ECONOMICS

Categoria economic reprezint o abstracie tiinific, o notiune care reflect una din componentele relaiilor
economice.
Economia este o tiin social care cerceteaz baza economic a societii umane. Ea analizeaz modul n care
societatea administreaz resursele relativ limitate pentru satisfacerea nevoilor umane nelimitate.
Activit.ec-ca-interact.omului cu nat.realiz.in anumite condit.istorice cu scopul de a produce bunurile necesare
p/u satisfacerea cerintelro umane.
Resursele economice reprezint totalitatea elementelor, premiselor directe i indirecte, reale i monetare, care
sunt utilizabile i pot fi atrase, n producerea de noi bunuri economice, necesare satisfacerii nevoilor umane.
Costul de oportunitate reprezint valoarea bunului sau serviciului la care se renun. Este fieresc ca fie com e
interest in obtin utilitatii max cu costuri min.
Sistemul reprezinta totalitate de elemente care se afla in interactiune si formeaza unitate distincta.
Sistemul ec-ic - o modalitate specific de utilizare a res-lor ec-ce rare, de organizare a procesului de producie
i de trecere a bunurilor create de la productor la consumator.
Sistemul ec-ei tradiionale (naturale)- o form de organizare a activitii ec-ce, n care bunurile produse sunt
destinate autoconsumului, nevoile fiind satisfcute fr a apela la ec-ia de schimb. Ec-ia natural este un sistem
ec nchis, specific rilor slab dezvoltate.
Ec-ia mixt o mbinare organic a sectorului privat cu sectorul de stat, a mecanismelor pieei cu
reglementarea proceselor ec-ce de ctre stat, a micilor #ri cu marele corporaii, caracterizate prin tendine
monopoliste i oligopoliste.
Termenul "instituie" este reflectat n sens larg "cumulativ" ca: totalitatea normelor, regulilor, procedurilor i
mecanismelor de realizare, care structureaz (ordoneaz) relaiile dintre oameni.
Proprietatea repr ansamblul relatiilor dintre oamenii, in legatura cu insusirea, posedarea res-lor utilizate in
activitatea ec-ica si a rezultatelor acestei activitati
Proprietatea repr totalit raporturilor dintre membrii societatii cu privire la insusirea bunurilor existente in
societate, raporturi reglementate de acte juridice sau norme sociale.
Proprietate privata, care in functie de subiectul proprietatii poate fi: individuala, individual-asociativa, privata
de familie, privat-asociativa. Proprietatea privata poate fi bazata pe munca individuala sau pe munca salariata.
Proprietatea publica, care cunoaste asemenea forme ca: proprietatea administratiei centrale si proprietatea
administratiei locale. In tarile socialiste acesta este timpul de proprietate preponderent.
Proprietate mixta. Acest tip de proprietate combina, proprietatea privata cu cea publica, iar in unele cazuri
proprietate nat cu cea internat. Proprietate mixta poate fi: privat-publica nationala, privat-publica
multinationala.
Privatizare-proc efectuat de catre organele puterii de stat si consta in trecerea bunurilor statului in propr
cetatenilor si asociatilor lor.
Economia natural reprezint acea form de organizare a activitii economice n care nevoile de consum sunt
satisfcute din rezultatele propriei activiti, fr a se apela la schimb.
Economia de schimb reprezint acea form de organizare a activitii economice n care agenii economici
produc bunuri n vederea vnzrii, obinnd n schimbul lor altele, necesare satisfacerii cerinelor.
ntr-o accepiune general, prin noiunea de bun se nelege orice element al realitii capabil s satisfac o
anumit nevoie (trebuin), indiferent de forma lui de existen, de modul n care este procurat de ctre
consumator, sau de natura nevoii satisfcute.
Bunurile libere sunt acele bunuri care, n anumite condiii de loc i de timp, sunt nelimitate n raport cu nevoile
i, ca atare, consumarea lor nu necesit un anumit cost (efort).
Bunuriile ec-ce reprezint ansamblul obiectelor materiale luate din natur, prelucrate sau produse ca i
serviciilor de tot felul care pot satisface o anumit trebuin uman.
Marfa - bun ec-ic care servete produciei sau satisfacerii nevoilor de via ale oamenilor, destinat vnzrii-
cumprrii prin tranzaciile bilaterale de pia.
Valoarea de schimb raportul cantitativ de scimb al mrfurilor.
Bani-. Echivalent general al valorii marfurilor (fiind el insusi o marfa).
Puterea de cumprare a banilor cantitatea de mrfuri i servicii care pot fi procurate cu o unitate bneasc.
Viteza de rotaie a unitii bneti numrul de rotaii efectuate de unitatea bneasc pu cumprarea-vnzarea
mrfurilor i pu diferite pli n decursul unui an.
Circulaia banilor micarea banilor n sfera de circulaie pu efectuarea funciilor ca mijloc de circulaie i
mijloc de plat.
Convertibilitatea banilor nsuirea legal a banilor de a fi schimbai pe ali bani prin cumprare vnzare pe
pia.
Cursul de schimb- numrul de uniti bneti strine care se primesc n schimbul unei uniti bneti naionale
la momentul dat.

Microeconomie

Piaa constituie totalitatea relaiilor de vinzare-cumprare dintr-un anumit spaiu geografic. In sens ngust,
piaa poate fi definit drept locul unde se confrunt cererea i oferta de bunuri, servicii i capitaluri.
Menajele sunt constituite din indivizi si familiile lor
Intreprindele-sunt unitatile de productie ,ce creeaza bunuri si servicii,destinate vinzarii-cumpararii.
Firma-repr.organizatia ce poseda si gestioneaza una sau mai multe #.Firmele se preinta in calitate de agenti ai
cererii,achizitionind resursele necesare p/u activitatea lor,si in calitate de agenti ai ofertei bunurilor produse de
ele.
Statul-repr.agentul economic colectiv, cu un ansamblu de institutii si organizatii respective,care are obiectivul
de a maximiza bunastarea sociala in cadrul bugetului existent
Institutiile financiar-bancar-sunt unitatile,functia principala a carora este de a colecta,transfera si repartiza
disponibilitatile financiare.
Restul lumii-ca agent economic,nu se caracterizeaza printr-o functie,ci prin zona de actiune ,prin dependenta
nationala-statala intre agenti economici.
Infrastructura Pietii -constituie ansamblul de institutii, serv, #-ri specializate, generate de realtiile de Piata, ele
la rindul lor asigura o functionare civilizata si eficienta a pietii.
Concurena, care este o form de rivalitate ntre subiecii relaiilor de pia cu privire la obinerea unor condiii
mai bune de producere, cumprare i vnzare a mrfurilor, influeneaz, la rndul ei, celelalte trei elemente ale
nucleului pieei - cererea, oferta i preul.
CEREREA reprezint cantitatea total dintr-o anumita marf dorit, care poate fi cumprat de un individ
ntr-o perioad anumit de timp, la un anumit pre.
Bunuri normale cnd veniturile consumatorilor cresc, crete i cererea la majoritatea mrfurilor (carne,
mbrcminte ,nclminte).
Bunuri inferioare bunuri a cror cerere se reduce odat cu creterea vetiturilor. Cnd veniturile cresc, curba
cererii la astfel de mrfuri se deplaseaz nu la dreapta, ci la stnga.
Oferta reprezint cantitatea maxim dintr-un anumit bun, pe care un vnztor intenioneaz s o vnd ntr-o
perioad determinat de timp la un anumit pre.
Surplusul productorului reprezint diferena dintre ceea ce productorul primete (prin preul de echilibru i
ceea ce el cheltuiete (exprimat prin costul marginal).
SURPLUSUL CONSUMATORULUI este dat de diferena dintre valoarea bunului - ct de mult suntem
dispui s pltim pentru a-l procura - i preul aferent acelui bun pe pia, la un moment dat.
Elasticitatea reprezint msura n care o variabil oarecare rspunde la modificarea unei alte variabile.
Elasticitatea cererii n funcie de pre exprim modificarea cantitii cerute determinat de modificarea
preului.
Elasticitatea ofertei n funcie de pre exprim raportul modificrii procentuale a cantitii oferite dintr-un
bun ca urmare a modificrii procentuale a preului su, celelalte condiii rmnnd neschimbate.
Elasticitatea ncruciat a cererii exprim raportul modificrii procentuale a cantitii cerute dintr-un bun, ca
urmare a modificrii procentuale a preului pentru alte bunuri, celelalte condiii rmnnd neschimbate.
Comportamentul consumatorului consitue totalitatea actiunilor, atitudinilor si deciziilor individului cu privire
la utiliz ven-lor sale pr procurarea bunurilor materiale si a serviciilor de care are nevoie.
Curba de indiferen reprezint totalitatea combinaiilor de consum din dou bunuri, de pe urma crora un
individ obine acelai nivel de utilitate.
Utilitatea este satisfactia obtinuta de individ in urma consumului unui bun oarecare.
Utilitatea marginala reprezinta satisfactia suplimentara care se obtine la consumarea unei unitati suplimentare
dintr-un bun. Astfel sumind succesiv toate utilitatile marginale vom obtine utilitatea totala.
Utilitatea total reprezint satisfacia obinut prin consumul unor cantiti succesive dintr-un bun ntr-o
perioad dat.
activitatea de ntreprinztor -activitatea de fabricare a produciei, de executare a lucrrilor i de prestare a
serviciilor, desfurat de ceteni i de asociaiile acestora n mod independent, din propria iniiativ, n
numele i cu riscul propriu, sub rspunderea lor patrimonial, n scopul asigurrii unei surse de venituri
permanente (Legea nr. 845/1992, art. 1).
Activitatea independent presupune libertatea ntreprinztorului n alegerea obiectului viitoarei activiti i a
metodelor de lucru, inadmisibilitatea imixtiunii n afacerile private. ntreprinztorul activeaz din propria voin i
n interesul su propriu.
