Universitatea tefan cel Mare Suceava

Facultatea de Inginerie Electric i tiina Calculatoarelor

as. univ. dr. ing. Ioan Ungurean

ioanu@eed.usv.ro
www.eed.usv.ro/~ioanu
Luni, amf. DL, 8.00-10.00
1 Introducere in Linux
2 -Instalare Linux
Mari, laborator C303, 8.00-10.00
3 Utilizarea sistemului Linux
4 Lucrul cu fiiere i directoare
5 Drepturile de acces pentru fiiere i directoare
Miercuri, laborator C303, 8.00-10.00
6 Documentaia Linux
7 Un tur prin facilitile sistemului Linux
8 Editarea fiierelor
Joi, laborator C303, 8.00-10.00
9 Comenzi shell
10 Lucrul cu procese

Vineri, laborator C303, 8.00-10.00

11 Utilitare Linux
12 - Scripturi Shell
1. INTRODUCERE IN LINUX
 Prima versiune de UNIX a fost creat in 1969 de Bell
Labs

In 1973 Denis Ritchie a scris UNIX-ul in limbajul C

AT&T linceniay codul surs pentru un cost redus,

numit Trademarkes Unix, cei care achiziioneaz
codul surs trebuie sa dea propriile nume pentru
sistemele de operare

Exist multe versiuni de Unix: IBM-AIX, Solaris,

UnixWare, HP-UX
 1984: Richard Stallman iniiaz
proiectul GNU
GNU nu este UNIX
http://www.gnu.org
Scop: UNIX gratuit
"Free as in Free Speech, not Free Beer"
Primul pas: re-implementarea
utilitarelor UNIX
C compiler, C library
emacs
bash
Pentru finanarea proiectului GNU, a fost infinat
fundaia Free Software Foundation
http://www.fsf.org
 1991: Linus Torvalds a scris prima
versiune a nucleului Linux
Iniial, un proiect de cercetare
despre modul protejat a
procesorului x386
Linus' UNIX -> Linux
Combinat cu GNU i alte unelte,
formeaz un sistem UNIX complet
1992: a aprut prima distribuie
Nucleul(kernel) Linux
GNU i alte unelte
Procedura de instalare
Restul e istorie...
 Majoritatea software-ului (inclusiv nucleul Linux) este
sub licen GPL (GNU General Public License)
http://www.gnu.org/copyleft/gpl.html

Este numit "copyleft" (in loc de "copyright")

Software liber se refer la libertatea utilizatorilor de a

rula, copia, distribui, studia, schimba i mbunti
software-ul.
 Mai precis, se refer la patru feluri de liberti, pentru
utilizatorii de software:
Libertatea de a rula programul, pentru orice scop
(libertatea 0).
Libertatea de a studia cum funioneaz programul
i a-l adapta la nevoile dvs. (libertatea 1).
Libertatea de a redistribui copii pentru a putea
ajuta vecinul dvs. (libertatea 2).
Libertatea de a mbunti programul i a distribui
mbuntirile dvs. publicului, pentru ca ntreaga
comunitate s beneficieze (libertatea 3).
 Toat lumea poate avea acces la codul surs
Voluntarii pot participa la dezvoltarea software-ului
prin intermediul Internetului, sub o coordonare
central
Linus Torvalds coordoneaz dezvoltarea nucleului
Alii coordoneaz alte piese ale sistemului de
operare
Posibilitatea de Peer reviews
Securitate
Performan
Licena nu poate fi schimbat
Astfel schimbrile tale (i numele) vor ramne
pentru totdeauna
 Cultur
Celebriti
Linus Torvalds
Richard Stallman
Eric Raymond
Umor
Prietenos cu utilizatotul
Mascota
Tux
 Linux acoper o gama larg de sisteme de calcul
Dispozitive dedicate (embedded)
Laptopuri
Sisteme desktop
Sisteme de dezvoltare
Servere
Megaclustere/supercomputere
Linux este utilizat in intreaga lume
... i in spaiu
Linux este folosit de utilizatori obinuii
... i de unele din cele mai mari companii din lume
IBM,Boeing, NASA
...de asemenea suport: Compaq Alpha, ARM,
Hitachi SuperH, Hewlett Packard, DEC VAX,
MIPS...
 O anumit colecie format din nucleul Linux i
programe care ruleaz pe Linux este cunoscut ca o
distribuie Linux. Cu suficient timp i efort, oricine
poate crea propria distributie Linux.
Cteva distribuii populare:
RedHat Enterprise Linux. Include suport pe baz de
abonament. Orientate pe reele de dimensiuni mari.
Are ca scop nlocuirea furnizorilor tradiionali de
UNIX.
RedHat Fedora. Ramura de dezvoltare a Redhat
Enterprise Linux folosit pentru a testa software-ul
nou. Disponibil n mod liber, dar mai puin stabil
dect versiunea Enterprise.
 Debian. Distribuie Linux foarte stabil i
disponibil gratuit. Nu conine cele mai noi versiuni
de software, doar cele care s-au devedit ca fiind
foarte stabile.

