C7.1-Perspective Suport 2014-15 PDF

anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof.
ana maria ZAHARIADE

A L O rhitectura ocuire ras
cursul 12
PERSPECTIVE SUPORT
anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE
locuire un concept n discuie
APLICAREA PREDOMINANT A MODELELOR + INTERESELE ECONOMICE
PROGRESIST: Urbanismul liber i marile ansambluri; Raionalizarea apartamentului; Urgena la scar
mare: industrializare i prefabricare; Schema logic rigid care pornete de la interior spre exterior (de la
apartament ctre ora)
CULTURALIST: Dispersarea oraul n teritoriu; Diluarea acelor caracteristici care dau pulsul oraului
Consumul de teren i de resurse pentru visul locuinei n natur; Schema formal relativ rigid care caut s
defineasc spaii controlabile, comensurabile, la scara omului i a comunitii.
Acestea rmn scheme formale ale gndirii arhitecturale care, n teorie, rezolv problema locuirii
exerciii/teme de proiectare n relaie cu politicile de locuire.

AU PRODUS O REALITATE RELATIV ASEMNTOARE:

Locuina nalt simbol al noii Europe dup rzboi, privit cu ncredere n ideile MM ca viaa oamenilor
se poate imbunatati prin inventarea unui nou ambient urban blocurile (locuinele plurifamiliale), urmnd cu
precdere noua regul urban n marile ansambluri, = cel mai vizibil i mai uniform rspndit produs al
urbanismului european i cea mai frecvent tipologie european de locuire construit vreodat.
Locuina din periferie simbol al noii Europe de consum, repliere i refugiu n mirajul raiului individual
asemenea ansambluri de locuine individuale n periferii prolifereaz odat cu creterea oraelor i se
acutizeaz ca alternativ la viaa n marile ansambluri;
n Romnia devin o mod ncepnd cu sfritul anilor 1990 i se justific prin a fugi de la bloc
DIRECIILE ACTUALE N PROIECTARE
SUB SEMNUL REACIEI FA DE:
alienarea proiectant - locuitor/utilizator
spaiul urban nedifereniat al urbanismului liber + dezvoltarea pe nlime, dar i al ntinderii
nspre periferii + dezvoltarea orizontal
srcia tipurilor i inadecvarea lor la diversitatea modurilor de via i culturilor locale
monotonia formal
neglijena ecologic (consumul energetic mai nti)
PE TEMEIUL CREAT DE:

identificarea i contientizarea disfunciilor marilor ansambluri
problemele sociale rezultate din recesiunea economic a anilor 1970-80
creterea nivelului de trai, o nou bunstare i noi aspiraii create de societatea de consum
GNDIREA CONTEMPORAN A LOCUINEI URBANE

ATT PRACTICA, CT I MODUL DE A GNDI PROIECTUL, NU MAI CAUT S RSPUND
UNOR MODELE TEORETICE, CI REALITII SPECIFICE (NEVOI, NEMULUMIRI, ASPIRAII,
POSIBILITI, CULTURA LOCAL )
CUTRI LA TOATE NIVELURILE
LA NIVELUL APARTAMENTULUI / UNITII LOCATIVE
LA NIVELUL GRUPRII
LA NIVELUL ORAULUI, AL STRATEGIILOR I AL POLITICILOR DE LOCUIRE
CONCEPTE CHEIE LA TOATE NIVELURILE

varietate adaptat modurilor de via,
flexibilitate,
personalizare,
economisire de energie,
vecintate, apropriere, apartenen, participare,
mixitate, urbanitate, continuitate cu tradiia locului,
identitate,
respectul fa de mediu, sustenabilitate

pe fondul culturii moderne a locuinei

pe fondul aportului dat de tiinele sociale/umaniste
direcii de cutare desprinse din
practica critic/reflexiv/responsabil
se caut:
ALTE EXPRESII ARHITECTURALE opuse monotoniei stilului internaional
RECURSUL LA TRECUT fie doar n expresia arhitecturii, fie prin revenirea la / nvarea din
morfologia urban tradiional (tipomorfologia, strad, grdin)
LOCUINA INTERMEDIAR
FOLOSIREA FONDULUI EXISTENT (docuri, loft-uri)
REABILITAREA FONDULUI EXISTENT (de la marile ansambluri la vechi cartiere industriale ...)
PERSONALIZAREA opus omului abstract
VARIETATEA adaptat modurilor de via opus uniformitatii
RECURSUL LA TRADITIILE SPECIFICE ALE LOCUIRII dar i adaptarea la noile moduri de via
(nlocuirea familiei cu grupul domestic)
FLEXIBILITATEA ca metod de realizare a varietii
IMPLICAREA LOCUITORILOR / PARTICIPAREA opus proiectrii de tip top-down
MIXITATEA opus segregrii funcionale i mai apoi, ghetoizrii/gentrificrii
CONVIVIALITATEA ... rectigarea unei forme de urbanitate care se opune lipsei vieii comunitare
i publice din marile ansambluri, dar i periferii
SUSTENABILITATEA
Concursurile Europan (1988 )
e1 Schimbarea modului de via i arhitectura locuinei

