, Nilai ar trebui si fie tirzie, intr-o vieme in care s-a mai intervenit la bisericd. Aca ne-ar rimine la indeminii explicatia potrivit clireia epigrafa a fost adusi de feudalii locali dintr-un interes protomuzeistic, impreuni cu alte piese, si a fost apdi, ,,deturnati” in. peretele biseri rimine faptul c% numercal epigrafisti care au viizut colectiile de la conacal din Nilati nu semnaleazi aceasta i Luerul pare posi- bil numai dacd piesa nu era la vedere. dispare cu totul ratiunea transport tru e&, asa precum vom indica cava mai jos, din abundent& materiale de constructie refolosibile, inclusiv pentru pro- ducerea varului. Corpus-vl IDR mentioneaz’ in dreptul Nidat inseripjii . Cea de sub numirul 249? nu apartine cn sigurant’ lecalititii noastre, din simpul motiv e& acclo nu a existat niciodat’ vreun eonae al familiei Csulai (de Ciula), vizitat de Mezetzius la incepuiul sccoltlit al XVI-lea. Despre alte dowd epigrafe se stie si anul lor de aflaxc la Sarmi- zegetusa (nr. 12 — 1817, nr. 388 — 1870)1%, Din celelalte, mai rimine a fi sedizutd nr. 92. Rumin alte sase incerte, din care patru presupuse ca fiind de origine local. Forma, calitatea si continutul inseziptiilor indropta- tese presupunerea existentei in preajma ruinei medievale 2 unei locuiri romane nu numai sigure dar si sofisticate, care ar elimina necesitatea ciu- Arii originii obligatorii a inscripfiei nr. 14, de pe frontonul vechii biserici, in ambianta din vecindtatea imediata a capitalei. Informatii culese din teren identified la cca 200 m vest de biseric4, in dreptul gosclei Hateg—- Rea, in preajma piriului Girlete, un prim obiectiv roman. Din el s-an cules 3© IDR, 11/2, nr. 14, p. 39—40. 3. Veri si consideratiile noastre din Mostenirec materiald a antichildjit in districtul Hofegue- lui (epoca prerenascentistd si a Renasterii timpurii), In: SCIVA, 37, nr. 3, 1986, p. 253254. 3 IDR, 11/2, p. 218. 38 Tbidem, nr. 12, p. 37—38 si respectiv p. 325135 ADRIAN ANDREI RUSU 10 numeroase ciriimizi tomane, un mozaic simplu si conducte paralele, uncle de dimensiunile tubului descoperit in altar, altele ceva mai inguste. Urme yomane ne-ati mai fost semnalate gi in preajma casei cu nr. 47 din inte- riorul satului, la est de biserie’ 1. Prin aceste constatiri se rezolv’ gi ches tiunea ,,carierei” care i-a alimentat pe constructorii medievali ai bisericii. Jel mai important inhumat din biseriea Nilatilor a fost M 4. Ela fost. pozifionat Iingii latura din stings navei, aproape de colul de nord-vest. Mormintul aparjine unui ostean cu o cimagit do zale coboriti pind la 0,19 m deasupra genunchilor, Cimasa de zalo a fost implotité din sirma subfire cate nn a Lisat in sol decit o amprenti ruginie destul de bine vizibiki la curbura coatelor si yoldurilor, Singurele accesorii identificate au fost o mica cope’ de bronz, asezaid alituri de o bucitici de fier care ar putea si fie un virf de siigeati ori wn ascesiu de eurea. M 4 mai avea in pulpa picioru- Jui drept, Ja, 0,05 mde femur si 0,15 mde rotuli, un virf de lance lung de 0,14 m (fig. 13), infipt intr-un unghi apropiat de 45°. Rana nu era mortal, dar pistrarea virfului de lance in’ corp dovedeste ci M4 decedase in urma altor rini mai grave iar necesilatea extragerii virfului de lance