Sunteți pe pagina 1din 23

Ce soluii exist n UE pentru clasa pregtitoare?

n toate rile europene, exist o form de educaie timpurie subvenionat de stat


i acreditat, pentru copiii cu vrst mai mic dect cea la care ncepe
nvmntul obligatoriu. .

n Europa, nvmntul obligatoriu la zi are durata de minimum 8 ani. Totui, n marea


majoritate a rilor, durata este ntre 9 i 10 ani. n cteva ri, durata este i mai mare:
11 ani n Letonia, Luxemburg, Malta i Regatul Unit (Anglia, ara Galilor i Scoia), 12
ani n Portugalia i Regatul Unit (Irlanda de Nord) i 13 ani n Ungaria i Olanda.

nvmntul obligatoriu ncepe n cele mai multe ri la nivel primar (de obicei, la vrsta
de 5-6 ani). n Bulgaria, Grecia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Ungaria i Polonia,
nvmntul obligatoriu cuprinde i nivelul precolar, iar copiii (cu vrsta de 4-5 sau 6
ani) sunt obligai s participe la programe de nvmnt precolar concepute, n primul
rnd, pentru a-i familiariza pe copiii foarte mici cu un mediu similar celui colar.
n Olanda, Malta i Regatul Unit, nvmntul obligatoriu ncepe de asemenea la vrsta
de patru sau cinci ani, dar copiii sunt integrai direct n programele de nvmnt primar
(pentru mai multe informaii despre ratele participrii pe vrste.

Sfritul nvmntului obligatoriu la zi coincide deseori cu tranziia de la nvmntul


secundar inferior la cel secundar superior sau cu sfritul colarizrii cu structur unic.
Totui, n unele ri (Belgia, Bulgaria, Frana, Irlanda, Italia Olanda, Austria, Slovacia,
Regatul Unit (Anglia, ara Galilor i Irlanda de Nord) i Liechtenstein (pentru
Gymnasium), tranziia de la nvmntul secundar inferior la nvmntul secundar
superior are loc cu unul sau doi ani nainte de terminarea nvmntului obligatoriu.

n Ungaria, Olanda i Portugalia, colarizarea obligatorie acoper n totalitate nivelul


secundar superior. n Belgia, Germania i Polonia, nivelul secundar superior este
acoperit de colarizarea obligatorie. Dup vrsta de 15 sau 16 ani, tinerii sunt obligai
s urmeze cel puin un program de formare cu frecven redus cu durata de doi sau
trei ani.

Educaia timpurie

n toate rile europene, exist o form de educaie timpurie subvenionat de stat


i acreditat pentru copiii cu vrst mai mic dect vrsta la care ncepe
nvmntul obligatoriu. n Europa se disting dou modele organizaionale
principale pentru serviciile de educaie timpurie: faza unic i faza dual. Totui,
n unele ri se gsete o combinaie ntre cele dou modele.

n primul model, oferta pentru copiii mici se asigur ntr-un cadru unitar, cu o organizare
unic pentru toi copiii care nu au nc vrsta de coal primar. Fiecare unitate are
doar o echip managerial pentru copiii din toate grupele de vrst i membrii
personalului care rspund de educaia copiilor n general au aceleai calificri i niveluri
salariale, indiferent de vrsta copiilor pe care i au n grij.

Slovenia, Islanda i Norvegia au adoptat modelul fazei unice pentru toate serviciile de
educaie timpurie pn la nivelul nvmntului primar.

n alte ri nordice i n Grecia, Cipru, Letonia i Lituania, pe lng organizarea unitar


exist i programe pregtitoare pentru nvmntul primar (avnd de obicei durata de
un an i adresndu-se copiilor cu vrsta de 5 sau 6 ani), care sunt diferite de cele
pentru copiii mai mici. Aceste programe pregtitoare pot fi organizate n aceleai uniti
precum cele pentru copiii mai mici, n uniti separate sau n colile primare.

n Danemarca i n Spania, organizarea unitar (care se ocup de toi copiii cu vrsta


pn la ase ani) exist alturi de uniti care funcioneaz dup modelul fazei duale
adresate copiilor cu vrsta pn la trei ani (Spania) sau de la trei la ase ani. n
Danemarca, o reform recent le cere autoritilor locale s garanteze servicii de
asisten n cursul zilei pentru toi copiii de la vrsta de 26 de sptmni pn la vrsta
colar.
n Spania, nvmntul precolar constituie primul nivel al sistemului spaniol de
educaie, ncepnd de la primele luni de via pn la vrsta de ase ani, cnd
colarizarea devine obligatorie. Exist coli doar pentru copiii de 0-3 ani (primul ciclu al
nvmntului precolar), care apoi frecventeaz coli unde se organizeaz att al
doilea ciclu al nvmntului precolar, ct i nvmntul primar. Cele mai multe
programe sunt publice sau subvenionate, iar comunitile autonome au datoria de a se
asigura c familiile au acces la programele pe care le doresc.

Cele mai multe ri europene, totui, urmeaz al doilea model, cel dual, n care educaia
timpurie, finanat de stat i acreditat, este distinct n funcie de vrsta copiilor. i
organismul responsabil de formularea de politici i implementarea programelor difer de
obicei n funcie de etap. Copiii cu vrsta ntre trei i ase ani sunt de regul integrai
n structuri care fac parte din sistemul naional de educaie.

n Belgia i Frana, copiii de la vrsta de doi ani i jumtate (n Frana, de la vrsta


de doi ani uneori) intr n sistemul nvmntului de mas.

n Luxemburg, unde nvmntul obligatoriu ncepe la vrsta de patru ani, autoritile


locale sunt obligate prin lege, din septembrie 2009, s asigure nvmntul precolar al
copiilor cu vrsta de 3 ani.

Indiferent de modelul adoptat, n multe ri oferta pentru copiii mai mici (pn la vrsta
de trei ani) este supus variaiilor locale. Deseori, autoritile locale sunt n totalitate
responsabile de decizia referitoare la organizarea serviciilor subvenionate. Aceasta
este situaia n Grecia, Italia, Austria, Liechtenstein i n aproape toate rile din Europa
Central i de Est.

n 11 ri ale Uniunii Europene nvmntul obligatoriu ncepe nainte de vrsta


de ase ani:

- Luxemburg, Irlanda de Nord - patru ani,

- Grecia, Cipru, Anglia, Malta, Olanda, Scoia i Ungaria - cinci ani.

16 ri ncep nvmntul obligatoriu la vrsta de 6 ani.

n primul an, copiii nva s scrie, s citeasc i s comunice n limbi strine.

