art I

ot
)o
educational oa
I
T

aaaaoaoa
E
)ooooooooaa
OOaOOaOOI
oooooooa
,aaoooooooo
)ooaaooaaaa
-

I
OOar
ooooaooooooa oooa
oooooaooaaoa aoooooooooaoo Oaar
COSMIN BORZA CLAUDIU TURCUS

Limba gi literatura romAnd

pentru Bacalaureat

CUM SE SCRIE
UN ESEU
edigia a II-a, revdzutd gi addugitd

Autori canonici
Idei ;i concepte literare
Genuri ;i specii literare
Curente culturale
 CUPRINS

Prefa!5 3

I. CE ESTE UN ESEU? 5
A. Caracteristici generale 7
B. Tipuri de eseu .,.... 7
C. Sugestii de redactare 9
D. Propuneri pentru aplicagii 17

II. 10 MODELE DE REDACTARE A UNUI TEXT ARGUMENTATIV 2l

[pentru pregitirea subiectului I. B. al Bacalaureatului)

III. ESEURI [pentru pregitirea subiectului al III-lea) ................. 31

Autori canonici. Idei gi concepte literare. Genuri gi specii literare.
Curente culturale

A. LITERATURAVECHE 33
1. UMANISMUL. Scrierile istoriografice, cronicarii moldoveni - Grigore Ureche,
Miron Costin, Ion Neculce -, Letopiselul ldrii Moldovei (1 eseu) ........ 33
2. ILUMINISMUL. Ion Budai-Deleanu, liganiada [1 eseu) ..,...................... 41

B. LITERATURA PREMODERNA, MODERNA SI POSTMODERNA ............. 47

1. PROZA ..... 47
1.1, BASMUL CULT. Ion Creangi, Povestea lui Harap-Alb (3 eseuriJ ..... 47
1.2. NUVELA
. Costache Negruzzi, Alexandru Ldpu;neanul (1 eseuJ .................... 57
. Ioan Slavici, Moara cu noroc [3 eseuri) ........................ 62
. Mircea Eliade, La .tigdnci [1 eseu)

. Ioan Slavici, Mara (2 eseuri) ..................... 79

. Liviu Rebreanu, Ion (3 eseuri) ......,,,,.,.,,.. 87
. Mihail Sadoveanu, Baltagul (3 eseuriJ ,........................102
. Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, tntdia noapte de rdzboi
[3 eseuri); Patul lui Procust (2 eseuri) .,.......................113
. Mircea Eliade, Maitreyi [2 eseuriJ .........,133
. G. Cilinescu, Enigma Otiliei (3 eseuri) .,,......................143
. Marin Preda, Moromelii [3 eseuri) ....,...156
. Nicolae Breban, Bunavestire (1 eseu) ...........................I71,
. Mircea Nedelciu, Zmeura de cdmpie [1 eseu) ............I77

2.1. PA$OPTISMUL ....183

. Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia [1 eseu) .......183
. Ion Heliade Ridulescu, Zburdtorul [1- eseu) ..............I87
 2.2. ROMANTISMUL t9l
. Mihai Eminescu, Scrisoarea 1 [1 eseu); De-a; avea..., Floare albastrd,
Pe ldngd plopii fdrd so.f [1 eseu) .......t91
2.3. PRELUNGIRI ALE CLASICISMULUI $I ROMANTISMULUI
. G. Co$buc, Numai una (l eseu) ........... .....20I
2.4. SIMBOLISMUL. G. Bacovia, Plumb [1eseu); Cuptor [1eseu) .........204
2.5. MODERNISMUL ...................217
. Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (1 eseu);
Autoportret (1 eseu) ...2I7
. Tudor Arghezi, Flori de mucigai [1 eseu); Psalm (Tare sunt singur, Doamne...)
[1eseu] ........ 220
. Ion Barbu, Din ceas, dedus... joc secund) [1 eseu); Riga Crypto ;i lapona Enigel
[l eseuJ ........ 227
2.6. TRADITIONALISMUL.Ion Pillat, Aci sosi pevremuri (1eseu) ........234
2.7. NEOMODERNISMUL. Nichita Stinescu, in dulcele stil clasic [1 eseu);
Lec.tia despre cub (l eseu) ............ 238
2.8. POSTMODERNISMUL. Mircea Cdrtdrescu, Poema chiuvetei (1 eseu);
Sonet (Pentru artist...) [1 eseu) ...................244

