1Intre criteriile diagnostice pentru spondilita A.

calcificarea ligamentelor paraspinoase

anchilozanta se numara: B. debut la pacienti cu virsta medie
A. limitarea miscarilor coloanei lombare in plan C. predominenta la pacienti de sex feminin
sagital si frontal D. osificarea ligamentelor paraspinoase
B. osteoporoza E. manifestari clinice severe
C. sindesmofite 9 Antigenul de histocompatibilitate HLA-B27 este
D. sacroileita definita radiologic prezent in proportie de 90% la pacientii cu
E. limitarea expansiunii cutiei toracice urmatoarele afectiuni:
2In spondilita anchilozanta, sacroileita este o A. boala Behcet
manifstare clinica si radiologica cu urmatoarele B. spondilita anchilozanta
caractere: C. artrita reumatoida
A. apare tardiv D. sindrom Sjogren
B. este obligatorie pentru diagnosticul de E. boala mixta de tesut conjunctiv
spondilita anchilozanta definita 10Intre manifestarile precoce ale spondilitei
C. se depisteaza radiologic precoce anchilozante se numara:
D. afectarea cartilajului iliac precede afectarea A. fibroza pulmonara
cartilajului sacrat B. sacroileita
E. leziunea initiala consta din tesut de granulatie C. rash-ul cutanat
subcondral D. limitarea flexiei coloanei crevicale
3Artrita periferica din spondilita anchilozanta se E. eritemul nodos
caracterizeaza prin: 11Manifestari extraarticulare ale spondilitei
A. eroziuni cartilaginoase centrale anchilozante sunt considerate:
B. hiperplazie sinoviala A. fibroza pulmonara
C. infiltrat cu polimorfonucleare neutrofile B. glomerulonefrita
D. formare de pannus C. uveita anterioara
E. depozite de fibrina D. tulburari de conducere ( blocuri AV)
4Uveita acuta din spondilita anchilozanta este: E. insuficienta aortica
A. bilaterala 12Entesita din spondilita anchilozanta este
B. anterioara caracterizata prin:
C. recidivanta A. leziuni inflamatorii
D. determina uscaciunea mucoasei B. osteopenie
E. insotita de fotofobie C. lezinu erozive
5Afectare cardiaca in spondilita anchilozanta se D. necroza extinsa
manifesta prin: E. osificare in evolutie
A. insuficienta aortica 13La pacientii cu spondilita anchilozanta
B. aritmii frecvente redoarea articulara apare in mod caracteristic:
C. pericardita A. dupa perioada de inactivitate
D. endocardita B. in ortostatism prelungit
E. tulburari de conducere C. matinal
6Tratamentul medical in spondilita anchilozanta D. dupa efort fizic
se face cu: E. cu intermitente pe tot parcursul unei zile
A. indometacin 14Debutul in adolescenta al spondilitei
B. sulfasalazina anchilozante este corelat frecvent cu:
C. saruri de aur A. artrite periferice distale
D. hidroxiclorochin B. iridociclita
E. metotrexat C. afectarea articulatiei coxofemurale
7Indicatii de tratment chirurgical in spondilita D. remisiuni spontane
anchilozanta prezinta pacientii cu: E. prognostic sever
A. fractura de corpi vertebrali 15La pacientii cu spondilita anchilozanta in
B. artrite periferice distale recidivante evolutie pot apare urmatoarele modificari
C. artrita severa de sold radiologice:
D. deformari importante prin flexia extrema a A. vertebre patrate
coloanei B. osteofite gigante
E. subluxatie atlanto-occipitala C. sindesmofite
8Hiperostoza difuza idiopatica este caracterizata D. largirea spatiului articular sacroiliac
de: E. articulatii sacroiliace "sterse"

1
16Care dintre urmatoarele afirmatii privind
evolutia spondilitei anchilozante sunt adevarate ?
A. evolutia bolii este invariabil catre anchiloza
totala a coloanei vertebrale.
B. debutul bolii in adolescenta se coreleaza cu
afectarea mai frecventa si mai severa a soldurilor.
C. la femei, boala evolueaza mai frecvent catre
anchiloza totala a coloanei vertebrale
D. la femei, exista o prevalenta crescuta a
anchilozei cervicale izolate.
E. in stadiile precoce ale bolii durerea tinde sa fie
intermitenta, devenind apoi persistenta, cu perioade
de exacerbare alternand cu perioade de acalmie.
17Care dintre medicamentele enumerate mai jos
sunt creditate ca avind un rol terapeutic in
artritele periferice din spondilita anchilozanta ?
A. sarurile de aur
B. penicilamina
C. glucocorticoizii sistemici
D. metotrexatul
E. sulfasalazina
18Care dintre modificarile de laborator
enumerate pot fi prezente la bolnavii cu
spondilita anchilozanta, forma severa ?
A. valori crescute ale fosfatazei alcaline.
B. valori crescute ale bilirubinei directe.
C. valori crescute ale
gammaglutamiltranspeptidazei.
D. accelerarea vitezei de sedimentare a
eritrocitelor
E. anemia normocroma, normocitara.
19Care dintre urmatoarele efecte adverse severe
nu pot fi atribuite tratamentului cu
Fenilbutazona ?
A. agranulocitoza
B. cancerul de vezica urinara.
C. oligospermia
D. miastenia gravis
E. anemia aplastica
20Care dintre urmatoarele afirmatii privind
spondilita anchilozanta la femei nu sunt
adevarate ?
A. exista o prevalenta crescuta a artritelor
periferice
B. exista o prevalenta crescuta a nefropatiei cu IgA
C. exista o prevalenta crescuta a insuficientei
aortice
D. boala progreseaza mai frecvent catre anchiloza
totala a coloanei vertebrale
E. exista o prevalenta crescuta a anchilozei
cervicale izolate
21Care dintre urmatoarele evenimente nu
reprezinta potentiale complicatii tardive ale
spondilitei anchilozante ?
A. Fibroza progresiva a lobului pulmonar superior
B. Amiloidoza
C. Blocul atrioventricular
D. Splenomegalia si leucopenia
E. Pleurezia si/sau pericardita
22Care dintre modificarile radiologice vertebrale
enumerate nu este caracteristica spondilitei
anchilozante ?
A. scleroza reactiva a marginilor anterioare a
corpilor vertebrali cu eroziuni la acest nivel (aspect
de vertebra patrata)
B. anchiloza osoasa a articulatiilor interapofizare
posterioare.
C. prezenta osteofitelor
D. prezenta sindesmofitelor.
E. rectitudinea coloanei vertebrale lombare.
23Care dintre urmatoarele manifestari
extraarticulare nu face parte din tabloul clinic al
spondilitei anchilozante ?
A. uveita anterioara acuta
B. manifestarile enterale
C. insuficienta aortica
D. sindromul sicca
E. nefropatia cu IgA
24Care dintre afirmatiile privind testul Schober
este adevarata ?
A. reprezinta o metoda de evaluare a expansiunii
toracice
B. reprezinta o metoda de apreciere a flexiei
coloanei lombare
C. reprezinta metoda de evaluare a mobilitatii si
durerii la nivelul articulatiei soldului
D. reprezinta metoda de evaluare semicantitativa a
secretiei lacrimale
E. reprezinta o manevra de provocare a durerii la
nivelul articulatiilor sacroiliace
25Care dintre urmatoarele afirmatii despre
tratamentul cu Sulfasalazina in spondilita
anchilozanta sunt adevarate?
A. amelioreaza simptomatologia articulara
periferica
B. se administreaza in doze de 1 1,5 gr/24 h
C. amelioreaza testele inflamatorii de laborator
D. amelioreaza interesarea axiala
E. are efecte dovedite de intrerupere a progresiei
bolii
26Care dintre urmatoarele afirmatii privind
tabloul clinic al spondilitei anchilozante nu este
adevarata ?
A. debutul bolii este, in majoritatea cazurilor, dupa
40 de ani.
B. in forma cu debut juvenil tabloul clinic este
dominat de artritele periferice sientezite.
C. simptomele constitutionale (febra, anorexie,
scadere ponderala, transpiratii nocturne) pot
constitui modalitati de debut ale bolii.
D. durerea toracica si limitarea expansiunii cutiei
toracice pot reprezenta forme de debut ale bolii.
2
 E. artritele de sold si umeri pot apare precoce in D. flexia coloanei vertebrale cervicale
evolutia bolii. E. lateroflexia colanei lombare
27Care dintre urmatoarele afirmatii privind 32Prin ce se caracterizeaza lombalgia din
modificarile radiologice ale articulatiilor spondilita anchilozanta?
sacroiliace in spondilita anchilozanta sunt A. debut sub 40 de ani
adevarate ? B. debut insidios
A. modificarile radiologice ale articulatiilor C. durata mai mare de 3 luni
sacroiliace apar in general dupa cele de la nivel D. redoare matinala
vertebral E. ameliorare nocturna
B. la nivelul articulatiilor sacroiliace modificarile 33Care din urmatoarele criterii sunt folosite
sunt de obicei asimetrice pentru diagnosticul de spondilita anchilozanta?
C. cele mai precoce modificari la nivelul A. istoric de lombosacralgie inflamatorie
articulatiilor sacroiliace sunt reprezentate de B. artrita de genuchi
voalarea marginilor corticale ale osului subcondral, C. limitarea miscarilor colanei lombare n plan
eroziuni si scleroza subcondrala sagital si frontal
D. modificarile articulatiilor sacroiliace pot fi D. limitarea expansiunii cutiei toracice (raportata
evidentiate, fara echivoc, inca de la debutul bolii, la vrsta si sex)
chiar in formele usoare de boala E. sacroileita definta radiologic
E. tomografia computerizata si rezonanta 34Sindesmofitul reprezinta:
magnetica nucleara pot evidentia modificarile A. osifierea fibrelor tesutului conjunctiv prediscal
articulatiilor sacroiliace intr-un stadiu mai precoce B. osificarea progresiva a straturilor superficiale
decat radiografia simpla ale inelului fibros
28Care dintre urmatoarele modificari nu se C. osificarea ligamentului anterior vertebral
constituie in criterii de diagnostic ale spondilitei D. osificarea articulatiilor interapofizare
anchilozante definite? posterioare
A. istoric de durere inflamatorie de spate. E. osificarea ligamentelor interspinoase
B. limitarea miscarilor coloanei lombare in plan 35Care este cea mai frecventa indicatie de
sagital si frontal. interventie chirurgicala la pacientii cu spondilita
C. limitarea expansiunii cutiei toracice. anchilozanta?
D. sacroileita definita radiologic. A. artrita severa de sold
E. prezenta sindesmofitelor lombare. B. insuficienta aortica
29Care dintre urmatoarele caracteristici nu se C. subluxatia atlanto-axoidiana
constituie in criterii de definire a caracterului D. artrita de genunchi
inflamator al durerilor vertebrale din spondilita E. atacurile de irita
anchilozanta ? 36Care din urmatoarele teste de laborator sunt
A. debutul insidios. prezente la pacientii cu spondilita anchilozanta?
B. redoarea matinala. A. HLA-B27
C. ameliorarea cu exercitiul sau activitatea B. IgA la valori mari
D. debutul peste 60 de ani C. factorul reumatoid
E. durata mai mare de 3 luni (inaintea prezentarii D. Ac antinucleari
la medic) E. HLA DR4
30Care dintre urmatoarele afirmatii privind 37Prin ce se caracterizeaza din punct de vedere
modificarile de laborator din spondilita anatomo-patologic artrita periferica n spondilita
anchilozanta sunt adevarate ? anchilozanta:
A. cresterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor A. hiperplazie sinoviala
la majoritatea pacientilor cu boala activa B. infiltrare limfoida
B. nivelurile serice de IgA sunt frecvent crescute C. vilozitati sinoviale exuberante
C. factorul reumatoid este constant prezent D. angiogeneza
D. anticorpii antinucleari sunt constant prezenti E. depozite de fibrina
E. cresterea nivelului proteinei C reactive la 38Prin ce se caracterizeaza atacurile acute de
majoritatea pacientilor cu boala activa uveita anterioara n spondilita anchilozanta?
31Testul Schober este o metoda pentru A. sunt unilaterale
aprecierea: B. sunt bilaterale
A. flexiei coloanei vertebrale dorsale C. au tendinta la recurenta
B. flexiei coloanei vertebrale lombare D. fotofobie
C. extensia coloanei vertebrale cervicale E. lacrimare