"Clasa pregtitoare"

Impunerea colarizrii nainte de vrsta de 6 ani nu este un concept nou n


Europa, fie c este vorba despre clasa pregtitoare, fie c este vorba despre
grdinia obligatorie. Doar 11 ri din Uniunea European au asemenea prevederi.
n cele mai multe state, coala ncepe cu clasa ntai, nu cu clasa zero.
n Austria, nvmntul este obligatoriu ncepnd de la 6 ani timp de cel putin 9 ani.
nvmntul obligatoriu ncepe fie cu clasa pregatitoare, fie cu clasa nti. colile
primare pot organizeaz clase pregatitoare : 1 an cite 5 zile pe saptamina, sau grupe
pregatitoare de 1 an cite 2-3 zile pe saptamina. Scopul este de a pregatii copii pentru
scoala primara. Dupa primele 4 clase primare, copilul trebuie s aleag ntre un
gimnaziu de 4 ani i o coal superioar de cultur general. Aceast perioad se
ncheie cu un examen de absolvire.

n Bulgaria, din 2003, este obligatorie efectuarea unui an de grdinia naintea nceperii
colii primare la 6-7 ani (la cererea prinilor, la 6 ani). Legea educaiei reglementeaz
obligativitatea educaiei pe care o primesc copiii cu 1 an naintea nceperii colii
primare: la grdini sau n clasa pregtitoare la coal. nvmntul este obligatoriu
pn la vrsta de 16 ani.

n Cehia, nvmntul obligatoriu ncepe la 6 ani. nvmntul precolar (uzual pentru


copiii cu vrsta ntre 3-6 ani) se desfoar n materska skola (grdinie). nvmntul
general obligatoriu are o perioada de 9 ani si este impartit in doua cicluri. Primul ciclu (5
ani) se desfasoara in colile primare, al doilea ciclu (4 ani) se poate desfasura in cadrul
gimnaziului de 6 si 8 ani si in conservatoare de 8 ani.La colile secundare, elevii sunt
pregtii fie pentru o profesie, fie pentru continuarea studiilor. Aceste coli asigura
educaia general sau educaia profesional.

La ncheierea celor 13 ani de studii elementare, primare si medii, trebuie trecut un


examen de maturitate, echivalentul bacalaureatului, care n Cehia se numete Maturitn
zkouska sau Maturita.

n Cipru, sistemul educaiei precolare cuprinde copiii de la 3 ani la 5 ani i 8 luni.


nvmntul primar dureaz 6 ani i ncepe la 5 ani i 8 luni. Apoi elevii pot opta pentru
nvmntul secundar general sau nvmntul secundar tehnic sau vocational.

n Danemarca, nvmntul este obligatoriu ntre 6 i 16 ani i const din 10 ani de


coal primar i medie clasele 1-9 -, incluznd i anul pregtitor sau clasa 0.
Sistemul public de educaie le ofer elevilor nc 1 an opional, clasa a zecea.

n Estonia, nvmntul obligatoriu ncepe la 7 ani i are durata de 9 ani. nvmntul


liceal (Upper secondary education) nu este obligatoriu, totui cei mai multi tineri
urmeaz i aceast form de nvmnt.

n Finlanda, nvmntul obligatoriu ncepe la 7 ani i dureaz 9 ani. Marea


majoritate a copiilor urmeaz clasa care nu este obligatorie.
Foto: Clas dintr-o coal finlandez. Sursa: edudemic.com

Finlanda are unul dintre cele mai performante sisteme de nvmnt din lume, iar
secretul st n importantele reforme educaionale, implementate n urm cu 40 de
ani. Nu se dau teme i nu se fac evaluri pn n adolescen. Primul test
adevrat elevul l d la 16 ani. Copiii din Finlanda nu ncep coala pn nu
mplinesc vrsta de apte ani i toi nva n aceeai clas.

Finlanda investete cu 30% mai puin dect SUA, pentru fiecare elev, iar acelai
procent reprezint numrul copiilor care primesc ajutor suplimentar, n primii nou ani,
ceea ce n Romnia poarta numele de meditaii.

ara are cel mai mare procent, din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar
93% dintre finlandezi promoveaz liceul. n acelai timp, diferena dintre cei mai slabi i
cei mai buni elevi este cea mai mic din lume. Finlanda pune mare pre pe cercetare i
experimente nc din coal, astfel c se formeaz clase cu cel mult 16 elevi, care se
concentreaz pe ateliere practice. Aproximativ 43% dintre elevii de liceu urmeaz o
coal de dezvoltare a vocaiilor sau abilitilor, iar toi copiii beneficiaz de un total de
75 de minute de pauz, la coal, n fiecare zi.

n Frana, colarizarea ncepe la 6 ani cu clasa pregtitoare, iar ciclul primar dureaz
cinci ani. Pn la sfritul clasei pregtitoare, copii tiu s scrie, s citeasc, s fac
adunri i scderi cu numere de dou cifre i i nsuesc noiuni despre descoperirea
lumii. Ei merg la coal doar patru zile pe sptmn. Miercurea, copiii au liber. Exist
apoi patru clase, 2 elementare, 2 medii, echivalentul claselor I-IV din sistemul
romnesc.

n Germania, politica n domeniul educaiei revine guvernului fiecrui land, iar guvernul
fededal joac doar un rol minor. Copiii ntre 3 i 6 ani pot merge la grdini. Grdinia
nu face parte din nvmntul obligatoriu care ncepe la 6 ani i dureaz n cele mai
multe cazuri ntre 11 i 12 ani.

Dup coala Primar (de regul dureaz 4 ani, dar n unele landuri poate fi chiar de 5
sau 6 ani), elevii sunt evaluai pentru prima dat urmnd s fie repartizai la una din cele
trei variante de ciclu gimnazial existente n Germania: Hauptschule, Realschule sau
Gimnaziu. Acest ciclu secundar de nvmnt se ncheie fie cu un certificat mediu de
absolvire (dup 8 sau 10 ani), fie cu trecerea la echivalentul liceului romnesc,
gimnaziul superior.

Foto: Elev grec. Sursa: grreporter.info

n Grecia, copiii pot merge la grdini ncepnd de la 4 ani. De la 5 ani copiii trebuie s
urmeze ultimul an de grdini. La 6 ani copiii merg la coal, educaia primar dureaz
6 ani i este urmat de 3 ani de gimnaziu. Urmeaz a doua parte a nvmntului
secundar care dureaz tot 3 ani i nu este obligatorie.

n Irlanda, nvmntul precolar i cel obligatoriu au un nalt nivel de autonomie.


nvmntul este obligatoriu ncepnd de la 6, pn la 16 ani.

n Italia, nu exist o clas pregtitoare pentru a fi admis n nvmntul primar. Copilul


nici nu este obligat s mearg n prealabil la grdini. La 6 ani copiii italieni se nscriu
direct la coal. Programa este astfel construit nct orice copil nva s scrie i s
citeasca nc din prima jumtate a primului an de coal.

