II.2.4.2.2.

Surse statice fara intrerupere(UPS)

a)Principiul de functionare
Dupa cum indica normele,functia principala a unei surse de tip UPS
(Uninterrupltibible Power Supply) este de a asigura continuitatea alimentarii ;pot fi
indeplinite si alte functii,cu precadere de a ameliora calitatea
tensiunii(frecventa,amplitudine,continut de armonici) furnizate consumatorilor
sensibili.
Sursele statice sunt constituite din trei subansamble principale :
*Un redresor comandat care transforma tensiunea alternativa in tensiune continua
*O baterie de acumulatori(in general cu plumb) cu rolul de a stoca energia si de a o
ceda instantaneu in caz de nevoie,pe parcursul unei durate de timp cuprinse intre 5 si
30 minute
*Un invertor static care converteste tensiunea continua intr-o tensiune alternativa
perfect reglata si filtrata.
Pentru sursele care depasesc 1-2KVA,aceste subansamble se completeaza cu
dispozitivele urmatoare :un contactor static care comanda sarcina in caz de
suprasarcina sau defect al invertorului,un by-pass mecanic care sa permita izolarea
completa a invertorului pentru operatiile de mentenanta.
Majoritatea sarcinilor sensibile de tip informatic sau electric sunt sarcini
neliniare(deformante),adica curentul lor poate avea un important continut de
armonici.In plus, acest curent prezinta un factor de forma crescut(de la e la 3,5) si un
factor de putere mediu de la 0,65 la 0,8.

Toate aceste aspecte au fost luate in considerare la conceptia noilor invertoare gratie,
in principal,aplicarii principiului modularii in latime a impulsurilor,PWM.Invertorul
PWM reprezinta cea mai buna solutie :impedanta de iesire este foarte redusa chiar la
frecvente mari iar distorsiunea tensiunii de iesire datorata curentilor nesinusoidali este
neglijabila.
b)Configuratii UPS aplicate in domeniul medical
b1)Configuratia on-line (Clasa de serviciu 0)

3
~
~ =
=
2
5

4
8 =

7 ~
= 6

1.Intrare c.a.din bara consumatori clasa de serviciu 15

2.Redresor alimentare invertor
3.Redresor incarcare baterie acumulatori
4.Dioda blocare,tiristor sau comutator
5.Baterie acumulatori
6.Invertor PWM
7.Comutator UPS
8. By pass mecanic
9.Iesire c.a. consumatori sensibili

Fig.II.32. UPS in configuratia on-line

 In aceasta configuratie (fig.II.32) sarcina este alimentata permanent din
invertor,indiferent de parametrii sursei de alimentare de intrare.Cand tensiunea de
intrare este in afara tolerantelor predefinite ale UPS,alimentarea invertorului se face
din bateria de acumulatori pe durata autonomiei acesteia sau pana cand tensiunea
alternativa de intrare revine in tolerante.

b.2)Configuratia off-line (clasa de serviciu 0,15)

Are o raspandire mare in domeniul tehnicii electromedicale. Pentru modul de
functionarenormal sarcina este alimentata de la bara consumatorilor din clasa de
serviciu 15 ;cand tensiunea pe aceasta bara iese din tolerantele predefinite ale UPS,iar
aceasta trece in modul de lucru energie stocatasarcina este transferata la iesirea
invertorului alimentat din bateria de acumulatori,prin intermediul uni comutator
rapid,electronic sau electromecanic.
Practic,sursa in configuratie off-linear trebui sa debiteze numai in intervalele de
timp necesare pentru transferul sursei principale pe grupul electrogen,si invers.Pentru
cazul defectarii grupului electrogen, sursa de tip UPS trebuie sa aiba o asemenea
autonomie incat sa permita finalizarea procedurilor medicale pentru a nu se pune in
pericol viata pacientului.
Sunt raspandite doua topologii:sursa de tip UPS in amonte fata de trnsformatoarele
de separare(pentru puteri mai mari) conform fig.II.33 si sursa de tip UPS in aval fata
de transformatorul de separare (pentru puteri mai mici) conform fig.II.34.
 1

~
=
2
5

4
6 =

7 ~
= 3

U<

T1 T2 T3; T1=T2=T3=220/220V

9
1.Intrare c.a. din bara consumatori clasa de serviciu 15
2.Redresor incarcare baterie de acumulatori
3.InvertorPWM
4.Dioda blocare,tiristor sau comutator
5.Baterie acumulatori
6.Bloc monitorizare tolerante sursa intrare c.a.
7.Comutator UPS
8.Transformatoare separare sisteme medicale tip IT
9.Iesiri alimentare incaperi grupa 2

