Introducere

Conform Muzeului Paleontologic de la Universitatea din Oslo, bourii au evoluat n India,

acum dou milioane de ani, au migrat spre Orientul Apropiat, ajungnd n Europa acum 250.000
de ani. O descendent direct a speciei este Bos taurus, popular vaca. Vaca domestic sud-
asiatic, zebu, poate fi descendent a altei specii nrudite, gaurul, dei unii consider c e doar o
specie care a evoluat separat din bouri. Vacile moderne sunt mult mai mici dect strmoii
slbatici: nlimea unei vaci domestice este de 1,4 metri, n timp ce bourii atingeau 1,75 metri.

Bourii au fost desenai n multe picturi rupestre, ca cele de

la Lascaux i Livernon din Frana, indicnd rspndirea acestui animal, a crui for vital i era
atribuit caliti magice. Bourul a supravieuit Epocii Fierului n Anatolia i Orientul Apropiat,
fiind considerat animal sacru, Taurul Lunar fiind asociat cu Marea Zei i apoi cu Mithra.

Era simbolul Principatului Moldovei, acum fcnd parte din stema naional
a Romniei i din stema de stat a Republicii Moldova. n Caucazul de sud i Mesopotamia de
nord, domesticirea bourilor a nceput n jurul anului 5000 .Ch.
 Vaca este un animal domestic membru a subordinului Ruminantia (rumegtoarele),
familia Bovidae i, care face parte din grupul vitelor cornute mari. Vacile sunt crescute
pentru carne piele i lapte, precum i ca animale de traciune.

n urma utilizrii frecvente n zootehnie agricultur gospodrie i alimentaie, animalele

din aceast specie au primit denumiri specifice n funcie de sex vrst i utilizare. Astfel,
masculul adult necastrat se numete taur, iar dac este castrat se numete bou i e folosit ca
animal de traciune i pentru carne. Femela adult se numete vac; femela tnr de 23 ani
care nu a nscut nc se numete junc. Vielul nrcat, pn la doi ani, se numete mnzat.
Puiul de pn la un an se numete viel, indiferent de sex; cel femel se mai numete i viea.

Vaca are corpul acoperit cu pr scurt, culoarea variind dup ras. Capul are un bot lung
cu buze umede, pe ele gsindu-se nrile. Animalul are urechi mobile i ochii mari. De gt atarna
o cut de piele numita salb. Coarnele nu sunt goale pe dinuntru, ci au un "cep" osos bine
vascularizat. Trunchiul voluminos se termin cu o coad lung, cu peri n vrf. Pe partea
ventral se gsete o mamel cu patru mameloane. Fiecare picior se termin cu dou degete
nvelite n formaiuni cornoase numite ongloane, care le protejeaz. Vaca are pe maxilarul
inferior 6 dini: 2 incisivi 2 mijlocai i 2 laturai lai - tioi, ndreptai oblic nainte; pe
maxilarul superior ei lipsesc, partea anterioar a acestuia fiind acoperit cu o lam cornoas.
Urmeaz un loc gol numit bar (caninii lipsesc). Mselele au pe suprafaa lor creste de smal n
form de semilun.
 Cap.2. Descrierea rasei Piemontese

Vaca Piemontese(Fig.1) este o rasa de vaci originara din zona Piemonte, din nordul
Italiei. Este una dintre cele mai apreciate rase de vaci de carne din Italia, cu o productie foarte
buna si o carne de calitate.

Fig.1

Origine si istoric
Vaca Piemontese este originara din nordul Italiei, din regiunea Piemonte, o zona
protejata de muntii Alpi. Este mai des intalnita in provinciile Asti, Cuneo si Torino, unde s -a
si dezvoltat acum mai bine de 200 de ani. Deoarece era docila, vaca Piemontese(fig.2) era
preferata de taranii italieni pentru muncile agricole si tractiune.
Rasa s-a dezvoltat prin selectie naturala si apoi prin procesul normal de domesticire a
raselor locale de vaci. In anul 1886, aceasta rasa a starnit curiozitatea mai multor crescatori si
fermieri, care erau atrasi de constitutia robusta si stratul dublu de muschi, caracteristic raselor
de vaci folosite pentru productia de carne.