Activitatea din proprie iniiativ este activitatea care se exercit prin propriul spirit de ntreprinztor i
propria ingeniozitate. Iniiativa trebuie s fie raional, ntemeiat, real i legal. Nimeni nu poate fi obligat s
practice activitatea de ntreprinztor.
Activitatea n nume propriu este desfurat de ntreprinztor sub denumirea de firm proprie, dac este
persoan juridic cu scop lucrativ, iar de ntreprinztorul individual sub numele su, care trebuie s fie inclus n
denumirea de firm. Denumirea de firm i numele individualizeaz ntreprinztorul n activitatea sa.
Activitatea pe riscul propriu i sub rspunderea patrimonial proprie. Riscul activitii de ntreprinztor,
spre deosebire de alte noiuni juridice ale riscului, poate fi definit ca activitatea acestuia pe pia, n condiiile
incerte referitoare la posibilul ctig sau pierdere, cnd cel care ia decizia, nefiind n stare s prevad faptul
dac va obine profit sau va suferi pierderi, trebuie, totui, s opteze pentru una din deciziile optime.
Activitatea n scopul asigurrii unei surse de venit permanent. Activitatea de ntreprinztor presupune
obinerea sistematic a unei surse de venit, ca rezultat al unei activiti continue, i nu ocazionale.
Mediul intern al ntreprinderii l constituie oamenii, mijloacele de producie, infoemaia i mijloacele bneti.
Mediul exterior, care asigur nemijlocit eficiena funcionrii ntreprinderii l constituie, n primul rnd,
consumatorii de producie, furnizorii componentelor de producie, precum i organele de stat i populaia din
apropierea imediat a ntreprinderii.
Planul de afaceri este un instrument de planificare ce are rolul de a oferi o mai mare vizibilitate asupra
elurilor si evoluiei unei anumite afaceri careia i este dedicat. Primele planuri de afaceri au aprut cu mult
nainte de apariia computerului i a tehnologiei informatice, dar rolul i importana unui plan bine facut, a
rmas aceeai pn in zilele noastre.
Costul de productie- totalitatea cheltuielilor in expresie monetara, pe care producatorul le efectueaza p/u
fabricarea si vinzarea bunurilor economice. Este expresia baneasca a factor. de productie necesari p/u
producerea si comercializarea acestor bunuri si servicii.
Venit marginal venit suplimentar obtinut de o firma care urmarea vnzarii unei unitati suplimentare de
produs. Calcularea venitului marginal este deosebit de importanta pentru producator deoarece cu ajutorul
acestei marimi se determina cantitatea optima de produse care aduce profit maxim.
Venitul total este produsul dintre pre i cantitatea vndut.
Profitul este partea ramasa din venitul total ce revine ntreprinzatorului dupa ce s-au scazut toate cheltuielile
aferente venitului respectiv. Profitul, este in cel mai restrins sens, venitul pe care il obtin agentii economici, ca
produs al utilizarii capitalului. in sensul cel mai larg, profitul este cistigul pe care-l obtin agentii economici, ca
surplus peste costul de productie. De aici, rezulta ca profitul este avantajul realizat in forma baneasca dintr-o
actiune, operatie sau activitate economica.
Costul contabil- cheltuielile pe care le face intreprinderea p/u achizitioanarea factor. de productie de la alti
agenti economici, adica costurile explicite, precum si amortizarea, care face parte din costurile implicite.
Profitul contabil este numit de unii autori profit oficial, legislativ i statistic.
Costul economic- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii (costurile implicite), dar care nu sint
reflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si cladirile care apartin intreprinderii date, consumul de
munca al proprietarului, dobinzile ce se cuvin p/u folosirea capitalului propriu. Din punctul de vedere al
contribuiei la activitatea economic, profitul economic sau legitim reprezint venitul obinut de cei ce
ntemeiaz, organizeaz i administreaz o firm i care sunt proprietarii bunurilor produse de ctre firm.
Profitul economic reprezint diferena dintre venitul total al firmei i costurile de oportunitate ale tuturor
intrrilor (factorilor) utilizate de aceasta ntr-o perioad de timp. n genere, atunci cnd se face teoria general a
profitului se are n vedere acest tip de profit. Profitul contabil, ca i cel economic, poate fi privit ca profit
normal i ca supraprofit.
Optimul producatorului constituie un criteriu de comportament, conform caruia producatorul urmareste ca, la
un cost de productie total dat, sa maximizeze productia obtinuta. n cazul n care, nsa, nu este necesara marirea
ofertei de bunuri economice, starea de optim a producatorului presupune ca un volum de productie dat sa se
obtina cu costuri minime. n vederea optimizarii volumului productiei si maximizarii profitului, trebuie sa se
tina cont de relatia dintre costul marginal si venitul marginal.
Profitul obtinut este maxim atunci cnd venitul marginal este egal cu costul marginal, deoarece n acest caz se
obtine o diferenta maxima ntre totalul ncasarilor si totalul cheltuielilor. n determinarea nivelului productiei
care maximizeaza profitul este utila si cunoasterea unui caz particular - pragul de rentabilitate.
Teoria productorului presupune utilizarea unor instrumente de analiz, obiectivul sau funcia scop i
construcia funciei ofertei. Teoria permite productorilor evitarea soluiilor costisitoare i luarea celor mai
avantajoase decizii economice n vederea atingerii scopului de maximizare a profitului.
Produsul marginal reprezint volumul suplimentar al produciei rezultatul din creterea cu o unitate a nivelului
unui factor de producie, nivelul celorlali factori de producie fiind meninut neschimbat.
Produsul marginal al muncii , particularizarea noiunii produs marginal al unei resurse la situaia forei de
munc, reprezint producia suplimentar obinut ca urmare a utilizrii unui muncitor suplimentar, in condiiile
in care celelalte resurse sunt fixe.
PM = Q / M, in care: PM = produsul marginal al muncii; Q = modificarea produciei; M = modificarea
numrului de muncitori.
Izocuanta este o reprezentare grafic a unui ansamblu de substituiri a factorilor de producie care conduc la
obinerea aceluiai volum al produciei. Fiecare punct de pe izocuant reprezint deci o anume combinare a
factorilor ce permite obinerea aceluiai volum al produciei. Aceasta nseamn c nivelul produciei rmne
constant iar raportul factorilor de producie se schimb continuu.
Concurenta-o rivalitate, o lupta, o confruntare permanenta dinre agentii economici pentru atragerea de partea
lor a clientilor si obtinerea, pe aceasta cale, a unui profit cit mai mare posibil. Fiind o lupta, o competitie, o
intrecere intre participantii la procesul de productie, ea ii imparte pe acestea innvingatori si invinsi, impunindu-i
pe toti sa lupte pentru a obtine acces la cele mai avantjoase conditii de producere si desfacere a marfurilor.
Concurenta loiala(sau corecta)-se desfasoara intr-un cadru, egal, deschis, in conformitate cu legislatia in
vigoare si in acord cu normele morale acceptate de societate.
Concurenta neloiala(sau incorecta)-atunci se incalca legislatia in vigoare sau normele morle ale societatii.
Concurena perfect este un model al teoriei economice. Acest model descrie o form ipotetic a pieei n care
nici un productor sau consumator nu are puterea de a influena preurile de pe pia.
Concurenta perfecta se defineste prin cteva trasaturi fundamentale si anume:
Atomicitatea pietei-existenta unui nr mare de vinzatori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din ei
in mod individual, nu dispune de puterea de a exercita o oarecare influenta asupra pretului.
 Omogenitatea bunurilor-intreprinderea livreaza produse pe care cumparatorii le considera relativ identice
si substituibile. In acest caz, cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt vinzator.
Libera intrare pe piata-piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii,
fie acestea producatori sau cumparatori.
Mobilitatea factorilor de productie-posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe
piata unui produs pe piata altuia, iar producatorii pot gasi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a
efectua aceasta trecere.
Transparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere,
oferta si preturi. Numai in asemenea caz cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret.
informare perfecta - cumparatorii si vnzatorii sunt n posesia tuturor informatiilor relevante referitoare la
piata, inclusiv cele privind pretul si calitatea produsului;
acceptarea pretului - cumparatorii si vnzatorii nu sunt capabili sa influenteze individual pretul la care
produsul se poate vinde sau cumpara; acest pret se formeaza pe baza mecanismului pietei libere si reprezinta
ceva dat din afara pentru toti protagonistii pietei;
fluiditate: toate resursele sunt complet mobile. Sunt bariere minime deintrare i ieire a firmelor de pe
pia. Practic intrarea i ieirea de pe pia sunt instantanee i fr costuri.
transparen : vnztorii i cumprtorii au o informaie perfect asupra pieei, astfel nct deciziile se iau
n condiii de certitudine.
Echilibrul firmei pe termen lung, in conditiile concurentei perfecte, se bazeaza pe mai multe premise. In
primul rand, pe termen lung, toti factorii de productie sunt variabili, astfel incat firmele pot sa-si dezvolte
capacitatile vechi de productie sau sa-si construiasca altele noi.
Strategia pe termen lung a unei firme competitive este urmatoarea: -daca firma este deja pe piata, produce o
cantitate la care costul marginal egaleaza pretul produsului; -daca pretul este inferior costului unitar mediu,
firma va realiza pierderi si pe termen lung nu merita sa ramna pe piata.
Concurena imperfect, este situaa de pe pia n care condiiile necesare pentru existena concurenei
perfecte nu sunt satisfcute.
Monopolul natural- prevede exploatarea resurselor naturale:petrolul,apele minerale etc. Monopolul
inovatorului- prevede producerea si comercializarea unui produs nou, de calitate inalta. Este un monopol
temporar care sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi produs de alt producator
Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara- prevede utilizarea unor factori temporari care permit
producerea si comercializarea bunului dat la un pret mai mic.