Fig.II.33 UPS in configuratie off-linecu topologia in amonte

UPS
off-line

1.Intrare c.a.din bara de consumatori clasa de serviciu 15

2.Transformator de separare 220/220V
3.Iesire alimentare incapere grupa 2

Fig.II.34. UPS in configuratie off-line cu topologia in aval

b.3)Configuratia in aspteptare pasiva (clasa de serviciu 0,5)

 1
Ecran

Nul

2
3
S

Nul

PE

4
6

U<

5
7

1 Transformator 220/24Vc.a. de tip SELV

2.Transformator pentru redresor de tip SELV
3.Redresor comandat pentru incarcare baterie acumulatori
4.Inductanta de filtrare
5.Baterie acumulatori
6.Bloc monitorizare alimentare c.a.
7.Comutator transfer sarcina
8.Lampi 24V

Fig.II.35. UPS in configuratia asteptare pasiva

 II.2.5. Masurari si teste recomandate pentru verificarea
securitatii instalatiilor electrice medicale

II.2.5.1.Masurarea impamantarilor

a)Masurarea rezistentei prizei de pamant a cladirii, Raux.

Pe durata masurarii prizei, aceasta va fi separata de bara PE a cladirii si toti
consumatorii vor fi deconectati ; rezistenta masurata trebuie sa fie mai mica decat 4.

a1)Masurarea la 50Mz, cu transformator de adaptare si picheti auxiliari

Transformatorul de adaptare 380/100 Vca are puterea Snom=600VA, cu prize

secundare din 10 in 10 volti,conform figurii. In raport cu priza verificata, pichetii
auxiliari se dispun in linie la o distanta de cel putin 25m, sau in varfurile unui triunghi
aproximativ echilateral cu latura de 25m.
Intre un pichet si priza se injecteaza cu curent de cel putin 5A, iar intre priza si celalalt
pichet se masoara tensiunea, rezultand.

Raux=Up[V]/Ip[A]

R
S
T

Ip

A V
A A
25m 25m

R0 Ip Raux

Fig.II.36 Masurarea prizei de pamant la 50Hz, cu transformator de

adaptare
 a2) Masurarea cu generator exterior de c.a. cu f 50Hz si picheti auxiliari

Metoda de masura presupune un aparat specializat si consta in injectarea unui curent

alternativ constant in circuitul priza pamant-pichet auxiliar Z, si masurarea tensiunii
dintre priza si alt pichet. auxiliar Y, configuratia figurii II.37 ; in mod similar cu
formula II.1 valoarea rezistentei prizei de pamant corespunde raportului
Raux=Umas/Iconstant. Pentru a se elimina influentele curentilor vagabonzi de 50Hz si
a armonicilor acestora frecventa curentului injectat este 128 Hz sau 132Hz.
Aparatul contine doua blocuri independente, izolate gavalnic : bocul generare curent
constant (10 mA ; 1mA ; 0,1mA) cu iesirirle Xi si Y impreuna cu blocul masura
tensiune cu intrarile Xu si Z.Blocul pentru masurarea tensiunii contine un redresor
sincron pentru rejectia semnalelor parazite Clasa de precizie maxima acceptata este de
5% si rezolutia de 0,01.

Ip 25m
25m
XI XU Y Z
25m

Ip
Raux

Fig II.37-Masurarea prizei de pamant cu aparat specializat

b)Masurarea conductorului de protectie PE (intre bara PE si priza de
utilizare)

Este necesara procurarea unui conductor de masura flexibil, cu o lungime si o sectiune

potrivita. Printr-o metoda cat mai precisa se determina reistenta acestuia ,R

b1) Masurarea cu miliohmmetrul

Se dispune milihommetrul in imediata apropiere a barei PE, iar capatul conductorului
R se muta de la o priza la alta conform figurii II.38.
Rpe=Rmas-R (II.23)
bara PE poate fi, dupa caz, bara PE etaj, bara PE incapere grupa 2, bara PE sistem
medical IT, etc. Rpe trebuie sa fie cel mult 0,1.

Conductor PE Priza

RL

m
Bara PE

Fig II.38. Masurarei conductorului PE cu miliohmetrul

b2)Masurarea in curent alternativ

 Faza

Nul
lucru

V RL
A

A
A

Fig II.39. Masurarea conductorului PE in curent alternativ

Pentru a se simula comportarea in situatii de defect, se recurge la montajul din fig Fig
II.39. Transformatorul 220/6 Vca si S=160VA are 10 prize din 0,5 in 0,5V.
Curentul de masura se alege in jur de 1,5 Inom.priza, dar nu mai mult de 25A,avand si
rolul de a elimina influenta rezistentelor de contact. Pentru aceasta configuratie de
masura.