3. DRAMATURGIA 2St
3.1. COMEDIA
. I.L. Caragiale, O scrisoare pierdutd (3 eseuri); O noapte furtunoasd
(2 eseuriJ ..............252
3.2. DRAMA
. Camil Petrescu,/o cul ielelor [2 eseuriJ 266
. Marin Sorescu, Iona (2 eseuri) 273

4. CRITICA ....241
. Mihail Kogdlniceanu, Introducfie la Dacia literari (1 eseu) 281
. Titu Maiorescu, In contra directjei de astdzi fn cultura romAnd. [1eseu) .....285
. E. Lovinescu, Muta!,ia valorilor estetice (1 eseu) 289
 K

CE ESTE UN ESEU?
A. Caracteristici generale
B. Tipuri de eseu
C. Sugestii de redactare
D. Propuneri pentru aplicalii
 [. CE ESTE UN ESEU?I

A. CARACTERISTICI GENERALE
* in ciuda numelui pretenlios 9i a regulilor aparent tot mai sofisticate, eseul ;colar
reprezinti, inainte de toate, o compunere, nofiune despre care toli elevii afli inci
din gcoala primari. Mai exact, indiferent de specificul sdu ori de tematici, orice eseu
conline o introducere, un cuprins gi o tncheiere/concluzie.
* Spre deosebire de eseul critic - formi subiectivi a discursului despre literaturi/artd
ce presupune o abordare fdrd aspiralii sistematice, dar semnatd de un specialist in
domeniu -, eseul;colar are o structuri mai rigidi, care il ajutl pe tdnirul licean si
organizeze judicios informagiile de care dispune. Agada4, cele trei componente ale
eseului, amintite mai sus, vor fi mult mai exact delimitate in cazul textelor realizate de
elevi. Fdrd a exclude viziunea personali - interpretdrile inedite, punctele de vedere
polemice sau formulirile plastice -, eseul ;colar impune o ordine transparentd a
rafionamentelor, precum ;i seleclia cuno;tinfelor utile tn funclie de o sumd de criterii
precise.

B. TIPURI DE ESEU
* Astfel, cerinlele de la Bacalaureat stabilesc in liniile cele mai generale cAteva modali-
tdli de gestionare a scrierii eseistice. Se vorbegte, in consecinfi, despre eseuri structu-
rate, argumentative, de tip paraleld ;i libere.
1. Eseul structurat
. Are caracter expozitiv/descriptiv.
. Urmeazi un demers inductiv (delaparticularlageneral).
. Presupune prezenta explicitd a mai multor indicii, sugestii, cerinfe, care impun o struc-
tur5, fiind menite si orienteze rispunsul. Aceste constrAngeri sunt anunfate prin for-
mula in elaborarea eseului vei avea in vedere.
. Poate viza:
a. prezentarea particularitdlilor unei specii literare;
b. redarea temei gi a viziunii despre lume a unui autor/a unei opere;
c. evidenlierea principalelor componente de structurd/compozilie/limbaj;
d. modul de reflectare a unei teme intr-un text;
e. caracterizarea de personaj;
f. relevarea relaliilor dintre doui personaje;
g. relalia dintre incipit gi final;
h. rolul ideologic al unui critic literar etc.
. Evaluarea conlinutului unui eseu structurat urmdregte g radul de adecvare a ideilor Ia
itemii gi structura impuse.