n Letonia, educatia precolara pentru copii de 5 si 6 ani este obligatorie. Scoala


primara ncepe la 7 ani i dureaz 9 ani. nvmntul liceal (Upper secondary
education) nu este obligatoriu, dar este urmat de cea mai mare parte a tinerilor. Letonia
are o lunga si de succes traditie a educaiei extra curiculare (extra colare sau de
hobby: arte, sporturi, educaie tehnica) pentru tinerii ntre 3 i 25 de ani.

n Lituania, nainte de a merge la coala primar copiii pot fi educai acas sau pot
primi o educaie precolar instituionalizat. Pn la 6 ani copiii pot merge opional la
grdini, iar ntre 6 i 7 ani pot urma clasa pregtitoare. Scopul educaiei precolare
este de a dezvolta cerinele sociale i cognitive ale copilului. nvmntul este
obligatoriu pn la vrsta de 16 ani.

n Luxemburg, nvmntul este obligatoriu ntre 4 i 16 ani. coala elementar e


compus din 4 cicluri: Ciclul 1 (pentru copii ntre 3 i 5 ani, incluznd un prim an
facultativ i 2 ani de educaie precolara); Ciclul 2 for children between 6 and 7 years of
age ; Cycle 3 for children between 8 and 9 years of age ; Cycle 4 for children between
10 and 11 years of age. nvmntul secundar cuprinde nvmntul secundar
general cu durata standard de 7 ani i nvmntul secundar tehnic.

n Malta, nvmntul este obligatoriu ntre 5 i 16 ani: educaia primar ntre 5 i 11


ani, iar cea secundar ntre 11 i 16 ani. Dei nu este obligatoriu, 98 % dintre copii
merg de la 4 ani la grdini.

n Marea Britanie, Guvernul are responsabilitatea general pentru sistemul


educaional. Responsabilitatea asigurrii educaiei este descentralizat i revine
autoritilor locale, furnizorilor voluntari, bisericii, organismelor i instituiilor
guvernamentale din domeniul educaiei.

nvmntul britanic este obligatoriu ntre 5 i 17 ani, dar marea majoritate a


tinerilor i continua studiile i dup aceast vrst. nvmntul primar ncepe la
5 ani i dureaz pn la 11 ani.

n Norvegia, colarizarea elementar i gimnazial este de 10 ani, iar copiii merg la


coal la vrsta de 6 ani. Din toamna anului 2006, colarizarea elementar i
gimnazial se mparte n dou cicluri: ciclul elementar (clasele 17); ciclul gimnazial
(clasele 8-10).

n Olanda, nvmntul este obligatoriu de la cinci ani, dei n realitate cele mai multe
coli accept copii i la vrsta de 4 ani. ntre 4 i 12 ani, copiii merg la coala primar
care are 8 clase. Pn n 1985, primele 2 clase au funcionat n cadrul grdinielor, apoi
au fost integrate n colile primare. ncepnd de la 3 ani, copiii nva s scrie, s
citeasc i s socoteasc.

n Polonia, ultimul an de grdinia este obligatoriu. nvmntul solar este este


obligatoriu ntre 6 i 16 ani: 6 ani coala primar i 3 ani de gimnaziu. Liceul, dei nu
este obligatoriu, este urmat de marea majoritate a tinerilor ntre 16 i 19-20 de ani.

n Portugalia, nvmntul precolar este considerat prima treapt a sistemului


de educaie. Copiii merg la grdini de la 3 i 6 ani. nvmntul obligatoriu ncepe
la vrsta de 6 ani i dureaz 12 ani.

n Slovacia, nvmntul obligatoriu ncepe la 6 ani i dureaz 10 ani.

n Slovenia, nvmntul este obligatoriu ncepnd de la 6 la 15 ani.

n Spania, grdinia este considerat etapa pregatitoare n care copii se pregtesc


pentru nceperea colii primare. Acolo nva alfabetul, ncep s studieze noiuni de
englez i s fac operaiuni matematice uoare. Unii copii tiu deja s scrie nainte s
ajung n clasa I. coala primar ncepe de la 6 ani. nvmntul primar dureaz ase
ani i este structurat n trei module, iar primul modul este pentru copii cu vrste cuprinse
ntre ase i opt ani.
n Suedia, mai mult de 95 % dintre copiii de 6 ani sunt nscrii n clasa
pregtitoare care este inclus n sistemul colar, dar nu este obligatorie.

n Ungaria, nvmntul este obligatoriu pentru toi copiii cu vrste cuprinse ntre 6 i
18 ani. Structura sistemului de nvmnt const din 5 niveluri, att n nvmntul de
stat, ct i n cel privat. Cele 5 niveluri sunt: precolar, primar, secundar sau liceal,
profesional i universitar.

Este obligatorie efectuarea unui an de grdini naintea nceperii colii.

Grdinia ncepe atunci cnd copilul are trei ani i dureaz pn la data de 31
august a anului n care copilul ajunge la vrsta de apte ani. Dup grdini, copiii
trebuie s urmeze nvmntul obligatoriu, care dureaz pn la sfritul anului
colar, n care elevii ajung la vrsta de 18 ani. Prin lege, grdiniele, colile
secundare, colile secundare profesionale, colile de formare de specialitate i
colile tehnice sunt gratuite.

Cum este organizat nvmntul spaniol?

n Spania, nvmntul obligatoriu dureaz de la 6 la 16 ani, este gratuit, iar de la


vrsta de 3 ani copiii pot fi nscrii n nvmntul precolar, care, n anumite comuniti
autonome este gratuit. Exist i centre educative pentru copiii mai mici de 3 ani,
corespondente ale creelor, n care cei mici sunt acceptai de la minimum 4 luni.

Familiile care au copii cu vrste cuprinse ntre 6 i 16 ani au dreptul i obligaia s


solicite nscrierea acestora ntr-o unitate colar. Pot alege ntre instituii de nvmnt
public, privat i semi-privat. n cazul nvmntului privat i semi-privat se achit taxele
stabilite de fiecare coal.
Copiii de 3, 4 i 5 ani sunt ncadrai n nvmntul precolar. Acesta este structurat pe
3 nivele. Dei nu este obligatorie, integrarea ct mai de timpuriu a precolarilor ntr-un
mediu instituionalizat pregtete copilul pentru nvmntul primar. Pentru copiii de
pn la 3 ani exist centre educative, echivalentul creelor romneti.
De la 6 la 12 ani, copilul frecventeaz coala primar. Aceast etap este gratuit i
obligatorie. Este structurat pe 3 nivele, fiecare cuprinznd cte dou cursuri. Un curs
se poate repeta o singur dat. Aadar exist:
- primul nivel, cu dou cursuri: pentru 6 - 8 ani
- al dolea nivel, cu dou cursuri: pentru 8 - 10 ani
- al treilea nivel, cu dou cursuri: pentru 10 - 12 ani

nvmntul gimnazial sau secundar obligatoriu (cum este numit n Spania) are 4
nivele i cuprinde grupa de vrst 12 - 16 ani. La finalizarea acestuia, elevul primete o
diplom ce atest absolvirea studiilor obligatorii. Aceasta pemite elevului, dup opiune,
accesul la cursurile de Formare Tehnic Profesional sau la cele de pregtire pentru
Bacalaureat (clasele XI-XII). Cei care nu obin aceast diplom se pot orienta ctre
coli Profesionale.