Rpe=Umas/Imas-- R ( II.24)

c)Masurarea legaturilor echipotentiale

c1)Masurarea legaturilor echipotentiale principale
Este obligatorie efectuarea mai multor masuratori,si anume,intre bara de protectie PE
referinta cladire si :
-fiecare retea metalica din cladire(apa rece,apa calda,termoficare,gaz,etc..)
-fiecare bara PE cu exceptia barelor PE pentru legaturile echipotentiale
suplimentare
-prizele de pamant,adica cea auxiliara si cea prevazuta contra trasnetelor
.

Legatura echipotentiala principala

Bara PE Bara PE
referinta oarecare
cladire

Faza

RL

T
A

Nul
lucru
]

Fig.II.40. Montaj masura legaturi echipotentiale principale

Rezistentele pot fi masurate pe portiuni ;de exemplu,bara PE referinta cladire-bara

PE parter-baraPE etaj 1-s.a.m.d.
Orice rezistenta masurata,fie ea partiala sau totala trebuie sa fie mai mica decat
0,05 .
Pentru montajul de masura din figura II.40. s-au considerat urmatoarele notatii :
U1-tensiunea masurata cu circuitul de masurare deschis
U2-tensiunea masurata cu circuitul de masurare inchis
I-curentul de masura cuprins intre 5 si 25A
T-transformator 220/6Vca,S=160VA cu 10 prize din 0,5 in 0,5V.
R-rezistenta conductorului calibrat,lung, de masura
Atunci :
Rmas= (U1-U2)/I- R <0,05 (II.25)

c2)Masurarea legaturilor echipotentiale suplimentare

Se desfasoara in interiorul incaperilor din grupa 2 intre suprafetel;e metalice
accesibile si bara PE pentru legaturi echipotentiale suplimentare.Masura se realizeaza
cu miliohmetrul iar valorile detinute trebuie sa fie mai mici decat 0,2.
 II.2.5.2. Masurarea rezistentei buclei de defect
In cazul configurartie TN-C-S,valoarea acestei rezistente rezulta conform formulei
II.5. Pentru masurarea acesteia se recurge la un aparat dedicat ;in figura II.41.a se
reprezinta principiul de masura, iar in fig.II41.b schema simplificata a aparatului.

Faza Faza
Nul lucru
PE
PE

k Bloc
electronic
comanda

Ugol U sarcina

a) b)

Fig.II.41Masurarea buclei de defect

Pentru o pozitie a comutatorului k,se masoara cu voltmetrul tensiunea Ugol iar

pentru cealalta pozitie tensiunea Usarc.
Atunci ;
Rbucla=(Ugol-Usarc)/Isarc=(Ugol-Usarc)Rmas/Usarc (II.26)
sau
Rbucla=Rmas(Ugol/Usarc-1) ( II.27)

In cadrul aparatului dedicat,rolul comutatorului k este jucat de catre un tiristor sau

triac.Desi curentul de masura este mare (Isarc>20A) intrucat de regula
Rmas=10.durata masurarii se limiteaza la 2 perioade(40ms).Comanda tiristorului se
realizeaza prin intermediul unui bloc electronic.Comutatrea rezistentei nu se face pe
toata unda de tensiune, ci numai pe o portiune a ei(intre 120si 180).Tensiunile,cea la
gol si cea de sarcina sunt esantionate,memorate,se face diferenta lor,apoi un divizor
imparte diferenta la Usarc si se afiseaza numeric rezultatul.
Clasa de precizie maxima acceptata este de 5% si rezolutia 0,01.
Pe parcursul masurarii, curentul important faza-PE va provoca declansarea tuturor
dispozitivelor de protectie diferentiala situate in amonte fata de punctul de
masura ;din acest motiv aceste dispozitive vor fi temporar suntate.
 Intrucat temperatura rezistentelor implicate pe durata unui scurtcircuit faza-PE nu
este cunoscuta,pentru aprecierea curentului imitial de scurtcircuit se recurge la o
corectie prin cresterea cu 50% a rezistentei buclei.Atunci ;

Isc.monofazat minim=( )/1,5Rbucla (II.28)

Tabelul II.13. contine valorile maxime acceptate pentru rezistenta buclei de defect
functie de tipul si curentul nominal al sigurantelor de protectie.

Curent nominal siguranta Rezistenta maxima bucla defect

(A) Sigurante fuzibile Sigurante automate
10 5,33 3,4
15 3,43 2,2
20 1,85 1,71
30 1,2 1,14
32 1.09 1,07
40 0,86 0,86
45 0,62 -

Cu ajutorul aparatului pentru masurarea rezistentei buclei de defect se poate masura si

impedantei retelei ;in acest caz,o borna se leaga la conductorul tensiunii de faza,iar
cealalta la conductorul nulului de lucru(in loc de conductorul PE).Valoarea masurata
trebuie sa se incadreze in domeniul (0,1-0,5).