3
39Care din urmatoarele afirmatii cu privire la E. Micoplasma pneumoniae
hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID) 45Care este cea mai frecventa manifestare
sunt adevarate? extraarticulara la pacientii cu SA?
A. n HSID se osifica deobicei ligamentul anterior A. insuficienta aortica
vertebral B. uveita cronica anterioara
B. n HSID spatiile intervertebrale sunt pastrate C. boala inflamatorie intestinala
C. n HSID articulatiile sacroiliace sunt afectate D. uretrita
D. HSID este mai frecventa la barbati dect la E. pleurezie
femei 46Cea mai frecventa manifestare extraarticulara
E. HSID se ntlneste la adultii de vrsta medie n spondilita anchilozanta este:
40Care din urmatoarele afirmatii cu privire la A. insuficienta aortica
aspectul radiologic al sacroileitei din spondilita B. colita ulceroasa
anchilozanta sunt adevarate? C. uveita acuta anterioara
A. n SA modificarile si progresia leziunilor la D. pericardita constrictiva
nivelul articulatiilor sacroiliace sunt deobicei E. nefropatia cu IgA
simetrice 47Care din urmatoarele preparate nu are un rol
B. n SA sacroileita este unilaterala terapeutic n spondilita anchilozanta:
C. progresia leziunilor la nivelul articulatiilor A. sulfasalazina
sacroiliace poate duce la pseudolargirea spatiului B. metotrexat
articular C. diclofenac
D. atunci cnd apare fibroza si apoi anchiloza D. glucocorticoizii sistemici
osoasa, articulatiile sacroiliace se sterg radiografic E. aspirina
E. modificarile radiologice ale articulatiilor 48Cea mai serioasa complicatie a afectarii
sacroiliace apar tardiv dupa afectarea vertebrala coloanei vertebrale este:
41n ce segmente ale tubului digestiv au fost A. spondilolistezis
identificate leziunile inflamatorii microscopice, la B. "coloana de bambus "
bolnavii cu spondilita anchilozanta? C. artrita inflamatorie
A. colon D. anchiloza osoasa
B. ileon E. fractura
C. duoden 49n spondilita anchilozanta severa pot fi crescute
D. valva ileocecala valorile:
E. rect A. VSH
42Care din urmatoarele elemente caracterizeaza B. proteinei C reactive
durerea de debut din spondilita anchilozanta? C. fosfatazei alcaline
A. durerea este surda, cu debut insidios D. IgA serice
B. durerea este simtita profund n regiunea E. factorului reumatoid
lombara inferioara sau gluteala 50Elementele radiologice prezente n spondilita
C. durerea este nsotita de redoare matinala anchilozanta sunt:
D. durerea se accentueaza cu miscarea si se A. sindesmofite marginale
amelioreaza dupa perioada de inactivitate B. sacroileita
E. durerea se amelioreaza n timpul noptii C. osteofite
43Care din urmatoarele reprezinta D. periostita
caracteristicile de postura pentru pacientii cu E. osteoporoza juxtaarticulara
forme severe, netratate de spondilita 51Spondilita anchilozanta este puternic asociata
anchilozanta: cu:
A. disparitia lordozei lombare A. insuficienta aortica
B. scolioza dorsolombara B. entezita
C. proiectia anterioara a coloanei cervicale C. sindromul Felty
D. cifozarea coloanei cervicale D. colita ulceroasa
E. accentuarea cifozei toracale E. boala Chrohn
44Care dintre urmatoarele bacterii enterice sunt 52Artrita periferica n spondilita anchilozanta
cert implicate n patogenia SA? consta n:
A. Klebsiella pneumoniae A. depozite de fibrina
B. Clostridium difficile B. formare de panus
C. Gardnerella vaginalis C. hiperplazie sinoviala
D. Borrelia burgdorferi D. vilozitati sinoviale

4
 E. ulceratii modificari clinice:
53n spondilita anchilozanta cu debut juvenil A. accentuarea lordozei lombare
predomina: B. disparitia cifozei toracale
A. durerea toracica C. atrofie fesiera
B. colita ulceroasa D. contracturi n flexie ale soldului
C. artritele periferice E. flexia compensatorie a articulatiei genunchiului
D. uveita 61Complicatiile neurologice care pot apare la
E. entezita pacientii cu spondilita anchilozanta n stadiu
54Durerea n spondilita anchilozanta: avansat sunt:
A. are un debut brusc A. tetraplegie
B. este nsotita de redoare matinala B. sindrom de coada de cal
C. se exacerbeaza n cursul noptii C. sindrom de tunel carpian
D. se accentueaza la miscare D. meningita acuta
E. este simptomul initial al bolii E. semne de encefalita focala
55Criteriile New York pentru diagnosticul 62Manifestarile cardiace ntlnite la pacientii cu
spondilitei anchilozante cuprind: spondilita anchilozanta sunt:
A. sacroileita definita radiologic A. pericardita exudativa
B. prezenta HLA B27 B. pericardita constrictiva
C. storic de durere inflamatorie de spate C. tulburari de conducere
D. sindrom inflamator D. insuficienta aortica
E. limitarea expansiunii cutiei toracice E. insuficienta cardiaca hipodiastolica
56La nivelul coloanei vertebrale leziunea initiala 63Afectarea renala n spondilita anchilozanta
care apare n spondilita anchilozanta este: consta n:
A. osteoporoza corpilor vertebrali A. nefropatie mezangiala cu imunoglobuline A
B. aparitia tesutului de granulatie la jonctiunea B. necroza papilara
dintre inelul fibros al discului cartilaginos si C. litiaza oxalica
marginea corpului vertebral D. insuficienta renala acuta
C. eroziunea corpilor vertebrali E. necroza corticala acuta
D. sindesmofitul 64Criteriile New York (1984) modificate pentru
E. inflamatia si distructia zonei ntre disc si corpul diagnosticul spondilitei anchilozante includ:
vertebral A. sacroileita definita radiologic
57Modificarile histologice specifice afectarii B. prezenta osteofitelor
articulatiilor periferice n spondilita anchilozanta C. istoric de durere inflamatorie de spate
sunt: D. limitarea miscarilor coloanei vertebrale n plan
A. hiperplazie sinoviala sagital si frontal
B. vilozitati sinoviale exuberante E. limitarea expansiunii cutiei toracice
C. depozite de fibrina 65Doza de sulfasalazina utilizata n spondilita
D. infiltrare limfoida anchilozanta este:
E. formare de panus A. 0,5 g/zi
58n serul pacientilor cu spondilita anchilozanta B. 1 g/zi
au fost observate titruri nalte de anticorpi fata C. 2-3 g/zi
de: D. 2-3 g/saptamna
A. Yersinia enterocolitica E. 0,5 g/kgc/zi
B. Klebsiella pneumoniae 66Atigenul de histocompatibilitate cel mai
C. Chlamydii frecvent ntlnit la pacientii cu spondilita
D. Streptococ alfa-viridans anchilozanta este:
E. Stafilococ aureu patogen A. HLA-B27
59n spondilita anchilozanta cu debut juvenil B. HLA-A2
predomina: C. HLA-B3
A. sacroileita D. HLA-DR2
B. entezita E. HLA-DRw4
C. artritele periferice 67Metotrexatul administrat n spondilita
D. afectarea coloanei cervicale anchilozanta este eficient n ameliorarea:
E. afectarea coloanei toracale A. sacroileitei
60n cazurile severe, netratate de spondilita B. artritei periferice
anchilozanta, n evolutie apar urmatoarele C. manifestarilor oculare