1
Definifiile, tipologiile, interpretirile sau exemplele din aceasti secliune [cu excepfia trimiterilor expli-
cite la alte surseJ constituiebaza teoreticd a acestui auxiliar didactic, fiind in exclusivitate rezultatul
eforlurilor de sistematizare ale autorilor. Ele nu sunt preluiri din metodicile oficiale, ci o incercare
proprie de a limuri cAt mai pertinent ce este gi cum se construieste un eseu.
2. Eseul argumentativl
. Are caracter persuasiv.
. Urmeazi un demers deductiv (delagenerallaparticular).
. Presupune o serie de caracteristici formale implicite, in sensul ci lipsesc cerinlele
detaliate (ca in cazul celui structurat), dar reclami o structuri convenfionald: ipotezd,
argumentare (prin explicitiri sau exemplificiri) gi concluzie.
. Vizeazd raportarea pro sau contra fali de:
a. problematica existenfiali/culturald;
b. incadrarea intr-un gen sau intr-o specie literari;
c. viziunea despre lume a unui autor;
d. evolulia personajului;
e. un univers imaginar.
. Mai mult decAt in cazul oricdrui eseu, cel argumentativ igi dezvdluie coerenla prin
utilizarea unor conectori care marcheazd:
o semnalarea succesiunii ideilor: fn primul rdnd, fn aI doilea rdnd, mai mult de aseme-
nee, nu tn ultimul rdnd etc.;
o indicarea ideilor adilionale/contrare: totodatd, concomitent, cu cdt... cu atdt, atAt...,
cdt ;i, pe de o parte, pe de altd parte, spre deosebire de, fnsd, totu;i, fn schimb, cu
toate acestea etc.i
o introducerea exemplelor: de exemplu, de pildd, ca o ilustrare etc.;
. exprimarea concluziei: a;adar, prin urmare, deci, in consecinfd, drept care, fn con-
cluzie etc.
. Evaluarea conlinutului eseului argumentativ urmdregte respectarea specificului sdu
formal gi formularea unor idei convingdtoare.
3. Eseul de tip paraleli
. Are caracter hibrid - combind atAt strategii expozitive, cAt;i persuasive.
. Urmeazi un demers analogic/comparativ.
. Presupune construclia unui text organizat pe un continuu balqns intre discutarea a
cel pufin doui opere literare; elementele comparate sunt abordatefie concomitent(in
cadrul unui paragraf), fie succesiv (prin epuizarea unei probleme inainte de a trece la
o alta).
' Yizeazl,asocierea a doui sau mai multor particulariziri ale unei problematici cu sco-
pul de a evidenlia asemdnirile, dar;i deosebirile:
a. structurale/compozifionale [ex.: prezentarea comparativi a doui texte poetice/
narative din perioada interbelice; analiza a doud poezii aparlinAnd unor curente
diferite);
b. tematice/de viziune asupra lumii [ex.: condilia liranului in doui romane; tema
iubirii in trei poezii ale aceluiagi autor sau ale unor autori diferifi).
' Evaluarea eseului de tip paraleld urmdregte nu doar peftinenfa informagiilor despre au-
torii/operele in cauzi, ci gi capacitatea de selecfie/corelare a acelor elemente care fac
relevanti asocierea lor.

i Caracteristicile acestui tip de eseu sunt valabile in cazul eseurilor cu rdspuns restrAns (150 300
9i -
de cuvinteJ, deoarece gi ele vizeazd argumentarea pro/contra unei idei. Eseurile cu rdspuns restrdns
fin fond, texte argumentative) sunt avute in vedere de subiectul I [cerinla B.J al probei scrise de la
Bacalaureat 2017, respectiv de primul subiect al Bacalaureatului 2018.
4. Eseul liber
' Dupi cum ii spune gi numele, acest tip de text nu se supune unor norme structurale
prealabile, singura restriclie fiind aceea a adecvirii la o anumitd problematicd.
' Presupune un transfer total al sarcinii fixdrii coordonatelor dinspre profesor spre elev.
r Necesiti un grad ridicat de competenle de analizi/sintezi gi creativitate, precum gi o
specializare a evaluatorului.
. Cele mai bune eseuri libere devin, in fapt, eseuri critice.

C. SUGESTII DE REDACTARE
* Aga cum anticipam, toate cele patru tipuri de eseu se supun unei scheme structurale
care le supraordoneazi particularitilile. Astfel, introducerea/ipoteza, cuprinsul/argu-
mentarea giincheierea/concluzia manifesti o serie de aspecte compozilionale de care
depinde realizarea oricdrui eseu articulat.
1. Introducerea
' Marcheazi primul contact cu tema ce urmeazi a fi dezbitutS, iaq, in funclie de modali-
tatea de abordare a eseului, se disting trei posibile categorii de conturare a intrdriiin
problematicd: introducerea de contextualizare, de anuntare gi cea comparativd.

