Bioinginerie

Andrei Barborica

andrei.barborica@fizica.unibuc.ro
 Introducere
Inginerie biomedicala (BME)
aplicarea principiilor ingineriei in medicina si
biologie
Subdomenii:
Electronica (bio)medicala
Protezare, mecatronica medicala
Interfete creier-masina (subset al protezarii si mecatronicii,
care include comunicatia electrica cu sistemele neuronale)
Biomateriale
Bionica (aplicarea principiilor din biologie in tehnologie ex: ciulini -> velcro)
Inginerie genetica, celulara, si a tesuturilor
Imagistica medicala
Bionanotehnologie
 Electronica medicala
Orice dispozitiv medical care:
masoara in mod direct biopotentialele
stimuleaza
prelucreaza alte semnale fiziologice nee-
electrice convertite in marimi electrice cu
ajutorul traductorilor
foloseste semnale electrice (de ex
tomografele)
 Electronica medicala
Biopotentialele
Sursa biopotentialelor o constituie neuronii
si alte celule excitabile, precum fibrele
musculare
Inregistrarea biopotentialelor
Microscala: intracelular, extracelular
Mesoscala: extracelular, pe suprafata mai
mare (multi-unit), LFP
Macroscala: pe suprafata (cortical, scalp,
piele)
 Originea potentialelor bioelectrice
Potenialele electrice i au originea la nivel celular,
din diferena concentraiilor ionilor de sodiu i potasiu
(n principal) n spaiul intra-celular i inter-celular

RT [A ]ext
V log
Interiorul celulei Spaiul extracelular zF [A ]int

[ Na ]int 1 RT
61.6 mV
[Na ]ext 10 zF
Na+
10
[K ]int 30 VNa 61.6 log 60 mV
1
K+ [K ]ext 1 1
VK 61.6 log 90 mV
30
 Curentii ionici
Prin membrana ionii se deplaseaza prin intermediul
canalelor ionice
Na+ K+ Na+ K+

Canale ionice Pomp ionic

Canalele ionice de au o permeabilitate ce depinde de

potentialul transmembranar aplicat pentru ionii de
Na+ si K+,(voltage gated channels) si este relativ
constanta pentru alti ioni, cum ar fi Cl- (passive
channel).
Gradientul de concentratie este mentinut prin
intermediul pompelor ionice
 Curentii transmembranari
Cei mai semnificativi curenti transmembranari: Na+ si K+

V VNa
I Na g Na (V VNa )
RNa
V VK
IK g K (V VK )
RK
Desi exista un gradient de concentratie semnificativ al ionilor de
Cl-, canalele de clor au o permeabilitate mult mai mica, deci
contributia lor la curentul transmembranar si potentialul de
repaus este mica

PK : PNa : PCl 1.0 : 0.04 : 0.45

[ P ] cm / s
 Potentialul de repaus
La echilibru, curentii transmembranari prin canalele ionice sunt
egali cu cei prin pompele ionice. Potentialul de membrana este
dat de ecuatia lui Goldman:

RT PK [K ]ext PNa [ Na ]ext PCl [Cl ]ext

Vm log
F PK [K ]int PNa [ Na ]int PCl [Cl ]int
Dat fiind ca la repaus permeabilitatea maxima este pentru de
ionii de K, acest potential electrochimic determina potentialul
transmembranar:

Vm0 VK 90 mV

In momentul in care apare un potential de actiune,

permeabilitatile canalelor, se modifica semnificativ:

PK : PNa : PCl 1.0 : 20 : 0.45

 Circuitul electric echivalent
Exteriorul celulei

gNa gK
Membrana V
_ +
E Na _ EK
+

Interiorul celulei

La repaus:
I K I Na 0
V VNa g NaVNa g KVK
I Na g Na (V VNa ) Vm0
RNa g Na g K
V VK
IK g K (V VK )
RK
Regimul dinamic (tranzitoriu)
Membrana poate fi considerata ca un
strat dielectric plasat ntre doua solutii
electrolitice conductoare, formndu-se
astfel un condensator
Exteriorul celulei

gNa gK
Membrana C V
_ +
E Na _ EK
+
dV
C I K I Na
dt
Interiorul celulei
 Potentialul de actiune
Variatia conductantei la +20
0
aplicarea unui potential