Novell SUSE. Distribuie Linux dezvoltat de Novell.

Integrat n strns legtur cu sistemul de operare
de reea Novell. Disponibil pe baza de abonament.

Mandrake. Distribuie Linux foarte popular pintre

nceptori. Disponibil gratuit.
2. INSTALARE LINUX
 Alegeti distribuia Linux

De pe pagina oficial a distribuiei descrcai

versinea care este compatibil cu PC dvs, din punct
de vedere hardware

Descrcai imaginea iso (ptr CD sau DVD) i386 pentru

procesoarele Intel i AMD pe 32bii sau x86-64
pentru procesoarele Intel i AMD pe 64bii

Puneti imaginile pe CD/DVD, dup care boot-ai PC-

ul de pe aceste imagini

 Partiionarea este un mijloc de a mpri o singur

unitate hard disk n mai multe uniti logice.

O partiie este un set continuu de blocuri de pe o

unitate, blocuri care sunt tratate ca un disc
independent.

Un tabel de partiii este un index care adreseaz

seciuni ale hard disk ca partiii.
 Reducerea riscului de eec de sistem n cazul n care
o partiie devine plin. Procesele(aplicaiile software)
sau utilizatorii maniaci pot consuma spatiu pe disc
att de mult nct sistemul de operare nu mai are
spaiu pe hard disk pentru operaiunile sale. Acest
lucru va duce la dezastru. Prin segregarea spaiului,
v asigurai c alte aplicaii se opresc, nu sistemul
de operare, atunci spaiu alocat pe disc este epuizat.

ncapsuleaz datele. Deoarece corupia sistemului de

fiiere este localizat la o partiie, poi s pierzi doar
unele dintre datele dvs. n cazul n care are loc un
accident.
Device: Acest cmp conine numele dispozitivului
pentru partiie.

Start: Acest cmp conine sectorul de pe hard disk de

unde incepe partiia

End: Acest cmp conine sectorul de pe hard disk

unde se sfrsete partiia

Size: Acest cmp conine mrimea partiiei in MB

Type: Acest cmp conine tipul partiiei (de exemplu,

ext2, ext3, or vfat).

Mount Point: Un punct de montare este locaia din

ierarhia de directoare unde se afl partiia.
ext2 Sistemul de fiiere ext2 suport tipuri de
fiiere UNIX standard (fiiere obinuite, directoare,
legturi simbolice, etc). Suport nume de fiiere de
maxim 255 caractere.
ext3 Sistemul de fiiere ext3 este este bazat pe
ext2 i are un mare avanjaj jurnalizarea. Folosind
un sistem de fiiere cu jurnalizare se reduce timpul
petrecut un recuperarea unui sistem de fiiere dup
un accident.
swap Partiiile de swap sunt folosite pentru
memoria virtual. Cu alte cuvinte, datele sunt scrise
pe o partiie de swap atunci cnd nu exist suficient
memorie RAM pentru a stoca datele pe care sistemul
dvs. le prelucreaz.
vfat este un sistem de fiiere Linux, care este
compatibil cu numele de lungi din sistemul de fiiere
FAT.
 Daca nu ai un motiv pentru a face altfel, este
recomandat s creai urmtoarele partiii:
Partiia /boot conine imaginea nucleului i
configuraia grub
Partiia /
Partiia /var
Partiia /home
Orice alt partiie cerut de o anumit aplicaie (ex
/usr/local pentru squid)
Partiia swapDimensiunea partiiei de swap ar
trebui s de dou ori mai mare dect memoria RAM
de pe computerul dvs.
IDE Disk Partitions
/dev/hda (Primary Master Disk)
/dev/hda1 (First Primary Partition)
/dev/hda2 (Second Primary Partition)
/dev/hdb (Primary Slave Partition)
/dev/hdb1
/dev/hdc (Secondary Master/Slave Partition)
/dev/hdc1
SCSI Disk Partitions
/dev/sda1, /dev/sda2
/dev/sdb1, /dev/sdb2
/dev/sdc1, /dev/sdc2
 Pentru a incrca un sistem de operare, BIOS-ul caut
instruciuni in primul sector de pe hard disk.

Pe primul sector al hard disk se afl Master Boot

Record (MBR), fiind locul de unde este iniializat un
boot loader.

In funcie de boot loader, fiiere suplimentare pot fi

stocate i citite de pe o partiie de pe harddisk.

Dup acest pas, boot loader-ul pornete sistemul de

operare, i nu mai este folosit pn la urmtoarea
boot-are.