II.2.5.3.Testarea dispozitivelor de protectie diferentiala

Testul de functionare : se actioneaza tasta de verificare montata pe carcasa
dispozitivului,iar acesta trebuie sa declanseze.
Testul de incercare 2 : dispozitivul de protectie diferentiala trebuie sa declanseze
pentru Idef=1In in max 0,3 sec.
Testul de incercare 3: dispozitivul nu trebuie sa declanseze pentru Idef=0,5In

In este curentul nominal de declansare

Testele de incercare 1 si 2 se realizeaza cu un aparat dedicat pentru testarea

dispozitivelor de protectie diferentiala,care urmeaza sa indeplineasca urmatoarele
cerinte minime :
-sa permita incercarea dispozitivelor pentru toate valorile standardizate ale
curentilor nominali de declansare, adica 6 ;10 ;30 ;100 ;300 si 500mA.
-sa nu aplice curentul de defect simulat pentru mai mult de 2 sec.
 -curentii aplicati sa se incadreze intr-o clasa de precizie de 10%,iar
timpul de declansare sa fie masurat cu o precizie de maxim 5% si cu o rezolutie de
1 msec.

II.2.5.4.Masurarea izolatiilor
Megohmetrul utilizat pentru masuratorile de izolatie trebuie sa aiba urmatoarele
caracteristici :
*Cel putin doua tensiuni nominale de masura 250Vc.c. si 500Vc.c.
*Sa poata debita 1mA pe sarcinile admisibile minime : 250K pentru
Unom=250Vc.c. si 500K pentru Unom=500Vc.c.
*Sa poata descarca,dupa masura,orice capacitate pana la 5F.
*Clasa de precizie maxima admisa sa fie 5%

a)Masurarea rezistentelor de izolatie intre conductoarele retelei de

alimentare

Se executa in toate tablourile electrice care contin sistemul trifazat in configuratie

TN-C-S, din aval spre amonte,in raport cu sursa principala de energie.
Inainte de masuratori,se aduc la indeplinire,in ordinea specificata,urmatoarele
operatii :
*Se avertizeaza personalul medical utilizator
*Se scot sigurantele fuzibile sau se deconecteaza intrerupatorii
*Se desface conexiunea nulului de lucru (fig.II.42.a)
*Se verifica absenta tensiunii
*Se deconecteaza toti consumatorii

Se efectueaza masurarea rezistentelor de izolatie,astfel :

 R R R

S S S

T T T

Nul Nul Nul

lucru lucru lucru
M

M M M

PE PE PE

a) b) c)

R R

S S

T T

Nul Nul

M M M M M M

PE PE
d) e)

Fig.II.42.Montaje de masura pentru izolatiile conductoarelor retelelor

de alimentare

1. Intre conductoarele tensiunilor de linie si nulul de protectie conform fig.II.42.b.

2. Intre nulul de lucru si nulul de protectie,conform fig.II42.c.
3. Intre conductoarele tensiunilor de linie,doua cate doua,conform fig.II.42.d
4.Intre conductoarele tensiunilor de linie si conductorul nulului de lucru,conform
fig.II.42.e.
Pentru tensiunile nominale de linie pana in 500V,se masoara cu un megometru cu
tensiunea nominala de 500Vc.c.,iar toate valorile masurate trebuie sa respecte
conditia,Riz 0,5M.
 Daca o valoare masurata este mai mica,se opresc masuratorile si se remediaza
defectul.
Dupa terminarea masuratorilor,se revine la starea initiala.
*Se reface conexiunea nulului de lucru
*Se reamplaseaza sigurantele sau se reanclanseaza intrerupatorul.
*Se reconecteaza consumatorii

b)Masuri aplicate transformatorului de separare din sistemul

medical de tip IT

b1)Masurarea rezistentelor de izolatie

Montajul de masura este reprezentat in fig.II.43.

M
Ecran

PE

Fig.II.43.Montaj masura rezistente izolatie trensformator de separare

de tip IT

Tensiunea nominala de incercare este 500Vc.c. iar valorile masurate trebuie sa

respecte conditia,Riz 2M.

b2)Masurarea crentului de scurgere al transformtorului

Acest curent se datoreaza capacitatii parazite intre primar si secundar.Montajul de
masura este reprezentat in fig.II.44.
 1 Ecran
Faza

2
k
1
Nul

m
A

PE

Fig.II.44.Montaj masura curent scurgere transformator de separare

Se masoara curentul prin miliampermetru pentru ambele pozitii ale comutatorului

k.Atunci :
Iscurg.=(Imas.1+Imas.2)/2 (II.29.)

Este necesar ca Iscurg. 1mA

II.2.5.5.Masurarea tensiunilor de atingere

Prin intermediul unui voltmetru numeric cu impedanta mare de intrare se vor

masura tensiunile intre suprafetele conductoare accesibile din vecinatatea pacientului
si conductorul PE, precum si tensiunile intre aceste suprafete,doua cate doua.Pe
parcursul masuratorilor dintr-o incapere din grupa 1 sau 2, toate aparatele
electromedicale vor fi pornite.
Pentru incaperile din grupa 2,tensiunea de atingere maxim admisa este de 100mV,iar
pentru cele din grupa 1,este de 1V.