e2 A locui n ora
e3 Acas n ora
e4 Construind oraul peste ora
e5 Noi peisaje de locuit
e6 ntre orae
e7 Provocarea suburban
e8 Urbanitate european: Proiecte strategice
e9 Urbanitate european: Oraul durabil i noile spaii publice
e10 Urbanitate european: Inventarea urbanitii
e11 Rezonana teritoriilor i a modului de via
e12 Oraul adaptabil
e13 Oraul adaptabil 2: Organizare spontan Partajare Proiect (Proces)
schimbare recent a accentului dinspre problematizarea locuinei n relaie cu noile moduri de via,
ctre gruparea locuinelor n jurul unor amenajri publice. Rezult fragmente de ora (vecinti,
cartiere) unde temele contemporaneitii sunt tratate transversal: noul tip de locuin + modul de
via pe care l permite + viaa social pe care gruparea o stimuleaz + resursele economice
implicate n realizare i exploatare + sustenabilitatea interveniei +++
locuirea
GNDIREA MODERN A LOCUIRII URBANE (DE MAS, prin fora numrului mare) s-a constituit,
n jurul a dou idei tari, care rmn in continuare la fel de valabile:
INDIVIDUL (cu nevoile lui minime care s-i redea demnitatea) i
COMUNITATEA URBAN (spiritul comunitar).
La acestea se adaug dou mari probleme ale contemporaneitii:

NUMRULUI MARE
PROBLEMATICA SUSTENABILITII
ce face arhitectul?
e mulumit cu ce gndete singur ?
poate gndi singur problema locuirii ?
1955-60: Aldo van Eyck - ORFELINATUL DIN AMSTERDAM
The building is constructed out of two sizes of modules, a smaller size for the residences, and a larger size for community
spaces. The modules consist of four round columns at the corners with a domed roof of pre-cast concrete on top. The floor is
also concrete. The many facades in the building are either a glass wall or a solid wall made with dark brown bricks.
Within the Orphanage, units of program are laid out on an orthogonal grid. The units project off two diagonal paths so that each
unit has multiple exterior facades. By projecting off of a diagonal within the grid, van Eyck creates an equal amount of negative
spaces from the positives hes formed. Each individual unit is then neighbored by its own outdoor space.
http://www.archdaily.com/151566/ad-classics-amsterdam-orphanage-aldo-van-eyck/
ORFELINATUL DIN AMSTERDAM
a balance of forces to create both a home and small city on the outskirts of
Amsterdam.
1962 - n eseul Steps Toward a Configurative Discipline: a house must be like a small
city if its to be a real house, a city like a large house if its to be a real city.
Rspunsul lui la problema multitudinii a fost o nou disciplin

configurativ a proiectului, care
- pune n oper polariti experimentate ca mare/mic, muli/
puini, nuntru-nafar, cas-ora etc.,
pe care ncerca s le reconcilieze ca fenomene gemene,
- trasee labirintice opuse rigorii raionaliste,
- noiunea de prag ca element simbolic de legtur ntre
fenomenele-gemene etc.
EXPERIENTA CASEI-ORAS
IDEEA DE ORDINE
LABIRINTIC,
SPATII ALE EXPERIENTEI,
PRAGURI...
IDEEA DE ORDINE LABIRINTIC
IMPORTANA PRAGULUI
IMPORTANA PRAGULUI
EXPERIENTE SPATIALE DIFERENTIATE
ALDO VAN EYCK (1918-1999)
Protesteaz mpotriva mentalitii reductive a CIAM-urilor de dup
rzboi, care amenin motenirea micrii moderne i dezvolt o
atitudine critic fa de abstraciunea alienant a MM, pe care o
atac la rdcinile ei, graie experienei antropologice proprii.
Inspirat de contactul direct cu cultura dogonilor din Mali i
interesului pentru aspectele eterne ale formei construite, propune
un mod de gndire pe care l consider mai adevrat i mai
apropiat de nevoile complexe ale individului i societii:
As he explained at the final CIAM congress in 1959 at Otterlo, Aldo van Eyck intended his work to be based on three great
traditions: the classical, the modern and the archaic. He visualized his credo with a striking two-circle diagram. This clearly
defined realm is connected with a different one, the reality of human relationships which is summarized in the right-hand circle
by a picture of dancing Kayap Indians. The dancers bodies join to form a circular - or rather spiral - human wall around an
open centre that expands or shrinks as the spiral relaxes and tightens in the rhythm of the dance. Architecture has to deal with
this constant and constantly changing human reality, i.e. not only with what is different from the past, but also with what has
remained the same.
Inspirat de contactul direct cu cultura
dogonilor din Mali, propune un mod de
gndire pe care l consider mai adevrat
i mai apropiat de nevoile complexe ale
individului i societii.
Omul este mereu i peste tot esenialmente acelai. El