Fig.2
 Descriere fizica
In general, vaca din rasa Piemontese este masiva, cu un corp robust si un strat dublu de
muschi. Corpul este acoperit de par si piele de culoare alba spre gri deschis. Este un animal de
talie mijlocie, cu o structura osoasa fina, insa foarte musculoasa. La maturitate, vacile ajung la
greutatea de 550-600 de kilograme. La nastere, viteii au o greutate de 40-50 de kilograme.
Principala caracteristica a acestor vaci este stratul dublu de muschi, ceea ce reprezinta
garantia calitatii carnii pe care o ofera.

Comportament si personalitate
Vaca Piemontese este foarte docila si fertila, cu instincte materne foarte bine
dezvoltate. Produce si o cantitate mare de lapte, care este esentiala pentru cresterea si
dezvoltarea armonioasa a viteilor.
Aceasta vaca asimileaza foarte rapid hrana consumata, pe care o transforma rapid in muschi.

Fig. 3

Productivitate
Vaca din rasa Piemontese(Fig.3) este crescuta atat pentru productia de lapte, cat si
pentru productia de carne. Laptele acestei vaci este folosit in special pentru prepararea de
branzeturi, iar carnea este un produs premium, de foarte buna calitate.
Deoarece hrana consumata este rapid metabolizata in muschi, carnea produsa de vaca
Piemontese este mai saraca in grasimi. In plus, are si o cantitate mai mica de calorii, este
bogata in proteine si acizi grasi omega 3.
 Laptele produs de vaca Piemontese este folosit pentru productia de branzeturi locale.
Cele mai apreciate branzeturi sunt Castelmagno, Bra, Raschera si Tome.

Cap.3. Reproducia realizat n ferm

Dorim s precizm faptul c taurii pentru mont natural(Fig.4) reprezint o adevrat

necesitate pentru cei care cresc bovine de carne. Aceasta deoarece costurile i timpul dedicat
activitii trebuie s fie ct mai reduse.
Avnd n vedere c vacile sunt lsate libere s pasc, nu exit timpul necesar ( mai ales n
sezonul cald ) pentru a depista cldurile i a efectua nsmnarea artificial. n plus n unele
zone efectuarea montei artificiale este aproape imposibil din cauza accesului dificil. Vacile
crescute n sitem dezlegat sunt mai greu de izolat i imoblizat pe pune. De aceea se utilizeaz
taurul, care rmne cu vacile mature uneori chiar i tot timpul anului. Dac iarba este suficient
cresctorul trebuie doar s inspecteze vizual animalele, de regul zilnic.Un taur n ciread poate
s nsemne 3-4 viei pe an n plus, ntr-un efectiv de 30 de vaci. Asta deoarece prin
practicarea montei artificiale depistarea cldurilor poate s nu fie corespunztoare sau ntrziat.
Un taur asigur de asemenea i pstrarea unui unui interval scurt de 2-3 luni n care au loc
toate ftrile i care uureaz mult munca cresctorului.

Fig.4
 Nu este lipsit de importan faptul c taurii din rasa Piemontese sunt extrem de docili i
nu presupun un risc pentru cresctor sau viei. n toate fermele vizitate din Italia, inclusiv n
ferma noastr, taurul se comport la fel ca o vac, n ceea ce privete agresivitatea. Noi nu
folosim nici un mijloc de aprare sau protecie atunci cnd inspectm animalele pe cmp(fig 5)
n mijlocul crora se afl i taurul. Desigur, nu nseamn c nu suntem prevztori, atunci cnd
ne aflm n mijlocul lor.

Aadar taurul scutete crectorul de grija reproducerii animalelor, avnd o siguran mai
mare dect operatorul, scutete din timpul cresctorului ( care poate avea alt ocupaie sau
meserie n timpul zilei ) i de cele mai multe ori este i mai rentabil din punct de vedere
economic.