5
 D. complicatiilor renale
E. prevenirea complicatiilor pulmonare
68Atacurile de irita ntlnite n spondilita
anchilozanta sunt controlate eficient prin
administrarea de:
A. antiinflamatoare nesteroidiene
B. glucocorticoizi locali
C. agenti midriatici
D. cortizon intravenos
E. azatioprina
69Indicati anomaliile biologice care apar n
spondilita anchilozanta:
A. cresterea IgA
B. prezenta factorului reumatoid
C. cresterea nivelului seric al proteinei C reactive
D. prezenta de anticorpi antinucleari
E. anemie normocroma normocitara
70Cele mai precoce modificari radiologice la
nivelul articulatiilor sacroiliace evidentiate la
bolnavii cu spondilita anchilozanta sunt:
A. pseudolargirea spatiului articular
B. disparitia interliniei articulare
C. voalarea marginilor corticale ale osului
subcondral
D. eroziunile marginilor corticale ale osului
subcondral
E. osteoscleroza marginilor corticale ale osului
subcondral
71In SA urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
EXCEPTIA:
A. Sulfasalazina amelioreaza testele inflamatorii si
reduce simptomele articulare
B. Artritele periferice reactioneaza favorabil la
administarea de Metotrexat
C. Glucocorticoizii sistemici nu si-au dovedit
rolulul terapeutic
D. Efectele adverse ale Fenilbutazonei sunt anemia
aplastica si agranulocitoza
E. Fenilbutazona in doze de 75mg administrata o
data pe zi este cel mai eficient agent terapeutic in SA
72Durerea inflamatorie de coloana in SA, se
caracterizeaza prin:
A. Exacerbare nocturna
B. Debut peste 50 de ani
C. In stadiul precoce este intermitenta, ulterior
devine persistenta
D. Localizare in regiunea lombara superioara
E. Ameliorare la repaus
73In SA:
A. Expansiunea cutiei toracice >5 cm
B. Creste capacitatea vitala
C. Scade capacitatea functionala reziduala
D. Distanta occiput perete scade
E. Nivelul seric de Ig A este frecvent crescut
74Explorarile de laborator in SA evidentiaza:
A. Cresterea VSH si PCR, corelata cu boala activa
B. FAL intotdeauna normala
C. AAN frecvent prezenti
D. Factor reumatoid negativ
E. Anemie normocroma, normocitara
75Hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID)
se caracterizeaza prin:
A. Afectarea articulatiilor diartroidale
B. Calcificarea si osificarea ligamentelor
paraspinoase
C. Prezenta sindesmofitelor
D. Aspect radiologic de ceara prelinsa prin
calcificarea inelului fibros
E. Articulatii sacroiliace normale
76Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Cea mai grava complicatie a afectarii coloanei
vertebrale in SA este fractura
B. HSID apare mai frecvent la femei
C. Tulburarile de ritm si conducere lipsesc in SA
D. Modificarile radiologice in HSID sunt mai
severe comparativ cu simptomatologia
E. Insuficienta respiratorie poate fi cauza de deces
in SA
77Decesul in SA se datoreaza:
A. Traumatismelor coloanei vertebrale cu sectiune
medulara
B. Infarctului miocardic in context vasculitic
C. Hemoragiilor digestive postmedicamentoase
D. Amiloidozei renale
E. Septicemiei
78Precizati care sunt manifestarile comune ale
artritelor reactive si artropatiei psoriazice:
A. Asimetria artritelor, aspect de deget in cirnacior
B. Leziuni tegumentare similare histologic
C. Ulceratii bucale
D. Uveita, afectarea unghiala
E. Urertrita
79Afirmatiile de mai jos referitoare la SASN sunt
false cu EXCEPTIA:
A. In artrita reactiva simptomele predomina la
extremitatile inferioare
B. Keratoderma blenorrhagica este caracteristica
SA
C. Artrita psoriazica se asociaza cu ulceratii bucale
si uretrita
D. In artritele reactive sacroileita este frecvent
asimetrica
E. Sindesmofitul este caracteristic artritei reactive
80Tratamentul artritelor reactive cuprinde:
A. Indometacin 75-150mg/zi
B. Sulfasalazina la pacientii cu artrita reactiva
persistenta
C. Fenilbutazona ca medicatie de prima alegere
D. Sarurile de aur si D-Penicilamina sunt eficiente
E. Leziunile entezitice beneficiaza de
administrarea intralezionala de glucocorticoizi
81Artritele periferice in SA se caracterizeaza
6
morfopatologic prin:
A. Hiperplazie sinoviala
B. Formarea de panus
C. Vilozitati sinoviale exuberante
D. Eroziuni cartilaginoase centrale
E. Ulceratii si depozite de fibrina
82HLA-B 27:
A. Se intilneste la peste 90% din pacientii cu
spondilita psoriazica
B. Face parte din criteriile New York de diagnostic
al SA
C. Este markerul genetic al SASN
D. Se intilneste in artropatia psoriazica periferica
E. Este prezenta la 50% din bolnavii diagnosticati
cu spondilita anchilopoetica (SA)
83n SASN raspunsul terapeutic cel mai bun s-a
obtinut la administrarea de:
A. Naproxen
B. Ketoprofen
C. Diclofenac
D. Indometacin
E. Fenilbutazona
84In grupul SASN sunt incluse urmatoarele boli,
cu EXCEPTIA:
A. Spondilita psoriazica
B. Artrita gonococica
C. Sdr Reiter
D. Artrita enteropatica
E. Spondilartropatia juvenila
85Afectarea oculara in SA:
A. Este in general bilaterala
B. Uveita anterioara este o manifestare
extraarticulara rara
C. Debutul este insidios
D. Nu intereseaza irisul
E. Este controlata eficient prin administrare locala
de glucocorticoizi si agenti midriatici
1Care dintre urmatorii factori de risc sunt
incriminati in etiologia PR:
A. sexul feminin
B. gena HLA-DR4 a complexului major de
histocompatibilitate clasa aIIa
C. gena HLA-Dw10 care contine modificari de
aminoacizi in pozitiile 70 si 71 ale lantului beta
D. factori de mediu, cum ar fi clima si urbanizarea
E. gene care controleaza expresia receptorului
pentru antigen al celulei T si pentru lanturile usor si medic pentru anorexie, scadere ponderala,
greu ale imunoglobulinelor
2Leziunile cele mai precoce ale sinovitei
reumatoide sunt reprezentate de:
A. lezarea microvasculara
B. edematierea sinovialei si protruzionarea in
cavitatea articulara
C. cresterea numarului celulelor sinoviale
D. infiltrarea cu un mare numar de limfocite B care
se diferentiaza local in plasmocite
E. activarea fibroblastelor care produc colagenaza
si catepsine ce pot degrada componente ale matricei
articulare
3Procesul inflamator din artrita reumatoida este
condus de celule T CD4+ care infiltreaza
sinoviala. Selectati argumentele care sustin
aceasta ipoteza:
A. predominanta celulelor T CD4+ in sinoviala
B. cresterea receptorilor solubili IL-2 in singe si in
lichidul sinovial
C. cresterea sintezei de IL-1
D. ameliorarea bolii prin extragerea celulelor T,
prin drenarea canalului toracic, limfafereza,
suprimarea functiei lor cu medicamente
E. producerea de imunoglobuline policlonale si a
autoanticorpului factor reumatoid
4Precizati mecanismul de producere al vasculitei
sistemice din artrita reumatoida:
A. eliberarea din sinoviala a moleculelor
inflamatorii efectoare ( IL-1, TNFalfa, IL-6 )
B. trcerea in circulatie a complexelor imune
produse in sinoviala
C. actiunea enzimelor degradative produse de
fibroblasti, inclusiv colagenaza si stromelizina
D. productia locala de chemokine de catre
macrofagele activate
E. infiltrarea cu celule B care se diferentiaza local
in plasmocite producatoare de anticorpi
5Artrita reumatoida este o afectiune cronica, care
debuteaza cel mai frecvent:
A. insidios cu oboseala, anorexie si simptome vagi
musculoscheletice
B. acut, cu dezvoltare rapida a poliartritei
C. cu febra, limfadenopatie si splenomegalie
D. cu afectare monoarticulara
E. cu afectare poliarticulara asimetrica
6Cea mai comuna manifestare a artritei
reumatoide stabilite, este reprezentata de:
A. redoarea matinala a articulatiilor afectate
B. subfebrilitate si scadere ponderala
C. durerea in articulatiile afectate agravata de
miscare
D. sindromul de tunel carpian
E. prezenta chistului Baker
7Femeie in virsta de 40 de ani se prezinta la
subfebrilitate, durere la nivelul coloanei cervicale
si articulatiilor metacarpofalangiene si
interfalangiene proximale bilateral, insotite de
redoare matinala, de aproximativ 6 saptamini.
Care este diagnosticul cel mai probabil?
A. spndilita ankilopoietica
B. artrita psoriazica
C. lupus eritematos sistemic
7
 D. artrita reumatoida
E. artrita juvenila
8Precizati care sunt deformarile caracteristice ale
mainii, care apar in timpul evolutiei artritei
reumatoide:
A. deviatia radiala a pumnului cu deviere ulnara a
degetelor, cu subluxatii palmare ale falangelor
proximale ( deformari in Z )
B. flexi articulatiilor metacarpofalangiene
C. flexia primei articulatii interfalangiene si
extensia primei articulatii metacarpofalangiene, cu
pierderea mobilitatii policelui
D. deviatia cubitala a pumnului cu deviere ulnara a
degetelor
E. deformare in flexie a articulatiilor
interfalangiene distale
9Nodulii reumatoizi apar la 20-30% din bolnavii
cu artrita reumatoida, de obicei pe structurile
periarticulare, pe suprafetele de extensie, fiind
formati din:
A. zona centrala de material necrotic ce cuprinde
fibre de colagen, fibre necolagenice si resturi
celulare
B. zona medie care poate arata atrofia fibrelor de
tip II si necroza fibrei musculare, cu sau fara infiltrat
celular mononuclear
C. depunere de complexe imune in peretii
vasculari
D. vase de neoformatie
E. zona exterioara ce cuprinde macrofage dispuse
in palisada care exprima antigene HLA-DR
10Precizati care din urmatoarele afirmatii
definesc sindromul Felty:
A. este intilnit la bolnavi cu lupus eritematos
sistemic
B. bolnavii au splenomegalie
C. apare leucocitoza, uneori anemie si
trombocitopenie
D. se asociaza cu pneumoconioza
E. prezenta adenopatiilor
11Manifestarile oculare cel mai frecvent intilnite
in artrita reumatoida sunt reprezentate de:
A. sindrom Sjogren insotit de keratoconjunctivita
sicca
B. episclerita usoara si tranzitorie si sclerita care
intereseaza straturi mai profunde ale ochiului
C. glaucom
D. scleromalacia perforans
E. cataracta cortizonica
12Care din urmatoarele caractere ale artritei
reumatoide sunt corelate cu o probabilitate mai
mare de a dezvolta anomalii articulare sau
invaliditate
A. mai putin de 20 de articulatii inflamate
B. leucopenia
C. prezenta HLA-DR beta1 0401 sau DR beta
0404
D. debutul la virsta tinara
E. prezenta anticorpilor antinucleari
13Care este leziunea initiala vizibila radiologic, in
evolutia artritei reumatoide
A. pierderea cartilajului articular si aparitia
eroziunilor osoase
B. reducerea spatiului intraarticular
C. osteoporaza
D. osteopenia juxtaarticulara
E. aparitia subluxatiilor
14Metotrexatul, in doze de 7,5-20 mg o data pe
saptamina, se indica precoce in artrita
reumatoida agresiva, deoarece:
A. trialurile de lunga durata au indicat ca induce
remisiunea bolii
B. nu are hepatotoxicitate
C. poate intirzia progresia eroziunilor osoase
D. raspuns clinic mai bun si cu o toxicitate mai
mica decit alte DMARD
E. impiedica pierderea cartilajului si boala
degenerativa articulara
15Precizati mecanismul de producere al anemiei
normocrome, normocitare intilnita in artrita
reumatoida activa:
A. hipersplenismul
B. hemoliza determinata de anticorpi
antieritrocitari
C. secundara hemoragiilor digestive produse de
AINS
D. eritropoieza ineficienta, in maduva osoasa fiind
prezente depozite mari de fier
E. inflamatie cronica
16Afectarea coloanei vertebrale in artrita
reumatoida:
A. exista doar cand aceasta se aociaza cu
spondilita anchilozanta
B. se asociaza intotdeauna cu antigenul de
histocompatibilitate HLA DR4
C. este mai frecvent localizata lombar putand
produce sindromul cozii de cal
D. intereseaza coloana cervicala in segementul
superior al acesteaia
E. poate duce la manifestari neurologice prin
subluxatii atlanto-axoidiene
17Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in
legatura cu artrita reumatoida:
A. in artrita reumatoida ochiul este frecvent
interesat
B. pericardita este prezenta la foarte putin bolnavi
C. cand pericardita este prezenta exista de obicei si
pleurezie
D. nodulii reumatoizi pot aparea si la persoane fara
pneumoconioza
E. unii bolnavi cu artrita reumatoida au suferinte
ale nervilor periferici din cauza sinovitei
8
proliferative
18Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte?
A. factorul reumatoid este prezent la 5% dintre
persoanele sanatoase
B. factorul reumatoid poate fi prezent si in lupusul
eritematos sistemic
C. absenta factorului reumatoid exclude
diagnosticul de artrita reumatoida
D. prezenta factorului reumatoid la o persoana cu
artrita simetrica reprezinta un element important de
diagnostic si prognostic
E. lichidul sinovial din artrita reumatoida are
frecvent vascozitate mai crescuta
19Care dintre urmatoarele reprezinta crirterii de
diagnostic elaborate de catre Colegiul American
de Reumatologie (1987)?
A. existenta anemiei hemolitice autoimune
B. artrita simetrica: interesarea simultana a
acelorasi articulatii in ambele parti ale organismului
(simetric) cu durata de cel putin 6 saptamani
C. noduli reumatoizi existenti deasupra
proeminentelelor osoase sau suprafetelor de extensie
articulara relatati in anamneza
D. prezenta factorului reumatoid seric determinat
printr-o metota prin care pozitivitatea la pacientii de
control este sub 5%
E. modificari radiografice demonstrand
osteoporoza difuza
20Care dintre urmatoarele medicamente sunt
clasificate ca avand efect asupra evolutiei artritei
reumatoide?
A. antimalaricele de sinteza
B. sarurile de aur
C. antiinflamatoarele nesteroidiene
D. acidul acetilsalicilic
E. metotrexatul
21Terapia artritei reumatoide:
A. cu antiinflamatoare nesteroidine este riscanta la
varstnici
B. cu ciclosporina determina in mod frecvent
efecte adverse gastrice
C. cu prednison in doze mici poate frana
progresiunea eroziunilor articulare
D. cu substante imunosupresive (citotoxice) este
necesara mai ales in caz de vasculita
E. cu metrotexat este recomandata in asociere cu
virtamina B6
22Care dintre urmatoarele afirmatii este valabila
in legatura cu artrita reumatoida?
A. procesul inflamator intereseaza cu predilectie
insertiile
B. artrita reumatoida afecteaza aproximativ 4 %
ale populatiei
C. incidenta bolii este egala la cele doua sexe, cu o
usoara predominanta feminina
D. frecvent boala se asociaza cu antigenul de
histocompatibilitate HLA-B27
E. antigenul de histocompatibilitate HLA-DR4
este markerul genetic al bolii
23Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta
in legatura cu artrita reumatoida?
A. artrita reumatoida este o boala multisistemica
de etiologie virala
B. in artrita reumatoida procesul patologic de baza
are loc la nivelul membranei sinoviale
C. in infiltratul inflamator reumatoid exista o
predominanta a limfocitelor T CD8 fata de
limfocitele T CD4
D. in cadrul inflamatiei reumatoide rolul principal
este jucat de catre limfocitele B
E. in cadrul artritei reumatoide ochiul este frecvent
afectat
24Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta
in legatura cu artrita reumatoida?
A. in artrita reumatoida lichidul sinovial contine cu
predominanta celule mononucleare
B. limfafereza cu extragerea limfocitelor B
amelioreaza evolutia artritei reumatoide
C. panusul articular reumatoid este compus mai
ales din fibroblasti
D. eroziunile articulare sunt rezultatul unei
activitati reduse de protectie a TNF alfa
E. afectarea coloanei lombare este frecventa la
debutul bolii
25Care dintre urmatoarele afirmatii nu este
corecta in legatura cu artrita reumatoida?
A. in lichidul sinovial reumatoid exista o
celularitate bogata, predominind
polimorfonuclearele
B. foarte frecvent tegumentul supraiacent
articulatiilor inflamate prezinta eritem
C. bolnavii au tendinta de a adopta o pozitie
articulara antalgica in flexie
D. artrita reumatoida este de regula simetrica
E. chistul sinovial (Baker) se localizeaza de regula
la genunchi
26Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta
privind artrita reumatoida (A. R.)?
A. manifestarile extraarticuilare apar mai rar la
bolnavii cu titru crescut de factori reumatoizi
B. nodulii reumatoizi apar la majoritatea
bolnavilor cu A R
C. atrofia musculara de inactivitate apare doar
dupa multe luni de evolutie si este generalizata
D. in pleurezia reumatoida, lichidul arata un nivel
scazut de glucoza si de complement
E. hipertensiunea pulmonara secundara afectarii
reumatoide este frecventa
27In cadrul sindromului Felty exista:
A. hepatosplenomegalie
B. splennomegalie
C. titruri ridicate de factor reumatoid
9
 D. leucopenie cu neutropenie
E. semne de hipertensiune portala
28Sindromul Felty se caracterizeaza prin:
A. artritra reumatoida cronica
B. prezenta nodulilor pulmonari la barbatii care au
lucrat in mediu silicogen
C. leucopenie, niciodata insotita de anemie sau
trombocitopenie
D. frecventa crescuta a infectiilor sistemice
E. lipsa nodulilor reumatoizi
29In poliartrita reumatoida:
A. osteoporoza este predominent periarticulara
B. osteoporoza apare la toate sediile osoase
C. sunt prezenti autoanticorpi anti-AND dublu
catenar
D. determinarea antigenelor de
histocompatibilitate este decisiva pentru diagnosticul
precoce
E. coloana vertebrala nu este nicodata interesata
30In diagnosticul artritei reumatoide sunt de
mare valoare:
A. redoarea matinala poliarticulara si simetrica de
mai mult de o ora
B. febra de peste 38 grade C. asociata inflamatie
articulare
C. tumefactia articulara pe seama ingrosarii
sinoviale si a acumularii de exsudat in cavitatea
articulara, stabilite clinic si prin examenul lichidului
sinovial
D. afectarea metacarpofalangiana si
interfalangiana proximala simetrica si de durata
E. existenta inflamatiei articulatiilor
interfalangiene distale concomitenta unor eruptii
cutanate
31Osteoporoza secundara poliartritei reumatoide
se caracterizeaza prin urmatoarele cu
EXCEPTIA:
A. este frecvent intilnita si poate fi agravata de
terapia sistemic cu glucocorticoizi
B. are etiologie multifactoriala reprezentata de
existenta procesului inflamator reumatoid, terapia
cortizonica, deficitul functional
C. afecteaza atit osul juxta-articular cit si oasele
lungi
D. afecteaza doar osul juxta-articular
E. terapia cu glucociorticoizi induce pierderea
semnificativa a masei osoase in special la inceputul
terapiei
32Urmatoarele afirmatii referitoare la vasculita
reumatoida sunt adevarate:
A. apare frecvent la pacientii cu poliartrita
reumatoida severa si titru crescut de factor reumatoid
B. are doar expresie cutanata
C. are ca expresie clinica manifestari variate ce
includ polineuropatia si mononevrita multiplex
D. poate afecta aproape orice organ
10
E. reprezinta una din manifestarile extraarticulare
foarte frecvente ale bolii, in special la americanii de
origine africana
33Urmatorii factori sunt considerati factori de
gravitate pentru poliartrita reumatoida:
A. prezenta a mai mult de 20 articulatii tumefiate
B. prezenta eroziunilor osoase subcondrale
C. absenta nodulilor reumatoizi
D. prezenta HLADRB1*0401
E. titruri crescute de factor reumatoid seric
34Urmatoarele afirmatii referitoare la factorul
reumatoid sunt adevarate:
A. prezenta factorului reumatoid stabileste
diagnosticul de poliartrita reumatoida
B. nu este caracteristic poliartritei reumatoide ci se
intilneste si in lupus, hepatita cronica, sarcoidoza
C. caracterizeaza forme severe, progresive de
boala, cu manifestari extraarticulare
D. este constant prezent la pacienti cu vasculita sau
noduli
E. testele folosite evidentiaza doar prezenta
factorului reumatoid de tip IgG
35Analiza lichidului sinovial in poliartrita
reumatoida evidentiaza urmatoarele:
A. celularitate crescuta, intre 5 si 50000celule
inflamatorii/ microlitru
B. predominanta limfocitelor (75%)
C. > 2000 celule/microlitru cu 75%
polimorfonucleare are valoare diagnostica pentru
poliartrita reumatoida
D. complementul total si fractiunile C3 si C4 sunt
crescute ca urmare a activarii complementului pe
calea clasica
E. fluidul sinovial este turbid, cu viscozitate si
nivel crescut de glucoza
36Urmatoarele afirmatii referitoare la patogenia
poliartritei reumatoide sunt adevarate cu
EXCEPTIA:
A. celula infiltranta dominanta este limfocitul
TCD4+ cu memorie
B. sinteza crescuta locala de citokine
proinflamatorii de tipul IL1, IL6 si TNF alfa
C. limfocitul B se diferentiaza local in plasmocit
ce sintetizeaza imunoglobuline policlonale si factor
reumatoid
D. fibroblastii sinoviali activati sintetizeaza
cantitati crescute de enzime distructive de tipul
colagenazei si catepsinei
E. osteoclastele nu sunt implicate in patogenia
eroziunilor osoase caracteristice bolii
37Modificarile caracteristice sinovitei reumatoide
sunt urmatoarele:
A. hipertrofia si hiperplazia celulelor sinoviale
B. prezenta de modificari vasculare focale sau
segmentare
C. expresie crescuta a moleculelor de adeziune pe
suprafata celulelor endoteliale vasculare
D. prezenta infiltratului inflamator de tip imun
E. prezenta granulomului eozinofil
38Urmatoarele afirmatii referitoare la citokinele
pro-inflamatorii implicate in patogenia
poliartritei reumatoide sunt adevarate, cu
EXCEPTIA:
A. determina inflamatia tesutului sinovial
B. induc proliferarea sinoviala cu formarea
panusului articular
C. participa la lezarea cartilajului si osului
subcondral
D. sinteza lor este contrabalansata de sinteza
matrix metaloproteinazelor
E. sunt responsabile si de aparitia manifestarilor
sistemice
39Urmatoarele medicamente sunt folosite in
terapia patogenica a poliartritei reumatoide, cu
EXCEPTIA:
A. sarurile de aur
B. metotrexatul
C. antimalaricele de sinteza
D. antiinflamatoriile nonsteroidiene
E. sulfasalazina
40Deformarile caracteristice miinii reumatoide
includ urmatoarele modificari cu EXCEPTIA:
A. deviatie cubitala a pumnului si radiala a
degetelor
B. deformare in git de lebada
C. deformare in butoniera
D. deformare in "Z"
E. deviatie radiala a pumnului si cubitala a
degetelor
41Metotrexatul, imunosupresor folosit in terapia
poliartritei reumatoide:
A. se administreaza in doza unica de 7.5 pina la
maximum 20 mg/zilnic
B. este frecvent administrat ca tratament de prima
intentie in forme agresive de boala
C. ameliorarea maxima se obtine dupa 6 luni de
tratament
D. reprezinta optiunea terapeutica cu durata cea
mai mare de mentinere in poliartrita reumatoida
E. este un antagonist de acid folic
42Terapia cu glucocorticoizi in poliartrita
reumatoida:
A. reprezinta o terapie simptomatica eficienta
B. administrarea in doze mici poate incetini
progresia eroziunilor osoase
C. administrarea pe termen lung se insoteste de
accentuarea progresiei leziunilor osoase
caracteristice bolii
D. pulse-terapia lunara poate grabi raspunsul
terapeutic cind se initiaza o noua terapie patogenica
E. administrarea intraarticulara este unica cale de
administrare preferata in terapia formelor severe de
poliartrita reumatoida
43Scopurile terapiei poliartritei reumatoide sunt
urmatoarele:
A. indepartarea durerii si inflamatiei
B. protejarea structurilor articulare
C. mentinerea functiei articulare
D. controlul manifestarilor sistemice
E. toate acestea
44Efectele adverse la administrarea
metotrexatului in terapia poliartritei reumatoide
sunt urmatoarele:
A. ulceratii orale
B. anomalii ale functiei hepatice
C. anomalii ale functiei renale
D. pneumopatie interstitiala
E. afectare oculara de tipul retinopatiei ireversibile
45Procesul inflamator reumatoid:
A. afecteaza orice articulatie diartrodiala,
preferential articulatiile metacarpofalangiene si
interfalangiene proximale
B. afecteaza preferential articulatiile
interfalangiene distale
C. afecteaza frecvent coloana vertebrala lombara
D. afecteaza segmentul cervical superior al
coloanei vertebrale
E. afecteaza bilateral si simetric articulatiile mici
ale miinii si piciorului
46Trasatura caracteristica a artritei reumatoide
este:
A. sindesmofitul
B. sinovita inflamatorie persistenta
C. vasculita inflamatorie
D. nodulul reumatoid
E. sacroiliita unilaterala
47Prevalenta artritei reumatoide:
A. creste cu vrsta
B. este de aproximativ 0,08% din populatie
C. este de trei ori mai mare la femei
D. este influentata de tipul rasial
E. scade dupa vrsta de 50 de ani
48Printre agentii cauzali ai artritei reumatoide se
numara:
A. virusul citomegalic
B. Mycoplasma
C. parvovirusurile
D. virusul Epstein-Barr
E. Klebsiella
49Manifestarile sistemice ale artritei reumatoide
pot fi atribuite:
A. TNF alfa
B. eucotrienei B4
C. actorului de stimulare al coloniilor de
granulocite-macrofage(GM-CSF)
D. interleukinei L6
E. interleukinei L1
50Deformarile caracteristice ale minii n artrita
11
reumatoida sunt: C. interleukina 10
A. deviatia ulnara a pumnului cu deviere radiala a D. factorul de stimulare al coloniilor de granulocite
degetelor macrofage (GM-CSF)
B. deformare n gt de lebada E. interleukina 6
C. deformare n butoniera 58Tumefierea articulara n poliartrita reumatoida
D. pierderea mobilitatii policelui apare datorita:
E. chistul Baker A. entezitei reumatoide
51Procesul inflamator este condus de: B. subluxatiilor epifizare
A. CD4+ C. acumularii de lichid sinovial
B. GM-CSF (factorul de stimulare al coloniilor de D. hipertrofiei sinovialei
granulocite-macrofage) E. ngrosarii capsulei articulare
C. factorul de crestere derivat din plachete 59Cele mai frecvente localizari ale nodulilor
D. CD8+ reumatoizi sunt:
E. prostaglandina E2 A. bursa olecraniana
52Printre factorii de probabilitate crescuta n a B. spatiul popliteu
dezvolta anomalii articulare sau invaliditate n C. tendonul lui Achile
poliartrita reumatoida se numara: D. occiput
A. debutul la vrsta tnara E. interfalangian proximal
B. prezenta de HLA DR4 60Consecintele vasculitei reumatoide sunt:
C. titruri nalte de factor reumatoid seric A. polineuropatia
D. eroziuni osoase pe radiografie B. mononevrita multiplex
E. prezenta a mai mult de 20 de articulatii C. ulceratiile cutanate
inflamate D. accidentele vasculo-cerebrale hemoragice
53Cel mai eficace AINS n tratamentul artritei E. nodulii reumatoizi
reumatoide este: 61Afectarea oculara ntlnita la pacientii cu
A. fenilbutazona poliartrita reumatoida consta n:
B. indometacinul A. conjunctivite
C. naproxen B. sclerite
D. aspirina C. episclerite
E. diclofenacul D. iridociclite
54Dintre criteriile pentru clasificarea artritei E. glaucom cu unghi deschis
reumatoide nu face parte: 62Manifestarile pleuro-pulmonare ntlnite n
A. vasculita reumatoida poliartrita reumatoida sunt:
B. nodulul reumatoid A. atelectazii lamelare
C. artrita simetrica B. pneumomediastin
D. factorul reumatoid seric C. fibroza interstitiala
E. redoarea matinala D. noduli pleuropulmonari
55Efectele toxice cele mai importante ale E. afectare pleurala
metotrexatului sunt: 63Analiza biochimica a lichidului sinovial la
A. anemie severa pacientii cu poliartrita reumatoida evidentiaza:
B. discomfort gastrointestinal A. continut proteic scazut
C. disfunctie plachetara B. cresterea concentratiei de glucoza
D. fibroza hepatica C. scaderea complementului hemolitic total
E. ulceratii orale D. scaderea fractiunii C3
56Modificarile precoce caracteristice sinovitei E. scaderea fractiunii C4
reumatoide sunt: 64Criteriile Colegiului American de
A. leziunile microvasculare Reumatologie revizuite (1987) pentru diagnosticul
B. cresterea numarului celulelor sinoviale poliartritei reumatoide includ:
C. osteoporoza epifizara A. redoare matinala
D. eroziunea periostului B. manifestari pleuropulmonare
E. lezarea cartilajului articular C. afectare oculara
57Citokinele si chemokinele implicate n procesul D. noduli reumatoizi
inflamator al sinovialei n poliartrita reumatoida E. artrita simetrica
sunt: 65Medicamentele de prima optiune (prima linie
A. interleukina 2 terapeutica) utilizate n tratamentul poliartritei
B. interferonul alfa reumatoide sunt:

12
 A. antiinflamatoarele nesteroidiene C. Pericardita este intilnita la 5o% dintre bolnavi
B. glucocorticoizii D. Afectarea oculara este prezenta de la debutul
C. ciclofosfamida bolii
D. sulfasalazina E. Interesarea renala este frecventa si precoce
E. antimalaricele de sinteza 73Afectarea articulara in artrita reumatoida:
66n grupul medicamentelor antireumatice care A. Articulatiile interfalangiene distale sunt rareori
modifica boala (DMARD), majoritatea implicate
reumatologilor recomanda de prima intentie n B. Sinovita articulatiei cotului este rara si apare
tratamentul poliartritei reumatoide: tardiv in evolutia bolii
A. D-penicilamina C. Prezenta ruborului este obligatorie
B. metotrexatul D. Limitarea mobilitatii articulare este datorata in
C. sarurile de aur exclusivitate durerii si tumefactiei articulare
D. azatioprina E. Redoarea matinala are o durata de sub o ora.
E. ciclosporina 74Referitor la sdr Felty, sunt adevarate
67Doza de prednison recomandat ca terapie urmatoarele afirmatii, cu EXCEPTIA:
simptomatica n poliartrita reumatoida este: A. Se caracterizeaza prin asocierea la artrita
A. 1 mg/kgc/zi reumatoida a splenomegaliei si neutropeniei
B. 60-80 mg/saptamna B. Citopenia se datoreaza hipersplenismului si
C. 30 mg/zi fenomenelor autoimune
D. 15-20 mg/zi C. Se asociaza cu titru crescut de factor reumatoid
E. 7,5 mg/zi D. Trombocitopenia este un criteriu obligatoriu
68Combaterea efectelor adverse ale E. Apare tardiv in evolutia bolii
metotrexatului n tratamentul poliartritei 75In artrita reumatoida urmatoarele afirmatii
reumatoide se face cu: sunt adevarate, cu exceptie:
A. vitamine de grup B A. VSH-ul crescut, prezenta nodulilor reumatoizi
B. acid folic sunt factori de prognostic nefavorabil
C. inhibitori de pompa de protoni B. Pacientii virstnici cu boala seronegativa au in
D. sedative general o forma severa de artrita reumatoida
E. preparate pe baza de fier C. Factorul reumatoid este prezent la 10-20% din
69Majoritatea pacientilor cu poliartrita persoanele sanatoase cu virsta peste 65 de ani
reumatoida sunt purtatori ai antigenului major D. Nivelul seric al PCR se coreleaza cu actvitatea
de histocompatibilitate: bolii
A. HLA B27 E. Tratamentul cu Metotrexat in asociere cu
B. HLA B6 Ciclosporina are efecte terapeutice benefice
C. HLA DR4 76Debutul artritei reumatoide este:
D. HLA A11 A. Insidios cu manifestari generale in 50% din
E. HLA DR16 cazuri
70Afectarea coloanei vertebrale n poliartrita B. Este acut la 40% din bolnavi
reumatoida poate determina: C. In 30% este limitat la una sau citeva articulatii
A. scolioza dorso-lombara D. Splenomegalia este intotdeaumna prezenta
B. subluxatie atlanto-axoidiana E. Interesarea articulara la debut este intotdeauna
C. discopatie lombara simetrica
D. sacroileita unilaterala 77Afirmatiile referitoare la artrita reumatoida
E. osteofitoza paravertebrala sunt adevarate cu EXCEPTIA:
71Artrita reumatoida se caracterizeaza prin: A. Susceptibilitatea genetica este data de genele
A. Afectarea asimetrica a articulatiilor periferice HLA si cele care controleaza expresia receptorilor
B. Distructiile cartilajului si eroziunile osoase apar limfocitelor T pentru antigene si imunoglobuline
printr-un mecanism de uzura B. Boala este mai frecventa la femei
C. Prezenta HLA DR2 si HLA DR4 C. Prevalenta AR este de 0.8% din populatia
D. Sinovita inflamatorie persistenta generala
E. Este o afectiune acuta multisistemica de cauza D. Debutul este intre 35-50 ani
necunoscuta E. Riscul gemenilor dizigoti de a dezvolta boala
72Afectarea viscerala in artrita reumatoida: este similar cu cel al gemenilor monozigoti
A. Este intotdeauna manifesta clinic 78Nodulii reumatoizi
B. Nodulii reumatoizi nu apar niciodata in pericard A. Sunt intilniti pe structurile periarticulare,
si pleura suprafetele de extensie si seroase