are aceleai posibiliti mentale, chiar dac le
utilizeaz diferit, n acord cu originile sale culturale i
sociale, n acord cu modul de via specific din care
pentru o raiune sau alta face parte. Arhitecii
moderni revin mereu la ceea ce este diferit n epoca
noastr, n asemenea msur nct au pierdut
noiunea a ceea ce nu este diferit i a ceea ce
rmne mereu esenialmente acelai.
Cultura occidental se identific n mod obinuit cu
civilizaia n sine, bazndu-se pe ipoteza pontifical c
orice nu este la fel ca ea este o deviaie mai puin
avansat, primitiv sau, cel mult, interesant din punct
de vedere exotic, desigur dac este observat de la o
distan care impune respect.
ALDO VAN EYCK
Mi se pare c prezentul, trecutul i viitorul trebuie s fie active n
interiorul spiritului ca un continuum. Dac nu, artefactele pe care le
producem vor fi lipsite de profunzime temporal i de perspectiva de
asociere
Azi, arhitecii au o nevoie patologic de schimbare, considernd
[trecutul] ca fiind ceva la care fie se opun, fie alearg dup el, sau,
eventual, ceva pe care l pstram cu noi. n toate aceste cazuri avem
tendina s separm trecutul de viitor, rezultatul fiind acela c
prezentul devine inaccesibil emoional, fr dimensiune temporal.
Nu-mi place atitudinea sentimental de anticar fa de trecut, aa
cum nu-mi place nici atitudinea tehnocratic sentimental fa de
viitor. Ambele sunt fondate pe o noiune de timp static, de ceasornicar
(acesta este un aspect pe care l au n comun i paseitii i
tehnocraii); atunci - pentru a schimba atitudinea s ncepem cu
trecutul i s descoperim c, totui, CONDIIA UMAN NU S-A
SCHIMBAT.
STRUCTURALISMUL OLANDEZ
Muli dintre studentii lui van Eyck,

printre care Herman Hertzberger i Piet
Blom sunt cei mai cunoscui, au fost
inflamai de noul concept configurativ,
ncercnd s pun n proiect un
echilibru dintre o organizare spaial
ierarhic structurat i o imagine
arhitectural non-ierarhic.
PIET BLOM, Rotterdam

HERMAN HERTZBERGER
HERMAN HERTZBERGER
n loc de prototipuri care sunt interpretri colective ale
modurilor de via individuale, ar trebui s cutm
prototipuri care fac din interpretrile individuale
moduri colective posibile; adic, trebuie s facem n
aa fel nct casele noastre s se asemene n aa fel
nct fiecare s-i poat dezvolta propria interpretare
a modelului colectiv
Pentru c este imposibil (ca totdeauna, de altfel) s
producem ambiana individual care s convin cu
exactitate tuturor, trebuie s cream posibilitatea unei
interpretri personale, modelnd lucrurile astfel nct
ele s poat fi realmente interpretabile.
GIANCARLO DE CARLO (1919-2005)
Din paginile revistei Spazio e societa pe care o fondeaz
i conduce, ca i a ILAUD (International Laboratory of
Architecture and Urban support Design), nc activ :
"Cum poate fi continuat astzi cutarea pe tema

locuirii?
E nevoie s cutm locuinele ale cror valori implic
(cointereseaz) colectivitatea i o fac mai bun.
Locuinele trebuie s rspund pe deplin diverselor

culturi ale comunitii, diverselor moduri de locuire a
spaiilor private i a spaiilor urbane, diverselor moduri de
a tri dimensiunile individual, familial i colectiv.
Ii elabora proiectele plecnd de la conflictele inerente

care interveneau in situ, ca i n contextul istoric al
arhitecturii.
GIANCARLO DE CARLO
locuine sociale - Mazzorbo, Venetia

