NOTIUNI INTRODUCTIVE

Termenul tehnologie a fost introdus in tehnica in anul 1772. Acesta provine din cuvintele
grecesti:
technos = arta, mestesug
logos = stiinta, ratiune, vorbire

Tehnologia chimica = stiinta care studiaza metodele si procesele de transformare a materiilor

prime in mijloace de productie si bunuri de consum.

Transformarea materiilor prime implica:

Operatii unitare hidrodinamice, mecanice, termice, de difuzie care nu modifica natura
chimica a materiei prime se realizeaza intr-un aparat.
Procese chimice fundamentale care modifica profund si permanent compozitia chimica a
materiei prime se realizeaza intr-un reactor.

Ansamblul proceselor fizico-mecanice si chimice de transformare a materiei prime in produse

finite poarta numele de proces tehnologic.

Etapele procesului tehnologic

Prelucrarea preliminara: se urmareste pregatirea materiilor prime prin operatii de macinare,
sortare, amestecare, dozare, incalzire, racire etc.
Transformarea chimica a materiei prime etapa principala.
Finisarea: semifabricatele sunt transformate in produse finite prin operatii de distilare,
uscare, filtrare, centrifugare, sortare etc.
Prelucrarea subproduselor si deseurilor: urmareste reintroducerea in circuitul industrial a
produselor secundare precum si purificarea apelor si gazelor reziduale.
Operatii auxiliare: depozitare si transport.

Parametri tehnologici
Marimi fizice si tehnologice caracteristice conducerii optime a procesului de fabricatie:
temperatura, presiune, raport molar intre reactanti, timp de rezidenta, timp de contact pentru
reactii in sistem eterogen, diluanti, raport diluant/materie prima, rata de recirculare etc.

Definitii
Timp de rezidenta: timpul de stationare a sarjei in zona de reactie.
Timp de contact: timpul in care reactantii gazosi sau lichizi se afla in contact cu solidul
(reactant sau catalizator) aflat in reactor. Se calculeaza ca inversul vitezei volumetrice.
Viteza volumetrica (volumara): raportul dintre debitul de reactant alimentat in reactor (m3/h) si
volumul solidului (reactant sau catalizator solid) aflat in zona de reactie (m3). Dimensional se
exprima in h-1.
Aplicatie de calcul: Un reactor de laborator in care se gasesc 2 cm3 de catalizator solid se
alimenteaza cu 2 L/h reactant gazos A. Sa se calculeze viteza volumara orara (VVH) si timpul de
contact.
Recircularea: reintroducerea in reactor a materiei prime netransformate.
Rata de recirculare = mR/mA = mR/(m0+mR)
mA = masa alimentata in proces
m0 = masa de alimentat proaspat
mR = masa recirculata
Rata de recirculare se poate, de asemenea, defini ca raportul dintre cantitatea recirculata (in moli)
si cantitatea alimentata proaspat (in moli).
Recircularea se foloseste:
Cand conversia este limitata termodinamic sau cinetic;
Cand, pentru a se evita reactiile secundare, se lucreaza in mod voit la conversii mici;
Cand se folosesc solventi sau diluanti inerti care se recupereaza si se introduc in proces;
Daca se foloseste un exces de reactant pentru a se realiza consumul total al altui reactant.

Caracterizarea performantei proceselor chimice

cantitatea de materie prima transformata

Conversie (%) 100
cantitatea de materie prima introdusa in proces

cantitatea de materie prima transformata in produsul principal

Randament 100
cantitatea de materie prima introdusa in proces

cantitatea de materie prima transformata in produsul principal

Selectivitate 100
cantitatea de materie prima transformata in proces

In procese cu recirculare se definesc:

Conversia globala:

Conversia la o singura trecere:

Exemplu: Fie procesul chimic bazat pe reactia A B:

Conversia globala (%):

Conversia per pas (%):

In procese insotite de reactii secundare se poate utiliza:

Conversia utila (%):

cantitatea de materie prima transformata in produs util

Conversie utila 100
cantitatea de materie prima introdusa in proces

Notiune identica cu cea de RANDAMENT! In acest caz conversia este numita CONVERSIE
TOTALA.