Monopolul prin alianta- prevede anumita intelegeri, deobicei tainice, intre unele intreprinderi cu privire la
marinea preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. Este socotit ilegal.
Monopolul legal- prevede acordarea de catre stat a unor drepturi exclusive de a produce si comercializa un
anumit bun.
Piata cu concurenta monopolistica- este o piata in care se inregistreaza un numar mare de intreprinderi, dar
care prin diferentierea produselor oferite, isi creaza o clientela fidela. Acest tip de piata se refera mai mult la
ramuri ca: producerea automobilelor, incaltamintei, imbracamintei, electronicii.
Monopsonul reprezint acea structur a pieei n care exist un singur cumprtor pentru un anumit bun i
muli vnztori pentru acel bun.
Concurenta monopol structura de P in c/e oferta Pi provine de la un nr mare de # a caror produse desi sint
similare sint diferintiate, acest tip de concurenta se intilneste in domeniu vinzarii cu amanuntul.
Piata monopol -. este o pia la nivelul unei ramuri (sub-ramuri) sau chiar al unui singur produs pe care oferta
unui bun este asigurat de un singur productor.
Piata ologopol omogena e in cazul producatorilor de prod standardizate. P oligopola e diferitianta de P prod
c/e se aseamana dar & se deosebesc.
Notiunea de monopol constituie 2 cuvinte grecesti: monos- singur & polen-vinzator. P de monopol e o P
la nivelul unei ramuri sau al unui singur produs pe c/e oferta unui bun e asigurata de un singur producator.
Monopolul natural- prevede exploatarea resurselor naturale:petrolul,apele minerale etc.
Monopolul inovatorului- prevede producerea si comercializarea unui produs nou, de calitate inalta. Este un
monopol temporar care sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi produs de alt producator.
Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara- prevede utilizarea unor factori temporari care permit
producerea si comercializarea bunului dat la un pret mai mic.
Monopolul prin alianta- prevede anumita intelegeri, deobicei tainice, intre unele intreprinderi cu privire la
marinea preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. Este socotit ilegal.
Monopolul legal- prevede acordarea de catre stat a unor drepturi exclusive de a produce si comercializa un
anumit bun.
Discriminarea prin pret e o situatie in c/e intreprinderea monopol vinde aceleasi produse la preturi diferite &
in c/e diferenta de pret nu e justificata de diferenta de cost. Discriminarea prin pret e una din modalitatile de
extindere a pietii in conditiile monopolului
Profitul maximal se obine m cazul n care venitul margina, adic venitul dobndit prin realizarea unei uniti
suplimenta re dintr-un bun oarecare, este egal cu costul marginal.
Discriminarea prin pre este o situaie n care ntreprinderea-monopolist vinde aceleai produse la preuri
diferite i n care diferena de pre nu este justificat de diferena de cost.
Oligopolul inseamna-vinzatori putini.
Concurena monopolist reprezint o structur de pia n care oferta provine de la un numr mare de firme,
ale cror produse, dei similare, sunt difereniate.
Factorul pamant reprezinta totalitatea resurselor naturale (suprafetele agricole, padurile, apele,aerul, resursele
productive) pe care oamenii le pot utiliza, adopta si transforma conform intereselor lor de consum.
Capitalul ca factor de productie este definit prin totalitatea bunurilor economice produse eterogene si
reproductibile utilizate in productie si /sau distributia si comercializarea de bunuri si servicii. Cu alte cuvinte,
capitalul este constituit din stocul de active fizice (cladiri, utilaje, masini).
Munca privita ca factor de productie este reprezentata de totalitatea resurselor umane(fizice si intelectuale) care
sunt efectiv antrenate in activitati economice.
Capitalul ca factor de productie este definit prin totalitatea bunurilor economice produse eterogene si
reproductibile utilizate in productie si /sau distributia si comercializarea de bunuri si servicii. Cu alte cuvinte,
capitalul este constituit din stocul de active fizice (cladiri, utilaje, masini).
Capitalul fix este acea parte a capitalului real, tehnic format din bunuri de lunga durata(cladiri, masini) care
participa la mai multe cicluri de productie consumandu-se treptat si inlocuindu-se dupa mai multi ani de
utilizare.
Uzura fizica consta in pierderea treptata a capacitatii de functionare a capitalului fix datorita folosirii lui in
procesul de productie sau datorita actiunii distructive a agentilor naturali.
Uzura morala reprezinta deprecierea capitalului fix inainte de a ajunge la limita maxima a utilizarii capacitatii
productive datorita efectului introducerii continue a progresului tehnic.
Capitalul circulant este reprezentat de stocurile de materii prime, materiale, combustibili, semifabricante
etc.de care dispun agentii economici.
Inteprinderea reprezinta cadrul organizational unde se manifesta abilitatea inteprinzatorului, spiritul de
initiativa si risc, capacitatea acestuia de a combina eficient factorii de productie.
Notiunea de capital cuprinde bunuri de natura eterogena. Conceptual de dobinda a fost utilizat in cazul
capitalului monetar sau de imprumut.
In sens ingust, dobinda e un venit pe c/e il insuseste proprietarul capitalului banesc c/e compensa pt suma de
bani imprumutata. Ea constituie pretul capitalul moneda dat in folosinta temporara.
In sens larg dobinda constituie un venit ce revine proprietarului oricarui capital inturnat in activitatea eco in
indiferite daca acest e imprumutat sau aprtine intreprinzatorului respective. Marimea si dinamica dobinzii sint
determinate cu ajutorul urmatorilor indicatori: masa dobinzii sau suma absoluta a dobinzii. rata dobinzii se
calculeaza ca raportul procentual dintre masa dobinzii anuale si capitalul imprumutat.
Piata muncii reprezinta locul abstract in c/e se intilnesc D de munca cu oferta de munca. Pe acesta P au loc
negocierile intre cumparatorul si vinzatorul fortei de munca. D de munca din partea # depinde de D menajelor
de bunuri si serv.
Cererea de munca reprezinta nevoia reala de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr-o
economie. Cererea de munca depinde de ritmul de crestere economica, de nivelul si dinamica productivitatii
muncii, de structura productiei si activitatilor economico-sociale, de formele de ocupare si regimul ocuparii etc.
pretul bunurilor rezultate din utilizarea factorului munca; intre modificarea preturilor de pe piata
diferitelor bunuri si modificarea cererii de munca exista o relatie pozitiva;
gradul de substituire a muncii cu un alt factor de productie influenteaza negativ cererea de munca;
modificarea pretului unui alt factor de productie care poate substitui munca determina o modificare in
aceeasi directie a cererii de munca;
nivelul calitativ al muncii - modificarea calitatii muncii determina o modificare in acelasi sens a cererii de
munca;
asteptarile intreprinzatorilor - considerand ca toti ceilalti factori raman constanti, evolutia cererii de munca
depinde direct de previziunile intreprinzatorilor in legatura cu mersul afacerilor.
Oferta de munca reprezinta munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale. Ea este
asigurata de resursele de munca existente pe piata. Resursele de munca ale unei tari reprezinta totalitatea
populatiei in varsta de munca si apta de munca. Limitele varstei de munca sunt determinate de la o tara la alta
prin legislatie.
Piata Salariul e remunerarea muncitorului salariat pt utlizarea muncii acestuia in calitate de factor de
productie. Salariul reprezinta in mediu circa 50%-70% din PIB in mai multe din tari dezvoltate.
Salariul nominal reprezinta suma de bani pe c/e o primeste salariatul pt munca depusa.
Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri & serv c/e poate fi cumparata la un moment dat cu salariul
nominal.
Marimea salariului real depinde de nivelul impozitelor, precum & de puterea de cumparare a banilor. Formele
de salarizare constituie modalitatile cu ajutorul carora se stabileste marimea & dinamica salariilor individuale,
adica a acelei parti din produsul muncii c/e revine angajatilor.
Salarizarea pe unitatea de timp stabileste marimea salariilor in functie de durata muncii ( ora, zi, saptamina,
luna, trimestru, an). Aceasta forma de salarizare permite efectuarea unui lucru calitativ, constiincios. In acelasi
timp se stimuleaza cresterea productivitatii muncii & adeseori necesita supravegherea angajatilor.
Salarizarea in accord presupune remunerarea muncii in functie de cantitatea de bunuri produsa, de activitatile
& operatiunile efectuate. Salarizarea in accord contribuie la cresterea productivitatii muncii & permite
evidentierea efortului fiecarui salariat.
Salarizarea mixta e o imbinarea a celorlalte doua forme de salarizare, presupunind realizarea unor cantitati
precise de munca intr-o unitate de timp. Salariul mixt constituie participarea salariatilor la repartizarea
profitului #.
Renta e veniul pe care il obtine posesorul unui factor deproductie disponibil in cantitati limitate si ai carui
oferta e rigida. Ea e plata pt utilizarea temporara a factorilor de productie deosebiti, cu insusiri speciale.
Renta de abilitate aceasta forma de renta revine unui individ c/e poseda niste calitati rare, deosebite. Renta
de abilitate poate fi obtinuta de un jucator celebru de fotbal, un savant etc.
renta minima se intilneste in industria extractive si revine proprietarilor unor mine aflate fie mai la suprafata
pamintului, adica cu pondere mai ridicata a elem exploatat
renta de constructie aceasta forma de renta e insusita de catre posesorii unor constructii asezate fie mai
aproape de centru unei localitati fie intro zona unde e mai dezvoltata infrastructura sau se afla in vecinatatea
unui loc celebru sau a unei zone de agreement
renta vinzatorului e obtinuta din vinderea marfii la un prt mai ridicat decit pretul de P
renta cumparatorului constituie un surplus de venit ce revine individului c/e procura un bun oarecare la un
prt mai mic decit cel estimate initial
renta de marca e obtinuta de catre detinatorii unor produse de marc ace se bucura de o popularitate deosebita
printer cumparatori. Pretul pamintului constituie suma de bani platita de catre comparator vinzatorului acesteea
pt obtinerea dreptului de proprietate asuprea pamintului respective.