disparuse. Sub schelet s-a idontificat bine urma. sicriului de lemn lat de 0,45 m. Schele- tul a fost tind de la mijlocul pieptului in sus do o alt& groapi (—1,25 m), inifial bimuiti a fi tot un mormint (M 8), dar.din care nu s-au scos decit cule mari ce puteau sit provina de la un coseiug de copil il ciirui schelet mui s-a gisit. ‘Alituri de M 4, in centvul bisoricii, la 0,80 m de pragul intririi a fost inhumat Mf 3 (fig. 9, sus). Urma sicriului este lati de 0,34 m. Scheletul are 1,62 m, eu brafele incrucigato pe piept, capul ciizut in profil stinga gi dentitia uzaté. Forma bazinului si iiljimea seundé indie’ o femeie. La fel cu’ M4 aie adincimoa de 0,75 m, in partea suporioari a gropii de umplere are bolovani dé riu, sicriu de lemn, iar ca inventar, are de asemenca o coped identic& eu cea din M 4 (fig. 12), dar, suplimentar, are aldturi si uutechea de prindere, Pe brajul drept s-a descoperit urma unui obiect de fier in forma unei tije ori britiiri de miei dimensiuni. Ultimul mormint interior, descoperit in latura dreapta, a fost agezat inix-o groap’ in caro pimintul era amestecat cu piatr’, fragmente de ten- cuiali, «i cérimidit, Sicriul, {iri ‘urme rezistente, are cuie de dimeniuni mijlocii. M 19 aro lungimea de 1,60 m, a avut bratele incrucigate de piept, dantari uzati (fig. 9 jos). In mina dreapti, sub cea sting’, i s-a gasit © mouod’ giurit’ datata la 1554 (denar Ferdinand I al Ungariei) *°. Desi mai adine, M 19 a fost plasat in rolatie ou celelalto mormiute interioare. in mod logic, M 3 si M 4 trobuie si fi fost apropiate cronologic, in aga fel incit memoria celor caro au operat inhumirile s& fi conservat amintirea locurilor deja ocupate in spatiul bisericii. in oxtorior, au fost cercotate 26 de morminte (M1—2, 5-7, 9—18, 20 31). Dintro acestea au avat inventar doar sapte. In afara monedelor funorare mi sau gisit decit nasturi tirzii (sec. XVIT—XIX) gi euie de + Date privitoare la aceste puncte sint adunate in Reperlorial arheologic al judefalui Hune- Instilutul de arheologie Cluj), Intregite cu informatii prefioase puse la dispozifie cu tate de domnul Hristache Tatu, pensionar din or. Hateg. 12 Determinarea monedei, ca si a celor despre care va fi vorba ceva mal jos, a fost efec~ wuaté de dr, Francise Pap de la’ Muzeul de istorie al Transilvenie!, céruia ti adresim mulfumir pe aceasta cale. doara amab"1 vecue BISERIC DIN NALATI — HUNEDOARA 187seologic: erieli dupa cercetarea arh jeriorul bis jt jos: fasul eu lacdt Fig. 10. Sus:13, VECHEA BISERICA DIN NALATI — HUNED( 139 at de M 21, care in guri (4) la 1580. Cu monede 2 (trei eveitari Leo- ). Din STE a fort sierie, No-a retinut atentia M 20, © monedi (denar) giuriti, emis ‘de Rudolf al 11 de secol XVIT sint M 27 (denar Matia 11 — 16: 4 pold I — 1626), M 12 (rei ereitari Leopold I — 166! seos un denar cmis de Rudolf al IT-lea la 1608. Prin pozitia sa, M31 in- cheie o cesiune de inhumari deranjate in lant (M 30 — M ‘M 22), astfel incit este usor de presupus ek M 22 si M28 auapartinut si ele veaen. lui al XVI-lea. M 13 (S IV), apa ec, XVITI—NIX it peste varnifa mentionata ceva mai sus. Nie nerare. Cimitirul de la Nalati a dezvi practica aproximatiy la 0,50 m de nivelul initial cc c#leare, la o distant’ de 1,70 m do zidul exterior al