1

Tu esti cea noua?

de Walt Whitman

Tu esti cea noua, atrasa catre mine?

Ca sa ncep, te previn ca, n mod sigur,
snt foarte diferit de ceea ce presupui;
Oare crezi ca vei gasi n mine iubitul tau?
Crezi ca e usor sa ma faci sa devin iubitul tau?
Crezi ca prietenia mea ti va da deplina
satisfactie?
Crezi ca snt statornic si credincios?
Nu vezi nimic altceva dect aceasta nfatisare,
acest calm si rabdator mod al meu de a fi?
Crezi ca te ndrepti, pe un teren solid, catre
un adevarat ecou?
O, visatoareo, nu te-ai gndit ca
as putea fi o Fata Morgana, o iluzie?
2

Cand ai nevoie de dragoste

de Mircea Cartarescu

cnd ai nevoie de dragoste nu i se d dragoste.

cnd trebuie s iubeti nu eti iubit.
cnd eti singur nu poi s scapi de singurtate.
cnd eti nefericit nu are sens s o spui.

cnd vrei s strngi n brae nu ai pe cine.

cnd vrei s dai un telefon sunt toi plecai.
cnd eti la pmnt cine se intereseaz de tine?
cui i pas? cui o s-i pese vreodat?

fii tu lng mine, gndete-te la mine.

poart-te tandru cu mine, nu m chinui, nu m face gelos,
nu m prsi, cci n-a mai suporta nc o ruptur.
fii lng mine, ine cu mine.

nelege-m, iubete-m, nu-mi trebuie partuze, nici conversaie,

fii iubita mea permanent.
hai s uitm regula jocului, s nu mai tim c sexul e o jungl.
s ne atam, s ajungem la echilibru.

dar nu sper nimic. nu primete dragoste

cnd ai nevoie de dragoste.
cnd trebuie s iubeti nu eti iubit.
cnd eti la pamnt nici o femeie nu te cunoate.
3

Dragan

de Petre Liciu

Ma recomand Nae Cioflan,

fost sergent de strada,

cu postul in maidan,

langa biserica Sfantu Stefan,

unde in colt e un bacan.

Intr-o zi ma cheama Dom Comisar Becarian:

-Ma Cioflan,

sa-l prinzi pe Drgan

sa-i un mare pehlivan.

Zic: - Traiti Dom Becarian.

Intr-o zi stam in maidan

cand vad un zaplan

care mergea tiptil, ca un sobolan.

Ma reped la el ca un uragan,

si strig: - Stai, Drgan!

In numele legii te-arestez!

Drgan zice: - Bine.

-Hai la sectie! Hai!

4

Pe drum spune Drgan:

-Dom sergent, fii uman

da-mi un ban

sa intru la bacan

sa-mi iau un sfert de paine.

Zic: - Bine Drgan,

na-ti un ban

intra la bacan

si ia-ti un sfert de paine.

Intra Drgan la bacan,

iar eu raman afara sa-l astept.

Trec cinci minute,

trec zece,

trece un sfert de ceas,

nu mai vine Drgan.

Intru la bacan,

intreb de Drgan:

afurisitul de Drgan fugise pe din dos.

Raportez lui Dom Becarian.

Zice: - Cioflan,

esti un guguman.

- Traiti Dom Becarian.

Si trece un an.
5

Si cum stam de pand in maidan

il vad iar pe Drgan.

Ma reped la el ca un uragan

si-i zic: - Stai Drgan!

In numele legii te-arestez.

Drgan zice: - Bine.

Hai la sectie! Hai.

Pe drum iar Drgan:

Dom sergent, fii uman

da-mi un ban

sa intru la bacan

sa-mi iau un sfert de paine.

Zic: - Bine Drgan,

na-i un ban,

du-te la bacan

si ia-ti un sfert de paine.

Intra Drgan la bacan

iar eu ma duc sa-l astept la usa din dos.

Trec cinci minute,

trec zece,

trece un sfert de ceas,

nu mai vine Drgan.

Intru la bacan,
6

intreb de Drgan:

afurisitul de Drgan fugise pe din fata!

Raportez lui Dom Becarian.

Zice: - Cioflan,

esti un guguman.

- Traiti Dom Becarian.