Macroeconomia
Macroeconomia poate defini obiectul su de studiu n diferite modaliti:
macroeconomia fiind un compartiment din teoria economic (economics).
Analizeaz sist.de relaii economice care apar ntre indivizi n procesul produciei saciale la nivel de toat
economia naional, innd cont de raretatea resurselor economice i condiiile concurenei imperfecte. Spre
deosebire teoria economic care analiznd acest sistem de relaii economice are scopul de a evidenia legturile
cauzale dintre fenomenele analizate, macroeconomia studiaz legturile funcionale dintre aceste fenomene. De
aici rezult c analiza macroeconomic are un caracter aplicativ.
macroeconomia analizeaz agregatele macroeconomice corelaia i interaciunea dintre ele cu scopul de a
determina condiiile de realizare a echilibrului macroeconomic.
macroeconomia analizeaz politicile macroeconomice din punctul de vedere a esenei lor, instrumentariul
folosit pentru a influena asupra problemelor din diferite faz a ciclului economic i consecinele aprute n
economia naional.
Funcia cognitiv (sau de cunoastere) adic funcia de studiere a realitii economice, de colectare a faptelor
i fenomenelor ec-ce, de sintetizare i explicare a acestora.
Funcia metodologic(practica) const n faptul c teoria ec-c elaboreaz modalitile i instrumentele de
analiz a fenomenelor i faptelor ec-ce, formuleaz principalele categorii, legiti i tendine n evoluia
activitii ec-ce, toate acestea fiind folosite n procesul de cercetare de ctre celelalte tiine ec-ce.
Funcia de prognozare are ca obiectiv elaborarea, n baza cercetrilor efectuate, a strategiilor i programelor
de organizare mai eficient, mai productiv a activitii economice.
Funcia informativ-educativ const n formarea orizontului economic al cetenilor unei ri, n
familiarizarea cu modul de funcionarea a economiilor contemporane, n dezvoltarea convingerii c nivelul de
via ntr-o ar sau alta depinde, n primul rnd de nivelul productivitii muncii cetenilor acesteia.
teoria multiplicatoruli care prevedea c investiiile realizate din bugetul de stat n anumite ramuri ale
economiei vor provoca o cretere multiplicat la nivelul produsului social.
teoria acceleratorului ne arat care va fi influena.
Agregatele macroeconomice sunt marimi sintetice cu care se masoara rezultatele intregii activitati economice
reprezentate de bunuri si servicii.
conceptul de productie se refera la activitati socialmente organizate, o parte mai mare sau mai mica a
activitatii economice cunoscuta sub denumirea de 'economie subterana' - 'scapa' inregistrarilor statistice
traditionale.
Agregatele macroeconomice de rezultate evidentiaza productia finala (PF). Daca productia din economie s-
ar exprima prin valoarea bunurilor si serviciilor produse de catre toti subiectii economici s-ar obtine un
indicator care ar cuprinde inregistrari repetate de rezultate. Astfel, indicatorul obtinut (productia bruta - PB)
inglobeaza in valoarea lui, si valoarea bunurilor produse si consumate in aceeasi perioada (consumul
intermediar - CI) pentru a se realiza noi produse.
Macroeconomia n calitate de obiectiv de baz evideniaz problema realizrii echilibrului macroeconomic
dintre cererea agregat i ofert agregat.
Variabile cantitative utilizate pentru descrierea circuitului ec de tip flux un parametru ec valoarea caruia
se masoara intro unitate de timp (de regula un an) ex: economiile, investitiile, deficitul bugetar, produsul intern
brut.
Variabile cantitative utilizate pentru descrierea circuitului ec de tip stoc un parametru ec marimea caruia
se masoara la un anumit moment dat ex: masa monetara, acumulare de capital.
Variabile cantitative utilizate pentru descrierea circuitului ec indicatori ce reflecta starea conjucturii ec.
ex rata dobinda, nivelul preturilor, rata inflatiei, rata somajului.
Fluxul economic reprezinta o masa de bunuri, servicii sau moneda in miscare, exista doua tipuri de fluxuri:
Fluxuri reale: de bunuri si servicii; de factori de productie;
Fluxuri monetare: reprezinta veniturile si cheltuielile agentilor economici.
Politicile structural se refera indeosebi la planificarea macroec-ca (dar, in sens larg, aici se include si
elaborarea obiectivelor si strategiilor social-ec-ce pe termen lung precum si , in actual etapa din tara noastra,
politica de privatizare a societatii sau politita de reglementare/dereglementare cu specia sa,
nationalizare/denationalizare).
Politici de ajustare se refera la : politica monetara, politica fiscal, politica de preturi, politica de venituri.
Politicile de environement privesc: mediul natural, mediul ec-ic extern si mediul monetary extern.
Macrostabilizarea ec-ca este rezultatul aplicarii tuturor celor 3 categorii de politici, nici un stat neaplicind o
anumita politica pura ci, un mix de politici, in functie de situatia concreta din tara respective si de filosofia ec-
ca si sociala a guvernului care detine puterea politica de stat.
Tranzitia ec-iei presupune destructurari (la nivelul proprietatii, al sistemului financiar bancar, chiar la nivel
moral si social), deci dezechilibrari care efecteaza sau chiar pericliteaza eforturile de macrostabilizare, trebuie
retinut, insa ca tranzitia nu se produce de la sine, ea este infaptuita sub coordonarea unitara a statului,
reprezentind o interventie subiectiva, pe baza unei strategii ec-ce si a unei filosofii social-politice. Din acest
motiv, devine obligatoriu ca politicile structurale si cele de ajustare sa formeze un mixt coerent din punct de
vedere functional.
Rezultatele macroeconomice (la nivelul economiei nationale) reprezinta iesirile din activitatile agentilor
economici agregati, pe care piata le valideaza, iar cunoasterea si analiza evolutiei lor are o semnificatie practica
deosebita. Astfel, pentru agentii economici, rezultatele macroeconomice constituie punctul de plecare pentru
luarea deciziilor privind orientarea viitoare a atragerii si utilizarii factorilor de productie, stabilirea dimensiunii,
structurii si calitatii ofertei si cererii de bunuri economice.
PNB (produsul national brut) - valoarea bunurilor si serviciilor produse pe teritoriul unei tari + VBS produs
de firme romnesti din strainatate
PIB (produs intern brut) - valoarea bunurilor si serviciilor produse pe teritoriul nationali indiferent de firme
autohtone sau straine.
produciei materiale (S.P.M.) a fost conceput i s-a utilizat o dat cu apariia pe scena istoriei a statelor
socialiste. Acest sistem se bazeaz pe teoria muncii productive i a valorii munc, potrivit creia numai munca
prestat n sfera produciei materiale creeaz bunuri economice i, deci, venituri.
Sistemul conturilor naionale (SCN) constituie un instrument complex de eviden, anliz i decizie
economic i se fundamenteaz pe teoria factorilor de producie, potrivit creia factorii participani la multiplele
activiti economice sunt recompensai n raport cu serviciile aduse (munca prin salarii, natura prin rent,
capitalul prin profit i/sau dobnd).
Valoarea nominal - valoarea indicat pe fiecare titlu de valoare la momentul
emisiunii acesteia i care servete drept temei pentru calcularea dobnzilor, dividendelor.
VN (venitul national) exprima veniturile factorilor de prosucti implicate in activitatea economica (venituri din
munca si din propriette). VN este produsul national net la preturile factorilor (preturile de baza).
Venitul national brut (VNB)= VN+A
Venitul national disponibil (VND) este VN orectat cu transferuri cu strainatatea care nu au legatura cu
procesul de productie (cotizatii, ajutoare, txe etc): VND=VN+STCS
STCS- soldul (incasari minus plati) transferurilor curente cu strainatatea
Venitul personal al menajelor (VPM) reprez partea di venitul national care revine menjelor:
VP=VN-VAS+TM
VAS- venituri care revin altor sectoare: contribute pentru asigurarile sociale, profituri nedistribuite ale firmelor,
mpozitul pe profit
TM- transferuri catre menaje: pensii, ajutor de somaj, alte ajutoare, burse, alocatii.
Venitul disponibil al menajelor (VDM) este valoarea ramasa dupa plata impozitelor si taxelor platite de
ppulatie: VDM=VPM-Imp.pop.
Venitul personal disponibil este folosit p-u cumpararea bunurilor si serviciilor de consum si pentru
economisire.
PIB-ul este "Principalul agregat macroeconomic al sistemului contabil national ce exprima valoarea adaugata
bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic, care au fost produse in interiorul
unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini intr-o anumita perioada de timp, de regula un an." PIB =
consum + investiii + exporturi importuri
Fluctuatii ciclice- sunt fluctuatii agregate, reproducindu-se cu o anumita regularitate, desi nu se reproduc la
aceleasi dimensiuni.
Ciclicitatea- este forma de miscare, de existenta a economiei in care fazele de crestere alterneaza cu cele de
regresare si depresiune.
Ciclul economic-reprezinta perioada de timp, de la inceputul unei crize economice pina la inceputul altei crize
economice.
Echilibrul macroeconomic exprima starea de concordanta relativa intre C si O agregate, in cadrul pietelor:
bunurilor materiale si sv, muncii, monetare, a capitalurilor, al economiei in ansamblul ei, care are la baza o
alocare si o folosire rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor economice in inredependenta lor.
Echilibrul economic static reflecta starea momentana a economiei, considerata drept punct de referinta.
Echilibrul economic dinamic reflecta tendinta obiectiva de adaptare in dinamica a O la exigentele C, de
realizare a concordantei intre C si O, de fiecare data la un nivel superior.
Presiunea este acea forma a dezechilibrului, care se manifesta printr-o O mai mare decat C, concurenta fiind
foarte puternica intre ofertanti si cumparatorii find aceia care fac selectia bunurilor economice care se vor
produce.