altarului si 2,60 m de latura de est a seetiunii a fost deseoperit un vas din ceramics rosi in care se afla un lac&t cu choic a facut ca jn anul wrmitor cercetaArii ar heologice d s&piturilor de la biserica dispiruta a Galatilor si re, tied intr-o analogie frapanti™*, Pozitia stratigraficd si unul dintre mate- Tialele folosite la Galati, ne-au permis si apreciem ingroparea ca fiind tir. zie, chtre stirsitul veacului al XIX-lea ori chiar la inceputul yeacului nostru, Nici situatia de la Nati nu poate fi mai veche. Materialul ceramic descoperit in preajma bisericii este sirac. Frag- mente preistorice, din past& grosieri, slab arse, au apiirut, aga cum am mentionat mai sus, in groapa lui M ‘4 si in altar ($ ITI). Un fragment de buzi, dintr-un vas ars la negru, databil in sec. XV, (vezi fig. 14), @ fost seos din S V in sanjul de fundatie al bisericii. Cioburi medic- vale (sec. XV—XVII) erau dispuse rizley in S I (—0,30 m) intre intrare si slimpuletul superficial, in groapa presupust a tetrapodului din $ TIL, Fig. 11. Fragment de Fig. 12. Catarama de frescii, bronz. ul de zidirie al arcului de bolita iesit 1a lumini un fragment cu o toarta, in S V. Singurul vas intreg este ccl descoperit cu lacatul in el (vezi fig. 10, sus). Citeva mici fragmento de cahle au fost culese in exte- rior in § V (sec, XVII?). ¥ Vasul, agezat eu gura in jos, confinea un lacit cu chele in el gi ctirbuni, tind acoperit en un ciob de farfurle de faianta alba.ADRIAN ANDRET RUSU 4 149 Dinirs cbiectolo de motal, am montionat virtul de lance, de tip foli- form (fig. 13), datat in soe. XVI. fn interior s-a mai descoperit o cata- yam’ do forma patral& sub yochiul pavaj de cirlimid’ (colyul de SV al al aliarului), evie de sieriu de 0,10—0,13 mm, in general, cu cap turtit, ouis de gindrild. Lacktul (L = 0,08 m) are forma tubular, cu ureche de forma unvi seceri cu miner, iar cheia are 0 ureche rotund’ cu o mick protubsran{a (fig. 10 sus). Din obiectele de bronz, au datat doar copeile (fig. 12) (soe. XVI). in altar (vezi fig. 3), in S I a fost descoperit un degetar de bronz. Morminéclo din si din jurul bisericii de la Nilati coboaris » mijlocul secolului al XVI-lea, Alte cercetiri arheolo- gice, efectuate in zona Hategului, la biserieile de la Ma- Eaiogti yi Colfi (Susoni), indicau folosirea iconostasului de zid in acelasi voac !7. Bolla semicilindric’ cu ponotratii si ner- vuri in stuc, pe care o presupunem isi giseste giea cea mai apropiat% analogio la biserica inecati a Cineigului. Si in acest a datarea concord’ pentru veacul indicat 1. ‘Acoast% dataro, dosi scoate biserica Nilatilor din seria de virf amonumentelor bisericosti hafegane are totusi majore semnificafii. Rezult% concluzii foarte importante privitoaro la religia etitorilor, ori, poate mai corect, afini- titilo lor spirituale. M4 a fost nu un fiiran_oarecare, ci un foudal, cu echipament militar propriu starii sale sociale. Teonostasul de zid, poate pictura de frescii si masa altarului, admitind c% ele dateaz% do la inceputurile bisericii 5i nu au reapirut dupi veacul al XVILI-lea, dovedesc c& avem de-a faco cu un edificiu construit dup’ cerinjele cultului_ortodox. Lipsa oricirui reper de istorie scrist) pentru Diseriea Nala- tilor pare a fi tocmai in favoarea