a. Introducerea de contextualizare
) Scop: Prezentarea generald a unui context [istoric, social, politic, ideologic, literar),
a unei convenlii estetice, a unui univers tematic pentru a aproxima locul pe care il
ocupi problematica discutatd.
Y Adecvarea la tipul de eseu: Este vorba cu precidere despre eseul structurat, dar gi des-
pre cel de tip paraleld, avAnd in vedere caracterul lor inductiv analogic 9i descriptiv.
D Con[inut: Acest tip de introducere implicd trei dimensiuni ale discurs ului. Dimensiunea
informativd cuprinde reconstituirea succinti a realitefii istorice, sociale sau culturale
a unei perioade. Autorul se va referi la acele evenimente care au determinat/influen-
lat schimbdrile majore ale unei epoci [schimbiri de regim politic, conflicte militare,
mutalii in receptarea crealiilor estetice, descoperiri tehnico-gtiinfifice care au produs
schimbdri de mentalitate etc.J. Dimensiunea corelativd presupune stabilirea unor re-
lalli explicite intre contextul general (deja schifat) gi subiectul particular ce constituie
tema eseului. Dimensiuneafocalizdril se referd la formularea succinti gi precisi atezeif
ideii centrale, marcdndu-se astfel relevanfa contextualizdrii.
Y Exemplu: Eseul structurat Temd Si viziune despre lume in Moromelii de Marin Preda
(vezi gi eseurile structurate despie Marin Sorescu gi Nichita Stdnescu)
Perioada imediat urmdtoare celui de-al Doileq Rdzboi Mondial este
profund marcatd de o subordonare s culturii de cdtre o ideologie
politicd totalitard. Astfel, dupd ce tn 1946 comuni;tii cd;tigd alege-
rile printr-un fals electoral, iar in 1947 Regele Mihai I este obligat
sd abdice, odatd cu noile alegeri din 1948 pluripartitismul e abolit,
Ia scrutin participdnd un singur partid, cel comunist. $i cum, dupd
modelul sovietic de tip stalinist, literatura constituie un instru-
ment de folos propagandei, ln anii '50 crealiile literare vor fi atent
monitorizate de aparatul de stat al cenzurii. Singurele opere artistice
acceptote devin cele tn care se tematizeazd, tn manierd idilicd, anumite
aspecte sociale: colectivizarea rurald, fnflorirea industriei, rolul par-
tidului fn dezvoltarea economicd etc.
 Nu intdmpldtor, dupd 7965, moment in care chiar PC.R., sub con-
ducerea lui Nicolae Ceau;escu, se dezice de absurditd,tile ideologice
staliniste (ale etapei de tnceput a regimului), Marin Preda gdse;te
pentru intervalul L950 - 1-960 o formuld emblematicd - devenitd
deja concept literar -, ;i anume obsedantul deceniu.
Tocmai de aceea, publicarea ;i faima pe care o cd;tigd romanul
Moromefii (volumul I - 7955, volumul II - L967) reprezintd un
paradox al epocii. Textul lui Preda nu numai cd. nu descrie pozitiv
a;a-zisul progres aI satului romdnesc, ci, dimpotrivd, impune o serie
de carqctere rdzvrdtite tn relafie cu orice fel de autoritate. Ba mai
mult,lumea din ,,Moromefii" apare lipsitd de omogenitate ;i zguduitd
cel pu,tin la fel de puternic de reformele socialiste (comuniste), ca ;i
de acelea capitaliste.

b. Introducerea de anun[are
F Scop: Indicarea ideii de bazd ce urmeazl a fi dezvoltati in continuarea eseului, tird
explicitiri suplimentare; este sinonimd ipotezei.
Y Adecvarea la tipul de eseu: Mai ales la eseul argumentativ fundamentat pe un demers
deductiV dar gi la cel structurat, atunci cAnd itemii pot fi abordali ca argumente in
suslinerea unei idei generale.
Y Confinut: Accentueazi exclusiv dimensiunea focalizirii. insd enunlarea tezei trebuie
incadratd de un rafionament verosimil gi substanlial care sd deschidi un ,,culoar" de
argumentare/interpretare, astfel incAt teza propriu-zisd sdpoate fi dezvoltati intr-un
eseu amplu.
Y Exemplul l: Eseul Particularitd,ti de construcfie a personajului llie Moromete
Fie cd este considerat cel din urmd gdran autentic, fie cd i se atri-
buie puteri mitice prin arta povestirii (Eugen Simion) sau cd este aso-
ciat de to.ti monografii lui Marin Preda cu imaginea ficfionalizatd
a lui Tudor Cdldra;u, tatdl autorului, ori e monumentalizat ten-
''ihr*;m;REli,i=.-'.,, den,tio s d e cdtre criti ca realist- s o cialistd drept
fdranul- intele ctu al,
:t''iee-q,*gri.z*'t'.. protagonistul din Moromefii cd;tigd adeziunea tuturor in ceea
. --r':fl-t$t$I" I .,i ce privegte plasarea sa in categoria personajelor de tip modern.
Y Exemplul2; Eseul Particularitdli ale basmului cult in Povestea lui Harap-Alb de lon
Creangd
Mai mult decdt mitologie, eticd abstractd sau naraf,iune alegoricd,
basmele sunt reprezentdri ale realitdfii. E adevdrat cd este vorba
despre oglindiri ale viefii tn moduri fabuloase, dupd cum susfine
G. Cdlinescu, insd prin aceste sintagme se confirmd apropierea bas-
mului de via,td mai degrabd decdt depdrtarea lui de existen.ta reald.
Un basm cult reprezentativ pentru exemplificarea metamorfozelor
pe care specia le traverseazd este Povestea lui Harap-Alb de lon
Creangd. Publicat in revista Convorbiri literare (L877), busmul se
bucurd de Ia inceput de o receptare pozitivd, fiind tradus in germand,
francezd ;i italiand Ia nici cincisprezece ani de Ia prima edi.tie.
Interesul major pe care I-a stdrnit se datoreazd mai ales modului fn
care autorul reu;e;te sd valorifice - indepdrtdndu-se uneori d.e
ele - patternurile tradi,tionale ale speciei.