Absolvirea examenului de Bacalaureat d elevului drept de nscriere la Universitate sau


la Cursurile de Formare Tehnic de nivel superior, anterior elevii trebuind s susin un
examen naional - La Selectividad, al crui rezultat are pondere n admiterea la
Universitate.

Echivalent nivel educativ:

ROMANIA SPANIA
Clasa I.1 de Primaria

Clasa a V-a5de Primaria


Clasa a VI-a.......................6 de Primaria

Clasa a VII-a.....................1 de E.S.O


Clasa a VIII-a....................2 de E.S.O.
Clasa a IX-a.......................3 de E.S.O.
Clasa a X-a........................4 de E.S.O. (Enseanza Secundaria Obligatoria)

Clasa a XI-a.......................1 Bachillerato


Clasa a XII-a......................2 Bachillerato

Cum sunt evaluai elevii?

La sfritul fiecrui trimestru, prinii primesc informaii despre evoluia colar a


copiilor lor. n funcie de nivelul colar, evaluarea se realizeaz prin intermediul notelor,
al unor calificative sau printr-o descriere, n scris, a gradului de acumulare a
cunotinelor i deprinderilor.

n nvmntul precolar, prinii primesc o caracterizare n scris, n care li se indic


progresele copilului i aspectele ce trebuie mbuntite.
n nvmntul primar, ncepnd din anul colar 2007-2008, prinii primesc o
ntiinare colar, n care sunt trecute disciplinele studiate i calificativele obinute:
Insuficiente, Suficiente, Bien, Notable, Sobresaliente.

Pn n anul colar 2006-2007, elevii de coal primar primeau doar dou calificative:
NM ( sunt necesare ameliorri, mbuntiri ) sau PA (pregtire adecvat).

n nvmntul gimnazial, prinii primesc lista disciplinelor studiate, iar pentru fiecare
dintre ele, calificativul obinut, nsoit i de o not. Notele sunt de la 1 la 10.
- de la 1 la 4 i insuficiente: nu s-a obinut nivelul minim necesar
- 5 i suficiente : nivelul obinut este cel minim admis
- 6 i bien : elevul deine cunotinele la un nivel acceptabil
- 7,8 i notable : nivelul elevului este considerat bun
- 9, 10 i sobresaliente: elevul a ajuns la un nivel foarte bun de pregtire

Ce alte sevicii mai pot fi oferite elevilor ?

1. Masa de prnz depinde de fiecare unitate colar


2. Transport la i de la colegiu se asigur pentru elevii care locuiesc departe.
Informaii despre aceste dou servicii se obin de la fiecare coal sau de la primrie.
Uneori sunt gratuite, alteori trebuie pltit o sum ce difer de la regiune la regiune.
3. Activiti extracurriculare( n completare) ; se realizeaz voluntar, n afara orarului
colar i au n vedere mai buna integrare a elevilor n colectiv i n societate.

Cum este structurat sistemul de invatamant din Franta?


Sistemul de invatamant din Franta este organizat in mare parte ca si in Romania.
Pornind de la crese si scoli de stat sau private pana la facultati de stat dar si universitati
de renume international. Depinde doar de fiecare parinte, ce buget are si unde doreste
sa isi inscrie copilul. In acest material vom incerca sa prezentam pe scurt fiecare treapta
de educatie.

In Franta toate legile si modificarile aduse sistemului de invatamant sunt adoptate


riguros de catre Ministerul Educatiei,

Scolarizarea in Franta este gratuita si obligatorie pentru varstele cuprinse intre 6 si 16


ani. Ultimii doi ani de pregatire sunt optionali, iar daca elevul decide sa ii urmeze, la final
trebuie sa sustina proba de Bacalaureat in franceza tradus "Le Bac". Dupa absolvirea
celor 12 ani de studii si trecerea cu brio a exemenelor finale, elevul poate opta pentru a
merge la facultate.

Scolile private din Franta sunt contra cost si se impart in doua categorii: cu contract
Sous sau contract Hors. Diferenta dintre ele fiind, ca cele cu contract Hors au un nivel
de invataman mai ridicat si nu sunt subordonate Ministerului Educatiei. Cheltuielile unui
an scolar incadranduse intre 1500Euro si 4000Euro.

Scolile cu predare bilingva sunt in marea lor parte private.

Calendarul Scolar

Programul de invatamant este impartit in 158 de zile scolare pe an si in 26 de ore pe


saptamana, pentru ultimii 2 ani de studii adauganduse pana la 40 de ore pe saptamana;
ore ce sunt introduse pentru pregatirea elevilor pentru bacalaureat. Elevii trebuie sa
vina la scoala de Luni pana Vineri, cu o zi pauza Miercuri, iar in multe scoli elevii sunt
chemati si Sambata pentru o jumatate de zi.

Scoala incepe pe data de 2 septembrie deobicei, dar poate varia usor.

Orele de studii sunt inpartite in 3 ore de curs dimineatza si 3 ore de curs dupa amiaza,
elevii avand 2 ore pauza de masa, pauza in care pot opta pentru cantina scolii sau pot
sa plece acasa.

Vacanta scolara in Franta este impartita in 4 perioade a cate 2 saptamani fiecare si


vacanta de vara. Lunile de vacanta fiind: Octombrie-Noiembrie, Decembrie, Februarie-
Martie si Aprilie-Mai.

Inscrierea la scoala in Franta

Ca sa va inscrieti copilul la o scoala publica in Franta, trebuie sa va adresati "service


des ecoles" la primaria sau arondismentul de care apartineti. Daca doriti sa va inscrieti
copilul la un colegiu sau la un liceu, trebuie sa va adresati mai intai la Ministerul
Educatie din Franta, pentru a primi mai multe informatii, pentru fiecare caz in parte.

Toate actele necesare pentru inscriere, trebuiesc traduse de un oficiu de traduceri


legalizate "traducteur assermente".

Acte de baza pentru inscriere traduse in limba franceza:

Certificatul de nastere (daca este cazul)


Dovada parintilor (copie dupa pasaport, carte de sejour sau buletin de identitate)
Carnet de sante - Carnetul de sanatate (deobicei este o fisa in limba franceza
prin care se prezinta starea de sanatate a persoanei, de preferabil sa fie facuta
de catre un doctor din Franta);
Dovada locuintei (un contract de inchiriere, o copie dupa facutara de utilitati)
Dovada asigurarii medicale - "assurance scolaire"
Alte documente, care vi se vor cere individual.