acestui rit. Apoi, ck Fig. ey Sintem in masuri si introducem in evolufia arhitecturii le mee din yooninesti locale o serie now’ de monumente, modeste, pis tritoare ale planimetrici traditionale, cova mai mici si, cea co este si mai important, apiirute in sate care pind in veacul al XVI-lea nu avusosori, resedinfe nobiliare. Se demonstreazii cronologic, fiir dubii, consiruetia gi ulilizarea iconostasului de zid cu dou’ intrari. La un veac do la ultimels realiziri artistice majore de la Densus, Rachitova si Ostrov, pare ct pietura in fresci contin ta in forme epigonice, dar totusi argumenta- pile, Acoast’ realitate artistic’ este, cel putin pentru ambianta Hategului, complet necunoscutii. Din pioate nu cunoastem rafiunile pantru care vechea biseric’ a fost abandona‘t si drastic demolass. Motivele par a fi cu atit mai grou de infelos cu cit bisorica eva now’, cu hramul SE, Proroc Tlic, construiti la numai doi motri vasb de es2 vecha, nu este eu mult mai inciipitoare ltt 17 -Y, Eskenasy, Adrian A. Rusu, Celatea Mdldicstt si cnezatul Salasulut (sec. XIV— XVIZ),in : ATLA, 25, 1982, p. 87; V. Eskenasy, New archaeological researches in Transyloanta * a compler of Romanian monuments al Colfi-Suseni (Hunedoara County), in: ARA Journal, Davies-California, 11, 1988, p. 187. 18 Eugenia Zaharia, Influenfa golicd in arhitectura bisericilor ramanes!t de zid-din Tran- siloania, in? SCIA A.P., 18, nr. 1, 1971, p. 41, 42.15, VECHEA BISERICA DIN NALATI — HUNEDOARA 141 decit coa pe care a inlocuit-o si se orienteaz’ la fel de nepotrivit ciitre Tisdrit ca gi ea. Ani 1939—1954, intre care s-a construit biseriea nou’, dau si termenul final de existen{& al bisericii noastre. Una dintre cole mai importante chestiuni care priveste istoria bi- sericii de la Nilati este aceea a ctitorilor ei si, po masura posibilului, iden- Fig. 14. Fragmente coramice, tificarea celor care au binemeritat inhumarea in biscrici. fn prima jumi- tate a veacului al XV-lea, satul Nilati ora stipinit impreun’ cu Bardsti si Balomir, de cnezii si nobilii romani de la Vad. Ramificarea familiei so va produce citre sfirsitul aceluiasi veac si la ineeputul veacului el XVE-lea, O genealogie redactat’ in jurul anului 1700, remare’ drept intemeiotor al ramurii Nilitestilor pe un Toan™®, pe care documentele {l amintese intr anii 1501—1508. Hl era fiul lui Radoslay, fiul lui Stanciul de Vad *, la rindul siu fiu al unui Florea #, col mai vechi strimos cunoseut al familiei. ‘Urmagul direct al lui Joan s-a numit Stefan. In citeva documente ne intil- nim cu doi Stefani de Nalati, unul bitrin si altul tindr 2, binuiti tatal si fiul °°. Genealogia tirzie, la care ne-am roforit ceva mai sus, consider’ o& in a doua jumitate a secolului al XVi-lea au mai triit in aceeasi familie Nicolae, fiul lui Stefan TE (cel tinar) si un Toan, fiul Ini Nicolae. Nicolae esto menfionat intre anii 1537-1569 apoi, se pare, tot el, intre 1590— % Czako Karoly, Naldczy Ngldczy, in: Magyar esaldd torténeini szemle, Budapesta, 6, nr. 8, 1940, p, 170. 2 1801 — Arh. Nat. Magh. Budapesta, D1 29.585; 1505 — D1.29.893. Dar Ia 1440.5 ‘un Joan, fiul lui Staneiul, vezi Izvoare privind eoul medi romanese. Tara Hafegului in secolal al XV-lea, vol. 1. (1402-1473), Cluj-Napoca, Edit. Dacia, 1989, p. 108-110, nr. 86. 