GIANCARLO DE CARLO
Un spaiu nu poate deveni un loc dac omul (i modul n care acesta l folosete) nu l triete, nu
l schimb, nu l consum, nu l transform, nu i confer o identitate care l face diferit de orice alt
spaiu i loc; s l facem, aadar, organic i coerent cu ritmurile naturii."
GIANCARLO DE CARLO
GIANCARLO DE CARLO
Cartierul Matteotti - Terni, anii 1970
GIANCARLO DE CARLO
Arhitectura este cea care trebuie s se adapteze oamenilor, nu invers."
1. It is useless to consider the house except as a part
of a community owing to the inter-action of these on
each other.
2. We should not waste our time codifying the
elements of the house until the other relationship has
been crystallized.
3. 'Habitat' is concerned with the particular house in
the particular type of community.
4. Communities are the same everywhere.
(1) Detached house-farm.
(2) Village.
(3) Towns of various sorts (industrial/admin./special).
(4) Cities (multi-functional).
5. They can be shown in relationship to their
environment (habitat) in the Geddes valley section.
6. Any community must be internally convenient-have
ease of circulation; in consequence, whatever type of
transport is available, density must increase as
population Increases, i.e. (1) is least dense, (4) is most
dense.
7. We must therefore study the dwelling and the
groupings that are necessary to produce convenient
communities at various points on the valley section.
8. The appropriateness of any solution may lie in the
field of architectural invention rather than social
anthropology.
Holland, 1954
1954 - Statement on Habitat/ Doorn Manifesto