Absorbtia corespunde cu situatia in care, pe piata, exista C excedentara, concurenta fiind f puternica intre
cumparatori, cresterea volumului vanzarilor este determinata de producatori, care gasesc cumparatori pt tot ceea
ce produc. Vanzatorii au posibilitatea sa-si aleaga cumparatorii.
Fluctuaiile sezoniere se deruleaz, de regul, pe parcursul unui an, ca urmare a influenei unor factori naturali
sau sociali i sunt n general explicabile i previzibile.
Fluctuaiile ciclice sunt determinate de factori ce in de funcionarea activitii economice, de
interdependenele dintre prile sale.
Criza repr un punct de la care inceteaza cresterea economica si incepe recesiunea.
Recesiunea este faza in care are loc o reducere continua a activitatii economice. se reduc vinzarile, scad
profiturile si salariile
Inviorarea constituie faza in care, pe baza reinoirii capitalului fix si aplicarii noilor tehnologii, are loc reluarea
procesului de productie si cresterea veniturilor populatiei si ale #rilor.
Expansiunea este faza ciclului in care are loc cresterea cu ritmuri importante a produsului national, a cererii de
forta de munca, a veniturilor populatiei si ale #rilor.
"teoria ciclului de reinvestiional susine c originea micrii ciclice decurge din procesul reproduciei
capitalului (cel fix n.n.), a crui nlocuire este ampl n unele perioade i nesemnificativ n altele.
Teoriile supraacumulrii de capital explic evoluia ciclic prin fluctuaiile investiiilor.
Criza - Situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de
o criza financiara.
Politicile anticiclice i au originea n modalitile fundamental diferite de a percepe cauzele fluctuaiilor
ciclice.
Politica cheltuielilor publice se bazeaz pe majorarea cheltuielilor bugetului administraiei centrale n faza de
recesiune - chiar cu preul unui deficit bugetar - cu scopul de a menine sau impulsiona cererea agregat (pentru
a stimula producia n vederea trecerii la faza de recesiune).
Consumul reprezint partea din venit cheltuit pentru procurarea de bunuri i servicii destinate satisfacerii
necesitii menajelor i a necesitilor generale a societilor.
Consum intermediar-consum de materie prim
Consum privat- bunurile i serviciile achiziionate de ctre populaie cu scopul satisfacerii necesitilor
Consum public- reprezint consumurile instituiei administraiei locale i de stat efectuate pentru prestarea
serviciilor publice.
Economiile apar n practica economic n urma realizrii procesului de economisire.
Investiiile reprezint totalitatea cheltuielilor orientate spre achiziionarea bunurilor de capital n scopul sporirii
avuiei societii.
Venitul naional reprezint venitul total obinut din utilizarea factorilor de producie ntr-o anumit perioad de
timp.
efectul de accelerare n teoriei acceleratorului care ne descrie influena modificrii PIB-ului asupra modificrii
investiiilor.
Modelul AD-reprez acea cantitate de bunuri si servicii pe care menajele, firmele, statul si strainatatea sint
predispusi sa procure intr-o anumita per de timp la anumit niv al preturilor, a inflatiei si a ocupatiei fortei de
munca.
Modelul AS reprez un model macroecon care ne reflecta acel niv al PIB care poate fi creat in eie intr-o per de
timp la un anumit niv al pretului, al inflatiei si al somajului.
Cererea agregata (globala) reprezinta ansamblul cerintelor solvabile de bunuri si servicii produse ntr-o
economie, ntr-o perioada de timp si la un nivel mediu general al preturilor acestora.
Cererea pentru consumul personal (C) este reprezentata de totalitatea cheltuielilor de consum ale sectorului
privat (gospodariilor) pentru achizitionarea de bunuri materiale (inclusiv bunuri durabile) si servicii de consum
(finale).
Achizitiile guvernamentale (G) (ale administratiilor publice locale si centrale) se refera la cheltuielile pentru
consumul public si investitiile publice.
Cererea pentru investitii (I) reprezinta cheltuielile firmelor pentru investitii brute, definite n sensul de adaos
la stocul de capital tehnic (formare bruta de capital fix si cresterea stocurilor).
Exporturile nete (EN) reprezinta diferenta dintre exporturi si importuri (EN =EX-IM) si reflecta influenta
comertului exterior asupra cererii agregate (cererea agregata a strainatatii, a restului lumii).
Oferta agregata (globala) reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor oferite pe piata nationala de catre toti
agentii economici, autohtoni si straini.
Factorii non-pre determin deplasarea n spaiu a curbei ofertei agregate.
Factorii de pre conduc la deplasarea de-a lungul curbei ofertei agregate.
Venitul naional potenial(VN*)este nivelul maxim al venitului naional obinutn condiiile n care factorii de
producie din economia naional sunt utilizai la niveluri optime.
Decalaj recesionist apare atunci cnd VNR este mai mic dect VN*.
Decalaj inflaionist apare atunci cnd VNR este mai mare dect VN*
Decalaj inflaionist apare atunci cnd investiitile planificate sunt mai mari decit economisirile. (Ig> S).
Piata muncii reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice care determine oferta de munca si cereri
ale dezvoltarilor,categoriilor economico-sociale care genereaza cererea de munca.
SOMAJUL o stare de inactivitate econmica totala sau partiala proprie celor care nu au un loc de munca.
somaj voluntar este determinat de refuzul de a se angaja a celor ce apreciaza ca salariul sau conditia de
munca nu recompenseaza in mod corespunzator eforturile pe care acestia le consuma in productie.
somaj involuntar apare atunci cand dispozitia de munca este impusa de catre angajator .
somaj natural sau somaj normal reprezinta o forma de somaj care nu este determinata de factorii
conjuncturali sau monetari.
somaj ciclic reprezinta excedentul fortei de munca a carei geneza ciclica este determinata de conjunctura
economica cu caracter sezonier al diferentelor activitatii economice.
somaj structural este determinat de tendinta de restructurarile economice care au loc sub incidenta crizelor
economice , sau ale revolutiilor tehnico-stiintifice, sau inchiderii firmelor , sau restructurarii fundamentate si
orientate datorate modificarii gustului de consum, respectiv ale actiunii consumatorilor.
somaj tehnologic determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de
centralizarea unor capitaluri ale sectoarelor economice care conduc la restrangerea locurlor de munca.
somaj tehnic reprezinta o stare de inactivitate fortata impusa de discontinuitatile care intervin in procesele de
productie pe un timp determinat(grevele,intreruperea energiei termice, electrice, clima defavorabila, defectiuni
in sistemul de productie, etc).
somaj de crestere economica este provocat de cresterea cererii de locuri de munca ca urmare a intrarii unor
activitati economice in faza de recesiune.In aceste conditii , fie se reduce timpul individual de munca , adica
diminuarea venitului personalului angajat, fie se reduce arbitrar valoarea manoperei pe timpul lucrat , adica
venit salarial scazut.
somaj frictional (de tranzitie) reprezinta starea de inactivitate momentan temporara care corespunde unei
situatii sau faze intermediare datorate schimbarii locului de munca dintre doua activitati de la locul vechi la
viitorul loc de munca.
somaj de inadaptare reprezinta o forma determinata a populatiei active, caracterizata prin imposibilitatea
organizatorica de a se adapta la tehnicile si tehnologiile dezvoltarii actuale care presupune viteza de executie si
flexibilitate crescuta.
somaj apparent reprezinta forma de contradictie dintre autoritatea angajatoare si dreptul solicitantului la
ajutorul social ce compenseaza partial efectul pierderii salariului .Aceasta forma de somaj este caracteristica
persoanelor care sunt indecise de a ocupa sau nu o anumita functie sau loc de munca precum si factorul social
uman aflat in perioada de reconversie profesionala.
somaj deghizat reprezinta existenta locurilor de munca cu productivitate scazuta in care angajatii primesc un
nivel redus de salariu, ei nefiind de fapt nici someri, nici angajati.
Masa omajului const din numrul persoanelor care, la un moment dat ntrunesc condiiile pentru a fi incluse
n categoria omerilor.
Rata omajului, ca mrime relativ a fenomenului, se calculeaz ca raport procentual ntre masa omajului
(numrul mediu al omerilor) i unul din parametrii de referin ai acestuia.
omajul total, care presupune pierderea locului de munc i ncetarea total a activitii;
omajul parial, care const n diminuarea activitii unei persoane, n special prin reducerea duratei
sptmnii de lucru sub cea legal, concomitent cu scderea remunerrii;
omajul deghizat, specific mai ales rilor slab dezvoltate unde numeroase persoane au o activitate aparent cu
productivitate mic.
omajul tehnologic - trecerea de la ramurile propulsatoare ale vechiului mod tehnic de producie la cele ale
noului mod tehnic de producie, ct i de procesul centralizrii capitalului i concentrrii produciei.
omajul intermitent este cauzat de insuficiena mobilitii minii de lucru sau de decalajele ntre calificrile
disponibile i cele cerute; acesta este i consecina practicrii contractelor de angajare pe perioade scurte. -
omajul de discontinuitate n munc se coroboreaz cu reglementrile privind concediile de maternitate i alte
aspecte ale vieii de familie.
-omajul fricional se manifest cnd, unele persoane i prsesc serviciul avut n mod voluntar sau prin
concediere i n consecin, pentru o perioad de timp sunt omeri.
omajul sezonier este specific n activitile economice care sunt influenate de factorii naturali (agricultur,
construcii), ceea ce se repercuteaz i asupra cererii de munc. Este, de regul, un omaj de durat relativ
scurt.
piata financiara: - este locul schimburilor directe de capitaluri pe termen mediu si lung intre debitori si
investitori, iar suportul operatiunilor il constituie valorile mobiliare.
piata primara (care ne asigura colectarea veniturilor economisite de la posesorii de capital financiar disponibil
pe piata interna sic ea internationala);
piata secundara asigura detinatorilor de titluri financiare lichiditatea si mobilitatea veniturilor economisite,
constituind un cadru organizat ce se numeste bursa de valori pentru schimbarea titlurilor financiare emise.