Si mai trece-un an.

Si cum stam la panda in maidan,

Il vad iar pe Drgan,

Imbracat cu un macferlan.

Ma reped la el ca un uragan

Si zic: - Stai Drgan!

In numele legii te-arestez.

Drgan zice: - Bine.

Hai la sectie! - Hai !

Pe drum, iar Drgan:

Dom sergent, fii uman

Da-mi un ban

Sa intru la bacan

Sa-mi iau un sfert de paine.

-Ehe, Drgan

Ai fi tu pehlivan

dar nici eu nu sunt guguman.

7

Stai tu acum afara

Si merg eu la bacan

sa-ti iau un sfert de paine.

Intru la bacan,

dau un ban

si iau un sfert de paine.

Cand ma intorc afara ...

n-o sa ma credeti:

afurisitul de Drgan

fugise

Raportez lui Dom Becarian!

Zice: - Cioflan,

esti un guguman.

Si m-a dat afara din serviciu.

8

Turism

de Ion Minulescu

oseaua urc spre Voineasa,

Iar Lotrul curge spre Brezoi...
O fat i-a pierdut cmaa
Prin fnul de curnd cosit,
i-acum, n poarta casei, s-a proptit
S-i mai arate-o dat snii goi
i trupul rumenit de soare
Turitilor nfometai
De farmecul unei idile trectoare
n pitorescul munilor Carpai...

Aa sunt toate fetele la munte...

n prima zi -
Oricare-ar fi -
Se las srutate doar pe frunte...
A doua zi,
Pn i cele mai ursuze
Se las srutate chiar pe buze...
Iar n a treia
Sau a parta zi
Se las duse sub un brad
Unde se-mpiedic, mai toate,
i leinate-n brae-i cad,
Ca nite biete curci plouate...
Dei - prin muni, n fiecare var,
La fel, turitii urc
Iar fetele... coboar...
9

oseaua urc spre Voineasa

i Lotrul curge spre Brezoi...
Iar mirele
i cu mireasa
Din carul nou cu patru boi -
Un dar de ziua nunii lor -
Zmbesc irei
i fericii,
C graie turitilor
Au fost unii
n vecii...vecilor!...
10

Naufragiu

de Ion Pribeagu

Dupa un naufragiu groaznic

Ce i-a scufundat in ceata
Sase marinari nevolnici
Care au mai scapat cu viata

Inotind si zi si noapte
Peste apa plumburie
Fura azvirliti de valuri
Pe o insula pustie

Trei luni s-au hranit cu ierburi

Si cu pesti gasiti la mal
Isi facura si-o coliba
Si traiau original

Nu le mai lipsea nimica

Ba ades le prisosea
Aveau hrana, ierburi, apa
Doar femeie le lipsea

Rabda omu-o luna, patru

Mai te-agiti, te consolezi
Insa cind te-ajunge jalea
Mai ca-ti vine sa turbezi

Da-ntr-o zi, p-un rest de barca

Ce-a ramas numai crimpeie
Peste malu-abrupt deodata
Fu zvirlita o femeie
11

Una singura si goala

Si frumoasa, o ispita,
Care se-ndrepta in soare
Spre coliba, fericita

Marinarii, toti vazind-o

Navalira-n goana mare
Care de care mai degraba
S-o apuce la strimtoare

Ea vazindu-se-n pericol
Ridica un brat in sus
Si c-un gest de cutezanta
Marinarilor le-a spus:

Ho, nebunilor, salbateci

Nu va repeziti pe-aleie
Tineti seama de un lucru:
Nu sint schweiter sint femeie!
12

Intermezzo liric

de Heinrich Heine

M-au chinuit, adesea

Amar, necrutor,

Cu dragostea lor, unii,

Ceilali cu ura lor.

Mi-au pus venin pe pine,

Venin i n urcior,

Cu dragostea lor unii,

Ceilali cu ura lor.

Dar dintre toi, iubita

M-a frnt cel mai cumplit:

Nu m-a urt vreodat,

Dar nici nu m-a iubit. Biatul iubete o fat,

Ea pe-altu-l alege din toi.

Acela iubete o alta

i iat-i soie i so.

De mult mhnire, ea, fata

Cu-ntiul ce soarta i-a scos

n drum se mrit - i gata.