PERSPECTIVA ANTROPOLOGIEI
Ce poate spune antropologia/sociologia
despre locuire azi?
Arhitecii vd locuine
Antropologii vd locuitori
anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM courtesy Vintil Mihilescu, prezentare
prof. ana UAUIM, 2014
maria ZAHARIADE
CTE CEVA DESPRE ANTROPOLOGIE
(Dup Anthropologie in MERLIN, Pierre, CHOAY, Francoise, Dictionnaire de lurbanisme et de
lamnagement, PUF, 2000)
ANTROPOLOGIA (etimologic: stiinta sau descriere a omului) este un cimp disciplinar relativ nou
cu metode proprii de cercetare - care, la inceput, a studiat caracterele anatomice, fizionomice si
biologice ale omului considerat in seria animala.
Termenul a fost mai intii folosit in teologie, incepind cu secolul al XVII-lea,, pentru a desemna actiunea de a
vorbi in mod uman despre lucrurile divine.
La sfirsitul secolului al XVIII-lea, Kant ii consacra folosirea in filozofie si imparte antropologia in teoretica
(cunoasterea omului in general si a facultatilor lui), pragmatica si morala (1798).
Din ultimul sfert al secolului al XIX-lea, cuvintul desemneaza studiul omului ca reprezentant al lumii
naturii, zoologie a speciei umane. Aceasta acceptiune este astazi specificata prin adjectivul fizic,
antropologia in general regrupind, impreuna cu antropologia fizica, un ansamblu de discipline
(arheologie, preistorie, dar si lingvistica, folclor, etnologie) care studiaza omul in calitate de
subiect apartinind lumii culturii.
Astzi, nelegem prin antropologie ansamblul tiintelor care studiaz omul.
Fiind foarte legat de observaia de teren, pentru care i-a dezvoltat propriile metode de investigare,
antropologia se prezint mai degrab ca un ansamblu de studii, de teorii pariale, n curs, care studiaz
omul i diferitele comuniti umane i pun n lumin caracteristice distinctive ale produciilor i
comportamentelor culturale i sociale ale acestora.
Inca de la inceputurile lor, sociologia si etnologia au incercat sa repereze corelatiile dintre structura sociala si
amenajarea spatiului, corelatii utilizate de diferitele comunitati umane.
Diversele asezari umane, sate permanente sau asezari temporare, inscriu pe sol separari intre familii, intre clanuri, intre
sefi si simpli locuitori, intre preoti si credinciosi. Astfel de indicii sint folosite, de altfel, si de arheologi atunci cind
sapaturile ii pun in fata urmelor unei asezari si ipotezele privind caracterul diferentiat sau nu, ierarhizat sau nu, a
grupului care locuia asezarea, capata o importanta decisiva pentru interpretarea urmelor gasite. In plus, un mare
numar de civilizatii dintre care cea chineza este cea mai cunoscuta isi amenajeaza spatiul umanizat in conformitate
cu principalele credinte religioase si cosmogonice, trasind strazi, construind palate si temple, marcind punctele
cardinale etc., astfel incit peisajul construit in acest fel exprima un simbolism rafinat si actiunile oamenilor capata
valoarea unor gesturi rituale.
Antropologul care studiaza atent spatiul unui grup uman poate deci sa citeasca in el nu numai organizarea
sociala, dar si multe dintre reprezentarile ei. Mai mult, depasind cadrul asezarii, se face distinctia intre diferitele
tipuri de spatii umanizate.
In fine, spatiul se poate defini in maniera sociologica ca fiind aria pe care o acopera toate relatiile sociale ale
unei comunitati determinate (etnie, grup lingvistic, etc.)
(Din Anthropologie de lespace in MERLIN, P., CHOAY, Fr., Dictionnaire de lurbanisme et de lamnagement, PUF, 2000)
ANTROPOLOGIA CULTURALA studiaza institutiile si tehnicile dezvoltate in diversele societati/comunitati:
Antropologia cauta (...) sa elaboreze stiinta sociala a observatului (Claude Levi-Strauss). Cimpul ei de studiu,
foarte pragmatic, se suprapune astfel, cel putin partial, peste etnologie (rurala sau urbana), peste geografia
culturala, etc.
Antropologia sociala incearca sa studieze comparativ variatele niveluri ale vietii sociale (politica, economica, de
rudenie, etc.), observata in diversele tipuri de societati. Scopul este stabilirea legilor generale ale vietii in
societate, valabile atit in societatile primitive cit si in cele moderne.
Antropologia culturala se preocupa in special de problemele relativismului cultural (cercetarea elementelor de
originalitate ale fiecarei culturi), prin studiul raporturilor dintre diversele niveluri ale unei societati si prin
transmisia culturii. Foarte popular la antropologii americani, termenul a fost introdus relativ recent in Franta,
unde alaturi de cel de antropologie sociala era cuprins in etnologie (cf. Levi-Strauss, Anthropologie
structurale, 1958, cap. 1).
De fapt, frontierele dintre cele doua sint destul de vagi, pentru ca acestea rezulta mai degraba din ordinea in
care e condusa analiza cimpului investigat.
In ceea ce priveste habitatul si urbanismul, antropologia sociala se ocupa mai ales sa gaseasca legile
care administreaza modurile de a locui si evolutia lor in toate societatile. Antropologia culturala se
concentreaza asupra trasaturilor specifice ale habitatului unei societati, considerat ca un fapt social
comprehensibil numai in relatie cu celelalte caracteristici religioase, simbolice, ecologice, economice
etc., ale acestei societati.
(Din Anthropologie de lespace in MERLIN, P., CHOAY, Fr., Dictionnaire de lurbanisme et de lamnagement, PUF, 2000)
PERSPECTIVA SOCIOLOGIEI
1838, la filosoful francez Auguste Comte n Cours de philosophie
postive, 1830-1842
DOMENIUL SOCIOLOGIEI este realitatea sociala n procesualitatea
devenirii si stabilitatii ei. n mod concret, obiectul sociologiei l
constituie studiul colectivitatilor umane si al relatiilor interumane din
cadrul acestora, precum si examinarea comportamentului uman n
grupuri si comunitati umane.
SOCIOLOGIA se poate defIni ca ramura tiinelor umane care caut s
neleag i s explice impactul dimensiunii sociale asupra
reprezentrilor (modurilor de a gndi) i asupra comportamentelor
(modurilor de aciona) umane.
Obiectele de cercetare: n general, regulile sociale i procesele care i
leag i separ oamenii, nu numai ca indivizi dar i ca membri ai
asociaiilor, grupurilor i instituiilor. Sociologii se intereseaz de:
munc, familie, media, tipuri de relaii umane, raporturi de gen,
statuturi i funciuni, religii, forme de cultur i etniciti
STUDIAZ REALITATEA SOCIAL DINCOLO DE ASPECTELE EI
PARTICULARE: cunoasterea, explicarea si ntelegerea stiintifica a
structurii si functionarii societatii globale + relatia dintre individ si
societate sub toate aspectele.
A dezvoltat metode proprii de analiz (studii empirice: interviul,
sondajul de opinie i observaia social) i metode de prelucrare ale
datelor astfel obinute.
ANTROPOLOGIE N ARHITECTUR
Antropologia i-a fcut intrarea n arhitectur ca o alternativ cerut de eecul social i ambiental
al arhitecturii moderne, de incapacitatea ei de a rspunde necesitilor reale ale oamenilor
(ambele traduse i ntr-o criz de credibilitate a arhitecturii).
De aici,
obligativitatea gsirii altor modaliti de nelegere a sensului relaiei omului cu lumea i o
reorientare a proiectrii de arhitectur, pentru care antropologia poate da indicaii (cel puin
pariale) prin nelegerea altor culturi i sisteme de valori i a felului n care ele funcioneaz, i
prin recunoaterea etnocentricitii proprii i a limitelor propriei culturi.
n introducerea perspectivei antropologice in arhitectura, un rol deosebit l-au jucat, de la sfirsitul

