Virgil Maxim

Nuntaul Cerului

Fericii cei chemai la

Cina-Nunii-Mielului.
(Apocalipsa 19, 9)

Mi-am fcut inima alut

i cuvntul arcu
s-i cnt, o, Mire, n viaa aceasta
noapte de ndelung priveghere
cntarea mult plcut

Imn i dulcea
n gura celor vii, nu celor mori,
sosii din patru Rsrituri ale lumii
i Te slveasc n Cetatea Ta
prin cele Patru Pori

Dar,
vrnd s gust i eu
din vinul Bucuriei
n cntul meu
n ritmul melodiei,
mi furesc Potirul

Lucrez cu FOCUL
s-i lmuresc metalul preios
pe care valul lumii puhoi nesios
l-a nvrtoat cu zgur i mtrgun...
i-l curesc,
l lefuiesc,
s mi-l desvresc
La Nunta-Pcii-Veniciei-Tale
s nu lipsesc!...
Nunta al Vieii-fr-de-sfrit
m-am socotit nevrednic s cutez
 s nu m-mbrac n Strai-de-Srbtoare...
De-aceea, Mire,
potirul meu e-o floare
n care-am pus
un Gnd,
un Cntec,
un Izvor.

Un Gnd, Credina mea n Tine

Un Cntec, Ndejdea mea
n Cel-ce-Este, n Cel-ce-a-Fost, n Cel-ce-Vine!
i un izvor, din care, bnd,
n Dragoste s fiu nemuritor!...

De-aceea, Mire,
mi-e ochiul minii mele
Vatr-de-Jratec!
Cuteztor, Albastr-nelepciunea
am pus-O dinadins
Berbec-nti-nscut,
n Rug-ncins...

Tainic s-O jertfesc

pentru Dorul inimii mele!...
tii, ea mereu
n nebunia dragostei
a cerut via din Via-de-Dumnezeu!...

Acesta este Cntecul meu, Mire!...

Numai Tu l tii!
Pentru Tine-l cnt,
n simire!...
E Cntecul Mreului-Osp-mprtesc,
Unde mncarea i butura
este Lumin!

Nuntaii,
Bucuria n-o pltesc!...
Cine are Potirul
sau tie s cnte,
s pofteasc!
S intre la Cin!
Numai cine are Potirul
sau... tie s cnte...