Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Disciplina: Sociologie
Data:
Clasa : a XI-a
4.Comunica- Azi vom dezvolta -se comunic subiectul leciei i a Elevii ascult explicaia, Oral
rea subiec- aceste argumente ale competenelor specifice 1.2, informaiile i
tului leciei i voastre ntr-o alt tem 1.1,2.6, 4.1, (se scrie pe tabl) noteaz titlul
a competen- i anume Individul si leciei
elor speci- viata sociala din
fice; perspective teoretica
prin asimilarea i apro-
fundarea conceptelor
dobandite pana in
1min. prezent
5.Recapitula- - pornind de la rolul - se solicit elevilor sa lucreze -noteaz pe fia Conversaia Oral,
rea si siste- sociologiei in societate individual si pe grupe fisele de de lucru noile
matizarea se va pune accent pe lucru ce evalueaza cunostintele informaii:
cunostintelor factorii si procesele dobandite. Acestea pun accent pe: definiii ,etape
sociale ce influenteaza - definirea termenului de i tipuri
viata sociala, rolul sociologie din perspectiva - solicit
metodelor in studiul sociologilor; P.Andrei, T. Herseni, informaii
societatii si integrarea M. Ralea si d. Gusti ; (lmuriri) dezbaterea,
individului - evidentierea asemanarilor si suplimentare
deosebirilor, a modurilor de
cunoastere a societatii pe baza -se implic
diagramei Venn; activ la
-care sunt funciile sociologiei si solicitrile
importanta lor profesorului
-prezint elevilor un citat cu
Se utilizeaz fia de privire la functiile sociologiei pt -extrag problemati-
evaluare: ca acestia sa evidentieze esenialul din zarea,
- consolidarea i fixarea importanta lor dand exemple cu materialul
cunotinelor dobndite privire la formele vietii sociale prezentat i
pe parcursul orei; - importana metodelor si analizat cu aj.
- parcurgerea unui tehnicilor de cercetare fielor lectura
fragment pentru a - elaborarea unuei etape a Individ
evidenia domeniile de procesului investigativ pe o uala
cunoatere necesare situatie concreta; -realizeaz un
unui sociolog efort de
- evidentierea relatiilor reflexie
interpersonale; personal
- concretizarea modelului asupra ideilor
mecanicist; prezentate
-caracteristicile si tipologia
grupului social -fac operante
cunotinele
dobndite
-ofer informaii suplimentare,
- compar
-face aprecieri privind modul de contextele
tratare a temei situaionale
Stimai prini, Acesta este un chestionar care dorete s scoat n eviden eficiena
orelor de dirigenie i a profesorului diriginte informarea unor comportamente de via
responsabile n rndul elevilor i implicit a copilului dvs. De aceea v rugm s ne
sprijinii rspunznd la urmtoarele ntrebri:
5. Dirigintele a iniiat i menine o legtur strns cu dvs. n afara orelor de curs prin:
a. convorbiri telefonice b. mesaje scrise c. altele(precizai)__________________
7. Am participat la :
- reuniuni comune cu elevi i prini -a)niciodat b)de puine ori c)de multe ori
d)ntotdeauna
-lecii deschise pentru prini - a)niciodat b)de puine ori c)de multe ori d)ntotdeauna
-serbri - a)niciodat b)de puine ori c)de multe ori d)ntotdeauna
-activiti sportive - a)niciodat b)de puine ori c)de multe ori d)ntotdeauna
-altele (vizite, excursii,
etc)_____________________________________________________
14. Ati simit c orele de dirigenie vin n ntmpinarea problemelor educaiei copilului
d-voastr ?
a. da b. nu c. daca da, detaliai
V mulumim
C) ITEMI SUBIECTIVI (cu rspuns deschis) - sunt relativ usor de construit, principala
problem constituind-o modul de elaborare a schemei de notare a acestora, cu att mai mult cu ct
aceast categorie de itemi vizeaz demonstrarea de ctre elevi, n rspuns, a originalittii si
creativittii lor.
A) ITEMI OBIECTIVI
Testele, n special cele standardizate, contin un numr de itemi. ntre acestia, o categorie
distinct o formeaz itemii obiectivi, caracterizati prin:
- structurarea explicit a sarcinilor propuse si corelarea cu obiectivele de evaluare;
- capacitatea de a testa un numr mare de elemente de continut ntr-un timp relativ scurt;
- fidelitate ridicat;
- asigurarea obiectivittii n evaluare si notare;
- asocierea cu o schem de notare simpl, un punctaj care se acord - n totalitate sau nu, n
functie de marcarea de ctre elev a rspunsului corect, respectiv, gresit.
Obiectivitatea acestor itemi are n vedere urmtoarele aspecte:
- Obiectivitatea constructiei itemului - cerinta este explicit, puternic structurat si corelat cu un
obiectiv de evaluare;
- Obiectivitatea perceptiei si raportrii la sarcin de ctre subiectul evaluat subiecti diferiti
exprim acelasi mod de percepere si raportare la sarcin;
- Obiectivitatea evalurii/notrii - evaluatori diferiti acord acelasi punctaj pentru aceeasi solutie a
unui item.
Itemii obiectivi pot fi utilizati n evaluare la orice disciplin socio-uman, datorit specificului
lor:
- sunt adecvati pentru evaluarea unor rezultate ale nvtrii situate mai ales n zona inferioar a
domeniului cognitiv;
- antreneaz n mod preponderent capacitti de tip reproductiv;
- sunt expusi la riscul rspunsurilor date n mod aleatoriu.