30 Arh. ‘Naf. Magh. DI.'20.585, 20893, # 48 febr. 1521, E. Hurmuzaki, N. Densuslanu, Documente privitoare la istoria romAnilor. Vol. 11/2, Bucuresti, 1801, p. 375~377; 6 dec. 1524, Ciuci, Arh. Stat. Bratislava, Arh, fam. Kendeffi, asc. 87, fase. 2, nr. 8 (copie microfoto Arh, Stat. Bucuresti, rola 25/R.S.C.), 28" Asa li considera si genealogia de la 1700. Czako KAroly, op. elt, p. 170.342, ADRIAN ANDREI RUSU 16 1593 **, In anul 1629 se mentioneazi vaduva lui Nicolae de Nilati, ih per soana Anei Lezai ?, in virsti de 80 de ani, De aici rezult’ cd femeia s-ar Hinaseut prin anit 1549-1550 (dack avem in. vedere relativiiatea socotinik ‘imtelor in acclo vremuri), §-a elisitorit in jurul anului 1565 si a murit Te insti de posto 80 de ant. Despre Toan avem primele informafii din anul Jags, ca sim mai auzim nimic despre el dupa 1595 %. Aléturi de Toae sok tigurenzt conseevent in izvoare si un Petru Nalatzi, aparut din 1576 Nieonsenmnat pind prin anul 1612, Celui Gin urmd i se cunoagte sotia, Sofia Mara/de Silagu de Sus 2/, amintita le 1602 ®. In sfirgit, pentru & jueheia lista personajelor familiei Nalayiene, o vom aminti gi pe Adviga, Thea lui Nicolae, eisitoritd cu Toan Buda de Galayi®. Kevenind la, bar- patii din prima jumatate a veacului al XVI-loa, constatiim, ef succesiunos Nicolae, Hl lui Stefan IL, fiul lui Stefan T este incompatibilt cu intervalul Go timp avut in vedere. O alti genealogie, din secolul al XTX-lea, infoc- CCN Ge euize groful Miké Imre ne dezviluie o solujie mai simpla si, meat corectit 2", Dotrivit acesteia, Nicolae si Stefn IT au fost fili lui Stefan 1 Cel inhumat in biseries ar puica sé fie unul dintre cei doi Stefani, dispa- ruti, pe cite 0 pare, dup. anul 1544 %, Evenimentele care ar trebui legate Tevipartoa violent a etitorului de la Nilati ar putea fi luptele purtate fnure tabiira Zapolyestilor si aceea a lui Ferdinand 1 de Habsburg, oveni- see care attagitat puternic Hunedoara de la mijlocul secolului al XVileas? Pixarea noastri, asupra wnuia dintre cei doi Stefani de Nalati, pare cu atit mai indreptiiti cu cit fratele stu Nicolae de Nila(i era implicat pntrivit unor serisori din februarie si martie 1559, in relatii eu sla} ori poerieli relormate 2, De asemenca, pe cite se pare, datoritd decesului ei tardiv (dupi 1629), nici sofia Ini Nicolae nu poate fi avuta in vedere pen (av ingropaiea in biseried. Identitatea celor dou femei, cirora le apartin M3 si M 19, rimine invaluita in mister. ‘Pentru datarea incendiului care a cuprins biserica dup’ inhumarea color ire! personaje, avern in vedere posibilitates unor evenimente @ cliror ceou a fort a ascunderea tezaurului de la Nalafi. El continea 805 monede si o serie de piese de podoabi, ustensile si obiecte, Dupii continutul valori- 24 18 august 1590, Alba Iulia, transumpt tn actul din 4 octombrie 1590, Clopotiva, Arh Naf. Magh. P 102/5. Mt martie 1593, Alba Iulia, J. Kemeny, Appendix Diplomatarii, XIV, £. 140 (rez.) (Ms. Bibl. Acad, Cluj-Napoca). fs bo nolembrie 1629, Bacia. Arb. Nat. Magh. F 17, pachet 9, f. 181189. & ‘Ulthes oa pomenize, pe care o cunoastem, dateazd din 24 aprile 1598. Arh. Naf, Magh- P, 291, f. 43. tn'p4cctombrie 1876, Cluj, act aflat in transumpt intr-unul din 11 martle 1577, Albs Iulia, acelg’ In sindul sit transtmptat la 16 octombrie 1656, Alba Iulla, Arh. Na}. Magh- P 102/17, a 5, Kemeny, Supplementum Diplomatarii, 1X, p. 136a-r (Ms. Bibl. Acad. Cluj-Napoca). 