10
c. I ntro duce re a comp arativ d
F Scop; Compararea a doui sau mai multor perspective pornind de la un criteriu tema-
tic sau formal comun.
Y Adecvarea la tipul de eseu: Degi dupi nume s-ar preta numai eseului de tip paraleli,
aceasti introducere poate fi folositd la oricare alt eseu, ajutAnd la plasarea autorului
intr-un context firi apel la detalii istorice, politice sau sociale.
Y Confinua, Conturarea problematicii ce urmeazi a fi dezvoltati prin referire la cel pufin
doud viziuni posibile asupra unei teme comune. in redactarea efectivd a acestei pirfi
din introducere, autorul trebuie, agada4, si aibi in vedere o dimensiune asociativd.
Pasul urmitor consti in evidenlierea schimbdrii pe care unul dintre termenii com-
paraliei o produce. Altfel spus, descoperirea diferenlelor este mai importanti decdt
punctarea aseminirilor. Este vorba, de aceastl dati, despre dimensiunea disociativd a
introducerii. in fine, al treilea element constitutiv al introducerii comparative cuprinde
formularea clari a tezei eseului, prin intermediul cireia se justifici insigi comparafia.
Prin urmare , dimensiunea focalizdrii se impune gi in acest caz.
Y Exemplul l; Eseul Tema iubirii tn trei poezii eminesciene
Lectura unei poezii de dragoste este, de cele mai multe ori, o privire
fn oglindd, cititorul cdutdnd sd se identifice cu o formd esenlializatd a
iubirii, Totu;i, riscdnd o exprimare oximoronicd, o poezie de dragoste
nu se rezumd la a fi un text pe tema iubirii. Pentru cd modul in care
este transfiguratd poetic aceastd supratemd literard nu dd seama doar
despre opiniile unui poet cu privire Ia iubire, ci dezvdluie ;i concep,tia
sa despre poezie tn general inainte de a o trdire inconfundabild,
fi
inefabild, unicd, ab solutd etc., iubirea sintetizeazd un set de conven[ii
literare relativ simplu de integrat tntr-un curent cultural. Tocmai de
qceea, tnainte de a-;i imagina cd poate iubi ca in cdrfi, cititorul trebuie
sd con;tientizeze codul convenlional prin cqre t;i declard iubirea.
Spre exemplu, romanticul Mihai Eminescu propune fn lirica sa cel
pu[in trei forme ale iubirii, fundamental diferite. Astfel, respec-
tdnd delimitdrile loanei Em. Petrescu din studiul Eminescu - poet
tragig tn prima perioadd de crea{ie, iubirea este consideratd un mijloc
de recuperare a rela!,iei armonioase dintre om ;i univers, in timp ce
tn a douq perioadd dragostea devine un univers compensatoriu ce
poate oferi doar solulii provizorii in trecerea ireversibild spre moarte.
in schimb, tn uttiha etupd de creafie, deziluzionareo e totald, astfel
fncdt increderea tn valoarea iubirii se anuleazd complet.
Prinurmare, afirmafia ambigud aluiG. Cdlinescu dinYialalui Mihai
Eminescu credem cd poate fi inteleasd doar raportatd Ia acest parcurs
de la optimism la tragism pe care erotica eminesciand il evidenfiazd.
Cdnd criticul aminte;te despre idealistul Eminescu pentru care iubirea
este un leagdn de gingd;ii, o necesitate spirituald de a trdi viala spe,tei
cu toate deliciile de ordin sufletesc, superior, referinfa se face Ia poeziile
de pdnd fn 1870. Iar celelalte doud ipostaze eminesciene - dragos-
tea-cdutare si dezamdgirea produsd de con;tiinla cd femeia nu
este un simbol cu aripi, ci doar o aparifie concretd ;i nngibild -
dau na;tere poeziilor pesimiste, chiar bazate pe o con;tiingd tragicd a
existen,tei, dintre 1870 ;i 1879, respectiv 1BB0 ;i 1883.

11