anilor 1950, scoala structuralista olandeza (arhitectul Aldo van Eyck), structuralismul francez
(Claude Levi-Strauss), studiile tipologice italiene etc.
DOU CRI:
Edward T. Hall, THE HIDDEN DIMENSION, 1966
Amos Rapoport, HOUSE, FORM AND CULTURE, 1969
De atunci, influenta stiintei despre om asupra cercetarilor teoretice privind arhitectura si urbanismul s-a
dezvoltat in trei directii principale:
Punerea la punct a problemelor tinind de orientare, de definire a teritoriului necesar individului si
comunitatii si - mai general - a raportului omului cu ambientul. In aceste demersuri confruntarea cu
comportamentul animalelor (antropologia comparata, etologia, arhitectura zoologica) a jucat un rol important.
Evidentierea anumitor constante ale asezarii umane, prin confruntarea spatiului cu variabilele proprii
fiecarei culturi (antropologia culturala, etnologia, in conexiune cu psihologia, Gestalttheorie, etc.)
Verificarea statistica si ordonarea istorica si teoretica ale necesitatilor sociale si simbolice ale
individului, familiei si comunitatii (legat de sociologie)
Toate aceste diverse abordari teoretice, cu aplicatii atit in intelegerea arhitecturii cit si in abordarea proiectului de
arhitectura, converg spre recuperarea valorilor umane legate de productia si utilizarea spatiilor.
Edward T. Hall, THE HIDDEN DIMENSION, 1966
Limba este mai mult decit un simplu mijloc de comunicare a gindului: ea
constituie un element major in formarea gindirii. In plus, [...] chiar modul in
care omul isi percepe mediul inconjurator este programat de limba pe care
o vorbeste [...] Autorul demonstreaza apoi ca aceasta este valabil si pentru
restul conduitelor/comportamentelor umane si pentru cultura in general.
S-a crezut multa vreme ca experienta este un bun comun al
oamenilor si ca este oricind posibil sa se comunice cu o alta fiinta umana
facindu-se referinta directa la experienta practica, evitind astfel limba si
cultura. Aceasta ar presupune ca daca doi oameni sint supusi aceleiasi
experiente, informatii virtual similare ar fi furnizate de fiecare creier si ca
fiecare creier le-ar inregistra in acelasi fel - ceea ce s-a crezut multa vreme.
Ori, cercetarile proxemice (parte a semioticii care studiaza felul in care
fiintele si mai ales omul utilizeaza spatiul, n.n.) arunca un mare semn de
indoiala asupra acestei ipoteze, in mod special in cazul culturilor diferite.
[Se demonstreaza apoi ca] Indivizii apartinind unor culturi
diferite, nu numai ca vorbesc limbi diferite, dar, mai ales, locuiesc lumi
senzoriale diferite.
Selectia datelor senzoriale insemnind admiterea unor elemente
si eliminarea altora, experienta umana va fi perceputa in mod foarte diferit
de la o cultura la alta, conform diferentelor de structura ale sitei perceptive
specifice diverselor culturi.
Ambientele arhitecturale si urbane create de om sint
expresia acestui proces de filtraj cultural.
Pleac de la studiul arhitecturii vernaculare, n care casa i aezarea sunt
privite ca expresie direct a modului de via i al sistemului de valori ale unui
grup/societi tradiionale.
Pe baza cercetrilor de teren n societi tradiionale, demonteaz/relativizeaz
teoriile deterministe curente privitoare la forma pe care o ia casa i aezarea
nici clima i nevoia de adpost, nici materialele i tehnologia, nici relieful i
situl, nici condiionrile economice, ca factori materiali, nici religia ca factor
spiritual nu pot fi unici determinani ai formei.
FORMA ESTE TOTDEAUNA REZULTATUL UNEI ALEGERI in cadrul