Cresa si Gradinita - Ecole Maternelle (Petite, Moyenne, Grande Section)

Orice copil poate fi inscris de la varsta de 2 ani la o cresa, aceastea fiind finantate de
catre statul francez. Insecrierea este optionala iar locurile nu sunt garantate. De aceea
marea majoritate a parintilor aleg cresa si scoala copilului inainte de a se naste. La
crese pot fi adusi si copii care nu au implinit varsta de 2 ani, dar in aceste cazuri copilul
trebuie sa fi deprins inca de acasa anumite abilitati pentru a fi acceptat.

Gradinita dureaza 3 ani, prima etapa numindu-se "des apprentissages premiers"


unde copilul va invata cum sa se integreze in societate. Urmand ca la pragul denumit
"Grande Section" sa prinda abilitatile necesare inceperii scolii primare "Ecole Primaire"
(citire, scris si notiuni elementare de matematica).

Mai aveti prezentat denumirea si prescurtarea anilor de gradinita:

PS(petite section de maternelle)


MS(moyenne section de maternelle)
GS(grande section de maternelle)

L'ecole elementaire (aici se incadreaza cele 12 clase de invatamant pe care le gasim


in sistemul de invatamant romanesc)

Scoala Primara - Ecole Primaire (CP-CM2)

La fel ca si in Romania, scoala incepe la varsta de 6 ani, fiind impartita dupa cum
urmeaza:

CP(cours preparatoire) - Clasa a I-a;


CE1(cours elementaire 1re annee) - Clasa a II-a - copii in acest an avand prima
lor evaluare;
CE2(cours elementaire 2e annee) - Clasele a III-a - se mai numeste etapa "des
approfondissements"
CM1(cours moyen 1re annee) - Clasa a IV-a
CM2(cours moyen 2e annee) - Clasa a V-a

Colegiu - College (6em-3em)


In general copilul este inscris la colegiul de care apartine, indicat de adresa parintilor,
dar daca se doreste, parintii pot cere o derogare de la prefectura, in care se specifica
motivul si colegiul la care doresc sa isi mute copilul.
Mai jos aveti etapele colegiului francez:

6eme - Clasa aIV-a


5eme - Clasa a VII-a
4eme - Clasa a VIII-a
3eme - Clasa a IX-a

In etapa 6eme(clasa a IV-a) este obligatorie studierea unei limbi straine. Deobicei fiind
aleasa limba engleza.
A doua limba obligatorie este indtrodusa in programul de studii in etapa a 4eme(clasa
aVIII-a).
La finalul etapei 3em(clasa a IX-a), elevii sustin examenele nationale, unde obtin
diploma de "Brevet des colleges". Tot la aceasta etapa, "Conseil de classe" decide pe
baza notelor obtinute, daca elevul va urma un liceu normal "Lycee Baccalaureat" sau o
scoala profesionala "Lycee Professionelle".

Liceu - Lycee (seconde-terminale)

Daca elevul a trecut de etapa examenelor nationale,


Aceasta etapa a studiilor se mai numeste si "Cycle de determination".
La liceu studentul are aceeasi materie ca la colegiu (8materii obligatorii), dar
posibilitatea sa isi aleaga inca 3 materii dupa preferintele lui si un curs artistic.
Exista 3 tipuri de specializari: limba si literatura (L) , informatica si matematica (S) si
economie si educatie sociala (ES). Mai exista si licee de profil: tehnologie muzica, dans
etc...
Mai jos aveti explicit numerotarea anilor de liceu:

2nde - Clasa a X-a


1re - Clasa a XI-a
Terminale - Clasa a XII-a

Examenul de bacalaureat incepe inca din clasa a XI-a "Premiere" unde se sustine testul
la limba si literauta Franceza, examenul fiind scris si oral. Ultimele examene se sustin in
Clasa a XII-a "Terminale" unde studentii sunt supusi mai multor materii, bazate pe
specializarea pe care au urmato. Un examen pe care trebuie sa il sustina toti elevii la
toate specializarile fiind filozofie, daca elevul nu ea o nota satisfacatoare la acest
examen, poate opta pentru inca 2 materii prin care sa isi ridice nota finala.
Dupa absolvirea bacalaureatului elevul are dreptul sa intre la o facultate de stat sau
privata.
-
Facultate - Universite sau Grande Ecole
La acest capitol situatia difera de la o facultate la alta. Gradul de dificultate creste
exponential cu renumele fiecarei universitati.
In general la facultate in Franta se intra pe baza unor examene, stabilite de catre fiecare
entitate in parte, examen oral si examen scris, admiterea fiind prin concurs.
Admiterea la o universitate se sustine de maxim 2 ori, daca persoana nu reuseste sa
treaca de examene nu mai poate participa niciodata la ele.
Orele de studii intr-o universitate din Franta sunt intre 60-70 de ore pe saptamana.
-
Grande Ecole - Sunt anumite universitati din Franta, care au o reputatie foarte ridicata,
iar absolvirea unei asemenea institutii, iti garanteaza un viitor stralucit in tata tara.
Marea majoritate a politicienilor, administratorilor de firme sau managerii din marile
companii din Franta, detin o astfel diploma.-

Sursa: eFranta.ro

SISTEMUL DE INVATAMANT IN GERMANIA

SISTEMUL DE INVATAMANT

Educatia prescolara este facultativa si este destinata copiilor cu varste cuprinse intre 3
si 6 ani. Acest tip de educatie nu este gratuit si se realizeaza in cadrul gradinitelor (
Kindergarten ).

Gradinitele din Germania sunt deservite de un personal calificat (educatoare,


ingrijitoare, socio-pedagogi, asistenti sociali) si, din punct de vedere al programului, sunt
de doua feluri: gradinite cu sau fara masa de pranz, al caror program este pana la
amiaza si gradinite cu program prelungit.
Educatia scolara este gratuita si incepe la varsta de 6 ani, cu Grundschule, echivalentul
romanesc al invatamantului primar.

Avand calitatea de cetateni europeni, copiii romani se bucura de aceleasi drepturi ca si


copiii germani, putand sa urmeze, gratuit si in aceleasi conditii, cursurile unei scoli din
Germania. Asadar, pot fi inscrisi in aceeasi clasa in care ar fi fost daca ar fi ramas in
Romania, fara a se tine seama de nivelul lor de cunoastere al limbii germane, ei
beneficiind de ore gratuite de invatare a acestei limbi, astfel incat integrarea lor sa se
realizeze cat mai usor si repede.
Sistemul de invatamant german este structurat astfel:
Grundschule se incepe de la varsta de 6 ani si cuprinde 4 ani de invatamant (dupa
cum am aratat mai sus, este corespondentul invatamantului primar din Romania).
Rezultatele scolare, de pe parcursul acestor 4 ani de studii, sunt foarte importante,
pentru ca de acestea depinde recomandarea tipului de scoala pe care elevul o va urma
Gymnasium, Realschule sau Hauptschule.