Piata monetara este o piata a capitalurilor pe TS unde se intilneste cererea si oferta de fonduri, din partea
agentilor economici si institutiilor financiar-creditare.
piata scontului (se realizeaza vinzarea-cumpararea de cambii),
piata interbancara (bancile se imprumuta reciproc),
piata certificatelor de deposit (atragerea de resurse banesti prin emiterea certificatelor de deposit negociabile
care pot fi rascumparate de banci la o anumita dobanda),
piata efecturilor de comert (bancile, firmele sau alte institutii financiare,
piata eurovalutelor (atragerea si plasarea de fonduri in valuta inafara tarii de origine a fiecarei valute).
Cererea de moneda exprima cererea de active monetare, adica de active care indeplinesc functiile banilor la un
moment dat si in medie intr-un orizont de timp ca flux.
Oferta de moneda - (masa monetara) reprezinta cantitatea totala de moneda aflata in circulatie la un moment
dat.
masa monetara fastoc totalitatea instrumentelor banesti de care dispun agentii economici nonfinanciari
dintr-o economie nationala la un moment dat.
masa monetara ca flux masa medie de bani, utilizata intr-un orizont de timp.
Multiplicatorul monetar-eprima variatia masei monetare ce rezulta din variatia unei u.m introdusa in sistemul
bancar sub forma de numerar (baza monetara).
Baza monetara (in sens strict )este cantitatea de moneda centrala (bilete si piese metalice)emise de banca de
emisiune.
Echilibrul monetar Acea stare n care oferta i cererea de moned sunt egale, adica nu exist nici exces de
bani, nici penurie de bani n circulaie, acea stare n care nu exist nici inflaie, nici deflaie sau este punctul
neutru dintre inflaie i deflaie.
banci de emisiune, care emit numerar, ca rezultat al autorizarii lor de catre stat,
banci comerciale sau de depozit, care efectueaza multiple operatiuni bancare,
banci specializate: institutii de depozit, institutii de creditare specializate, societati financiare, companii
de investitii, banci cooperatiste, case de economii, fonduri de pensii, fonduri de plasamente, case de titluri,
banci de afaceri s.a.
Creditul reprezinta relatia baneasca intre o persoana fizica sau juridica, numita creditor, care acorda unei alte
persoane, numita debitor, un imprumut in bani in general cu o dobanda stabilita in functie de riscul pe care si-l
asuma creditorul sau de reputatia debitorului.
Creditorul este unul din participantii la relatiile creditare, subiectul care acorda mprumutul. Creditorii acorda
mprumuturi din urmatoarele surse:1. mijloace proprii;2. mijloace mprumutate (bancile).
Debitorul este unul din participantii la relatiile creditare, subiectul caruia i se acorda mprumutul.
Creditul comercial - Creditul comercial este acel credit acordat intre producatori si comercianti prin
vanzarea marfurilor, in schimbul unor instrumente de credit (sau efecte de comert).
Creditul obligatar - Creditul obligatar se refera la relatiile de credit in care partenerii sunt institutiile statale
sau intreprinderile economice in calitate de debitori, care emit obligatiunile,
Creditul ipotecar - Creditul ipotecar reprezinta principala modalitate de sprijinire a proprietatii imobiliare.
Creditul de consum- Creditul de consum este creditul pe termen scurt, mediu sau lung, acordat persoanelor
individuale destinat a acoperi costul bunurilor si serviciilor de care beneficiaza.
Inflaia este un proces de cretere continua a nivelului mediu (sau general) al preurilor i de diminuare a
puterii de cumprare a monedei.
Inflatie taratoare, caracterizata prin faptul ca, cresterea preturilor nu depaseste o limita moderat , de circa 3-
4% pe an;
-Inflatie deschisa, caracterizata printr-o crestere a preturilor de 5-10% pe an;
-Inflatie galopanta, care presupune o crestere a preturilor cu peste 15% anual si care provoaca dezichilibre
social-economice.
-Inflatie prin cerere, generata de un anumit exces al cererii globale comparativ cu oferta globala, decalaj la
care economia nu poate raspunde prompt, ea necesitand un timp de raspuns.
Inflatia prin costuri, datorata cresterii preturilor diferitilor factori de productie a materiilor prime, energiei,
creditului, fenomen ce conduce la majorarea costurilor de productie si de circulatie si, in final, a nivelului
general al preturilor;
-Inflatia interna (endogena), generata de dezechilibrele economice si financiare proprii tarii in cauza;
-Inflatia importata (exogena), provocata de cauze localizate in exterior, dar care se repercuteaza in interiorul
tarii de referinta prin intermediul preturilor de import, al balantei de palti si a cursurilor valutare, al importului
de capital.
-Inflatia latenta, caracterizata printr-un ritm de depreciere al monedei mai scazut decat ritmul cresterii
emisiunii monetare;
-Inflatia noua (moderna), caracterizata prin cresterea cronica, generala si progresiva a preturilor, spre
deosebire de perioadele anterioare cand asemenea fenomene erau accidentale, fiind urmate de faze de absorbtie
a fenomenului inflationist.
-Inflatia deschisa economia de piata continua sa finctioneze ca un mecanism in care preturile sunt fixe. -
Inflatia reprimata apare atunci cand controlul guvernamental impiedica cresterea preturilor bunurilor de
consum si a salariilor, astfel incat excesul de cerere este doar reprimat, nu si redus.
Controlul ofertei agregate presupune susinerea ofertei din economie, acionnd asupra tuturor cauzelor care
conduc la scderea sau stagnarea produciei naionale.
Politica bugetar-ficala - Politica bugetar-fiscal, fiind parte component a politicii economice a
rii,reprezint prghie efectiv n reformarea economiei.
Bugetul de stat--Instrumentul principal de promovare a politicii bugetare este bugetul de stat. Bugetul este o
noiune ntlnit tot mai des n vocabularul economic i cu o arie larg de utilizare.
Anualitatea. Aceasta nseamn c bugetul este elaborat n fiecare an i prevederile lui vizeaz doar cadrul
anului respectiv. Veniturile i cheltuielile prevzute de bugetul de stat snt valabile doar pentru durata de timp
votat de parlament, adic pe durata unui an.
Previzionalitatea. Aceasta nseamn c snt planificate din timp att veniturile, ct i cheltuielile pentru anul
viitor.
Echilibrul bugetar sau regula de aur a finanelor clasice const n faptul c cheltuielile statului trebuie s fie
egale cu veniturile acestuia.n economiile contemporane, aceste principii, att de populare altdat, au ncetat s
mai fie aplicate cu strictee.
Deficitul bugetar- Cheltuieli curente care depesc veniturile curente.
deficitul structural, care are loc atunci cnd bugetulajustat n mod ciclic este n deficit i
deficitul ciclic, care este definit ca deficitul bugetartotal minus deficitul structural.
Grante sunt sursele mai des atrase, nu aduc la creterea datoriei externe a statului, fiind simpl finanare dar nu
surs de venit.
Credite concesionate. Caracteristica specific a acestor credite este dobnda mai joas n comparaie cu
dobnda de pia, perioada preferenial nsemnat i perioada lunga de achitare.
Credite comerciale. Ele vin de la bncile comerciale, furnizori strini sau de la guverne strine. Termenele
achitrii lor variaz de la cteva luni pn la zeci de ani.
multiplicatorul desemneaza un factor care indica in ce masura un impuls economic originar (variabila
independenta) influenteaza o marime explicativa (variabila dependenta).
Multiplicatorul fiscal reflecta cresterea venitului si a productiei prin diminuarea prelevarilor (impozitelor)
efectuate de catre stat, presupunand nemodificat totalul cheltuielilor.
Multiplicatorul bugetului echilibrat ne ndic efectele unei majorri a achizitiilor guvernamentale nsoite de
o cretere a impozitelor, astfel nct la noul punct de echilibru surplusul bugetar este exact acelai ca i la
punctul iniial de echilibru.
Cresterea economica exprima (sintetizeaza) modul in care ansamblul activitatilor economice, privite la nivelul
unei economii nationale, contribuie la sporirea reala a produsului national brut pe locuitor, intr-un orizont
indelungat de timp.
Cresterea standardului de viata. Sporirea volumului de bunuri si servicii finale la nivelul unei tari este
echivalenta, de regula, cu modificarea in sens favorabil a consumului.
Atenuarea saraciei. Cresterea capacitatii de productie genereaza mai multe locuri de munca si, deci, surse de
venit mai numeroase pentru menaje;
Dezvoltarea economica este un concept care caracterizeaza ansamblul efectelor economice, directe si
indirecte, care se propaga la nivelul unei economii nationale ca urmare a transformarilor cantitative, structurale
si calitative ce au loc in viata economica a unei tari intr-o anumita perioada de timp, sub influenta conjugata a
unui sistem de factori.
Cresterea economica pozitiva, sanatoasa, reala: sporirea productiei nationale pe locuitor exprima/inseamna
o productie fizica mai mare de bunuri
Cresterea economica negativa (descrestere economica): productia de bunuri economice pe locuitor, in
expresie fizica, scade
Cresterea economica exclusiv nominala: sporirea PNB pe locuitor, din punct de vedere fizic, nu are loc,
cresterea valorica a acestuia datorandu-se exclusiv cresterii preturilor
Cresterea economica zero: PNB real pe locuitor nu se modifica
Cresterea economica constanta: productia nationala pe locuitor inregistreaza o rata proportionalconstanta de
crestere.
crestere economica neinflationosta: rata de crestere economica (ritmul cresterii PNB pe locuitor) este
superioara ratei inflatiei
crestere economica inflationista: rata cresterii economice este mai scazuta decat rata inflatiei.
crestere extensiva realizata prin marirea volumului/cantitatii factorilor de productie utilizati si a volumului
de rezultate
crestere intensiva realizata prin folosirea mai eficienta a factorilor de productie si cresterea productivitatii lor
cresterea potentiala rata de crestere maxima a productiei nationale cu mijloacele disponibile
crestere echilibrata realizata in conditiile respectarii echilibrelor clasice (al bugetului, al balantei de plati),
fara tensiuni inflationiste si cu utilizarea deplina a fortei de munca
crestere exponentiala (ultrarapida) crestere multiplicativa, cu o rata constanta
Politica social definete setul de politici publice ce urmresc realizarea proteciei sociale i a bunstrii.