II,2.5.6.Periodicitatea testelor si masuratorilor

Toate testele si masuratorile referitoare la securitatea instalatiilor electrice medicale

vor fi documentate si inregistrate in programul de mentenanta preventiva.
Intervalele de timp recomandate intre aceste teste si masuratori sunt prezentate in
tabelul urmator.
Nr. Periodicitatea
criteriu Test sau masurare (luni)
1 Pornire la gol a grupului electrogen 1
2 Functionare grup electrogen in sarcina timp de 60 min 12
3 Testare releu supraveghere izolatie sistem medical IT 12
4 Masurare rezistenta bucla de defect 12
5 Testare dispozitiv protectie diferentiala 12
6 Masurare priza de pamant cladire(auxiliara) 36
7 Masurare conductor protectie PE 36
8 Masurare rezistenta legatura echipotentiala 36
9 Masurari aplicate unui transformator de separare 36
10 Masurare tensiuni atingere 36
11 Masurare rezistente izolatie intre conductoarele retelei de
alimentare 60
 II.3.SECURITATEA ELECTRICA A
ECHIPAMENTELOR MEDICALE

II.3.1.Introducere
II.3.1.1.Clase si tipuri de echipamente electromedicale

Un astfel de echipament este categorizat in functie de metoda de protectie

impotriva socului electric,folosita.Pentru echipamentele alimentate de la retea exista
doua nivele,si anume protectia de baza si cea suplimentara .

a)Echipamente din clasa I

Practica de baza pentru orice piesa a echipamentului este izolatia intre partile sub
tensiune si orice suprafata accesibila, cum ar fi carcasa metalica.Protectia
suplimentara o reprezinta legarea carcasei la pamant sau la nul ;in cazul defectarii
izolatiei principale un curent important sw va scurge la pamant si va deconecta
aparatul.
Trebuie sa existe sigurante fuzibile si pe nul si pe faza pentru ca sa fie indiferenta
introducerea stecherului in priza.Pentru a recunoaste clasa I,trebuie cautat pe spatele
aparatului simbolul Pamant de protectie .

b)Echipamente din clasa II.

In acest caz protectia impotriva socului electric este asigurata de izolatia dubla
sau izolatia intarita.Izolatia de baza este asigurata de un prim strat de
izolatie ;protectia suplimentara este asigurata de catre un al doilea stratde
izolatie.Izolatia intarita este definita in standarde ca fiind o izolatie intr-un singur strat
care asigura acelasi grad de protectie precum izolatia dubla.Simbolul pentru aceasta
clasa este alcatuit din doua patrate concentrice.
.

Echipamentele din aceasta clasa nu se leaga la pamantul de protectie ci doar la

pamantul functional (pentru eliminarea interferentelor e-magnetice).

c)Echipamente din clasa III

Protectia impotriva socului electric este asigurata prin alimentarea cu tensiune
redusa,prin transformatoare speciale sau cu baterii.Cand s-au prezentat SELV,PELV,
FELV, s-au prezentat si simbolizarile specifice.Daca exista vreo legatura cu reteaua de
alimentare(220Vca,50Hz),cum ar fi un bloc de incarcare baterii,securitatea va fi
testata ca pentru clasa I sau II.
Este interesant de semnalat ca ultimele standarde referitoare la echipamentele
electromedicale nu recunosc clasaIII daca limitarea de tensiune nu este suficienta
pentru a asigura securitatea pacientului.
 d)Tipuri de echipamente
Ratiunea pentru existenta tipurilor de echipamente este aceea ca diferite parti ale
echipamentelor medicale au diferite arii de aplicare si asfel, diferite cerinte pentru
securitatea electrica.

Tabelul II . 13

Tip Simbol Definire

B Echipamentul manifesta un grad adecvat de protectie contra
socurilor electrice,in special privind curentul admisibil de
scurgere si fiabilitatea conexiunii pamantului de protectie(daca
exista.
BF Aparatul de tip B,avand parte sau parti aplicate de tip F
(flotante,izolate fata de pamant.

CF Aparat avand parti aplicate flotante,de tip F,producand un grad

de protectie superior aparatelor de tipBF vizand in particular
curentii de scurgere admisibili,pentru aplicatii directe pe cord.

Aparat de tip BF protejat contra efectelor defibrilarii.

Aparat de tip CF protejat contra efectelor defibrilarii.

III.3.1.2.Curenti de scurgere

Intrucat nu exista izolatie perfecta,respectiv rezistenta infinita,valorile curentilor de

scurgere depind de :
-tensiunea cea mai mare la care se afla un conductor
-reactanta capacitiva intre conductor si pamant
-rezistenta intre conductor si pamant.