interactiunii om-mediu, in care:
mediul ofera anumite posibilitati si conditii
omul alege, dupa anumite criterii.
ALEGEREA ESTE INFLUENTATA DE:
factori primari = un filtru de natura socio-culturala;
factori modificatori cu diferite grade de constringere.
FACTORII MODIFICATORI SI GRADELE LOR DE CONSTRINGERE au
propria dinamica istorica:
In trecut (si in societatile traditionale actuale): relieful, clima, tehnicile si
materiile prime limitate, lipsa surplusului economic, forta traditiei.
Azi, in societatile moderne:
- unele din cele anterioare dispar sau sint compensate de dezvoltarea
tehnologica (discutie despre masura compensarii si cu ce pret);
- se adauga: densitatea si numarul mare, institutionalizarea controlului prin
coduri, regulamente, legi, organismele de planificare, zoning-ul, exigentele
financiare ale bancilor, societatilor de imprumut, companiilor de asigurare, etc.
Dar, oricite constringeri ar exista, exista totdeauna si o posibilitate de alegere.
Cercetarile antropologice ne arata ca
LOCUINTA SI ASEZAREA SINT MIJLOACE CONCRETE PENTRU PERPETUAREA MODULUI DE VIATA
SPECIFIC SI CARE
TRADUC ASPIRATIA UNUI GRUP UNIFICAT LA UN AMBIENT IDEAL (DE NATURA SIMBOLICA).
Prin acestea, ele sint expresia manifesta a importantei acordate diferitelor aspecte ale vietii si a
diferitelor moduri de a percepe realitatea.
RELATIA CASA-ASEZARE REFLECTA sintetic atitudinile culturale specifice ale diverselor grupuri umane privind
nevoia de intimitate, teritorialitatea si separarea domeniilor si relatiile sociale din interiorul asezarii.
Foarte schematic, se pot trasa doua pozitii/traditii limita:
(1) aglomerarea este privita ca totalitate a cadrului de viata in care locuinta reprezinta numai o parte
mai concentrata si mai privata
Este specifica grosso-modo culturilor de factura europeana, desigur cu mari variatiuni culturale.
In acest caz, tranzitia public-privat este deosebit de importanta: ideea de praguri succesive si a spatiilor divers
investite, care se deschid unele spre altele (ex. Satul romanesc, a se citi in acest sens Ernest BERNEA, Spatiu,
timp si cauzalitate la poporul roman).
(2) locuinta este totalitatea cadrului de viata, iar aglomerarea este vazuta numai ca un tesut conectiv,
strict functional, de acces la casa, cimp, fintina, cladire de cult etc.
Este specifica mai ales culturilor de factura ne-europeana.
Desigur, exista variatiuni mari in interiorul acestei scheme.
In ambele cazuri pragul este un element de maxima importanta.
Cultura urbanistica moderna pare sa fi favorizat mai degraba cea de a doua schema, ceea ce intra in
contradictie cu traditia de factura europeana.
RELATIA CU NATURA:
In termeni antropologici, se pot distinge in mare trei tipuri de atitudini care stau la baza inter-relatiei omului cu
natura (cuprinznd si situl/teritoriul) in cadrul edificarii habitatului.
Relatia e pusa n termeni de Mine-Tine si Mine-Acesta, care, dupa anumiti autori, ia din punct de vedere istoric
trei forme:
religioasa si cosmologica;
simbiotica;
utilitara.
n primele doua cazuri, natura si peisajul snt un Tu, iar relatia este personala, se lucreaza impreuna cu natura/
situl; pe cnd n al treilea, natura este un Acesta, un obiect asupra caruia se lucreaza, eventual o sursa de
exploatat. Acest al treilea tip de atitudine nseamna o modificare fundamentala a relatiei, indiferent cind apare
ea.
CONCLUZIA PRIMEI PARTI:

1. Modul de via se ntinde totdeauna (n feluri diferite) peste limitele locuinei.
2. Ca s poat fi ntr-adevr neleas, locuina trebuie considerat ca o parte a unui sistem social, cultural i
spaial care nglobeaz modul de via, casa, aezarea i mediul natural nconjurtor.
E de vzut msura n care diversele aspecte care au reieit pn acum sunt valabile i n societatea
modern i trebuie nelese i puse n proiect. Ceea ce ridic anumite ntrebri, despre
PERSISTEN I SCHIMBARE N NATURA UMAN I A INSTITUIILOR UMANE
PERSISTEN I SCHIMBARE N NATURA UMAN I A INSTITUIILOR UMANE

NATURA BIOLOGIC A OMULUI = FACTOR DE PERSISTEN
Corpul i fiziologia omului s-au schimbat foarte puin; anumite nevoi sunt permanente, chiar dac sunt
interpretate diferit n diverse culturi.
Dac efectiv exist anumite ritmuri nnscute, anumite nevoi i anumite reacii care nu se schimb,
atunci nu e posibil o relativitate total i exist elemente de valabilitate universal n anumite forme
construite.
PERCEPIA I COMPORTAMENTUL AU O NATUR DUAL (pe de o parte, nnscut, pe de alta parte,
cultural) = factori att de persisten ct i de schimbare.
Prezint aspecte de perenitate (prin baza lor fiziologic i psihologic nnscut i de mare generalitate),
dar i de schimbare, prin modul n care culturile specifice le confera structur i semnificaii variate i
schimbtoare.
Aa cum reiese din studiul modului n care diversele culturi se aeaz, i iau n posesie i i
edific spaiul:
o1. Exist o serie de nevoi umane cu grad mare de generalitate care sunt permanente i
eseniale;
o2. Pe de alt parte, formele pe care aceste nevoi eseniale i generale le iau sunt
condiionate cultural, deci sunt variabile de la cultur la cultur i schimbtoare n timp i
prezint o mare specificitate.
o3. Locuina i aezarea sunt mijloace mai mult sau mai putin fericite de a le rspunde.
NEVOI UMANE CU GRAD MARE DE GENERALITATE, PERMANENTE I ESENIALE:

- nevoile biologice fundamentale,
- nevoia de stimulare i satisfacie senzorial,
- nevoia psihologic de securitate,
- nevoia de comunicare,
- impulsurile religioase i rituale,
- tendina de creare a simbolurilor,
- nevoia de identitate,
- instinctul teritorial i nevoia de intimitate.
Ele sunt valabile n toate societile i n toate timpurile; doar c sunt mai greu de urmrit n
societatea modern.
Uneori formele de manifestare a acestor nevoi sunt total atipice; de exemplu, diversele forme laice
pe care le pot lua n societatea modern impulsurile religioase i rituale, dar aceasta nu nseamn
c ele au disprut.
De aici rezult ct de important este

nelegerea naturii simbolice a relaiei omului cu
mediul su de via,
a dimensiunilor ascunse
a felului n care omul locuiete
(se situeaz n lume mpreun cu ceilali).
a felului n care omul locuiete / se situeaz n lume ...
locuire n arhitectur: cutri
Ce ne poate face s ne simim ACAS ca experien spaial?

