Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a) Conceptul de educafie
b)Natura eilucafici
I
34 PEDAGOGIE - FUNDAMENIE TEOKErICE
O Eduu;ia ca formar{${
^-&in co^ceppa fitosofici a lui
Aristotel cu privire la raportul dintre "maBprk'p "iqfiglfrteria fiiid
IorrdG'rata ca amorfi, pasivi, schimbetoare, -Gi fonna fiind
caracterizatd prin activitate, durabilitate, ea curstitLrind esenli, care
preexisti materiei. Degi amorfd gi pasiva, materia posde dispozifa de
a primi forma ce i se di. Ea este, la inceput. o r-irtualitate, o po-
tenlialitate, o posibilitate care devine realitate prin inten-enfia formei;
de exemplu, blocul de piatri sau de marmure dsine statuie sau o
coloani prin formi pe care i-o dd omur Forma indi\idualitifli umane
este sufleful, gi anume ceea ce Aristotel nurnegte -sufletul raFonal"; el
reprezintd esenfa care di "fonni omului'.
Din teoria iui Aristotel;a d"spri.t, cu timpur" concepfia potrivit
ctrreia a,educa firseamnd "a forma". adici a ercercita o influenli din afara
q"rrtru a-i da.g
Aceastd conceplie a fost dezvoltatd gi decregfi4lgm. care considerd
ci, pentru a-l izbdvi pe.om de picahrl onginar $- pr,tru a dobdndi
fericirea dincolo de viaia pimdnteani, este necesari o intervenfie
exterioari, prin eduggfre Ei prn_gr.a}iadiyl4e (Igg" C4gg,pl.
Mai tarziu, aceastd inlelegere a educafiei a fost promovatd gi pe
temeiuri laice. De exemplu, la sfdrgihrl veacuhri aI xvflI-tea, pedagogul
german E rag.-bg$ considera ci intelectul uuran se fonneaza prin
asociereareprezent*rilorcarerezultidinion-tactuFomuluicu-Ijrn-ea
exterioard, deci se construiegte sub influenF acesteia. De asemenea, pe
temeiul acestei concepfii s-au conturat gi tgmiiie sociologiste usrrpru
educafiei, potrivit cdrora natura e{uca}iei est@?-onsecin}d,
ea este determinata de paiticularitifllemedi_ ului (contextului social) cu
care se afli intr-o legiturd intrinsecd. Formele viefii sociale
sunt acelea
care. determind profilul gtejgguar gi morar al fiinlei umane. omur
realizat prin educa-ti1!:sG*EErplrare il doregte'socieiatealEr"fi
fndivt?"IT
"p
caie a'sisterhatizaf-gi fundamentat aceasti concepfie a fost EmiI
ld."eel
Durkheim, care sintetizeazl acest deziderat arinn#a cd educatia
consfe=rntr-o hocializare metodici a generafiei tinere... g";;JiH#;
s d p.rovoa ce, s-i]grm_ge gi s i dezvbltJ
stari hzice,interectuare gi morale
pe carE te reclamd de la el at6t societatea politica in intregul
ei, cat gi
mediul social ciruia ii este cu deosebire destin4f. a
Dincolo de exagerdrile - care s-au produs la un moment
dat -
privind rolul mediului social in educafie, rimAne adevdrul cd existi
o
slrqn1a corelafie intre educafie gi societate (considerattr
ca un sistem
global), dar gi firtre educafie giinstrEflile sociale. Mediul
social creeaztr
l|!
decdt afAt, Fffi- inafitutrilte configurg*i *lglumaneffi
Tlleg$1gagntalealesocializtrii"f{iy$_f *[It
cadru tilg}h,+
conginuturi specffice ie educarii. in fond, gdqca$a'.a__g1gn,1rit
1eq
convrefulrea sociard in general. Totodata@eaza
rffir"ffi#;
cu
cara-cteristicile generale ale epocilor, c6t gi cu caracteristicile
p?.t1."r"*
ale fiecireiepoci. oqglgdr&rgEgeste de fi"."r" dati
in
1",? {:.tl"Ei - p" d" 6 fi;t" - *ecanismele interne.ur" ".;J;;]tu"F"
ra_i permita
o
5-) <A^L.)^'\
r4". -l
i *\*^.' i,.^.t-l^
, eJ tek'
38 PEDAGOGIE - FUNDAMENTE TEORETICE
*-------
ultimele decenii, ca o consecinld a inlelegerii interdepende-nlelor dinle
factorii psihologici Ei cei __e.d.uc3ttonali, s-a lansat ideea:Nemo*
psycholdgus; ifiSi*pe6gogqs (Nu poli si fii pedagog; tat5 a fi 9i
.F
psmotog).
ff Un asemenea deziderat este demn de a fi luat tn considerafie irr
I formarea
profesionaltr a educatorului.
\r f
AcesteT determinalii ale educaliei -
sociologica/ b3olggici|' 9i
psihologici - sunt complementare. Fiecare dffietrF-une in evidenld
o anGita latura d;aesffi pftFeomplex pe care il numim educalie gi
care relevElffi ansarrtblu de factori intemi gi g{eml, asp-Ete-Si
interdependenle a cdror cunoaitereEuffi-procJili concret al
desfiguririi intervenliei educative.
*
- in tine, p-uma -q1i-e-ntare a condus ra 'magistrocentri$n"
educativi centratd pe educator, considerat
(acFune
cTfittormEEffi-+a dorra
a condus la "g=4qc" situeazi in centrulacliuniieducative
!4sm"'(care s
pe cel ce invali, pe copil).
I
I
despre nafura limitele (
aqeglgllgeriL
ca plqces de formare gi
de referinli in aceasti evorulie l cffiopeL
:Tg"\Y"
t"i .@Qff.$.^oT"jt
El a depigit cele doutr orientari, porninO de la doutr
.a____-_o.*
premrse aparent contradictorii:
,-^.11.:?::i1tl,-.^lTg;reaacfiuniieducativepres,grgrecunoaste-
rea gi valorizarea condifiilor concrete de
acsune,'u-ffir.rr*=mio_
e5en,o:nii ihteie-se aesia@
de reprezentare a cerinlelor societiilii
;tffi#ffiil;
celor educafi. t.oEui"p 9i t" aafip-inane-n r
ln ?eallarea
r;
sa
pl|F'+reil HlJiH[:
eug$it" acfi-unii ae eAucapGte m
raporteaztr la natura obiectului siu (individul) ,"
gi la lumea exterioari in
care acesta trtriegte.
)o * Natura sociald
a educafiei gi interdependenla dintre
societate gi
educafie nu lnsearmd contopirea educaliei
cu cerelalte fenomene
sociale, ea disting'ndu-se de aiestea gi
avdnd r"gr.a prop.ie.
" "lu
* EducaFa
'rt seteariznazii
prin acfiuni intreprinse deliberat, congtient
gi totdeauna in perspectiva
unor scopuri, avdnd deci un caracter finalist.
::
Decodificarea simbolurilor relevd complexitatea acliunii
educative:
l
l
I
-F
I
r{
Educatin - actioitate specific umnnd si fenomen socio-cttltural 45
3. Evolulia educafiei