Fig.5

Folosirea unui taur poate avea i neajunsuri cum ar fi transmiterea unor boli venerice sau
performane slabe ale produilor si. De aceea taurul utilizat n monta natural trebuie selectat cu
grij i utilizat cu discernmnt n efectivele de animale sntoase. Este recomandat ca o dat pe
an s i se certifice sarea de sntate prin analize de laborator de ctre medicul zonal i dup caz
fertilitatea, prin analiza unei probe de sperm la un microscop. Pentru cei care urmresc
obinerea unui progres genetic rapid desigur, soluia rmne "monta artificial" dar atenie! cu
tauri ale caror perfomante sunt cunoscute i studiate temeinic, nu cu orice fel de taur.
Taurii din rasa Piemontese sunt api de mont ncepnd cu vrsta de 13-15 luni.
 Lsai liberi n ciread ei pot monta un numr egal de vaci cu numrul lunilor de via
pn la 24 de luni, dup care, circa 40-60 de vaci pe an. Dac sunt eliberai numai pentru actul
montei, atunci cu 2 salturi pe zi pot monta circa 200 vaci ntr-un an.

Fig.6

n timpul sezonului de punat taurii Piemontese(fig. 6) se ntrein ca i vacile doar

pscnd (desigur condiia ar fi ca iarba s fie suficient). Totui pentru a nregistra i sporuri n
greutate este recomnadat ca pn la vrsta de 2,5 ani acetia s primeasc suplimentar i circa 3
kg de concentrate sau 5 kg de lucern pe zi de exemplu.

Cap.4 Hranirea si alimentatia

Particularitatile valorificarii hranei.

Bovinele au cateva particularitati de hranire diferite de ale altor categorii de animale date
de specificul consumului si al digestiei. Prin capacitatea mare a tubului digestiv, in special a
rumenului, bovinele pot consuma cantitati mari de nutreturi de volum, uneori exclusiv mai ales
la niveluri mici de productie. Particularitatile de hranire la bovine sunt date in special de
specificul digestiei sub actiunea microflorei, indeosebi la nivelul rumenului. Este vorba de
procese complexe de degradare si de sinteza prin intermediul carora bovinele isiasigura cea mai
marepartedinelementelenutritive.

Procesele fermentative antreneaza toate substantele organice componente ale nutreturilor

(glucide, lipide, proteine). Digestia glucidelor presupune un intreg sir dezreactii cu un numar
mare de compusi intermediari, finalizandu-se in produsii unui amestec de acizi grasi volatili:
acetic, propionic, butiric, in cantitati mai mici (izo)valerianic, izobutiric. La ratii obisnuite
proportia acidului acetic este de 60-70%, propionic 15-20%, butiric 10-15%.
Principalul factor care determina proportia in acizi grasi volatili este structura ratiilor. De
exemplu, la folosirea unor ratii cu mai multe fanuri si grosiere, ponderea acidului acetic creste, in
timp ce la folosirea unor ratii mai bogate in concentrate creste ponderea acidului propionic si
butiric.

Capitolul 5. Intemeierea fermei

1. Verificai suprafaa de pune deinut

Poate cel mai important lucru de care trebuie s se in cont nainte de a nfiina o ferm de vaci
de carne, mai ales Piemontese, este suprafaa de pajite deinut.
n perioada de var aceste bovine trebuie lsate n aer liber, la punat(Fig. 7). Este foarte
important ca ele s aib acces la iarb verde, proaspt, pentru c n felul acesta, pe de o parte
economiseti bani cu cumprarea de furaje i pe de alt parte vitele au nevoie de clorofil i de
micare n aer liber pentru a pune mas muscular. Una din principalele caracteristici a acestor
carcase este c au carnea mult mai slab dect a altor bovine de carne, procentul de grasime fiind
de doar 10%.
Piemontese are o capacitate de ingestie foarte mare, care i permite s valorifice foarte
bine punatul dar i furajele primite n perioada de iarn.