Srcia reprezint lipsa de mijloace financiare necesare unui trai adecvat n raport cu standardele colectivitii.
Putem distingentre srcia absolut i srcia relativ.
Srcia absolut semnific situaia n care venitul bnesc al unei persoane este prea mic pentru a-l menine n
via i sntos.
Srcie relativ - situaia n care standardul de via al unei persoane este substanial diferit de nivelul societii
n care triete, astfel nct nu poate participa la o via normal.
Economia mondiala un sistem complex, dinamic, care incorporeaza ansamblul economiilor nationale dar si
relatiile, interdependentele economice dintre ele, generate si dezvoltate pe baza diviziunii internationale a
muncii, precum si de mecanismele, normele juridice si institutiile nationale si modiale conform carora se
realizeaza aceste legaturi.
Conceptul de diviziune mondiala a muncii exprima relatiile ce se stabilesc intre economiile nationale cu
privire la distribuirea activitatilor economice intre ele si arata modul de inserare, pozitia si locul fiecarei tari si
grup de tari in economia mondiala, specializare a agenilor economici n vederea participrii la circuitul
economic mondial.
specializarea intersectoriala bazata, initial, pe complementaritatea dintre sectorul industrial si cel agricol;
specializarea interramuri (echipamente bunuri industriale de consum);
specializarea intraramuri (bunuri industriale de consum bunuri industriale de consum,echipamente -
echipamente);
Totalitatea fluxurilor economice internationale, privite nu ca o simpla suma aritmietica ci in stransa lor
interdependenta, formeaza circuitul economic mondial.
Cooperarea economica internationala reprezinta o forma superioara a legaturilor economice dintre state, in
care se impletesc elemente din domeniul productiei cu cele din sfera circulatiei, cele din economie cu cele din
stiinta si tehnica, presupunind existenta unei legaturi mai stranse si pe perioade mai lungi intre parteneri.
importul de mrfuri, care reprezint totalitatea operaiunilor cu caracter comercial prin care se cumpr
mrfuri din alte ri i se aduc n ar pentruconsumul productiv i neproductiv;
exportul de mrfuri- totalitatea operaiunilor cu caracter comercial prin care o parte din mrfurile produse sau
prelucrate ntr-o ar se vnd n alte ri.
Fondul Monetar Internaional reprezint alturi una dintre cele mai mari construcii internaionale concepute
de SUA i ntr-o msur mai mic de Regatul unit al Marii Britanii, la sfritul celui de-al doilea rzboi
mondial.
sistemul valutar se caracteriza prin instabilitate, statutul valutei de rezerv nefiind atribuit vreunei valute, iar n
sfera raporturilor economice internaionale predominau relaiile comerciale i de pli bilaterale.
Balana de pli. Instrument economico-statistic in care se includ si se compara incasarile si platile realizate de
o tara, din relatiile sale economice, financiare si monetare cu alte tari, pe o anumita perioada, de obicei un an.
Balanta de plati regionala: nregistreaza toate operatiunile economice ale unei tari cu un grup de tari, uniune
economica sau monetara;
Balanta de plati bilaterala: nregistreaza operatiunile economice ntre doua tari;
Balanta de plati program: este varianta proiectata pe un orizont de timp viitor, proiectiile referindu-se n
principal la contul curent si la investitiile nete n economie
Balanta de piata: are n vedere fluxurile de ncasari si plati n valuta nregistrate pe o perioada determinata (de
regula mai mica de un an). n cazul acestei balante sunt nregistrate si previziunile cu privire la ncasarile /
platile potentiale.

Adaugator,dar principalele notiuni sunt de sus

107.Libertate economica- posibilitatea recunoscuta si garantata prin legea oricarei pers de a inchei cu orice
alta pers orice fel de tranzactii econ prevazute de lege,precum ssi de a modifica sau de a desface tranzactiile
incheiate.
108.Legea unitatii marginale descrescinde- relatie de dependent intre cantitatea detinuta sau consumata dintre
un bun econ oarecare si satisfactia,pretuirea acordata ultimei doze detinute sau consummate.
109.Legea cererii-relatia invers proportional intre cantitatea ceruta dintre un anumit bunsi pretul bunului
respective.QD=a-b
110.Legea ofertei- relatia directa dintre proportional intre cantitatea oferita dintre un bun si pretul pe
piata.QS=a+b
111.legea raritati volumul ,structurilesi bunurile economice evoluiaza mai incet de cit volumul,structurile si
intensitatea nevoilor umane.
112.Legea antimonopol- legislatia prin care statul se implica sa protejeze concurenta in cazul in care ea nu se
poate mentine de la sine.
113.Legi economice legaturile tipice cauzate ce se repeat de mai multe ori de diferite fenomene si procese
economice.
114. Linia bugetului locul geometric a tuturoe punctelor ,coordonatelor carora ne determina acea cantitate de
X si Y pe care individul poate procura in limitile unui buget dat si la un nivel al pretului.
115.Mercantelism-docrina economica dominant in sec. XVI-XVII conform careia prosperitatea unei natiuni
este strins legata de acumularea unei cit mai mari cantitati de monedasi metal pretios.
116.Marxism ansamblu de concept si doctrine filosofice ,sociale,econ, politice apartinind lui K Marx si
F.Fungels.P/u Marxism ,materialismul este baza sa teoretica.
117.Mijloace de munca lucru cu ajutorul caruia omul actioneaza asupra obiectelor muncii p/u a le transforma
potrivit nevoilor sale.
118.Masa monetara totalit mijloacelor de plata aflate in circulatie la un moment data intro econmie si
apartinind diferitor agenti economici.
119.Management process prin care se coordoneaza,se planifica si se controleaza activitatile desfasurate intro
organizatie ,astfel incit sa se asigure atingerea scopurilor acesteia cu maximum de eficienta.
120.Masurarea cardinal a utilitatii conform acceptiuni marginale fiecare doze consummate I se poate atasa
un numar ca masura a utilitatii.
121.Masurarea ordinal a utilitatii conform acceptiunii ordinale utilitatea nu poate fi masurata cu precizie.
122.Metodologia-stiinta despre metode de cercetare intron anumit domeniu.
123.Mobilitatea factorilor de productie - posibilitatea de a deplasa liber si in orice moment de pe piata altuia
atit producatorii,cit si consumatorii pot gasi liber si nelimitat capital si forta de munka de care au nevoie la un
moment dat.
124.Model economic reprezentare izomarfa a realitati economice ,care ne ofera o imagine riguroasa sub
aspectul structurii logice asupra fenomenelor economice prin indentificarea caracteristicilor esentiale.
125.Monopol bilateral tipul de piata in cadrul caruia relatiile se desfasoara intre un comparator si un
vinzator.
126.Monopol natural situatie a productiei si pietii caracterizata prin existent unei singure saua unui numar
redus de firme ofertante care dispun de terenuri fertile.
127.Microeconomia- stiinta ce studiaza relatiile la nevelul unei intrepr.
128.Macroeconomia relatii economice nationale
129.Mezoeconomia relatii la nivel de ramura sau totalitate de ramura.
130. Metodologia stiinta despre metode.
131.Model economic - realizarea economica simplificata sau o secventa din ea descrisa cu ajutorul anumitor
concept teoretice ipoteze, ,functii si variabile.
132.Marfa bun economic ,exprimat in forma baneasca ,care e destinat satisfacerii nevoilor altor personae
decit producatorul,trecerea acestuia de la producaator la consumatopr,facind act de vinzare-cumparare.
133.Monopol - situatie de concurenta imperfect,care are trasaturile:existent unei fireme ce vinde si mai
multorcumparatori ce actioneaza independent unul de altul;lipsa produselor substituibile;imposibilitatea intrarii
altor firme in domeniul respective de activitate.
134.Megaeconomie analizarea relatiilor economice la nivel de piata mondiala
135.Moneda forte - moneda acarei cereri pe piata schimbului depaseste in mod regular aferta.
136.Meneje - ansamblul unitatilor economice ,pers fizice prezente pe teritoriul unei tari,unde realizeaza
operatiuni economice care privesc viata lor casnica,menajul propriu.
137.Metoda instrument de cercetare cu ajutorul caruia putem patrunde in esenta fenomenului.
138.Neoliberalism current de gindire economy ce cauta sa reactioneze sis a adopteze teoria clasica a
liberalismului economy la conditiile din tarile dezvoltate din a daua jum a sec XX.
139.Nevoie umana - dorinte,preferinte astepari ale oamenilor de a avea ,de a sti.respectiv de asi insusi bunurile
,ce devin effective in nevoile de dezvoltare economica.
140.Obiectul proprietatii este reprezentat de un lucru sau un obiect in jurul caruia ia nastere relatiile de
proprietate.
141. Oligopol structura de piata in care un namar mic de firme mari asigura cea mai mare parte a ofertei unui
anumit bun,acesta fiind solicitat de numerosi cumparatori.
142. Oiconomia- analiza relaiilor simple care apar n interiorul unei gospodrii generale de procesul de
producie i consum a anumitor bunuri.