13
 B. Prezenta lor se coreleaza cu valori crescute ale
factorului reumatoid
C. La nivel pulmonar in evolutie pot duce la
pneumotorax
D. Apar la peste 50% din bolnavi
E. Au o structura omogena alcatuita din fibre de
colagen si macrofage
79Bolnavii cu vasculita reumatoida:
A. Au titru mare de factor reumatoid
B. Au in general forme blinde de boala
C. Pot prezenta fenomene ischemice ce pot merge
pina la necroze tisulare
D. Neuropatia periferica se datoreaza in
exclusivitate vasculitei
E. Interesarea renala este frecventa
80Lichidul sinovial in artrita reumatoida are
urmatoarele caracteristici:
A. Leucocite < 5000/mm3
B. Concentratia glucozei este crescuta, criteriu
important in diagnosticul diferential cu artritele
septice
C. Viscozitate redusa
D. Predomina limfocitele
E. Complementul este in titru scazut
81Criteriile ARA in artrita reumatoida sunt:
A. Redoare matinala sub o ora
B. Modificari radiologice cu eroziuni si
decalcificari osoase pe radiografia posteroanterioara
de mina
C. Prezenta nodulilor reumatoizi observata de
medic
D. Prezenta serica in titru crescut al factorului
reumatoid
E. Prezenta HLA DR4 si HLA DR1
82Tratamentul cu Metotrexat in artrita
reumatoida:
A. Efectul maxim apare dupa 6 luni de tratament
B. Induce remisiunea bolii
C. Doza este de 7.5-20mg/zi
D. Este DMARD de prima alegere in artrita
reumatoida agresiva
E. Hepatotoxicitatea este rara si nu necesita
monitorizarea functiei hepatice
83In etiologia artriei reumatoide sunt implicate:
A. Mycoplasma
B. Virusul Epstein Barr
C. Infestatiile parazitare
D. Superantigenele produse de stafilococ si
streptococ
E. Predispozitia genetica
84Deformarile din cadrul artritei reumatoide
apar prin:
A. Laxitatea structurilor tisulare moi de sustinere
B. Distructia cartilajului
C. Dezechilibrul muscular
D. Deformarile apar exclusiv la articulatiile
14
membrului superior
E. Deformarea in git de lebada apare prin flexia
articulatiei interfalangiene proximale si extensia
compensatorie a celei distale
85Anemia in artrita reumatoida este:
A. Normocroma, normocitara
B. Se coreleaza cu activitatea bolii
C. Raspunde la tratamentul cu fier
D. Reflecta o eritropoeza ineficienta
E. Macrocitara, megaloblastica
1Reluarea precoce a mobilizarii n lombalgia
acuta - lumbago acut nu are ca efect:
A. mentinerea si ntarirea structurilor osoase
B. mbunatatirea nutritiei cartilajului
C. mentinerea tonusului muscular
D. nivele crescute de endorfine
E. ameliorarea performantelor cardiovasculare
2Medicatia uzuala a durerii lombare acute
necomplicate cuprinde:
A. acetaminofenona
B. antiinflamatorii nesteroidiene
C. analgetice opioide
D. decontracturante
E. glucocorticoizii
3Una din urmatoarele localizari - iradieri a
durerii radiculare este eronata:
A. L1-L5 regiunea perineala
B. L2 coapsa fata laterala si anterioara
C. L4 fata anterioara a gambei (tibiei)
D. L5 gamba fata laterala si posterioara
E. S1 calci
4Care dintre urmatoarele examinari imagistice
nu face parte din protocolul de examinare a
lombosciaticii:
A. radiografia coloanei lombare n plan antero-
posterior si oblic
B. RMN standard si cu substanta de contrast
C. angiografia vertebrala
D. tomografia computerizata
E. mielografia (mielograma) cu substante de
contrast hidrosolubile
5Care din urmatoarele asocieri dintre radacinile
nervoase si reflexele osteotendinoase sunt corecte:
A. L3 - reflexul rotulian
B. L4 - reflexul rotulian
C. L5 - reflexul ahilean
D. S1 - reflexul ahilean
E. S2 - reflexul plantar
6Protruzia discului intervertebral L5 este
caracterizata de:
A. este o cauza frecventa a durerilor recurente,
severe ale spatelui
 B. este rezultatul unui traumatism prin cadere de la
propria naltime
C. determina durere lombara, postura anormala si
limitarea miscarilor de flexie
D. asociaza dureri radiculare n regiunea soldului,
coapsei si gambei postero-lateral, fata dorsala a
piciorului si degetele 1-3
E. dispare sau se reduce semnificativ reflexul
rotulian
7Modificarile senzitivo-motorii n leziunile
radacinii sacrate S1 sunt:
A. durere n regiunea fesiera mijlocie, fata
posterioara a coapsei si gambei, fata plantara a
piciorului si degetele 4-5
B. parestezi n tot piciorul si ultimele degete
C. pareze (slabiciune musculara) la nivelul
muschilor extensori ai piciorului si degetelor, a
invertorilor piciorului si adductorilor degetelor
D. reflex ahilean redus sau absent
E. mers dificil pe vrfuri
8Durerea lombara de origine vertebrala se poate
manifesta ca:
A. durere locala - lombara uni sau bilaterala
B. durere abdominala/pelvina - referita lombar
C. durere referita catre bazin, coapse, membre
D. durere radiculara
E. durere colicativa
9Structurile coloanei vertebrale inervate senzitiv
sunt:
A. periostul corpilor vertebrali
B. dura mater
C. inelul fibros al discului intervetebral
D. nucleul pulpos al discului intervertebral
E. ligamentul longitudinal posterior
10Structura care nu poate receptiona stimulii
durerosi ntr-o leziune a coloanei vertebrale, la un
pacient cu lombosciatica hiperalgica este:
A. periostul corpilor vertebrali
B. ligamentul longitudinal posterior
C. nucleul pulpos al discului intervertebral
D. inelul fibros al discului intervertebral
E. dura mater
11Structurile coloanei vertebrale de la care nu
poate pleca suprastimularea intr-un lumbago
acut sunt reprezentate de:
A. venele epidurale
B. ligamentul longitudinal posterior
C. dura mater
D. suprafetele articulare
E. nucleul pulpos al discului intervertebral -
herniat
12Durerea lombara acuta - lumbago acut are
urmatoarele caracteristici:
A. durata de cel mult 3 luni
B. recuperare completa la toti pacientii
C. localizata lombara unilaterala sau bilaterala
15
D. are iradiere pe cel putin un membru inferior
E. se accentueaza la mers sau ortostatism
13Evaluarea initiala a unei dureri lombare acute
severe de cauza vertebrala trebuie sa excluda
urmatoarele posibilitati etiologice cu exceptia:
A. fractura vertebrala
B. infectiile bacteriene osoase
C. neoplasmele osoase - vertebrale
D. traumatismele vertebrale cu leziuni articulare,
vertebrale sau discale
E. spondilartroza lombara
14Elementele care sugereaza o evolutie severa a
unei dureri lombare acute vertebrale sunt:
A. vrsta sub 40 de ani
B. antecedente de boli neoplazice
C. lipsa raspunsului favorabil la repaus
D. semnele neurologice senzitive sau motorii
recente
E. folosirea glucocorticoizilor
15Structurile medulovertebrale dotate cu
algoreceptori sunt:
A. maduva spinarii
B. osul spongios al corpurilor vertebrale
C. dura mater
D. fatetele articulatiilor intervertebrale
E. pediculii vertebrali
16Care din urmatoarele afirmatii nu este
adevarata ?
A. la nivelul maduvei spinarii exista algoreceptori
B. exista algoreceptori la nivelul periostului
vertebrelor
C. suferintele discului dintre L4 si L5 pot produce
suferinta nervului sciatic
D. hernia de disc L2-L3 cauzeaza suferinta
nervului crural
E. spasmul muscular lombar este prezent de partea
afectata in lombosciatica
17Semnul pozitiv al ridicarii piciorului intins
( RPI- manevra Lassegue ) este pozitiv in cazul:
A. afectarii radacinii S1
B. afectarii radacinii lombare L1
C. afectarii radacinii L2
D. tasarii corpului vertebral L2
E. fractura pediculului vertebral L3
18Care dintre urmatoarele afirmatii nu este
adevarata ?
A. semnul pozitiv al ridicarii piciorului intins
inversat este pozitiv in caz de lombocruralgie
B. manevra de mai sus este negativa in caz de
afectare a radacinii L3
C. semnul de mai sus se obtine cu pacientul culcat
in pozitie ventrala
D. in caz de lombocruralgie se poate constata
hipotonia muschiului cvadriceps
E. dorsiflexia ( labei ) piciorului poate provoca
durere in caz de afectare a radacinii L5 si S1
19Care dintre urmatoarele afirmatii nu este
adevarata ?
A. exista algoreceptori la nivelul periostului
vertebral
B. spasmul muscular lombar este homolateral
suferintei lombosciatice
C. spasmul muscular lombar este homolateral in
caz de lombocruralgie
D. semnul ridicarii piciorului intins provoaca
intotdeauna durerea doar in partea afectata clinic
E. exista receptori pentru durere la nivelul venelor
epidurale
20Care dintre urmatoarele afirmatii este
corecta ?
A. durerea lombosciatica este provocata prin
ridicarea piciorului intins cu pacientul in decubit
ventral
B. durerea din lombocruralgie este obiectivata cu
pacientul in decubit dorsal
C. contractura musculara lombara creaza scolioza
functionala cu concavitate contralaterala
D. pacientul cu lombosciatica secundara unei
tumori are si dureri in repaus absolut
E. nu exista receptori pentru durere la nivelul durei
mater
21Cea mai importanta caracteristica a
lombosciaticii secundare de natura tumorala este:
A. contractura lombara foarte exprimata
B. existenta sensibilitatii foarte exprimate la
ridicarea membrului inferior extins
C. prezenta semnului de la (B) si la ridicarea
membrului pereche
D. prezenta durerii in timpul repausului absolut
E. existenta unei viteze de sedimentare accelerata
22Care dintre urmatoarele examinari de
screening le veti alege in caz ca suspectati o
lombosciatica secundara unei neoplazii sau unei
inflamatii?
A. determinarea titrului antistreptolizinei 0
B. examenul urinei
C. determinarea antigenului HLA B27
D. viteza de sedimentare a hematiilor
E. hemoleucograma
23In absenta factorilor de risc traumatici, care
dintre urmatoarele examinari v-ar putea ajuta
decisiv si in mod economic la stabilitrea
diagnosticului etiologic de lombosciatica?
A. radiografia lombara standard
B. tomografia computerizata
C. rezonanta magnetica nucleara
D. mielografia cu substanta de contrast
E. determinarea titrului antistreptolizinei 0 si a
vitezei de sedimentare a hematiilor in combinatie cu
radiografia lombara
24Atunci cind este afectata radacina lombara S1
exista simtome si modificari patologice obiective
16
la:
A. nivel gastrocnemian (glezna)
B. nivel rotulian
C. flexia plantara a piciorului
D. suprafata plantara a piciorului
E. nivel plantar, fesier si gambier posterior
25Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte in
cazul durerii lombosciatice?
A. lordoza lombara fiziologica apare exagerata
B. lordoza lombara fiziologica este diminuata
C. exista contractura musculara lombara in partea
homolaterala iradierii durerii pe sciatic
D. abductia soldului provoaca durere
E. flexia gambei pe coapsa din pozitia ventrala a
pacientului reproduce durerea
26Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile in
legatura cu stenoza vertebrala?
A. se manifesta prin claudicatia membrului inferior
B. claudicatia se amelioreaza in pozitie sezinda sau
cu corpul flectat
C. exista totusi modificari ale pulsatiilor
membrului inferior la examenul clinic si la ecografia
Doppler
D. pacientii cu stenoza vertebrla si claudicatie
nervoasa sunt cel mai adesea fumatori
E. stenoza vertebrala este mai frecvent dobindita si
afecteaza subiectiv ambele membre inferioare
27Factorii dobinditi care pot contribui la stenoza
vertebrala cu pseudosciatica pot fi:
A. accidentele vasculare cerebrale cu deficit motor
restant
B. spondiloza
C. spondilolisteza
D. hipoparatiroidismul
E. scolioza
28Care din urmatoarele afirmatii sunt valabile in
legatura cu lombosciatica produsa prin
osteomielita vertebrala?
A. este produsa frecvent de streptococ
B. etiologia stafilococica este rara
C. procesul patologic intereseaza de regula doua
vertebre adiacente si discul dintre ele
D. diagnosticul in faze incipiente se sprijina pe
radiografia standard
E. rezonanta magnetica nucleara este tehnica de
electie pentru diagnostic in oricare faza evolutiva
29Metastazele vertebrale:
A. provin frecvent din carcinomul mamar
B. provin frecvent la barbat din carcinomul
bronhopulmonar
C. intereseaza frecvent si discul intervertebral
D. determina dureri intense dar care sunt
ameliorate de repausul complet
E. pot fi evidentiate cu un cost redus prin
ultrasonografie
30Principalele tipuri de durere lombara sunt
urmatoarele:
A. durerea locala
B. durerea iradiata
C. durerea de origine vertebrala cu iradiere in
membrele inferioare
D. spasmul muscular
E. toate ele de mai sus
31Radiculopatia L5 se caracterizeaza prin
urmatoarele elemente:
A. iradierea durerii pe fata postero-laterala a
coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a piciorului
B. iradierea durerii de-a lungul fetei posterioare a
coapsei si gambei
C. tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie
partea laterala a gambei si fata dorsala a piciorului
D. reflexul achilian poate fi afectat
E. tulburarile motorii intereseaza marele fesier,
gastrocnemianul si abductorul halucelui
32Radiculopatia S1 se caracterizeaza prin
urmatoarele elemente:
A. iradierea durerii pe fata postero-laterala a
coapsei, laterala a gambei si fata dorsala a piciorului
B. iradierea durerii pe fata posterioara a coapsei si
gambei
C. tulburarile senzitive au ca teritoriu de distributie
partea laterala a gambei si fata dorsala a piciorului
D. reflexul achilian poate fi afectat
E. tulburarile motorii intereseaza marele fesier,
gastrocnemianul, abductorul halucelui
33Fractura vertebrala poate avea urmatoarele
cauze:
A. artroza discala
B. osteoporoza postmenopauza sau senila
C. mielomul multiplu
D. metastazele carcinomatoase
E. hiperparatiroidismul
34Simptomele unui disc intervertebral rupt sunt
urmatoarele:
A. durere lombara cu sau fara iradiere radiculara
B. pozitie vicioasa
C. limitarea mobilitatii segmentului lombar, in
special pentru flexie
D. limitarea mobilitatii vertebrale pe toate
directiile de miscare
E. ruptura discala este asimptomatica
35Indicatiile interventiei chirurgicale in
lombosciatica de etiologie discala sunt
urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. deficit motor progresiv, prin lezarea radacinii
nervoase
B. deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si
studii de conducere nervoasa
C. durere radiculara invalidanta in ciuda terapiei
conservatoare de minim 2 saptamini
D. durere invalidanta recurenta in ciuda
tratamentului conservator
17
E. afectare functionala a colonului sau vezicii
urinare sau alte semne de boala medulara
36Degenerarea discului intervertebral fara
expulzia franca a acestuia se insoteste de
urmatoarele:
A. durere lombara joasa cu sau fara iradiere
radiculara
B. mictiune imperioasa
C. discomfort lombar minim sau absent
D. nu exista semne ale implicarii radiculare
E. semnele de afectare radiculara sunt pe prim plan
37Stenoza vertebrala, cauza frecventa de durere
lombo-radiculara, se caracterizeaza prin
urmatoarele:
A. este determinata de canal vertebral ingustat,
congenital sau dobindit
B. simptomele cuprind durere lombara cu iradiere
radiculara provocata de mers sau ortostatism
(pseudoclaudicatie)
C. simptomele de obicei bilaterale
D. simptomele nu se amelioreaza in pozitie sezinda
E. artroza vertebrala poate participa la realizarea
canalului vertebral ingust
38Arahnoidita adeziva lombara cu radiculopatie
are urmatoarele caracteristici:
A. este rezultatul fibrozarii consecutive
raspunsului inflamator tisular local la lezarea
spatiului subarahnoidian
B. durerea lombo-radiculara se insoteste de
deficite reflexe, motorii, senzitive
C. nu apare dupa hemoragie intratecala
D. poate apare in caz de mielografie cu substante
uleioase (Pantopaque)
E. RMN este explorarea de electie pentru
demonstrarea arahnoiditei
39Durerea lombara posturala se caracterizeaza
prin:
A. durere lombara cronica, nespecifica, fara suport
anatomo-patologic
B. durere difuza, vaga, aparuta dupa sedere
prelungita pe scaun
C. examenul fizic nu este relevant, cu exceptia
pozitiei vicioase
D. explorarea imagistica este caracteristica pentru
suferinta discala
E. programul terapeutic kinetic presupune
tonifierea musculaturii paravertebrale si abdominale
40Factorii ce orienteaza spre o cauza severa a
durerii lombare sunt urmatorii cu EXCEPTIA:
A. diagnostic de neoplasm in antecedente
B. lipsa ameliorarii durerii in repaus
C. persistenta durerii peste 1 luna
D. incontinenta urinara sau nicturie recenta
E. persistenta durerii timp de 1 saptamina
41In etiologia durerii lombare acute, urmatoarele
cauze sunt considerate "red flags":
 A. artroza interspinoasa D. sindrom de coada de cal
B. metastazele vertebrale E. parestezii unilaterale
C. fractura de coloana 50Explorarea paraclinica, care diferentiaza
D. infectiile medulare slabiciunea musculara adevarata de cea cauzata
E. discopatia etajata de lipsa antrenamentului este:
42Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil A. RMN
grava a durerii lombare acute includ: B. Mielografia TC
A. scadere in greutate C. EMG
B. febra inexplicabila D. EEG
C. sindrom piramidal E. ionograma serica
D. pierderea sensibilitatii focale (ex. anestezie in 51Absenta bilaterala a reflexului ahilean se poate
sa ) ntlni n:
E. toate acestea A. luxatie lombosacrata
43Spondiloliza este cel mai bine vizualizata: B. radiculopatie bilaterala L4
A. in proiectie radiologica oblica C. neuropatie femurala
B. in proiectie radiologica de profil D. normal, la vrstnici
C. in proiectie radiologica antero-posterioara E. radiculopatie bilaterala S1
D. pe tomografie computerizata 52Distributia durerii n caz de afectare a
E. pe scintigrafie osoasa radacinii L5 este la nivelul:
44Durerea lombara cronica este definita ca A. portiunii anterioare a coapsei
durere cu durata: B. genunchiului
A. > 12 saptamini C. feselor
B. > 6 saptamini D. portiunii laterale a gambei
C. > 6 luni E. portiunii dorsale a piciorului
D. > 2 saptamini 53n discopatia lombara interventia chirurgicala
E. > 1 an este indicata in caz de:
45Cauza bolii discale este: A. atrofie musculara
A. spondiloliza B. deficit motor progresiv prin leziune a radacinii
B. traumatismul lombar nervoase
C. luxatia lombosacrata C. functie alterata a colonului sau a vezicii urinare
D. adesea necunoscuta D. durere radiculara invalidanta, n ciuda
E. stenoza vertebrala tratamentului conservator de minim o luna
46Boala discala apare mai frecvent la nivelurile: E. deteriorare progresiva demonstrata prin EMG si
A. L2-L3 studii de conducere nervoasa
B. L4-L5 54Simptomele unui disc intervertebral rupt sunt:
C. S1-S2 A. durerea
D. L5-S1 B. limitarea miscarilor coloanei
E. L1-L2 C. pseudoclaudicatie
47n discopatia lombara are loc: D. durere radiculara
A. spondilolistezis E. pozitia anormala
B. osteoartrita coloanei vertebrale 55Afectarea radacinii nervoase L4 determina
C. formarea de sindesmofite durere iradiata:
D. spondiloliza A. la nivelul genunchiului
E. degenerarea nucleului pulpos si a inelului fibros B. n zona mediala a gambei
48O simptomatologie asemanatoare herniei de C. pe partea posterolaterala a coapsei
disc poate fi determinata de: D. la nivelul fesei
A. abcese sau tumori epidurale E. pe partea dorsala a piciorului
B. neuropatie femurala 56Afectarea radacinii nervoase S1 determina
C. lipsa antrenamentului fizic durere iradiata:
D. neuropatie peroniera A. n zona mediala a gambei
E. fracturile vertebrale B. la nivelul genunchiului
49Hernierile de disc centrale si mari pot C. pe partea laterala a coapsei
determina: D. pe fata anterioara a coapsei
A. lombalgie unilaterala E. la nivelul plantei, partea posterioara a gambei,
B. pseudoclaudicatie coapsei si fese
C. atrofie musculara 57n leziunile radacinii nervoase L5 sunt afectate