Biatul? De jale e ros...

13

Ce veche e-aceast poveste!

Dar nou rmne oricnd.

Iar cel ce triete povestea,

Rmne cu sufletul frnt.

14

Celei care minte

de Ion Minulescu

Eu tiu c-ai s m-neli chiar mine...

Dar fiindc azi mi te dai toat,
Am s te iert -
E vechi pcatul
i nu eti prima vinovat!...

n cinstea ta,
Cea mai frumoas din toate fetele ce mint,
Am ars miresme-otrvitoare n trepieduri de argint,
n pat i-am presrat garoafe
i maci -
Tot flori nsngerate -
i cu parfum de brad ptat-am dantela pernelor curate,
Iar n covorul din perete ca i-ntr-o glastr am nfipt
Trei ramuri verzi de lmi
i-un ram uscat de-Eucalipt.

Dar iat,
Bate miezul nopii...
E ora cnd amanii, -alt'dat,
Sorbeau cu-amantele-mpreun otrava binecuvntat...
Deci vino,
Vino i desprinde-i din pieptenul de filde prul,
nfinge-i n priviri Minciuna
i-n caldul buzei Adevrul
i spune-mi:
Dintre ci avur norocul s te aib-aa
Ci au murit
15

i ci blesteam de-a nu te fi putut uita?...

Eu tiu c-ai s m-neli chiar mine...

Dar fiindc azi mi te dai toat.
Am s te iert -
E vechi pcatul
i nu eti prima vinovat!...

Deci nu-i cer vorbe-mperecheate de srutri,

Nu-i cer s-mi spui
Nimic din tot ce-ai spus la alii,
Ci tot ce n-ai spus nimnui.
i nu-i cer patima nebun i fr de sfrit,
Nu-i cer
Nimic din ce poetul palid
Cerete-n veci de veci, stingher,
Voi doar s-mi schimbi de poi o clip
Din irul clipelor la fel,
S-mi torni n suflet nfinitul unui pahar de hidromel,
n pr s-mi mpleteti cununa de laur verde
i n priviri
S-mi mpietreti pe veci minciuna neprihnitelor iubiri.
i-aa tcui -
Ca dou umbre, trntii pe maldrul de flori -
S-ncepem slujba-n miez de noapte
i mine s-o sfrim n zori!
16

Lectia de zbor

de Nichita Stanescu

Mai nti i strngi umerii,

mai apoi te nali pe vrful picioarelor,
nchizi ochii
refuzi auzul.
i spui n sine:
acum voi zbura.
Apoi zici:
Zbor.
i acesta e zborul.

i strngi umerii
cum se strng rurile ntr-un singur fluviu.
i nchizi ochii
cum nchid norii cmpia.
Te-nali pe vrful picioarelor
cum se nal piramida pe nisip.
Refuzi auzul
auzul unui singur secol,
i-apoi i spui n sinea ta:
acum voi zbura
de la natere spre moarte.
Dup aceea zici:
Zbor.
i acesta e timpul.

i strngi rurile
cum strngi umerii
te nali pe behitul caprelor.
17

Zici: Nevermore.
i apoi:
flf
dai din aripilie altcuiva;
i apoi
eti el,
iar el
este pururi altcineva.
18

M-am procopsit

de George Topirceanu

La 8 ore fix, in strada

pe trotuar o asteptam,
se zvonea din gura lumii
cum ca fata ar fi CAM

Ba mai mult decat atata

soapte rele ici colo
ajungeau pana la mine
cum ca fata ar fi O

CAM si O putin imi pasa!

zica lumea ce o vrea
daca fata e frumoasa
poate fi si CUM si PREA!

La-nceput facea fasoane

dar la urma se lasa:
ce vrea domnul de la mine?
domnisoara, as vrea SA

Am vorbit. Noaptea acasa

domnisoara m-astepta:
soapte, strangere in brate,
sarutari, etcetera

Nu mult timp dupa aceea

am aflat cine era
si acuma ma caiesc:
fata, ma-ntelegi, ERA prea, prea!