Fig.7
 2. Luai n considerare reproducerea pe cale natural
Pentru a obine descendeni valoroi, luai n considerare achiziionarea unor tauri care s
se potriveasc genetic animalelor din ferm. n general se obine un viel de la o vac pe an.
Intervalul ntre dou ftri este de 370 de zile ncep prin luna octombrie i se termin n
primvar. De reinut este i faptul c vieii nu au nevoie de ngrijiri suplimentare, acetia nu
manifest sensibilitate nici la temperaturi sczute.

3. Folosii sare cu microelemente

Utiliznd sare cu microelemente n alimentaia vitelor Piemontese v asigurai c nu vor
exista probleme n ceea ce privete ftarea vieilor, evitndu-se situaiile n care acetia se nasc
prematur sau apare prolapsul uterin (la ftare, datorit unor probleme de sntate, uterul vaci
poate iei afar).
Introducnd sarea cu microelemete n hrana bovinelor de carne se reduce incidena
apariiei de accidente la ftare cu peste 90%.

4. Nu utilizai concentrate industriale n hran

Raia vitelor de Piemontese este foarte simpl i la ndemna tuturor. Dimineaa se

administreaz fn de lucern sau de borceag, ulterior se pun paie la discreie. n jurul prnzului,
se d cte un kilogram i jumatate de furaj concentrat din orz, porumb i rot de floarea soarelui.
Se poate folosi i rot de mazre n locul celui de floarea soarelui. Nu depozitai porumb i nu
folosii concentrate.
Nu cheltuii suplimentar cu furaje costisitoare care promit rezultate spectaculoase pentru
c acestor bovine le sunt suficiente ierburile verzi din pauni i faina de concentrat pentru a
atinge un spor mediu de greutate de 1.200 gr/zi.
 5. Avei grij la tratamentele aplicate

Dat fiind faptul c rasa de carne Piemontese nu este o specie pretenioas, nu are nevoie
de tratamente medicale speciale.
n afar de cele trei vacinri obligatorii, trebuie s mai aplicai mcar dou deparazitri.
Cresctorii de astfel de bovine recomand folosirea produselor, fie de origine olandez sau
englezesc. Deparazitarea se poate realiza att pe cale bucal ct i cu soluie injectabil.
Deparazitarea se realizeaz prima dat, nainte cu o saptmn de trimiterea animalelor la
paunat i a doua oar la ntoarcerea animalelor de pe pajite.

Cap.5.Adaposturile conditii de cazare

Adaposturile (fig.8) pentru cresterea bovinelor trebuie sa asigure un 10ee ace10mate

corespunzator in ceea ce priveste constructia in sine care trebuie sa fie facuta din materiale
termoizolante (caramida, boltari, lemn) cu cai de acces pentru administrarea furajelor si
evacuarea dejectiilor, canale de scurgere a purinului si spatiu de odihna pavat cu caramida moale
sau scindura din lemn de esenta moale.

Fig.8

Luminozitatea adaposturilor trebuie sa fie asigurata prin geamuri cu deschidere verticala

cu suprafata de 1/20 din suprafata totala a adapostului.
Sistemul de intretinere a vacilor in adaposturi este cel legat care urmareste sa asigure
fiecarei vaci spatiul optim pentru odihna si igiena, precum si posibilitatea unei hraniri si mulgeri
cit mai corespunzatoare. Limitele optime ale standului pentru vaca de carne sint: 1,80m lungime,
0,8 m latime, latimea ieslei 0,50 m, cu adincimea de 0,20-0,30 m.

Asternutul se schimba zilnic, mentinindu-se uscat pentru a nu se depune balega, in special

la spatele vacii (uger si alte portiuni apropiate) si a se evita infectiile.
De asemeni, grajdul trebuie sa fie aerisit zilnic, sa fie prevazut cu rasuflatori sau cu
geamuri mici, care sa asigure un circuit constant si uniform al aerului in tot grajdul. Un grajd cu
microclimat corespunzator in ceea ce priveste temperatura, ventilatia aerului si umiditate, trebuie
sa prezinte la intrare in acesta un miros de asternut proaspat (paie, pleava , rumegus) sau miros
de fin, sa nu prezinte miros de dejectii sau una dintre cele trei noxe (gaze) ce apar in
grajd: bioxid de carbon, hidrogen sulfurat, amoniac.