18
miscarile coordonate de urmatorii muschi: E. L1-L2
A. cvadriceps 65n leziunile radacinii nervoase S1 sunt afectate
B. tibialul anterior miscarile coordonate de:
C. gluteul mediu A. iliopsoas
D. flexorii dorsali ai halucelui B. cvadricepsul femural
E. abductorul halucelui C. gluteul mare
58n afectarea radacinii L5, modificarile nervoase D. mushii peronieri
senzitive sunt localizate: E. muschiul tibial anterior
A. pe fata antero-superioara a coapsei 66Sindromul de "coada de cal" apare n:
B. pe fata antero-inferioara a coapsei A. herniile de disc periferice etajate
C. pe suprafata plantara a piciorului B. herniile de disc centrale mari
D. pe fata laterala a piciorului C. spondiloza hiperostozanta
E. pe partea laterala a gambei D. lombosciatica cronica cu evolutie peste un an
59Lombalgia cronica este definita ca durerea E. spasmul muscular lombar indus mecanic
lombara cu o durata mai mare de: 67n afectarea radacinii S1 modificarile nervoase
A. 1 saptamna senzitive sunt localizate:
B. 4 saptamni A. pe fata dorsala a piciorului
C. 12 saptamni B. pe suprafata plantara a piciorului
D. 6 luni C. pe fata laterala a piciorului
E. 1 an D. pe coapsa anterosuperior
60Tehnicile imagistice de electie pentru E. pe coapsa anteroinferior
diagnosticul etiologic al lombalgiei cronice sunt: 68Indicati caracterele durerii lombare cauzata de
A. radiografia osoasa afectarea nervului sciatic:
B. scintigrafia osoasa A. durere ascutita, de intensitate mare
C. rezonanta magnetica nucleara B. durerea iradiaza de la coloana pe membrul
D. mielografia CT inferior
E. termografia C. se amelioreaza n pozitie seznda
61Factorii de risc pentru o cauza grava a durerii D. este accentuata de tuse si stranut
dorsolombare sunt: E. este accentuata de contractia voluntara a
A. vrsta sub 40 ani musculaturii abdominale
B. durata durerii mai mare de o luna 69La pacientii cu afectiuni ale coloanei lombare
C. asocierea incontinentei urinare examenul clinic evidentiaza:
D. iradierea durerii spre membrele inferioare A. hiperextensia coloanei este limitata cnd exista
E. durere accentuata n ortostatism si ameliorata de compresiuni pe radacina nervoasa
pozitia seznd B. flexia coloanei este normala
62Semnele clinice asociate cu o etiologie posibil C. flexia soldului este normala
grava a durerii dorsolombare acute sunt: D. aplecarea laterala de partea opusa structurii
A. febra inexplicabila vertebrale lezate declansaza durere
B. sensibilitate la percutie pe coloana n unghiul E. contractura musculaturii paravertebrale
costovertebral 70Topografia durerii in HDL1-L2:
C. pierdere a sensibilitatii focale A. Cuprinde fata posterioara a coapsei
D. adenopatii inghinale B. Iradiaza pina la glezne
E. reflexe asimetrice la nivelul membrelor C. Intereseaza portiunea superioara, anteromediala
inferioare a coapsei
63n tratamentul lombalgiei acute se utilizeaza: D. Se asociaza cu abolirea reflexului rotulian
A. acetaminofen E. Durerea este declansata de afectarea radacinii
B. glucocorticoizi L1
C. antidepresive triciclice 71Durerea lombara de repaus se intilneste in
D. bifosfonati urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA:
E. preparate care contin saruri de calciu A. Tumora vertebrala
64Spondilolisteza degenerativa apare cel mai B. Fractura de coloana
frecvent la nivel: C. Discita
A. L2-L3 D. Durerea iradiata de la structurile vecine
B. L3-L4 E. Stenoza vertebrala
C. L4-L5 72Terapia chirurgicala in lombosciatica este
D. L5-S1 indicata in urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:

19
 A. Deficit motor progresiv prin leziune a radacinii
nervoase
B. Deteriorare progresiva demonstrata prin EMG
si studii de conducere nervoasa
C. Sciatica cu incontinenta sfincteriana
D. Durere radiculara invalidanta prezenta in ciuda
tratamentului conservator de minim 2 saptamini
E. Durere invalidanta recurenta in ciuda
tratamentului conservator
73Durerea in lombosciatica:
A. Este agravata de ridicarea de greutati
B. Se amelioreaza la mobilizarea coloanei
C. Este agravata de repausul la pat cu genunchii
flectati
D. Nu este influentata de tuse, stranut sau defecatie
E. Necesita administrarea de analgetice opioide
74Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
A. Durerea de tip mecanic apare si se accentueaza
in cursul noptii
B. Pozitia sezinda este greu tolerata de bolnavii cu
afectarea radacinilor L2-L4
C. ROT in sciatalgia L4 sunt normale
D. Examinarea radiologica lombara in durerea
acuta, se impune numai in cazul prezentei factorilor
de risc pentru o cauza grava a durerii lombare
E. Durerea de tip inflamator se amelioreaza la
repaus prelungit
75Radiculopatia L4 se caracterizeaza prin:
A. Abolirea reflexului achilian
B. Hipoestezia plantara si laterala a gambei
C. Diminuarea reflexului rotulian
D. Iradierea durerii pe partea laterala a gambei
E. Imposibilitatea de a sta pe calcii
76Spasmul musculaturii paravertebrale in LS,
determina modificarile de mai jos, cu
EXCEPTIA:
A. Accentuarea lordozei lombare fiziologice
B. Scolioza
C. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan
sagital
D. Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in plan
frontal
E. Pozitia antalgica
77Lombalgia din stenoza vertebrala este
caracterizata de:
A. Ameliorarea in pozitie sezinda sau clinostatism
B. Sciatalgie este bilaterala
C. Pseudoclaudicatie
D. Durere ameliorata la mers sau ortostatism
E. Se asociaza frecvent cu deficite neurologice
severe, incluzind paralizia si incontinenta urinara
78Care din afirmatiile de mai jos sunt false:
A. Afectarea radacinii S1 determina diminuarea
reflexului rotulian
B. Semnul ridicarii piciorului intins este prezent la
bolnavii cu radiculopatie L5-S1
20
C. Durerea neoplazica este constanta, surda, cu
accentuare nocturna
D. In radiculopatia S1 flexia plantara este dificila
E. Durerea in HDL4-L5 iradiaza pe fata anterioara
a coapsei, AI a gambei si plante.
79Bolnavii cu lombosciatica trebuie sa evite:
A. Ridicarea de greutati
B. Statul prelungit pe scaun
C. Flexia fortata a coloanei
D. Statul in pat cu genunchii flecati
E. Miscarile de torsiune a colonei
80Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
A. Tulburarile de sensibilitate in afectarea radacinii
S1 se inregistreaza la nivelul regiunii plantare a
piciorului
B. Inflexiunea laterala de partea opusa structurii
vertebrale lezate agraveaza durerea
C. Reflexul achilian este abolit in HDL4-L5
D. Herniile de disc se produc mai frecvent la nivel
L4-L5, L5-S1
E. Lombalgia de repaus orienteaza diagnosticul
spre hernie de disc
81Afirmatiile de mai jos, referitoare la
tratamentul lombalgiilor acute, sunt adevarate:
A. Reluarea precoce a activitatii fizice normale
(fara munca fizica grea) este benefica
B. AINS sunt medicamente eficiente
C. Injectiile intraarticulare sau paraarticulare sunt
recomandate
D. Eficienta miorelaxantelor este neclara
E. Analgezicele opioide sunt mai eficiente decit
AINS sau acetaminofenul
82Factorii de risc pentru o cauza grava a
durerilor lombare sunt:
A. Virsta sub 30 de ani
B. Neameliorarea durerii la repausul la pat
C. Durata durerii mai mare de 20 de zile
D. Durerea accentuata in ortostatism si ameliorata
in pozitie sezinda
E. Utilizarea de glucocorticoizi
83Afirmatiile de mai jos sunt false, cu
EXCEPTIA:
A. Durerea dorsolombara este cel mai frecvent
simptom neurologic la pacientii cu neoplasm
sistemic extins
B. Neoplasmele gastrice si tiroidiene nu dau
metastaze osoase
C. Durerea neoplazica este ameliorata de repaus
D. Frecvent este interesat si discul vertebral
E. RMN este investigatia radiologica de electie
84Semnele clinice asociate cu o etilogie grava a
lombalgiilor sunt:
A. Febra inexplicabila
B. Accentuarea durerii la flexia anterioara a
coloanei
C. Contractura paravertebrala cu scolioza
 D. Semnul RPI, RPI inversat si RPI incrucisat A. accese bronhospastice
pozitive B. pleurezie
E. Prezenta unei formatiuni tumorale abdominal C. hipertensiune pulmonara
D. pneumonie interstitiala
1Intre criteriile de diagnostic pentru lupusul E. formatiuni nodulare
eritematos sistemic, fac parte: 9In nefrita lupica, leziunile renale active potential
A. rash-ul malar reversibile sunt:
B. serozita A. necroza glomerulara
C. miozita B. fibroza interstitiala
D. anticorpii antinucleari in titru crescut C. infiltrate inflamatorii interstitiale
E. factor reumatoid in titru crescut D. vasculita necrozanta
2Miopatia din lupusul eritematos sistemic poate fi E. semilunile celulare epiteliale
cauzate de: 10Intre manifestarile neurologice din lupusul
A. hipopotasemie eritematos sistemic, fac parte:
B. pusee de activitate ale bolii A. crize comitiale
C. glucocorticoizii B. neuropatie periferica
D. ciclofosfamida C. mielita transversa
E. plasmafereza D. stenoza de canal spinal
3Rash-ul malar apare in urmatoarele afectiuni: E. nevrita optica
A. lupus discoid 11Tromboza la pacientii cu lupus eritematos
B. sclerodermie sistemic poate fi asociate cu:
C. lupus eritematos sistemic A. leziunea vasculitica
D. artrita reumatoida B. trombocitoza
E. boala Lyme C. anticorpi antifosfolipidici
4Lupusul eritematos cutanat subacut este D. starea febrila
caracterizat prin: E. nefrita
A. afectarea sistemului nervos central 12Leucopenia cu limfopenie se intinleste mai
B. dermatite recurente extensive frecvent in:
C. prezenta anticorpilor anti-Ro(SS-A) A. reumatismul articular acut
D. prezenta antigenului HLA-DR3 B. spondilita anchilozanta
E. prezenta anticorpilor anti-ADNds ( dublu C. lupusul eritematos sistemic
catenar) D. artrita reumatoida
5Urmatoarele tipuri de autoanticorpi pot fi E. endocardita bacteriana
prezenti la pacientii cu lupus eritematos sistemic: 13Lupusul neonatal este caracterizat prin:
A. anticorpi antifosfolipidici A. trombocitopenie tranzitorie
B. anticorpi anti-Ro (SS-A) B. nefrita
C. anticorpi anti SCL-70 C. pericardita
D. anticorpi anticitoplasma de neutrofil D. bloc AV permanent
E. anticorpi antiADNds( dublu catenar) E. titru crescut de anticorpi anti-Ro(SS-A)
6Nefropatia lupica severa se asociaza cu: maternali
A. prezenta poliartritei 14Tratamentul pacientilor cu lupus eritematos
B. hipocomplentemie sistemic include:
C. titru crescut de anticorpi anti-ADNds ( dublu A. metilprednisolon
catenar) B. ciclofosfamida
D. sexul feminin C. salazopirina
E. anomalii urinare persistente D. hidroxiclorochina
7Manifestarea cardiaca cea mai frecventa la E. plasmafereza
pacientul cu lupus eritematos sistemic, este: 15Tratamentul puls de metilprednisolon la
A. stenoza aortica pacientii cu lupus eritamatos sistemic este indicat
B. infarctul miocardic in cazul prezentei de:
C. pericardita A. pusee acute de boala lupica
D. insuficienta pulmonara B. artrite periferice
E. blocul AV C. necroza de cap femural
8Manifestarile pulmonare din lupusul eritematos D. glomerulonefrita proliferativa
sistemic, cuprind: E. sacroileita
16Care dintre urmatoarele manifestari constituie

21
criterii pentru clasificarea lupusului eritematos
sistemic (LES) ?
A. lupusul discoid
B. pneumonita lupica
C. fotosensibilitatea
D. alopecia
E. ulceratiile orale
17Ce medicatie ati alege pentru tratamentul unei
paciente cu LES care are pe prim-plan artralgii si
astenie?
A. glucocorticoizi n doze medii
B. antiinflamatoare nesterioidiene
C. antimalarice
D. azatioprina
E. pulse-terapie cu metilprednisolon
18Care dintre urmatoarele efecte secundare
medicamentoase nu apartin corticoterapiei
pentru tratamentul LES:
A. acnee
B. alopecie
C. necroza aseptica osoasa
D. psihoze
E. meningita aseptica
19Care din afirmatiile de mai jos privind
ciclofosfamida sunt adevarate?
A. este cel mai eficace imunosupresor
B. poate sa determine miopatie hipokaliemica
C. este indicata n glomerulonefrita lupica
D. se poate administra n pulse-uri la 4 saptamni
E. poate sa produca cistita toxica
20Tratamentul de prima intentie al osteoporozei
cortizonice din lupus nu include:
A. bisfosfonati
B. calcitonina
C. estrogenii
D. calciu
E. vitamina D
21In tratamentul eritemului facial din lupus se
pot utiliza:
A. antimalarice
B. creme-ecran cu factor de protectie sub 10
C. dapsona
D. retinoizi
E. azatioprina
22Medicul de familie va ntreaba care dintre
urmatoarele masuri ar putea fi indicate, la
nevoie, unei paciente cu LES care are si
insuficienta aortica:
A. vaccinare antigripala
B. vaccinare antipoliomielitica
C. profilaxie antibiotica n cazul interventiilor
stomatologice
D. vaccinare pneumococica
E. izoniazida pentru chimioprofilaxia tuberculozei
23Care din urmatorii factori se asociaza n
majoritatea studiilor cu un prognostic sever n
22
lupus:
A. starea socioeconomica precara
B. creatinina peste 1,4 mg/dl
C. rasa alba (caucazieni)
D. hipertensiunea arteriala
E. sindromul nefrotic
24Care din urmatoarele afirmatii despre lupusul
indus medicamentos nu este adevarata:
A. apare la persoane predispuse genetic
B. poate fi indus de contraceptivele orale
C. se caracterizeaza imunologic prin anticorpi anti-
histone
D. de regula necesita corticoizi n doze mari
E. afecteaza foarte rar sistemul nervos central
25Care dintre urmatoarele medicamente nu
produce lupus medicamentos:
A. interferon alfa
B. izoniazida
C. procainamida
D. propafenona
E. chinidina
26Care sunt interventiile posibile pentru
mentinerea unei sarcini la pacientele cu LES si
sindrom antifosfolipidic?
A. doze mici de aspirina pna n ultima luna
B. doze mici de aspirina asociate glucocorticoizilor
n doze mari
C. doze mici de aspirina asociate
glucocorticoizilor n doze mari anticoagulare cu
warfarina
D. anticoagulare cu heparina subcutan n doua
prize zilnice
E. glucocorticoizi n doze mici
27Care din urmatoarele afirmatii nu sunt
adevarate pentru lupusul neonatal:
A. este indus de trecerea prin placenta a
anticorpilor anti-Ro
B. se manifesta prin eruptie cutanata
C. necesita tratament cu dexametazona sau
azatioprina la nou-nascut
D. poate sa se prezinte cu trombocitopenie
tranzitorie
E. poate sa determine bloc atrioventricular
permanent
28Alegeti afirmatia falsa privind manifestarile
articulare din LES:
A. artrita este de regula intermitenta
B. artrita este frecvent eroziva
C. pot sa apara deformari articulare n gt de
lebada
D. artralgiile pot fi disproportionat de mari fata de
tabloul obiectiv
E. examenul obiectiv poate decela tumefierea
difuza a minilor si picioarelor
29Care dintre urmatoarele etiologii ale miopatiei
este improbabila n LES:
 A. inflamatoare D. neurologice
B. granulomatoasa E. cardio-pulmonare
C. hipokaliemica 37Care din urmatoarele reprezinta criteriile
D. medicamentoasa (cortizonica) pentru diagnosticul de lupus eritematos sistemic
E. medicamentoasa (la antimalarice) ale Colegiului American pentru Reumatism
30Care din urmatoarele afirmatii privind (1982)?
autoanticorpii din LES sunt corecte? A. fotosensibilitate
A. anticorpii anti-Sm sunt specifici pentru LES B. ulceratii orale
B. anticorpii anti-ADNss se asociaza cu nefrita C. hipercomplementemie
C. anticorpii anti-La se asociaza cu un risc redus D. anticorpi anti ADN ds
pentru nefrita E. anticorpi anti-nucleari
D. anticorpii anti-proteina P ribozomala se 38Care din urmatoarele articulatii sunt cel mai
coreleaza cu afectarea SNC frecvent afectate n lupusul eritematos sistemic ?
E. prezenta anticorpilor anti-ADNdc este A. interfalangienele proximale ale minii
obligatorie pentru diagnosticul LES B. metacarpofalangiene
31Alegeti afirmatia falsa despre anticorpii C. pumni
antifosfolipidici: D. glezne
A. pot sa determine VDRL fals pozitiv E. genunchi
B. se asociaza cu trombozele arteriale si venoase 39Care din urmatoarele leziuni tegumentare
C. pot determina avorturi spontane vasculitice sunt prezente n lupusul eritematos
D. se asociaza cu valvulopatii sistemic ?
E. se asociaza frecvent cu hemoragii A. purpura
32Care din urmatorii markeri genetici pot fi B. infarcte la nivelul patului unghial
asociati cu lupusul eritematos sistemic? C. paniculita
A. HLA - DR2 D. vasculita urticariana
B. HLA - DR3 E. telangiectazii
C. HLA - B27 40Care din urmatoarele afirmatii cu privire la
D. HLA - B8 manifestarile clinice din lupusul eritematos
E. HLA - DQW2 sistemic sunt adevarate?
33Care din urmatorii autoanticorpi au incidenta A. unii pacienti cu lupus eritematos cutanat
cea mai mare n lupusul eritematos sistemic: subacut nu prezinta anticorpi antinucleari
A. anticorpi anti Sm B. cea mai frecventa manifestare neurologica este
B. anticorpi anti ADN (ds) disfunctia cognitiva usoara
C. anticorpi anti RNP C. tromboza vasculara este caracteristica numai
D. anticorpi anti Ro (SSA) pentru vasele de calibru mic
E. anticorpi anti La (SSB) D. cea mai frecventa cauza de infiltrate pulmonare
34n care din urmatoarele entitati pot fi ntlniti la pacientii cu lupus eritematos sistemic este infectia
anticorpii anti-RNP: E. manifestarile oculare n LES sunt reprezentate
A. spondilita anchilozanta de: vasculita retiniana, conjunctivita, episclerita,
B. polimiozita nevrita optica
C. lupus eritematos sistemic 41Care din urmatoarele medicamente induc
D. sclerodermie sindrom lupus like?
E. boala mixta a tesutului conjunctiv A. D-penicilamina
35Care din urmatoarele manifestari clinice si B. metil dopa
paraclinice se asociaza cu prezenta anticorpilor C. chinidina
anti-fosfolipide ? D. interferon alpha
A. tromboza E. metotrexat
B. avorturi spontane 42Care din urmatoarele manifestari imunologice
C. trombocitopenia se pot ntlni n lupusul indus medicamentos?
D. hemoliza A. AAN
E. boala valvulara cardiaca B. VDRL fals pozitiv
36Care sunt cele mai frecvente manifestari clinice C. factorul reumatoid
n lupusul eritematos sistemic ? D. Ac anticardiolipina
A. cutanate E. Ac anti Ro
B. osteoarticulare 43Care din urmatoarele manifestari imunologice
C. renale diferentiaza un lupus eritematos sistemic de un