Hauptschule scoala secundara inferioara, cuprinde clasele V IX si se incheie cu


Qualifizierter Hauptschulabschluss (un certificat de studii secondare). Dupa terminarea
clasei a IX-a, daca elevul a avut rezultate deosebite la invatatura si o nota foarte buna
la Qualifizierter Hauptschulabschluss, poate absolvi clasa a X-a speciala, ceea ce
echivaleaza cu absolvirea unei Realschule, altfel, absolvirea unei Hauptschule permite
doar inscrierea la o scoala profesionala (de meserii).
Realschule scoala secundara intermediara, cuprinde clasele V - X si se incheie cu
Mittlere Reife (un certificat de nivel intermediar de studii), care da posibilitatea celor mai
buni absolventi sa fie admisi la Fachoberschule sau Gymnasium.

Gymnasium este varianta romanesca a liceului si cuprinde clasele V XII,


finalizandu-se cu sustinerea unui examen de bacalaureat (Allgemeines Abitur), ce da
dreptul absolventului sa urmeze cursurile unei Universitati.

Fachoberschule este o scoala cu o durata de 2 ani pe care o urmeaza, de regula,


absolventii unei Realschule si care se finalizeaza cu sustinerea unui examen de
bacalaureat cu profil tehnic (Fachabitur). Acest tip de diploma de bacalaureat face
posibila admiterea la anumite Universitati, mai exact, la Fachhochschule.

Invatamantul superior din Germania cuprinde peste 350 de Universitati situate in mai
mult de 160 de orase de pe intreg cuprinsul tarii.

Formele de invatamant superior sunt : Universitati, Universitati tehnice si


Fachhochschulen. Ultimul tip de Universitati constituie o particularitate a sistemului
german de invatamant superior, ce se caracterizeaza prin faptul ca: accentul se pune
mai mult pe pratica decat pe teorie; materiile predate pregatesc studentul astfel incat
acesta sa corespunda foarte bine viitorului loc de munca; durata de studiu mai redusa
fata de celelalte tipuri de Universitari; nu cuprind studii de doctorat.

coala i sistemul colar italian


1. CREA - primete copiii cu vrsta ntre 0 i 6 luni.

Creele de stat sau private sunt destinate copiilor de la 3 luni la 3 ani.


Dispunnd de cantin, copilul poate rmne toat ziua, n funcie de programul
creei;
Baby parking pentru copiii de la 13 luni la 6 ani (n anumite centre pot fi dui i
sugarii). Nu dispun de cantin, iar copiii pot rmne pn la un maxim de 5 ore
consecutive pe zi;
Servicii educative complementare creelor ofer spaii i posibiliti de joac
i de ntlnire pentru copiii nsoii de ctre un adult.

Pentru informaii suplimentare toi cetenii se pot adresa la Primria oraului de


reziden.

2. GRDINIA (scuola dinfanzia) primete copiii cu vrsta ntre 3 i 5 ani.

Grdinia poate fi aleas cea mai apropiat de cas, prinii putnd cere informaii
privind nscrierea la gradini i programul de funcionare. Grdiniele pot fi de stat, de
municipiu, private, dar echivalate cu cele de stat i cele private.

Cererea de nscriere la grdini se prezint n luna ianuarie pentru fiecare an colar.


Poate fi obinut nscrierea n timpul anului colar doar dac exist locuri disponibile.

Nu sunt cerute acte sau documente particulare pentru a putea frecventa grdinia.
Unul din prini va furniza pe proprie rspundere toate informaiile privind copilul.

Masa de prnz este prevzut n grdiniele cu orar prelungit, de dimineaa pn


seara.
Contravaloarea mesei de prnz trebuie pltit, suma fiind stabilit difereniat n baza
venitului fiecrei familii n parte. Pentru a putea beneficia de acest serviciu este
necesar prezentarea codului fiscal precum i a documentelor ce demonstreaz
veniturile familiei.
La cantina colii pot fi solicitate meniuri diferite, n funcie de exigenele dictate de
starea de sntate (este necesar declaraia medicului) sau de motive religioase.

3. COALA PRIMAR primete copiii cu vrsta cuprins ntre 6 si 10 ani.

Poate fi aleas coala cea mai apropiat de cas, unde prinii pot avea informaii n
ceea ce privete nscrierea i programul cursurilor.
colile primare pot fi de stat, particulare echivalate cu cele de stat sau private.

nscrierea se efectueaz de obicei n luna ianuarie pentru anul care urmeaz. n fiecare
an ns se stabilete un termen limit pn cnd poate fi fcut nscrierea n clasa I.
La sosirea n Italia trebuie fcut nscrierea la coala elementar primar n orice
moment al anului colar.
Actele necesare pentru frecventarea colii primare sunt:

certificatul cu vaccinrile obligatorii;


certificatul de natere;
evalurile de la colile frecventat deja n ara de origine, atunci cnd este cazul.

Uneori colile nu cer prinilor cerificatul cu vaccinrile obligatorii i certificatul de


natere, ntruct le solicit direct la birourile competente care le elibereaz.
Masa de prnz este prevzut n colile primare cu orar prelungit, de dimineaa pn
seara.
Contravaloarea mesei de prnz trebuie pltit, suma fiind stabilit difereniat n baza
venitului fiecrei familii n parte. Pentru a putea beneficia de acest serviciu este
necesar prezentarea codului fiscal precum i a documentelor ce demonstreaz
veniturile familiei.
La cantina colii pot fi solicitate meniuri diferite, n funcie de exigenele dictate de
starea de sntate (este necesar declaraia medicului) sau de motive religioase.
Rechizitele colare sunt diferite, de la coal la coal, constnd de obicei n: caiete,
pixuri (stilouri), creioane i culori. Cele necesare vor fi cumprate de ctre familia
copilului.
Doar n cazuri de grave dificulti economice poate fi solicitat ajutorul colii.
Manualele sunt gratuite i se distribuie n librrii, prezentnd cuponul pentru manuale
eliberat de ctre coal la nceputul anului colar. Unele coli experimentale moderne
folosesc manuale speciale, de asemenea gratuite.

4. COALA GIMNAZIAL primete copiii cu vrsta cuprins ntre 11 i 13 ani.

Poate fi aleas coala medie gimnazial (Scuola Media) cea mai apropiat de cas,
unde pot fi obinute informaiile privind nscrierea i programul colar.
colile gimnaziale pot fi: de stat, particulare echivalate cu cele de stat, precum i coli
private.
nscrierea se face de obicei n luna ianuarie pentru anul care urmeaz. n fiecre an ns
se stabilete termenul limit pn la care poate fi fcut nscrierea.
La sosirea n Italia trebuie fcut nscrierea la coala elementar primar n orice
moment al anului colar.
Actele necesare pentru frecventarea colii gimnaziale sunt:

certificatul cu vaccinrile obligatorii;


certificatul de natere;
evalurile de la colile frecventat deja n ara de origine, atunci cnd este cazul.