N-avui insa-ncotro;
lucrul, vezi, se petrecu!
si fiindca fusese O
m-alesei in urma CU!
19

Razboiul

de Jacques Prevert

Despdurii
cretinilor
despdurii
Toi tinerii copaci i cioprii
i frngei cu securea veche
Despdurii
cretinilor
despdurii
i arborii btrni cu cioturi vechi
ca nite vechi danturi
butucii putrezi i pzii
i agai pe fiecare o pancart
Arbori ai binelui i-ai rului
Arbori ai Victoriei
Arbori ai Libertii
Pdurea pute a buteni crpai
i psrile fug din ea
i voi rmnei s cntai
Rmnei voi n ea
cretinilor
rmnei s cntai s defilai
20

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

de Lucian Blaga

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

i nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntlnesc
n calea mea
n flori, n ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrum vraja neptrunsului ascuns
n adncimi de ntuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii tain -
i-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micoreaz, ci tremurtoare
mrete i mai tare taina nopii,
aa mbogesc i eu ntunecata zare
cu largi fiori de sfnt mister
i tot ce-i neneles
se schimb-n nenelesuri i mai mari
sub ochii mei-
cci eu iubesc
i flori i ochi i buze i morminte.
21

POVESTIRE

Supravietuire

de Orkeny Istvan

Fusese condamnat la inchisoare pe viata,ca inculpate secundat intr-un mare proces

politic; sase ani a executat, si nu oricum, ci izolat intr-o celula si nevinovat.Pe tovarasii sai
inchisoarea ii daduse gata pe rand, lovindu-l pe fiecare in punctul lui cel mai vulnerabil, ba la
inima, ba la plamani, ba in echilibrul sufletesc.

El, cu structura lui nervoasa atat de sensibila, abia dupa sase saptamani avu o criza de
plans. Dar cand plangea el mai nestavilit,zari pe masa o furnica. Aparitia asta iI facu sa uite
pana si de plans.

O urmari indelung cum se lupta sa care o firimitura de paine.Apoi,cu varful unghiei

incepu sa impinga tot mai incolo firimitura.Petrecu toata dimineata plimband furnica de jur-
imprejur pe tablia mesei.

Seara vara furnica intr-o fiola goala si a doua zi o sili sa se urce pe un bat de chibrit. Isi
dadu seama in curand ca mica vietate poate fi dresata mult mai usor cu o mica aschie de lemn
decat cu firimituri; si intr-adevar,dupa opt luni de zile izbuti s-o obisnuiasca pe furnica sa se
dea in leagan pe doua bete de chibrit asezate crucis. Bine-inteles,ace umblet sovaitor de colo-
colo,nu putea fi numit decat cu o oarecare ingaduita dat in leagan, dar pana si acest rezultat
il facu fericit.

Dupa trei ani, pentru purtarea sa exemplara, I se acorda in mod exceptional dreptul de a
cere hartie,creion si carti de citit. El refuza insa,cu demnitate si mandrie; furnica lui deja stia
sa rostogoleasca repede un bob de mac provenit din cozonacul ce li se daduse in seara de
Craciun. Dar nici acest numar de atractie nu-l multumi, pentru ca el putea fi incadrat in
limitele existentei unei furnici. Neobisnuitul ar incepe de acolo de und ear putea dresa furnica
sa stea in doua picioareTreaba asta ii rapi un an si jumatate,dar a reusit.

Dupa alti doi ani, i-au adus la cunostinta discret ca in scurt timp va fi reabilitat si pus in
librtate. Pana atunci zbuti sa pregateasca si numarul cel mare: furnica, stand pe doua picioare,
arunca in sus bobul de mac, apoi il apuca din cadere. Cu alte cuvinte, putea afirma din nou
cu putina bunavointa ca a invatat-o sa se joace cu mingea!
22

- Dati-mi o lupa, le ceru baietilor sai, la prima cina luata in sanul familiei. Am o
furnica dresata!
- Unde? Il intreba nevasta-sa.

Rasucira fiola pe toate partile. O cercetara cu lupa, o ridicara la lumina lampii, dar nici
urma de furnica. Si, partea cea mai ciudata : n-o mai vedea nici el.
23

MONOLOG

Norway Today

de Igor Bauerisma

AUGUST: Atunci, dac nimeni nu vrea s spun nimic acum, atunci poate c am s spun
eu ceva. Fiindc Deci pe mine m cheam August i V rog s nu m ntrebai de ce. Nu
tiu. Nu am nimic de-a face cu asta.

