COMPLEXUL MAJOR DE HISTOCOMPATIBILITATE

Este o regiune cromozomiala formata din locusuri care au rol fundamental in procesele imune.
Exprima molecule al caror rol esential este de a prezenta epitopii nonself, permitand activarea eficienta si
rapida a limf Tc. Inervin n recunoasterea celulelor infectate viral, a celulelor transformate malign si in
procesul de rejet al grefei. In cazul respingerii grefei, sistemul imunitar al organismului receptor, ce are un
alotip diferit (cu o combinatie diferita de alele la situsul codificator), recunoaste aceste molecule de pe
suprafaa celulelor grefate si se activeaza.
La om, MHC este sistemul HLA (human leucocyte antigen) au fost detectate initial pe suprafaa
leucocitelor.
Rolul fundamental al moleculelor CMH de clasa I i II este de a se lega de peptide proprii i peptide
non-proprii pe care apoi le transporta la M plasmatica a celulelor pt a fi recunoscute de ctre R pt AG de pe
suprafaa limfocitelor T.
Genele care codifica aloantigenele HLA de clasa I si de clasa a II-a sunt organizate in regiuni cu
functii diferite, localizate pe bratul scurt al cromozomului 6.
Regiunea de clasa I se afla la capetele telomerice si contine genele de clasa Ia nalt polimorfe HLA-
A, B si C, i genelea de clasa Ib mai puin polimorfe HLA-E, F, G. Genele de clasa Ia sunt exprimate pe
suprafata majoritatii celulelor nucleate si sunt responsabile pentru selectarea celulelor T CD8+ si
prezentarea de peptide non-self celulelor CD8+. Moleculele MHC de clasa Ib angajeaza receptori ai
celulelor NK.
Regiunea de clasa II este localizata la capatul centromeric i conine genele HLA-DR, -DQ, -DP dar
i moleculele non-polimorfe, neclasice HLA-DM si -DO. Sunt implicate n recunoasterea peptidelor de cel
T CD4+ si procesarea peptidelor pentru moleculele de clasa I.
Interpusa intre regiunile de clasa I si II se afla regiunea de clasa III care este cea mai scurta, cu
densitatea cea mai mare de gene si cea mai stabila din MHC, cu gene inalt conservate si putine pseudogene.
Contine atat gene nonimune cat si cu rol in imunitate, implicate in inflamatie, dar niciuna implicata in
prezentarea peptide. Printre genele imune sunt cele care codifica componentele sistemului complement (C2,
C4 i factorul B), membrii ai familiei TNF, gene care codifica proteine de soc termic, gena RAGE (receptor
for advanced glycation products)

STRUCTURA MOLECULELOR DE CLASA I

Conine un lan greu , o glicoproteina de 45 kDa care este ancorata de M i un lan uor, un
polipeptid solubil n apa, de 12 kDa ( 2-microglobulina care este codata pe cr. 15).
Lantul greu este alctuit din:
- portiunea extracelulara ce consta din domeniul 3 cu rol de suport si domeniile 1 si 2 care formeaza
impreuna portiunea de legare a peptidelor si suprafata care interactioneaza cu R pt limf Tc sau NK.

1
- regiunea transmembranara
- coada citoplasmatica
- regiunea 3' netradusa.
2-microglobulina se asociaza necovalent cu lantul greu prin domeniul 3 extracelular.
Expresia moleculelor de cls I este upregulata de interferoni, GM-CSF si alte citokine.

STRUCTURA MOLECULELOR DE CLASA II

Contin 2 lanturi structurale omoloage alfa si beta, ambele fiind ancorate la M. Fiecare lan prezinta
doua domenii extracelulare (1, 2 i respectiv 1, 2), o regiune transmembranara i o coada
citoplasmatica.
Se gsesc la nivelul celulelor prezentatoare de Ag (limf B, Mfg, monocite, eozinofile,CD, cel
Kupffer, microglia SNC), dar i pe celulele epiteliale timice si celulele T activate. Expresia IFN- in
timpul infiltrarii tisulare cu cel T sau NK induce expresia MHC II pe o varietate de celule stromale,
parenchimale si vasculare. Expresia MHC II in cel B dispare in momentul diferentierii acestora in
plasmocite.

GENETICA HLA
Una din consecinele conglomeratului de gene HLA de la nivelul cromozomului 6 este c cei mai
muli indivizi motenesc un set de alele* HLA nerecombinat de la fiecare printe. Aceste gene sunt
exprimate codominant. Astfel, dac tipurile HLA ale membrilor familiei sunt determinate, segregarea
tipurilor HLA n interiorul familiei poate fi utilizat pentru construirea tipurilor HLA din fiecare cromozom.
Setul alelelor HLA gsit pe un cromozom este denumit haplotip. Determinarea haplotipurilor este
important pentru identificarea persoanelor nrudite identice, deoarece purtarea de antigene din haplotipuri
diferite este frecvent.
Fiecare individ motenete dou haplotipuri MHC de la fiecare printe i astfel are dou alele pentru
fiecare dintre gene. Aceste alele sunt exprimate dominant. Motenirea genelor MHC urmeaz regulile
segregrii ale lui Mendel. n cadrul unei familii, fiecare copil motenete un haplotip MHC de la mam i
unul de la tat. Prin convenie, haplotipurile paternale sunt denumite a i b i cele maternale c i d. Astfel,
exist patru genotipuri posibile MHC la nivelul copiilor: ac, ad, bc i bd. Probabilitatea de a exista oricare
dintre cele patru variante de genotipuri este de 1:4. ntr-o familie cu 5 copii, cel puin doi dintre copii vor fi
identici HLA (presupunnd ca nu exist fenomen de crossing over).
*alele=gene care ocupa acelasi locus in cromozomi omologi si care codifica diferite
expresii/trasaturi ale aceluiasi caracter. Alel: variant a unei gene ntr-un locus genetic particular. Cele
dou alele, de pe cei doi cromozomi omologi, pot fi identice, i individul este homozigot sau diferite i el
este heterozigot.
2
 Tehnici moleculare de testare a histocompatibilitii

NUME REACTIVI PROCESE POLIMORFISEME

CARACTERISTICI CARACTERISTICE DETECTATE
RFLP Endonucleaze bacteriene Southern blotting Lungimea fragmentului de
de restricie restricie
SSP Primeri PCR de secven PCR/gel electroforez De la nivel generic la nivel
specific de alel
SSOP Oligonucleotide cu PCR/hibridizare a De la nivel generic la nivel
secven specific, marcate oligonucleotidelelor marcate de alel
la produsul PCR
SBT Primeri etichetai/terminatori PCR/secvenierea nucleotidic Nivel de alel
de secveniere a produsului PCR
*n prezent este n curs de investigare clinic i tehnologia microarray pentru genotiparea HLA.
Microarray: tehnologie cu microcipuri, care are ca principiu de baz hibridizarea complementar a
secvenelor simplu spiralate ale acizilor nucleici. n genetica cancerului, ADN microarray este creat prin
plasarea diferitelor ADN-uri pe un mic fragment al unui microcip, folosindu-le apoi pentru a evalua expresia
ARN n celulele normale sau maligne.