Cum proiectm avnd n vedere modul n care oamenii i triesc semnificativ spaiul?
IATA CE PUTEM AFLA DE LA ANTROPOLOGI:
Multumesc pe aceast cale
Domnului Vintil Mihailescu, sociolog, profesor SNSPA, cercettor,
care mi-a pus la dispozitie prezentarea de anul trecut.
FATA DE ACESTE TENDINTE, NOI?
Avem nite oameni/locuitori cu valorile, nevoile i aspitaiile lor. Avem o serie de specialiti care ne
pot da informaii despre acetia; avem i studii.
NU NE OSTENIM SA LE AFLAM.
Avem un ora cu moduri specifice de locuire, cu o oarecare tradiie, cu spaii specifice...
NU L CUNOATEM I NU PARE SA NE INTERESEZE.

Nu avem o clasa politic preocupat de chestiunea locuirii.
NU II PRESAM PE POLITICIENI.
PROFESIA NOASTRA PARE SA SE REZUME LA A FACE
UN PROIECT DE LOCUIRE PE TEMA DATA
Ascultam doar de logica financiar a promotorilor, fr alt viziune, pe care nu i ingrdete suficient
legea / administraia, i i stimuleaz corupia.
REZULTATUL PREDOMINANT?
REZULTATUL PREDOMINANT?
DE EXEMPLU,
CONFORT CITY
(se poate admira n drum spre mare)
Apartamente incredibil de MARI

pentru orice animal de companie,
la PRETURI MINUSCULE!
- Garsonier: 34,76 mp, teras de ase mp.
- Apartament de dou camere: ntre
43,68mp si 64,48 mp, terase de 6 sau 16
mp.
- Apartament cu trei camere: de 89,83 sau
92,04 mp, teras de 6 sau 14,55 mp.
V RECOMAND: Vinea, Vladimir, Ansamblurile de

locuine colective noi din Bucureti. Imaginar i
realitate n configurarea locuirii i a spaiului
comunitar neconstruit,
in ACUM 4, DOSARE BUCURETENE
CE VETI FACE VOI?
anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

?
prof. ana maria ZAHARIADE
deocamdat,
VA URAM SUCCES IN SESIUNE!

C7.1-Perspective Suport 2014-15 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C7.1-Perspective Suport 2014-15 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof.

ana maria ZAHARIADE

PE TEMEIUL CREAT DE:

GNDIREA CONTEMPORAN A LOCUINEI URBANE

CONCEPTE CHEIE LA TOATE NIVELURILE

pe fondul culturii moderne a locuinei

e1 Schimbarea modului de via i arhitectura locuinei

La acestea se adaug dou mari probleme ale contemporaneitii:

Rspunsul lui la problema multitudinii a fost o nou disciplin

Omul este mereu i peste tot esenialmente acelai. El

Muli dintre studentii lui van Eyck,

PIET BLOM, Rotterdam

"Cum poate fi continuat astzi cutarea pe tema

Locuinele trebuie s rspund pe deplin diverselor

Ii elabora proiectele plecnd de la conflictele inerente

locuine sociale - Mazzorbo, Venetia

Arhitectura este cea care trebuie s se adapteze oamenilor, nu invers."

1954 - Statement on Habitat/ Doorn Manifesto

n introducerea perspectivei antropologice in arhitectura, un rol deosebit l-au jucat, de la sfirsitul

FORMA ESTE TOTDEAUNA REZULTATUL UNEI ALEGERI in cadrul

CONCLUZIA PRIMEI PARTI:

PERSISTEN I SCHIMBARE N NATURA UMAN I A INSTITUIILOR UMANE

NEVOI UMANE CU GRAD MARE DE GENERALITATE, PERMANENTE I ESENIALE:

De aici rezult ct de important este

a felului n care omul locuiete / se situeaz n lume ...

Ce ne poate face s ne simim ACAS ca experien spaial?

NU L CUNOATEM I NU PARE SA NE INTERESEZE.

Apartamente incredibil de MARI

V RECOMAND: Vinea, Vladimir, Ansamblurile de

anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM

VA URAM SUCCES IN SESIUNE!

S-ar putea să vă placă și