23
lupus indus medicamentos? D. etosuximide
A. anticorpi anti ADNds E. D-penicilamina
B. anticorpi antinucleari 51Elemente de prognostic sever n lupusul
C. VDRL fals pozitiv eritematos sistemic sunt:
D. hipocomplementemia A. trombocitopenia
E. anticorpi antifosfolipide B. hipercomplementemia
44Pentru care din urmatoarele manifestari C. anemia
sistemice se poate folosi hidroxiclorochina D. hipoalbuminemia
(antimalarice de sinteza) ca tratament de fond n E. hipertensiunea arteriala
lupusul eritematos sistemic? 52Risc crescut de a dezvolta nefrite severe
A. serozita prezinta pacientii cu:
B. manifestari cutanate A. hipertensiune arteriala severa
C. artrita B. hipocomplementemie
D. astenia fizica C. diabet zaharat
E. manifestari oculare D. anticorpi anti-Ro
45Care din urmatoarele manifestari ale lupusului E. anomalii urinare persistente
eritematos sistemic nu raspund la imunosupresie? 53Cea mai frecventa manifestare nervoasa n
A. tulburarile de coagulare lupusul meritematos sistemic este:
B. pneumonia lupica A. psihoza
C. serozita B. cefaleea
D. paniculita C. infarctul focal
E. glomerulonefrita n faza finala D. disfunctia cognitiva usoara
46Agentii citotoxici folositi n LES pentru E. disfunctia hipotalamica
controlul bolii active sunt: 54Raspuns terapeutic la tratamentul cu
A. vincristina antimalarice n lupusul eritematos sistemic l au:
B. azatioprina A. pleurezia
C. ciclofosfamida B. artritele
D. clorambucilul C. nevrita optica
E. ciclosporina D. astenia
47Lupusul eritematos sistemic este o boala E. dermatitele
sistemica care: 55Care din urmatoarele sindroame din cadrul
A. este mai frecventa la rasa alba lupusului eritematos sistemic nu raspund la
B. rezulta din distrugere tisulara tratamentul cu glucocorticoizi:
C. afecteaza n special femeile A. sindromul nefrotic
D. are o prevalenta de 1,5-2 cazuri la 100000 de B. sindromul trombotic
locuitori n mediul urban C. sindromul hemoragipar
E. apare de obicei la vrsta procreatiei D. sindromul nefritic
48Cu nefrita lupica se asociaza titruri crescute E. sindromul sicca
de: 56Care din urmatoarele entitati nu fac parte din
A. anticoagulant lupic criteriile pentru clasificarea lupusului eritematos
B. anticorpi antiRo/La(SS-A/SS-B) sistemic:
C. anticrpi antihistone A. lupus discoid
D. anticorpi antifosfolipide B. anticorpi anti-Ro
E. IgG anti-AND C. vasculita retiniana
49n lupusul eritematos cutanat subacut: D. afectare neurologica
A. artritele sunt frecvente E. ulceratii orale
B. sunt prezenti anticorpi anti-RNP 57Miopatia din lupusul eritematos sistemic poate
C. nu se ntlneste nefrita lupica avea urmatoarele cauze:
D. leziunile tegumentare pot fi inelare sau A. inflamatorie (n timpul perioadelor de activitate
psoriaziforme a bolii)
E. sunt prezenti ntotdeauna anticorpi antinucleari B. vasculita sistemica
50Care din urmatoarele medicamente nu induc C. hipopotasemia
lupus: D. tratament ndelungat cu glucocorticoizi
A. contraceptive orale E. tratament ndelungat cu hidroxiclorochina
B. propranolol 58Manifestarile cutanate care pot fi ntlnite la
C. practolol pacientii cu lupus eritematos sistemic sunt:

24
 A. eruptie eritematoasa maculopapulara D. aparitia corpilor citoizi
predominant n zonele expuse la soare E. episclerita
B. alopecie 66Factorii care agraveaza prognosticul bolnavilor
C. hiperpigmentare axilara si palmara cu lupus eritematos sistemic sunt:
D. purpura A. anemia
E. telangiectazii B. hipoalbuminemia
59Care dintre urmatoarele tipuri de C. nevrita optica
autoanticorpi au specificitate pentru lupusul D. sindromul nefrotic
eritematos sistemic: E. hipertensiunea arteriala
A. antinucleari 67Doza de metilprednisolon administrata n "puls
B. anti-Sm terapia" pacientilor cu lupus eritematos sistemic
C. anti-RNP este:
D. anti-Ro A. 1000 mg iv 3-5 zile
E. antihistone B. 1000 mg iv zilnic
60Decelarea n serul pacientilor cu lupus C. 1 mg/kgc/zi
eritematos sistemic a anticorpilor anti-P D. 1 mg/kgc saptamnal
ribozomal se coreleaza cu: E. 50-100 mg/zi 3 zile
A. tromboze recidivante 68Efectele adverse ale hidroxiclorochinei
B. avorturi spontane administrata la pacientii cu lupus eritematos
C. hemoliza autoimuna sistemic includ:
D. psihoza sau depresia datorita afectarii SNC A. greturi si varsaturi
E. afectarea renala B. diaree
61Afectarea renala n lupusul eritematos sistemic C. toxicitate retiniana
consta n: D. miopatie
A. glomerulonefrita mesangiala E. neuropatie
B. glomerulonefrita proliferativa focala 69Pentru tratamentul eritemului facial
C. displazie chistica renala fotosensibil la bolnavii cu lupus eritematos se pot
D. litiaza oxalica utiliza:
E. sindrom nefrotic A. glucocorticoizi topici
62Afectarea neurologica la pacientii cu lupus B. chinacrina
eritematos sistemic se exprima clinic prin: C. D-penicilamina
A. convulsii D. retinoizi
B. encefalita multifocala E. Dapsona
C. meningita purulenta 70Doza de azatioprina administrata per os la
D. sindrom de involutie cerebrala pacientii cu lupus eritematos sistemic este:
E. atrofie de lob temporal A. 1 mg/kgc/zi
63Criteriile din 1982 ale Asociatiei Americane de B. 1 mg/kgc saptamnal
Reumatologie pentru clasificarea lupusului C. 2-3 mg/kgc/zi
eritematos sistemic includ: D. 5 mg de 3 ori pe saptamna
A. lupus discoid E. 1000 mg/zi
B. artrite 71Pentru prevenirea trombozelor arteriale si
C. ulceratii orale venoase la pacientii cu LES si sindrom
D. osteonecroza ischemica antifosfolipidic cel mai eficient medicament este:
E. miopatii si/sau miozita A. warfarina
64Testele pentru decelarea anticoagulantului B. aspirina
lupic sunt: C. heparina
A. timpul partial de tromboplastina D. trombostopul
B. timpul Howell E. prednisonul
C. timpul Russel 72Care din urmatoarele date de laborator nu este
D. testul fosfolipidelor neutre util in aprecierea eficientei tratamentului si
E. testul Coombs evolutiei bolii:
65Manifestarile oculare ntlnite n lupusul A. Anticorpii antinucleari
eritematos sistemic sunt: B. Proteinuria de 24de ore
A. vasculita retiniana C. Anticorpii anti AND dc
B. cataracta D. VSH
C. glaucomul E. Proteina C reactiva

25
73In inducerea lupusului medicamentos este 80Anticorpii anticardiolipina se asociaza cu:
incriminat: A. Tromboze venoase si arteriale
A. Metilprednisolonul B. Avorturi spontane
B. Eritromicina C. Trombocitoza
C. Cefalosporinele D. Trombocitopenie
D. Clorpromazinul E. Boala valvulara cardiaca
E. Metoclopramidul 81Urmatoarele manifestari ale LES nu raspund
74Din arsenalul terapeutic al LES fac parte la tratamentul cu imunosupresoare:
urmatoarele medicamente: A. Tulburarile de coagulare
A. Sarurile de aur B. Anomaliile comportamentale
B. Anticorpii monoclonali anti TNFalfa C. GN in stadiul final
C. Ciclofosfamida D. Manifestarile neurologice
D. D-penicilamina E. GN focala proliferativa
E. Penicilina in tratarea infectiilor streptococice 82Criteriile de diagnostic in LES sunt:
75Urmatoarele manifestari pleuropulmonare pot A. Artrita simetrica cu eroziuni si decalcificari
apare in cadrul LES, cu EXCEPTIA: juxtaarticulare
A. Pneumonia lupica cu raspuns favorabil la B. Trombocitoza
glucocorticoizi C. Ulceratii orale sau nasofaringiene nedureroase
B. Revarsatul pleural observate de medic
C. Hemoragia masiva intraalveolara D. Teste serologice fals pozitive pentru lues
D. Sdr Caplan E. Pericardita afirmata clinic sau EKG
E. Pneumonia infectioasa, cea mai frecventa cauza 83Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
de infiltrat pulmonar in LES A. LES este mai frecvent intilnit la femeile aflate
76Manifestarile musculoscheletale in LES se la virsta procreatiei
caracterizeaza prin: B. Rash-ul malar este o eruptie eritematoasa fixa,
A. Tumefactia simetrica predominant a plata sau reliefata, pe obraji si piramida nazala
articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene C. In lupusul discoid leziunile tegumentare se
distale vindeca fara sechele
B. Deformarile articulare lipsesc in LES D. Lupusul neonatal este determinata de
C. Eroziunile osoase sunt rare transmiterea transplacentara la fat a Ac anti-Ro
D. Miopatia este exclusiv de cauza inflamatorie materni
E. Asocierea cu Anticorpi anti Jo1 E. Ac anti RNP sunt specifici pentru boala mixta
77Efectul advers cel mai important al de tesut conjunctiv
Hidroxiclorochinei este 84Copiii nascuti din mame cu LES prezinta:
A. Intoleranta digestiva A. Anomalii fetale induse de glucocorticoizii
B. Hepatotoxicitatea administrati mamei pentru suprimarea activitatii
C. Toxicitatea retiniana bolii
D. Fibroza pulmonara B. Trombocitoza tranzitorie
E. Aplazia medulara C. Eruptii tegumentare
78Care din anticorpii mentionati mai jos se D. Rar bloc AV permanent
intilnesc frecvent la bolnavii cu lupus indus: E. Trombocitopenie tranzitorie
A. Ac anti AND dc 85Bolnavii cu nefrita lupica (NL):
B. Ac anti-Jo1 A. In fazele incipiente ale bolii sunt asimptomatici
C. Ac antihistone B. Forma de NL difuz proliferativa in absenta
D. Ac anti RNP tratamentului duce la IRA
E. Ac anti Sm C. Au complement seric crescut
79Anticorpii anti ADN dublu catenar: D. Ac anti AND dc in titru mare
A. Se asociaza cu afectare renala E. Biopsia renala nu este necesara pentru
B. Se intilnesc cu frecventa similara la bolnavii cu precizarea formei de NL
LES primar si la cei cu lupus indus 86In tratamentul LES:
C. Se intilnesc si in alte colagenoze, nefiind A. Serozitele indiferent de gravitate obliga la
specifici pentru LES administrare de glucocorticoizi
D. Se intilnesc la 70% din bolnavii diagnosticati cu B. Artralgiile si mialgiile beneficiaza de AINS
LES C. Manifestarile cutanate raspund la
E. Titrul seric se coreleaza cu activitatea clinica a Hidroxiclorochina
bolii D. Pacientii cu NL tratati cu Ciclofosfamid fac mai

26
frecvent insuficienta renala
E. Anticonceptionalele orale sunt interzise la
pacientele cu istoric de tromboza

27