2 34 august 1692, Alba Iulia. Arh, Na. Magh. F4, 13/111, f. 65. 40 1598, ver Czako K., op. tits, loc. elt. ar eine 1 Colectia gonealogicd, Ay, p- 26, Bay p- 522 (Ms. Bibl. Acad. Cluj-Napoca), 2 Ultima mentiume cunoscut pare a fila 27 mat. Vert ,Sargetia”, 18-19, 1984-1985, nr. 11, p. 191-192. be veri Veress Endre, Hunyadvdrmegye Jénos kirdly és Irabella kirdlyné kor dban (2647 4560). tm Hungadmegye forténett és régeszett tdrsulat éokéngoe, 11 (1908-1904), Dew 1904, p. eet ar Joan A. Pop, Marturii documentare privind nobilimea din Haleg * ‘conflietul dintre 35 et st ye si Ferdinand de Habsburg, in: ALIA, 26, 1983—1084, p. 240— 342, ot rgphdatorténelmi emlékek Dévid Ferenes életrajsdhor, Budapesta, 1879, p. 8.143 VECHEA BISERICA DIN NADATI — HUNEDOARA 7 vse =eproy, MINIS 99 eye xX =p Ado warmed, vasop “pong = weg x vex vweuvsng x “wos gL woreq dog emqeg x TIL ww 9ys.20971) ougpney IT Pxpuy feos AL wes 1 1 MAX 998 ‘uvo] avfOoIN wepsoy nySTIEE proyezo0g vito, snsuoq 2p | i Svoreg x wreqreg x SOBANT BAG X 6 pred geet woot toe9t— wut Le9t— | wapy mL ee T pray 1 zrot—9ugt— Heep op vpng wor x sest—ezet— ndurys 9p vrEyG HOS x waiapy 11 vor nad | (egt asod 6FST—) jez0eT euy x ¥sct—Le9r— —wet— SHfOOIN (remit 9) t ues, —F9st— @ wagon) rea —80gt— 10st — (en ABISOPEY a (ana 2), T weg ae 9p) wor Tost+ | ort Tapp T AX ‘998 “do0u —'ATX “295 “I (pva, 9p) vox0LT HORN WIP PHIum] v\BopeeD PEA ap gordon -uney Tost-+(zedoy)) rmantoig mee iaptborrr— wegme ADRIAN ANDREI RUSU 18 Jor menetare, se cle din urmi au fost colectate in anul 1600 3. Anul ne trimile la evenimentele tulburi care u datorat prezentei trupe- lor lui Mihai Viteazul si ale generelului Basta in ‘Cransilvania, Urméirirea pe mai departe a familiei Nalntzi nu mai este esentialk pentru istoria bi- sericii, decit in neisura in. care ca ar fi fost in misuri si impunti moditica- rea cultului ori, in varianta mai putin grava, allernanta lor, eu respecta- yea religici sitenilor. Acoperires si disirugerea frescelor, renuntarea la, iconostasnl de piatri, sini siuqurcle eleanente care ne stau Ja indemina, dar si acclea siut irelovante in misura in caro na stim dack operatiile mu au fost produse in wranc wsor cause nereligioae, Th veacul al XVIT-lea, familia a jucat wa vol deosebit in istoria prineipatului, mai ales prin Stefan TIL Nalatzi anu Gintre cei mai apropiati colaboratert al lui Mihail ‘Apafi T, cu till {importante in ierachia. Transilvaniei. Fiul hui Stefan TIT, Andre EE Nalatyi va deye:i baron’al Imporiului habsburgie, Ta ineeputul veacului al XVITT-lea %, La stirvitul sccolulai al SVIT-Iea, familia pare a fi seindai’, diy punch de vectere religios, intr-o grupare calvina sio alia eatolic#, Cclei din urma i se datoreazi readucerea et lugirilor frawciseani la Nilati, inainte de a ve reaseza in tirgul Hategu- lui. Franciseanii nu au avut nict o legitura eu biseriea noastra, pentru ci Oricum nici biser shijitorii ei nu sint conse NXE BGLISE DE NALAT! (DEP. HUNEDOARA) (RESUME) cot article est la réconstitulion de histoire d’une petite église médiévale