Oportunitatea nfiinrii unei uniti

de procesare a petelui cu
obinerea de pete sarat
 INTRODUCERE

Carnea de pete(fig.1) reprezint un aliment extrem de valoros prin

coninutul su n proteine de calitatesuperioar, grsime bogat n acizi grai
polinesaturai cu o mare eficien in organismuluman, vitamine (in principal A i D)
i substane minerale (fier, fosfor, potasiu, magneziuetc.).
Nivelul de sodiu este sczut, ceea ce face ca petele i n principal petele
slab s fiefolosit in dieta bolnavilor cardiaci sau a bolnavilor d,e rinichi, a
bolnavilor de diabet (nuconine hidrai de carbon), n alimentaia copiilor, a persoanelor n
vrst, dar i a adulilor icopiilor sntoi.n legtur cu compoziia chimic a petelui sunt de
fcut unele precizri .
Proteinele din pete sunt superioare calitativ celor din carnea de vit, porc,
oaie, avnd ocompoziie stabil n aminoacizi eseniali i o deficien redus n metionin i
treonin, dar un exces de lizin; coninutul n
protein este n funcie de: sex, vrst,
maturitatea sexual,condiiile de nutriie,
variaiile n coninutul proteic putnd fi
de tip ritmic, periodic sauneperiodic .
Grsimile din pete au n structuro, in
principal, acizi grai nesaturai cu rol
important ncontrolul nivelului de
colesterol din snge i n prevenirea bolilor
cardiovasculare de originea terosclerotic .
Numerosi factori poluanti se regasesc in alimentele pe care le consumam de la fructe,
legume, oua si carne. Nici pestele nu face exceptie. Cei mai importanti contaminanti sunt bifenili
policloruratii, mercurul, dioxinele si reziduurile de pesticide. Nivelurile foarte ridicate de mercur
pot afecta sistemul nervos al adultilor si pot perturba dezvoltarea creierului si sistemului nervos
la un fat sau copil.
In prezent sunt controversate chiar si valorile mici de mercur care se regasesc in peste.
Acestea au fost legate de modificari subtile in dezvoltarea sistemului nervos si un posibil risc
crescut de boli cardiovasculare. In cazul bifenililor policlorurati si a dioxinelor, lucrurile nu sunt
chiar atat de clare.
 Pana in 1989 in Romania existau 35 de fabrici mari de prelucrare a pestelui(fig.2), 40
intreprinderi medii, toate in subordinea Ministerului Agriculturii, la care se mai adaugau peste 50
de sectii apartinand sectorului cooperatist. O buna parte a productiei mergea la export. Dupa
Revolutie, declinul a fost neintrerupt, iar acum mai putin de un sfert din firme au supravietuit.
 CAPITOLUL 1: DATE DIN LITERATURA DE

SPECIALITATE

1.1 Produse obiute