143.Obiectul muncii- este orice bun aflat n stare natural sau a trecut anterior prin procese de munc(materii
prime, semifabricate) asupra crui omul intervine n procesul de producie folosind mojloacele de munc p/u
ale transforma i arat potrivit nevoilor sale.
144. Oferta- reprezint acea cantitate (Qs)de bunuri i servicii pe care productoruol este predispus s le
scoat n pia la un anumit nivel al preurilor ntr-o anumit perioad de timp.
145. Obligaiune- valoarea mobiliar, titlu de crean reprezentativ p/u un mprumut contractat de un agent
economic.
146. Oferta pieii- rezult din nsumarea ofertelor productorilor individuali al unuib bun economic.
147. Omogenitatea produselor- nseamn c ntreprinderile livreaz produse pe care cumprtorii le
consider identice perfect standardizate i substituibile.
148. Oferta individual- reprezint acea cantitate de bunuri i servicii pe care productorul este predispus s le
scoat n pia la un anumit nivel al preurilor ntr-o anumit perioad de timp.
149. Paradoxul Giffen- dac preul acestor bunuri nregistreaz o majorare important, atunci venitul real
scade att de mult nct efectu de substituire nu mai compenseaz efectuo de venit.
150. Preferinele consumatorului- sisteme valorice ale consumatorului care orienteaz n mod diferit
preferinele p/u anumite bunuri.
151. Productivitatea marginal- sporul de rezultate care se obine prin utilizarea unei uniti suplimentare
dintr-un factor, ceilali factori rmn constani.
152. Productivitatea medie- exprima productivitatae medie obtinuta, si se obtine raportand rezultatul la
cantitatea de factori de productie utilizati.
153. Productivitatea total- capacitatea factorilor de producie de a produce un anumit volum de producie
ntr-o anumit perioad de timp.
154. Profitul brut- profitul care se determin deducnd impozitele din profitul total.
155. Profitul net- form a profitului ce rmne la dispoziia celui ce l-a obinut, dup plata impozitelor afferent
i de care poate dispune cum consider c este mai bine.
156. Proces economic- transformrile n starea activitii economice artnd dezvoltarea ei n timp i spaiu.
157. Proprietatea- totalitatea relaiilor dintre oameni de nsuire, nstrinare i folosin a unui anumit bun de
ctre individ.
158. Proprietatea privat- Proprietatea particulara, indiferent de forma sub care se manifesta asigura
libertatea economica a individului, reprezinta baza liberei de initiative. O astfel de latura a libertatii se
manifesta in initiativa libera a agentului economic de a fi intreprinzator.
159. Proprietate mixt- care apar n contopirea celor dou forme de proprietate, privat i de stat.
160. Proprietate de stat(public)- Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-
teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de
utilitate publica.
161. Puterea de cumprare a banilor- cantitatea de bunuri i servicii ce poate fi cumprat la un moment dat
cu o anumit sum de bani.
162. Producia- rezultatul activitii gospodreti a individului, care poate fi analizat ca interaciunea omului
cu natura cu scopul acomodrii bunurilor luate din natur p/u satisfacerea cerinelor individuale i
productive.
163. Paretto-eficiena- situaia unde bunurile sunt distribuite ntre indivizi i are lok utilizarea total a lor i
orice cretere a satisfaciei unui consummator genereaz reducerea satisfaciei a altui consummator,
presupune c n condiiile limitrii resurselor economice nici un individ nu poate s-i mbunteasc fr a
nruti situaia altui individ.
164. Problemele economice de baz- preocuparea dintodeauna a oamenilor de a allege resursele i ale
satisfacerii nevoilor, aceasta rezult din faptul c la temelia organizrii i desfurrii activitii economice se
afl alegerea pe baz de alternativ a celei mai raionale ci de utilizare a res.economice care sunt limitate.
165. Productivitatea muncii- eficiena cu care este utilizat factorul de producie munca este fora productiv
a muncii WL=Q/L, WL=L/Q
166. Protecionism- system de protejare a piii interne prin deschiderea vamelor i introducerea taxelor
vamale.
167. Piaa- reprezint central activitii economice prin intermediul ei are loc confruntarea dintre cerere i
ofert, productori i consumatori.Procesul de organizare a circulaiei marfare i monetare i totalitatea
actelor de vnzare-cumprare.
168. Piaa contestabil- piaa pe care intrarea noilor ageni economici este liber, iar costurile de ieire sunt
mici.Intrarea pe pia contestabil are loc atunci cnd i acolo profiturile depesc nivelul normal.
169. Pluralismul formelor de proprietate- existena mai multor forme de proprietate n cadrul unui system
economic.
170. Privatizarea- trasnformarea prop. de stat n proprietate colectiv sau privat.
171. Resurse natural- elemente necesare existenei i progresului omului i societii.
172. Resurse economice- totalitatea elementelor i mprejurrilor utilizate direct sau indirect sau utilizabile
ca premise la producerea i obinerea de bunuri economice.
173. Rata marginal de substituie- determin- ct cantitate de bunuri X poate fi nlocuit printr-o anumit
cantitate de bunuri Y n cazul majorrii preului la unul din ele.
174. Repartiie- process economic ce cuprinde n structura sa repartiia sau adunarea resurselor i
repartiia veniturilor.
175. Relaii de producie- concept al teoriei marxiste care n sens generic desemneaz legturile ce se
stabilesc ntre oameni n procesul de producere a bunurilor economice.
176. Raritatea- este o caracteristic a resurselor, a bunurilor economice ce constau ntr-o insuficien a
cantitii existente n raport cu cantitatea necesar/cerut.
177. Reproducia social- repetare a celor 4 faze: producie, repartiie, schimb, consum.
178. Reducerea cererii- scderea volumului de bunuri la un nivel de pre dat.
179. Reducerea ofertei- scderea volumului de produse oferite la un nivel de pre dat.
180. Rata marginala tehnologika de substituire- raport intre productivitatile fizice marginale ale factorilor
utilizati in producerea in cantitati determinate dintr-un anumit bun economic.
181. Restrictia bugetara o marime absoluta de resurse material pe care o are la dispozitia sa cosumatorul pu
a procura diferite marfuri si servicii.
182. Renta funciara diferentiata rezulta din randamentul diferit a unor cantitati egale de capital si de
munka.
183. Rentabilitatea-capacitatea unei firme de a obtine profit ca diferenta pozitiva intre incasarile obtinute din
activitatea proprie a cheltuelilor de fabricare.
184. Risc process nesigur si probabil care poate cauza o paguba,o pierdere intro activitate.
185. Servicii se consuma in momentul prestarii
186. subiectul proprietatii - informeaza toti angajatii economici
187. Substituibilitatea posibilitatea de a inlocui o cantitate dintr un factor de productie printro o cantitate
data dintrun alt factor de productie in conditiile mentinerii aceluiasi nivel al productiei.
188. Sinteza integrarea tuturor factorilor si componentelor intrun tot intreg.
189. Schimb component a activitatii economice care cuprinde activitatile de distribuire in spatiu a bunurilor
material pe calea vinvazii cumpararii.
190. Sistem economic reprezinta ansamblu relatiilor si institutiilor care care caracterizeaza viata economika
a unei societati determinate in timp si in spatiu.
191. supraproductie fenomen eco characteristic dezechilibrului de presiune pe piata bunurilor cind exista o
cantitate de marfuri exagerat de mare.
192. Servicii material prelungesc procesul de productie a bun urilor in sfera schimbului
193. Servicii sociale sunt nemijlocit legate de procesul de productie a individului.
194. Subiectul proprietatii agentii vietii econ,indivizi,familii,si organizatii
195. utilitatea economika relatia ce este legata de non posesie.
196. utilitatea totala arta care este satisfactia totala sau placerea pe care o pers o obtine prin consumul unui
anumite cantitati dintrun bun.
197. Utilitate o actiune conform careia este buna daca daca actioneaza in sensul cresterii bunastarii
comunitatii.
198. Utilitatea econ totala - satisfactia resimtita de un individ in urma consumului unor cantitati successive
dintrun bun.
199. Utilitate marginala - semnifica satisfactie,pretuirea pe care un consummator datr o acorda ultemei
cantitati consummate dintrun bun economic.
200. Viteza de rotatie a bunului num de rotatii efectuata de marimea baneasca pu cumpararea vinzarea a
marfii.
201. Valoarea individului temple de munka individual.
202. Venit recompense primita de posesorii factorilor de productie ,care imbraca forma de salarii,profit.
203. Valoare sociala categ econ ce exprima raporturi sociale intre agenti.
204. Transparenta pietii - producatorii cit si consumatorii dispun de totala informative cu privire la
cerere,oferta si preturi .
205. Teoria economika studiaza activitatea econimika a individului.
!!!Nivelul aspiratiei vanzatorului si cumparatorului este un element al multimii alternativelor de decizie
posibile, care apare la inceputul procesului de decizie: aspiratia de cumparare nu este acelasi lucru cu
achizitionarea efectiva, iar aspiratia de vanzare nu este sinonima cu productia si vanzarea efectiva.
Timpul de asteptare pt vanzare si pt cumparare este timpul minim care tb sa treca de la aparitia aspiratiei
spre vanzare sau cumparare pana la vanzarea sau cumpararea efectiva.
Etapa de perimare a aspiratiei de vanzare sau de cumparare este perioada de timp dupa trecerea careia toti
agentii economici si-au sistat aspiratia initiala, fie pt ca intentia lor de vz cump s-a realizat, fie pt ca si-au
modificat intentia initiala.
Tensiunea aspiratiei este diferenta dintre nivelul aspiratiei la vz/cump si rezultatul obtinut in urma executarii
deciziei de a vinde/cumpara.
Raportul dintre nivelul aspiratiei la vz/cump si rezultatul obtinut la vz/cump reprezinta gradul de tensiune a
aspriratiei la vz/cump. Prin raportarea nivelului de aspiratie al vanzatorilor la nivelul de aspiratie al
cumparatorilor se releva raportul de forte pe piata.