Vm (mV)
t
-20

transmembranar -40
-60
constant prin metoda Potenial de repaus

patch clamp +20 mV

0 mV
1 mS

gK
-20 mV

-40 mV

t
+20 mV

0 mV

-20 mV
gNa

-40 mV

t
 Potentialul de actiune
Evolutia libera a potentialului de actiune
la aplicarea unui stimul:

Vm

gNa 1 mS
Vm , gNa , gK

gK

Vrepaus
t
Potentialul de Actiune
 Scala spatiala a inregistrarilor de
scalp, corticale si de adancime

EEG de scalp necesita ~7cm2 de cortex cu activitate sincrona

ECoG and SEEG necesita ~10mm2 de cortex
Microconductori (microwires), o sfera cu raza R~150m
Electrozi extracelulari sau intracelulari un singur neuron / AP
Worrell et al, Progress in Neurobiology, 2012
 Proprietatile Neuronului
(scurta recapitulare)
1
t

intrari/iesiri binare: neuronul genereaza potentiale

de actiune a caror amplitudine exacta nu este
relevanta. Conteaza doar depasirea unui anumit
prag de tensiune al pulsurilor generate.
Informatia este codificata in secventa temporala a
pulsurilor, sau simplist vorbind, in frecventa
acestora.
LORETA
 Nivel sistem:
Neurostiinta sistemica
(Systems Neuroscience)
Studiaza the organizarea functionala a sistemului
nervos central
Creierul este considerat ca fiind constituit din diferite
arii functionale, care sunt interconectate
Ariile functionale sunt interconectate intr-o strucura
ierarhica, in care prelucrarea se face secvential
Ariile functionale, impreuna cu interconexiunile intre
ele formeaza cai de procesare a informatiei (neural
pathways)
Elementul aflat la baza acestor structuri este
neuronul considerat o cutie neagra cu anumite
proprietati (functionale) de semnalizare, insa nimic
mai mult nu este cunoscut despre structura interna.
Metode generale de investigare
sistemica
Ce studiem ?
(sub)sisteme senzoriale: cum raspund
neuronii la prezentari ale diferitilor stimuli

(sub)sisteme motorii: cum raspund

neuronii in timpul pregatirii si executarii
miscarilor
Sistem simplu, sistem complex
Sisteme simple (ex: musca, broasca ):
Relatii de determinare directe (sa cablate) intre informatia
senzoriala si comortament (actiunile motrice)
Informatia senzoriala (associatii simple) comportament

Sisteme complexe:
Implica luarea de decizii

asociatii complexe memorie

Informatia senzoriala gandire comportament

analiza complexa a features reprezentari mentale

Interfata creier-masina (BMI)
Receptor Creier Efector

Outputbrain-machine
Input brain-machine
Robot
Cyborg ! interface
interface
 Input/Output BMI

Principalele probleme in interfata creier-masina:

Alegerea corespunzatoare a ariilor corticale cu care se

face interfatarea
Cunoasterea codurilor care pe care le folosesc
neuronii
Codarea/decodarea informatiei in timp real
Realizarea unei conexiuni fizice compatibila biologic si
stabila intre circuitele electronice si neuroni
 Arii corticale pentru
conectarea BMI
Input BMI
cortexul senzorial primar (V1 etc)
Output BMI
preluarea comezilor:
cortexul motor
preluarea intentiilor:
cortexul pre-motor
cortexul pre-frontal
 Comenzi vs. Intentii
in Output BMI
16,000

Comenzi:
hand

activity

15,000

Y
14,000
Serruya et al. (Nature 2002)
3.5deg/1,000units

13,000
8,000 9,000 10,000 11,000
X
O maimuta rhesus a fost antrenata sa miste un cursor:
cu mana, folosind un touch-screen
cu ajutorul unei arii de electrozi implantata in aria corticala
spcifica mainii a cortexului motor primar
Problema: comenzile motorii tind sa evoce miscari ale
mainii care au fost incomplete sau suprimate volunatar,
fapt care genereaza semnale de feedback contradictorii.
 Comenzi vs. Intentii
in Output BMI
Preluarea intentiilor:
Trebuie sa ne conectam in cortexul prefrontal
(PFC)

Intrebari
Reprezinta cortexul prefrontal o alegere mai buna
decat cortexul motor ?
Poate furniza un semnal la fel de precis ca si
cortexul motor ?