De fapt, niciodat n-am putut s-mi imaginez c a putea avea ceva n comun cu viaa.
La modul foarte general. Nu tiu dac i alii pesc aa. Cele mai multe lucruri care reuesc
n via sunt att de ciudate, att de ciudate nu vreau s spun haioase, vreau s spun doar
ciudate. Sigur c sunt i momente ca lumea. Cnd sunt numai eu, de exemplu, i alerg aa
de unul singur, i-mi aud respiraia i paii i sngele mi bubuie destul de tare-n urechi.
Dar nici eu nu alerg tot timpul. Nici nu ine, din pcate, s alergi ntr-una. Scopul e: aproape
s nu fii aici. Deci s nu fii nicieri. S fii peste tot absent. Asta nseamn s fii n via.
Aa, fr prezena mea, ar mai fi suportabil, o vreme. i cnd te gndeti c se spune a fi n
via. Dar eu pot s pun pariu pe orice c, atunci cnd unul e, aa, "n via, din plin", atunci
e vorba de cine tie ce fctur cccioas.

Dar chestia e c totul st-n loc. i eu stau n loc i nu se aude nicieri nici un sunet.Doar
aa o glgie incert. Cum spuneam, nu tiu dac i celorlali le merge la fel. Habar n-am.
Poate sunt eu bolnav. Da nici chestia asta nu suport s-o aud, "Biete, eti bolnav". Vreau
s spun, cnd vine la tine aa o apariie de-asta ciudat de tot, cu-n zmbet d-la napa de
tot i i zice "Mai nti trebuie s v facei bine, i pe urm o s vedei", atunci mi se suie
sngele la cap. Cine sunt oamenii tia superciudai, care pot s-i zic "Ceea ce crezi tu c
e, nu e. E doar ceea ce gndim noi c e". tii voi ce vreau s spun. Vreau s spun c pot i
singur s-mi dau seama c ceea ce gndesc eu nu e. Dar pe ce chestie vrea careva s tie c
ceea ce gndete el chiar exist. Oricum totul e o minciun uria, aici. Totul prefctorie.
Toi fac n aa fel de parc ei ar fi cineva i ar fi pe faz i altcineva nu. Cum vrea atunci
unul s tie ce este. Nimic nu este. Cel mai adevrat sentiment pe care pot eu s-l am e
sentimentul Nimicului. De exemplu, dac iau scaunul sta aici i-l ridic aa n sus, aa
atunci el face asta. Bun. El se mic n sus. Dar cu toate astea plutete o dat cu el i aa o
24

incertitudine ciudat. Eu nu pot s tiu, chiar s-a micat el n sus cu adevrat sau numai s-a
fcut c se mic? Oare adevrat e adevrat? Dac-l duc pe urm n jos, atunci el coboar
poate Ba da, coboar. Cu toate c i aici e problema cu toate c eu bnuiesc c el
doar se face c coboar, ca s ne liniteasc pe noi. Totul fctur. Vreau s spun, asta se
vede peste tot, nimicul. Deci n acest chat-room aici mai e cteodat cte unul care mai zice
c nu-i aa - degeaba. Dar cei mai muli useri bntuie tot timpul pe afar ca observeri i-i
mai tocesc picioarele din cnd n cnd ca s-i mai simuleze cte o adiere de via. Fiindc,
cei mai muli sunt totui prea lai pn la urm ca s se care. Mai bine s mai reziste o
repriz. Poate pn la urm se ntmpl totui ceva adevrat. Aici nu se-ntmpl nimic
adevrat. Vreau s spun, nchipuii-v c ne-am duce acum, mpreun cu Julie. Toi. Asta
ar fi poate o chestie adevrat! Ne-am tia cu toii venele, unii la alii.

Vreau s spun, i voi suntei aici cu toii fiindc v-ai sturat, de toate. Asta e un potenial.
sta ar fi n sfrit un nceput. O chestie care ar putea s fac coal.

Era i timpul s se outeze cineva aici. C Julie vine aici i spune"Eu plec", asta mi se pare
marf.