Curentii care se scurg de la,sau intre conductori,in mod normaal izolati fata de
pamant sau intre ei,sunt redusi ca valoare.Totusi,intrucat nivelul acestora care poate
produce efecte adverse(mai ales in cazul microsocului electric) este de asemenea
redus,asemenea curenti trebuie substantial minimizati printr-o proiectare ingrijita.
Curentii de scurgere au,deci,doua componente :capacitiva si si
rezistiva.Componenta capacitiva rezulta din capacitatea distribuita dintre doua
conductoare sau intre un conductor si carcasa metalica ;o capacitate de 2500pF la
50Hz si 220Vc.a. produce o reactanta capacitiva de aproximativ 0,8M si un curent
de scurgere de 175A.
 Componenta rezistiva rezulta din rezistenta izolatiei care acopera conductoarele de
forta si infasurarea primara a transformatorului de alimentare.
Curentul de scurgere la pamant este curentul care in mod noemal parcurge
conductorul de protectie PE.De exemplu,un echipament e-medical la care
transformatorul de alimentare are un ecran legat la pamant ;curentul mai mare
parcurge traseul faza-impedanta capacitiva(capacitate parazita intre infasurarea
primara si ecran)-carcasa-conductor PE-pamant.Curentul care s-ar scurge printr-o
persoana care atinge atinge carcasa devine periculos numai daca se intrerupe
conductorul PE ;este necesar ca impedanta intre infasurarea primara si carcasa sa fie
cat mai mare.

Nul

Faza

i
PE

Curentul de scurgere prin carcasa este curentul care, in utilizare normala,se

scurge de la portiuni de carcasa sau alte parti accesibile(exceptie partile aplicate) catre
operator sau pacient printr-o legatura conductoare exterioara alta decat conductorul de
protectie PE.
 Nul
i

Faza

i
PE

A
i A

Curentul de scurgere prin pacient

Exista doua situatii .Curentul se scurge din interiorul echipamentului,prin partile
aplicate-pacient pamant.
Nul

i
Faza
Tip B

PE
 Nul

i
Faza

PE

TipBF,CF

A doua situatie,desi rara,corespunde cazului cand pacientul este in contact

neintentionat cu o sursa exterioara de tensiune,iar curentul se stabileste prin circuitul
pol sursa nelegat la pamant,pacient,parti aplicate-pamant.
 Nul

i
Faza
U

PE

Aparitia unei tensiuni externe

Curentul auxiliar de pacient este definit ca orice curent,altul decat acela

desemnat sa produca un efect fiziologic,care in mod normal se scurge intre parti
individuale aplicate si pacient.Spre deosebire de curentii anterior acesta nu tinde sa se
scurga la pamant.
*1.3.Microsocul electric
Microsocul electric sau socul cardiac este definit ca un curent de valoare
redusa(10-100A) care trece direct spre inima printr-un ac sau cateter dispus intr-o
vena sau artera,prin suntarea pielii care reprezinta o rezistenta relativ mare.
De fapt periculoasa este densitatea de curent prin inima mai mare de
4,3A/mm.Rezistenta corpului omenesc este concentrata in piele iar venele si arterele
constituie traseele preferate ale curentului electric.
Cand exista un contact mana-picior sau mana-mana,numai o parte redusa din
curentul total traverseaza inima pacientului.Daca in cazul macrosocului este necesar
un curent total de defect de 70-400mA pentru a se atinge densitatea de curent
periculoasa,pentu microsoc acesta scade pana la 10-100A.Valoarea curentului total
periculos devine comparabila cu valorile curentilor de scurgere care din acest motiv
devin importanti pentru electrosecuritate.