située Le sujet de dans le village Nalati, village de banlieu de Ix ville Haleg. A la suite des recherches archéologi na reconstilué le plan de Péulise 2 autel carré (2,98 x 2,70 x 2,80 x 242 m) et au nef Fectanjulaire (360 > 4,40 m). Deux piliers qui soutienment une vodte étaient doublés en ex- férieur par des contreforts. Des éléments spécifiques pour une église de rite orthodoxe surgirent aussi : Vinconstase et la table de J'autel en position centrale. Ce batiment fut repris en élévation ‘aprés quelque temps, sur des fondations un peu différents. On a découvert aussiles traces d'une voate sémicylindrique A pénétration at 4 nervure en stue. Pour la construction on a abondament employé des matériaux romans, surtout des briques. ‘Les tombeau intérieurs (M 3, M 4 et M 19) appartenérent probablement aux familles des fondateurs. Ce qui attire attention c'est Je M 4 qui garde les traces d’un soldat 2 cotte de mailles, blessé et tué pendant un combat. Les tombeaux sont estimés appartenant a Ja deusiéme moitie du XVIE siecle, A cdté des autres 26 tombeanx extérieurs étudiés, ils constituent une série dont Vancienneté ne dépasse pas le NVI° siécle jusqu’s nos jous & peu prés. Lrarticle est achevé par une tentative de réconstitution de la généalogie de Ja famille féodate locale, son évolution ds Pétat de Knézes roumains orthodoxes, vers celui de nobles hon- grois calvins. ll serait 4 supposer que les impliqués dans le batiment soient Stefan I Nalatzi, ges fils Nicolae et Stefan II, et ses femmes ou d'autres parents féminins inconnus. 4 publicat de Olimpia Palamariu, op. cil, p. 280—307. Autoarea afirma c&, exceptind monedele romane si un lcosar turcese de la 1831, ajuns probabil intimplitor acolo (p. 306), mnonedele medievale provin din intervalul 1386—1672 (p. 305). Or, afirmatia este contrazisd categorie de catalogul detaliat (p. 291—305) eare nu descrie monede mai not de anul 1600 (nr. 156, 176). 28 Date mai detaliate vezi la Bajthe Oddn, Hanyadmegye setrigymelléki réscének és nemes esaliidainak tbrténete, tekinteltel a Birtokviszonyokra, Budapesta, 1801, p. 229.19 VECHEA BISERICA DIN NALATI — HUNEDOARA 45 LISTE DES ILLUSTRATIONS. mplacement du village Nalali. 2. Fortification médiévale ancienne de Nala 3. Plan général des. recherches archéologiques. 1, Briques romanes. 2. Fosses. 3. Douves. 4. Planchers 4 mortier. 5. Objets métaliques. 6. Monnais. 7. Traces de four A chaux. 8. Pierres. 9. Fondations de Péplise. Fig. 4. Profil du sud de l'intérieur de Véglise (S 1). Fig. 5. Profil du nord de lintéricur pe Méglise (S II). 1. Dernier ploncher de Péglise. 2. Niveaux a brolure. 3. Couches de remplissage. 4. Remplissage en trou de tombeau. 5. Fosse. 6. Bois de cercueil, 7. Briques romane. 8. Plerres. 9. Fragments de pots médiévales. 10—11. Crépis. Ventrée dans Méglise ; en bas: Ia zone de Pautel. : les fondations du pilastre du droit de Piconostase ; en bas: la yoote Fig écroulée. Fig. 8. Autel roman, Fig. 9. Tombeaux intérieus. En haut: M 3 et M 4: en bas: M 19. Fig. 10. En haut: le pot & cadenas; en bas : Vintérieur de Péylise aprés la recherches ar ehéologique. Fig, 11. Fragment de fresque. Vig. 12. Boucle en bronze. Fig. 13. Pointe de lance de M 4. Fig. 14. Fragments céra w = c, 3262