Randamentul in produsul dorit: raportul dintre cantitatea de produs formata in proces (cp; G)
si cantitatea de produs care s-ar forma daca reactantul limitativ s-ar transforma complet in
produsul dorit (ct; Gmax).
c G
(%) p 100 R(%) 100
ct Gmax

In reactii reversibile se definesc:

Randamentul la echilibru:
Geq
Req
Gmax
unde Geq este cantitatea de produs obtinut la echilibru, iar Gmax, cantitatea maxima de produs ce
s-ar putea obtine daca transformarea ar fi completa.

Randamentul real:
G
Rr
Geq
unde G este cantitatea de produs obtinut practic.

Caracterizarea eficientei aparatelor / reactoarelor / instalatiilor

Cel mai important factor ce caracterizeaza functionarea unui aparat, reactor sau instalatii este
capacitatea de productie () = cantitatea de produs fabricat sau materie prima prelucrata (G)
exprimata in kg sau m3, pe unitatea de timp (h):
G kg m3
sau
h h
Capacitatea de productie a unui aparat/reactor poate fi marita prin:
- crestera dimensiunii acestuia
- intensificarea procesului ce are loc in aparat/reactor metoda mult mai eficienta!
Intensitatea operatiei/procesului (I) dintr-un aparat/reactor se defineste ca raportul dintre
capacitatea de productie a acestuia si o variabila care descrie dimensiunea aparatului/reactorului,
cum ar fi volumul (V, m3) sau aria sectiunii transversale (S, m2):

G G
I sau I
V V S S

Cand intensitatea operatiei/procesului se calculeaza fata de cantitatea de produs fabricat,

notiunea este identica cu cea de productivitate a aparatului/reactorului.

Intensificarea se poate realiza pe doua cai:

- prin imbunatatirea designului aparatului/reactorului
- prin optimizarea operatiei/procesului dintr-un aparat/reactor dat

Intensitatea operatiei/procesului este proportionala cu viteza procesului si, de aceea, studiul

cineticii proceselor tehnologice are drept scop designul unui aparat si gasirea conditiilor in care
viteza procesului este maxima.

Clasificarea proceselor tehnologice

Dupa natura fenomenelor:
Procese mecanice,
Procese fizice,
- cu ajutorul caldurii: dizolvare, evaporare, condensare, distilare etc.
- fara caldura: filtrare, sedimentare, decantare etc.
Procese chimice.
Dupa natura reactiei dintre componente, procesele chimice pot fi:
Procese de oxido-reducere (homolitice)
Procese acido-bazice (heterolitice)
Dupa efectul termic:
Procese exoterme,
Procese endoterme.
Dupa faza in care se afla reactantii:
Procese omogene,
Procese heterogene.
Dupa directia de curgere a reactantilor, procesele heterogene pot fi:
In echicurent,
In contracurent,
In curent incrucisat.
Dupa modul de realizare in timp:
Procese si aparate/reactoare discontinue (periodice),
Procese si aparate/reactoare continue.
Dupa regimul hidrodinamic, procesele continue pot fi:
Cu amestecare completa,
Cu curgere ideala.
Dupa regimul termic, procesele si reactoarele pot fi:
Izoterme temperatura constanta pe intreg volumul reactorului/aparatului si/sau in timp.
Adiabatice caldura degajata (consumata) in proces se acumuleaza in reactor.
Politerme temperatura de-a lungul reactorului se schimba neuniform conform unei curbe
stabilite la proiectare.
Dupa nivelul parametrilor de regim:
Procese de temperatura inalta,
Procese de temperatura joasa,
Procese la presiune ridicata,
Procese la presiune atmosferica,
Procese la vid.