II.3.2.Testarea securitatii electrice pentru echipamentele

electromedicale

II.3.2.1. Filozofia primului defect .Conditii de testare si pregatire

Filozofia primului defect

 Defectul sau defectarea electrica trebuie evitat pe cat posibil intrucat genereaza
pericol(hazard) pentru operator si pentru pacient ;exista situatii limita cand pericolul
persista dar aparatul continua sa functioneze.Se poate incerca urmatoarea clasificare a
defectelor electrice :
a)defecte evidente pentru operator :sunt vizibile,evidente(parti mecanice
compromise,zone arse,izolatii compromise)
b)defecte evidente numai pentru operatorul interesat sunt acelea relevabile printr-o
inspectie senzoriala atenta :conectori rupti,taieturi pe conductoarele de
alimentare,descarcari audibile in interiorul aparatului sau pe contactele stecher priza
cu contactele mama prea largi,miros de izolatie arsa,miros de chimicale varsate pe sau
in aparat,conductoare de alimentare incalzite etc...
c)defecte ascunse si pentru cel mai atent operator :pot apare pe durata functionarii
normale(strapungerea unei izolatii interne,intrruperea unui pamant de
protectie,functionarea eronata a unei alarme etc..).
A se cuantifica posibilitatea diverselor pericole existente este un demers dificil
datorita multitudinii variabilelor implicate si din acest motiv se adopta filozofia
primului defect
Conditiile de prim defect sunt realizate cand un defect afecteaza o singura
masura de protectie impotriva pericolelor privind securitatea aparatului sau in
prezenta unei singure conditii anormale exterioare aparatului(conf.SR EN 60601).
Filozofia primului defect implica urmatoarele ipoteze :
-nici o conditie de prim defect nu trbuie sa prezinte pericol
-fiabilitatea aparatului este cu atat mai mare cu cat probabilitatea unei conditii de
prim defect este mai mica
-probabilitatea de a avea doua prime defecte este atat de redusa incat riscul
implicat este considerat acceptabil.
Urmatoarele conditii de prim defect fac obiectul unor cerinte si incercari specifice
(conform SR EN 60601-1) :
a)Intruperea conductorului de protectie
b)Intreruperea unuia dintre conductoarele de alimentare
c)Prezenta unei tensiune exterioare pe o parte aplicata de Tip F.
d)Prezenta unei tensiuni exterioare la o intrare sau iesire de semnal.
Aparatia urmatoarelor fenomene este considerata putin probabila :
a)Strapungerea electrica totala a unei izolatii duble.
b)Strapungerea electrica a unei izolatii intarite.
c)Intreruperea unui conductor de protectie fix instalat in mod permanent
Cand sunt intacte toate mijloacele de protectie impotriva pericolelor privind
securitatea electrica,se spune ca echipamentul se afla in conditii normale(CN).

Conditii de testare

*Aparatul trebuie testat in anumite conditii de umiditate si temperatura.

*Tensiunea de test trebuie sa fie egala cu 110% din cea mai mare tensiune de retea
posibila(adica 1,15 1,1Unom=1,151,1220=275Vc.a.).Din acest motiv este necesar
un transformator de izolare cu prize sau un transformator de izolare alimentat prin
autotransformator.Testerele pentru securitate electrica existente pe piata pot alimenta
aparate cu un consum pana la 16A.Puterea transformatorului este cuprinsa intre 4 si5
KVA.
*Exista teste la care aparatul nu este alimentat si teste la care este in functiune.Intre
punerea sub tensiune si inceperea testelor trebuie sa existe o intarziere.
*Pentru curentii de pacient(de scurgere si auxiliar),trebuie sa existe posibilitatea
masurarii pentru doua forme de unda,c.c. sau c.a.
*Toate partile aplicate trebuie verificate inclusiv cele constituite dintr-un material
izolant ;acestea vor fi puse in contactul cel mai intim cu un corp conductor,legat
electric la montajul de masura.Pentru un aparat avand mai multe parti aplicate de
acest tip,ele vor fi diferentiate pentru a se putea masura curentii auxiliari
corespnzatori.
*Testele care trebuie efectuate primele sunt cele care nu necesita alimentarea
aparatului.

Pregatirea testarii

*Este imperativ sa se identifice corect clasa si tipul aparatului care urmeaza sa fie
testat.Pentru aparatele din clasa I,marcarea prin simbol nu este obligatorie,si este
necesar sa se verifice prezenta unei puneri la pamant.Pentru aparatele din clasa
II,marcarea prin simbol este obligatorie si nici o parte nu trebuie legata la pamant.
*Pentru aparatele de tip B cu parti aplicate electrice (de exemplu :monitor
EKG),electrodul de referinte trebuie legat la pamant.Pentru tipurile BF si CF,circuitul
de pacient este izolat fata de pamant.ATENTIE,izolarea poate masca ruperea
(intruperea) unui conductor derivatie.
*Pe toata durata testelor aparatul trebuie plasat pe un suport izolant.
*Pentru a se putea efectua testele in cele mai bune conditii,este necesar sa se procure
sau sa se produca anumite scule specializate care sa permita legarea anumitor parti
aplicate la montajele de testare (de exemplu :deget metalic pentru monitoarele
SpO2,cilindru metalic pentru bransardele monitoarelor PNI etc..)

IMPORTANT !!!!
Multe teste de securitate se realizeaza in conditii de prim defect,care diminueaza
protectia impotriva socului electric.In cazul masurarii curentului de scurgere cu
tensiunea de retea suprapusa pe partile aplicate,se introduce un hazard(pericol)
important.
Nici un echipament sau parti ale acestuia nu trebuie atinse pe parcursul
testarii.Hazardul(pericolul) potential creste cand se folosesc testere automate sau
semiautomate si cand tensiunile periculoase pot apare pe echipament in orice moment
si fara avertizare.