Masa de prnz este prevzut n colile gimnaziale cu orar prelungit, de dimineaa


pn seara.
Contravaloarea mesei de prnz trebuie pltit, suma fiind stabilit difereniat n baza
venitului fiecrei familii n parte. Pentru a putea beneficia de acest serviciu este
necesar prezentarea codului fiscal precum i a documentelor ce demonstreaz
veniturile familiei.
La cantina colii pot fi solicitate meniuri diferite, n funcie de exigenele dictate de
starea de sntate (este necesar declaraia medicului) sau de motive religioase.
Manualele sunt specifice pentru fiecare materie. Cheltuiala maxim prevzut pentru
cumprarea crilor pentru primul an de gimnaziu este aproximat la 250 de Euro.
Familiile elevilor care au un venit familiar mai mic sau egal cu 15.000 de Euro/ an pot
cere un ajutor pentru cumprarea manualelor, adresndu-se n acest sens la
secretariatul colii pn n luna aprilie a anului precedent.

5. LICEUL primete adolescenii de la 14 ani n sus.

Termenul generic de coli superioare cuprinde: liceele, institutele tehnice i institutele


profesionale diverse profile.
Pentru frecventarea acestora se alege tipul de coal preferat i se face nscrierea
direct la institutul ales, unde dealtfel pot fi cerute toate informaiile necesare.
Durata liceului este de 5 ani i se termin cu un examen de stat (de maturitate).
n cadrul institutelor profesionale pot fi frecventate cursuri de 3 ani care se ncheie
cu un examen de calificare profesional, sau cursuri de 5 ani care se termin cu un
examen de stat.

6. AJUTOARE ECONOMICE PENTRU COAL

Ajutorul regional pentru libera alegere a procesului formativ (il contributo


regionale alla libera scelta educativa) este un sprijin economic pe care Regiunea
Piemonte l acord familiilor rezidente n Piemonte, sau direct elevului/studentului major
cu un nucleu familial propriu, n condiiile n care acetia sunt extrem de dezavantajai
din punct de vedere economic, iar cheltuielile pentru coal sunt prea mari n raport cu
venitul lor.
Acest ajutor este dat n favoarea fiilor care frecventeaz coala primar i secundar de
primul i de al doilea grad, n instituiile colare de stat, private i echivalate cu cele de
stat care se afl n Piemonte.
Ajutorul acoper n mod parial cheltuielile de nscriere i de frecven, cheltuielile
fcute n timpul anului colar i care trebuie s fie documentate de ctre familie.
Sunt considerate cheltuieli admise cele fcute direct de ctre familii pentru profesorii
specializai n sprijinul elevilor handicapai. Cheltuielile trebuiesc documentate de ctre
coala frecventat de elev n momentul prezentrii cererii de ajutor.
Ajutorul nu acoper cheltuielile fcute pentru cltorii de colare, activiti de formare
sau cheltuielile pentru cri, cantin, cheltuieli de transport, materiale didactice sau
cheltuieli fcute n scopul completrii formrii profesionale.
Cererea de obinere a ajutorului regional pentru educaie trebuie prezentat de ctre
unul dintre prini sau de ctre cine are dreptul legal (toi cei crora, persoane fizice sau
juridice, le este ncredinat minorul printr-un act al Tribunalului pentru minori).
Aceeai cerere mai poate fi prezentat i de ctre studentul major cu un nucleu familial
propriu, printr-o declaraie pe proprie rspundere, redactat pe un formular tip care se
gsete la sediile competente ale Regiunii Piemonte. La cerere se anexeaz fotocopia
documentului de identitate valabil.
Solicitantul va trebui s anexeze i actele care demonstreaz veniturile totale ale
nucleului familial, precum i o declaraie pe proprie raspundere n acest sens.
Avizul i formularele se gsesc n Gazeta oficial (Bollettino Ufficiale) i n site-urile
Regiunii Piemonte precum i a birourile Direciei generale (Ufficio scolastico regionale)
a Regiunii Piemonte MIUR (Ministero dellIstruzione dellUniversit e della Ricerca), la
instituiile colare de stat i private echivalate cu cele de stat; la Primrie de reziden,
la Birourile pentru relaiile cu publicul (Uffici per le Relazioni con il Pubblico - U.R.P.) ale
Regiunii Piemonte.

7. INSTRUIREA OBLIGATORIE

Se adreseaz tinerilor pn la vrsta de 18 ani care sunt obbligai s urmeze coli de


instruire i formare care s le permit obinerea diplomei de absolvire a unei coli
liceale sau a unei calificri profesionale.
Pot ndeplini instruirea obbligatorie toi tinerii care au mplinit 16 ani i care au
frecventat coala pentru cel puin 9 ani, astfel:

n sistemul de nvmnt colar, prin obinerea unei diplome de liceu;


n sistemul de formare profesional, prin obinerea unei calificri profesionale;
n contractul de ucenicie.

Capacitile demonstrate i certificate la ieirea din oricare nivel al formrii colare,


profesionale i de ucenicie, sunt considerate credite (punctaje) pentru a putea trece de
la un sistem la altul.
Informaii privind instruirea obligatorie pot fi gsite la toate birourile Forelor de Munc
(Centri per limpiego) unde este deschis un ghieu dedicat instruirii obligatorii i unde se
vor gsi toate informaiile privind legile actuale i activitile de ucenicie i pregtire
profesional.
Documentele necesare pentru a putea beneficia de serviciile oferite de ctre Centro
per lImpiego sunt:

cartea de identitate;
codul fiscal;
permisul de edere pentru motive familiare, vrsta minor. sau ncredinare,
pentru minorii strini care trebuie s-i termine instruirea obligatorie;
documentele care confirm absolvirea nvmntului obligatoriu (diploma de
gimnaziu/ licenza medie)

8. COALA PENTRU ADULI (CTP)

Activitile realizate n Centrele Teritoriale Permanente (CTP) sunt foarte variate.


Persoanelor nscrise le sunt propuse imediat cursuri de limba italian de diferite nivele,
precum i posibiliti de formare pre-profesional.
n toate C.T.P. sunt prezente cursuri colare ce permit obinerea unei diplome de patru
clase i a unei diplome gimnaziale. n majoritatea centrelor sunt deschise i cursuri de
informatic general, cursuri de italian pentru strini, cursuri de limbi strine, cursuri
de orientare pentru munc, cu practic n ntreprinderi , cursuri de supraveghere i
ngrijire a persoanelor.
n multe cazuri se realizeaz activiti de aprofundare cultural (cinema, psihologie,
activiti manuale) precum i cursuri pentru tinerii care vor s-i continue studiile n
universiti.
Programul cursurilor este de diminea, dup-amiaza i seara.
Vrsta minim pentru nscrierea la CTP este de 15 ani deja mplinii.