II.3.2.2.Dispozitivul pentru masurarea curentilor de scurgere(MD)

Dispozitivul de masurat definit in standardul IEC 60601-1 este alcatuit din doua
parti.Una este un voltmetru cu o impedanta de intrare de cel putin 1M si cu o
caracteristica de plata,de la c.c. la 1Mz.Instrumentul trebuie sa indice valoarea
efectiva a tensiunii pe impedanta de masura,iar eroarea nu trebuie sa depaseasca
 20logZ(f)/Z(f=10)
20

R1
0 MD Z R2 C1 V
-20

-40
10 100 1000 100 100 1000 R1=10k5% R2=1k1%
-60

C1=0,015F5%

Fig.II.45 Dispozitivul de masurat curenti de scurgere si caracteristica

sa de frecventa

A doua parte este prezentata in fig.II.45 ;circuitul prezinta o rezistenta de

aproximativ 1000 iar caracteristica de frecventa ia in considerare comportarea
corpului uman si riscul de fibrilatie ventriculara care este cel mai mare intre 10 si
200Hz,scazand usor spre 1000Hz si,brusc,la frecvente mai mari.

BIBLIOGRAFIE partea a II-a

[1] Hsl,A -,,Die vorschrift massige Elektro-Installation Wohnungsbau Gewerbe

Industrie Expert Verlag -1999 .
[2] Muller,R -,,VEM-Handbuch Schutzmassnahmen gegenzuhohex
Beruhspannungen in Niederspannungsanlagen
VEB Verlag Technik Berlin 1987.
[3] Hofheinz,W -,,Schutztechnick mit Isolationuberwachung
VED-Verlag Berlin und Offenbach 1995.
[4] Pietrareanu,E ,,Agenda electricianului
Editura Tehnica Bucuresti 1986.
[5] Vasilache,G -,,Sisteme de protectie impotriva tensiunilor accidentale
Editura Tehnica Bucuresti 1980.

Articole din revista ,,Der Elektromeister und Deutsches Elekrohandwerk

[6] Rudolph,W -,,Schutzleiter Schutzmassnahmen Potentialausgleich und Erdung

nr.5/89 p.314-318.
[7] Vogt,D -,,Hauptpontialausgleich und Zusatzlicher Potentialausgleich
nr.23/1992 p.1983-1990 nr.24/1992 p.2104-2112.
[8] Vogt,D -,,Prufung der Schutzmassnahmen mit FI-Schutzeinrichtungen
nr.2/1990 p.87-90.
[9]*** -,,Entwurf einer Unterrichtslektion fur das Berufsfeld Elektrotechnik
nr.17/1985 p.1201-1206.
[10] Biegelmeier,G -,,Selektivitat bei Fehlerstrom-schultzeinrichtungen
nr.8/1985 p.513-516.
[11] Scherbaum,R - ,,Fehlerstrom-Schutzschalter und-Schutzschalter
Schreyder,L nr.7/1983 p.369-371.
[12] Rosch,H -,,Einsatz von Fehlerstrom-Schutzschaltern im genullten Netz
nr.1/1983 p.33-36.
[13Weissenstein,W -,,La protection differentielle et la securit
3E,nr.484/1982 p.25-28.
[14]Weissenstein,W-,,DR et prise de terre :il est prfrable de mesurer la boucle de
defaut
3E,nr.503/1984 p.25-25.
[15] *** -,,DIN VDE 0751 Teil 1 :Instandsetzung,Anderung und Prufung
von medizinischen elektrischen Geraten
[16] *** -,,IEC 61558-2-15/1999:Particular requirements for isolating
transformers for the supply of medical locations
[17] *** -,,IEC 61557-8:,,Insulation monitoring devices for IT systems
[18] *** -,,NFPA 99 -,,Standard for Healthcare Facilities
2002 Edition
[19] *** -,,IEC-60364-7-710/2002:Electrical installations of buildings.
Requirements for special installations-Medical locations.
[20] *** -,,IEC 364-4-41/1968:Protection against electric shock
[21] *** -,,EN 60529:Specification for degrees of protection provided by
enclosures

[ ] *** -,,Medical Electrical Installation Guidance Notes-MEIGaNJune

2005 version 1. http://www.devices.mhra.gov.uk.
[ ] Jullien,F; -,,CT 178-Le schma IT( neutre isol) des liaisson la terre en
Heritier,I BT http://www.schneider-electric.com
[ ]Gatine,G -,,CT 148-Distribution electrique haute disponibilit
http://www.schneider-electric.com
[ ]Thomasset,G -,,CT 161-Permutation automatique des alimentations dans les
reseaux HT et BT
http://www.schneider-electric.com
[ ] Hazel,T -,,CT 196-Generation lctrique intgre aux sites industriels et
btiments commerciaux