Invatamantul din Finlanda

Finlanda nu este doar una dintre tarile cu cel mai inalt standard de viata din lume, ci
si tara cu cel mai performant sistem de invatamant. Astfel, la testele PISA, teste la care
Romania s-a clasat penultima in Europa, Finlanda s-a clasat pe locul I atat in 2006, cat
si in 2003 si 2000, la mare distanta de urmatoarele clasate.

De asemnea, si finantarea educatiei este pe masura - desi Finlanda aloca tot 6% din
PIB acestui domeniu, nivelul de dezvoltare economica net superior Romaniei face ca
finantarea per elev sa fie de aproximativ 7.000 de euro pe an, suma de 7 ori mai mare
decat cea alocata de Ministerul Educatiei din Romania.

Finlanda
Este o tara cu 5,4 milioane de locuitori, bugetul alocat de guvern educatiei fiind
echivalent cu 6% din PIB sau aproximativ 10 miliarde de euro, 10% din suma avand
drept sursa de finantare bugetul central, iar restul de 90% bugetele locale. Desi
procentul din PIB alocat educatiei este relativ similar Romaniei, gradul de dezvoltare
economica net superior face ca finantarea per elev sa fie de aproximativ 7.000 de
euro/an, suma de 7 ori mai mare in comparatie cu suma alocata de Romania.

Sistemul educational
Sistemul educational finlandez este alcatuit astfel:
1. Anul pregatitor: pentru copiii de 6 ani, optional, consta in activitati desfasurate in
centrele de zi
2. Scoala primara: clasele I-VI
3. Gimnaziu: clasele VII-IX
4. Liceu sau scoala vocationala: clasele X-XII
5. Universitate

Educatia obligatorie este de 9 ani si este gratuita.

Anul scolar preuniversitar finlandez este impartit in 2 semestre. Semestrul 1 incepe


la mijlocul lunii august si se incheie la sfarsitul lunii decembrie (cu o saptamana de
vacanta in luna octombrie). Semestrul 2 incepe in a doua saptamana a lunii ianuarie si
se incheie in luna iunie, cu o saptamana de vacanta in luna februarie si una in luna
aprilie. Vacanta de vara dureaza 2 luni.

Masa si transportul elevilor


Toti elevii primesc gratuit masa de pranz la cantina scolii. Aceasta face parte din
educatia pentru sanatate si obligatoriu se serveste mancare de viata sanatoase pe
termen lung.

Acest pranz echilibrat este alcatuit din: salata proaspata, legume, paine de secara si
unt, plus felul principal cald, care consta in cartofi fierti sau orez sau paste (cu sau fara
carne). Se adauga lapte , iaurt, apa sau suc de fructe neindulcit. La sfarsit, fiecare copil
isi strange masa, iar prin rotatie ajuta la bucatarie la spalat vasele

Copiii incep scoala la 7 ani


Copiii intra in clasa intai in anul in care implinesc 7 ani si sunt inscrisi la scoala cea
mai apropiata de domiciliu. Daca un copil nu este inscris la scoala sau nu studiaza
(cazuri extrem de rare), reprezentantii legali ai copilului pot fi amendati.
In clasele I-VI elevii au toti acelasi curriculum, insa la gimnaziu apar mai multe materii
optionale, care sunt alese impreuna cu parintii si consilierul scolar.
Materiile comune sunt : cele 2 limbi oficiale (finlandeza si suedeza), o limba straina,
studii de mediu, educatia pentru sanatate, religie sau
etica, istorie, studii sociale, matematica, fizica, chimie, biologie, geografie, educatie
fizica, muzica, arta si lucru manual, economie domestica. Notele sunt de la 4 la 10, nota
minima de trecere fiind nota 5.

Evaluarea elevilor

In Finlanda se pune mare accent pe autoevaluare, elevii fiind pusi in situatia de a isi
da ei insisi calificative. In primele clase nu se dau note, ci se fac doar evaluari verbale,
ramanand la decizia locala anul de studiu de la care este introdus si sistemul de notare.
La sfirsitul fiecarui an de studiu, elevii primesc un certificat de absolvire. Daca elevul nu
a reusit sa
acumuleze suficiente cunostinte, acesta sustine o noua examinare la sfarsitul verii, iar
daca nu reuseste sa treaca nici acest examen poate repeta anul, insa aceste cazuri
sunt foarte rare, iar decizia de a repeta anul este luata de catre profesori impreuna cu
directorul scolii numai dupa ce are loc un interviu cu elevul si parintii acestuia.

Un accent deosebit se pune pe ritmul propriu de invatare al fiecarui elev in parte, iar
competitia intre copii nu este stimulata in niciun fel! In scoala sunt angajati mai multi
profesori de sprijin, care lucreaza cu copiii cu dificultati de invatare, fie in cabinetul
propriu, fie la clasa, in timpul in care materia respectiva este predata. Elevii sunt
incurajati permanent sa gandeasca liber, sa dezbata subiecte, sa puna intrebari, sa
lucreze in echipa, sa inteleaga ceea ce invata si pentru ce invata.

Elevii finlandezi petrec in scoala aproximativ 600 de ore pe an, mult mai putin in
comparatie cu cele 800 de ore petrecute de francezi, iar temele pentru acasa sunt
foarte putine. De ce? Ni s-a spus ca, predand mai putin, elevii pot sa-si consolideze mai
bine informatia , iar timpul liber pentru joaca (extra play) este de fapt unul dintre factorii
care stau la baza succesului scolar!

Materiile optionale
Trebuie subliniat faptul ca materiile optionale sunt intr-adevar optionale si se stabilesc
in functie de nevoile elevilor, scoala fiind obligata sa gaseasca solutii pentru a le
satisface.

Structura Sistemului de Invatamant in Anglia

Sistemul de invatamant din Anglia este impartit in 4 mari categorii, ca si in Romania, de


altfel:
Gradinita (3-4 ani)
Scoala primara (4-11 ani)
Scoala secundara (11-18 ani)
Scoli de inalta educatie

In Anglia, scoala obligatorie este de la 5 la 16 ani, copiii incepand scoala in anul in care
implinesc 5 ani. Anul scolar incepe cu data de 1 septembrie si este impartit in 3
semestre:

1. Primul semestru, din septembrie pana in decembrie (1 saptamana vacanta in


octombrie + 2 saptamani de sarbatori)
2. Al doilea semestru, din ianuarie pana in martie (1 saptamana de vacanta in
februarie + 2 saptamani in aprilie)
3. Al treilea semestru, din aprilie pana in iulie (1 saptamana vancanta in iunie + 6
saptamani incepand cu sfarsitul lui iulie pana pe 1 septembrie)