1
clasificati dup criteriul gradului de obiectivitate oferit n corectare:
Itemii cu alegere dual pun elevul n situatia de a selecta rspunsul corect din doar dou
variante posibile: adevrat/fals, da/nu, corect/incorect, acord/dezacord. Itemii de tip da/nu si
adevrat/fals sunt cel mai frecvent folositi. Utilizarea lor poate fi adecvat atunci cnd profesorul
doreste s evalueze:
- cunoasterea de ctre elev a unor informatii punctuale, date factuale, termeni, definitii,
legi, principii, formule;
- diferentierea pe care o poate realiza elevul ntre enunturile factuale si cele de opinie;
- capacitatea elevului de a identifica relatii de tip cauz-efect, succesiunea logic sau
cronologic a unor evenimente.
Pentru proiectarea corect a acestui tip de itemi este necesar respectarea urmtoarelor
cerinte:- formularea clar si precis a enuntului;
- dac se solicit aprecierea cu "adevrat" sau "fals", atunci se vor evita enunturile foarte
generale;
- selectarea unor enunturi relevante pentru domeniul de cunoastere sau categoria de
competente testat (uneori, efortul de a realiza enunturi care s fie rarechivoc adevrate sau false
duce la elaborarea de itemi nesemnificativi din punct de vedere educational sau banali din punct
de vedere stiintific);
- se va evita utilizarea enunturilor negative si, n special, folosirea dublei negatii, care
induce un grad nalt de ambiguitate si mpiedic ntelegerea enuntului itemului de ctre elev;
- se vor evita enunturile lungi si complexe, prin eliminarea elementelor redundante,
inutile n raport cu ideea principal a enuntului si cerinta itemului; nu se va folosi un limbaj prea
academic, o terminologie foarte specializat sau o constructie lingvistic stufoas si greoaie;
- se va evita introducerea a dou idei ntr-un singur enunt, cu exceptia cazurilor n care se
doreste evidentierea relatiei cauz-efect; n aceast situatie, cea mai bun solutie este aceea de a
utiliza doar propozitii adevrate si de a cere elevilor s decid adevrul sau falsitatea relatiei
dintre acestea;
- enunturile adevrate si cele false vor fi aproximativ egale ca lungime;
- numrul enunturilor adevrate si cel al enunturilor false vor fi aproximativ egale, dar nu
exact egale, deoarece acesta poate constitui un indiciu dup care elevul ncearc s ghiceasc
rspunsul corect.
B) ITEMI SEMIOBIECTIVI
B.1. ITEMI CU RSPUNS SCURT DE COMPLETARE.
B.2. NTREBRI STRUCTURATE
Itemii semiobiectivi sunt acea categorie de itemi care solicit elevului construirea partial
sau total a unui rspuns la sarcina definit n enuntul itemului.n general, itemii semiobiectivi se
caracterizeaz prin aceea c:
- pot testa a gam larg de capacitti intelectuale si rezultate ale nvtrii;
- plaseaz elevul ntr-o situatie cognitiv cu un grad de complexitate mai ridicat dect reusesc s o
fac itemii obiectivi;
- permit utilizarea unor materiale auxiliare.
Utilizarea acestui tip de itemi poate ncuraja elevul n aprofundarea notiunilor nvtate, cresterea
vitezei de operare cu acestea, a clarittii, conciziei si acuratetei exprimrii.
C) ITEMI SUBIECTIVI
C.1. REZOLVAREA DE PROBLEME
C.2. ITEMI DE TIP ESEU
Itemii subiectivi sau cu rspuns deschis au drept principal caracteristic faptul c
testeaz originalitatea elevului, creativitatea si capacitatea sa de personalizare a cunostintelor. Ei
sunt n mod special recomandati pentru realizarea evalurii la stiintele socio-umane, date fiind
particularittile acestora, precum si natura competentelor generale si specifice pe care si propun
s le formeze la elevi. Cu toate c acesti itemi par relativ usor de construit, exigentele formulrii
corecte a cerintei si a baremului de corectare si notare sunt foarte stricte; ele trebuie s previn
acea subiectivitate a profesorului care conduce la evaluarea neprofesional, arbitrar, si la
punerea elevului n situatia de a fi nedrepttit.
Proiectarea itemilor de tip eseu presupune aplicarea unei strategii, a crei respectare
majoreaz eficienta evalurii si caracterul ei formativ; astfel:
- se recurge la evaluarea prin acest tip de item numai atunci cnd obiectivul de evaluare
avut n vedere nu este compatibil cu nici un alt tip de item;
- obiectivul de evaluare propus trebuie s fac parte din categoria celor de maxim
complexitate - s vizeze capacitti de transfer si de exprimare n termeni personali;
- sarcina de lucru trebuie formulat n mod clar, riguros si succint, n termeni de
performant asteptat;
- enuntul itemului trebuie nsotit de configurarea rspunsului asteptat - elementele sau
conceptele-cheie, caracteristici particulare dorite ale rspunsului, alternative posibile/admise
(aceast configurare anunt "rezolvarea", respectiv schema de notare cu care se va opera);
- schema de notare se poate construi fie acordnd un numr de puncte fiecrei cerinte, fie
global, holistic, fie asociind un numr de puncte fiecrui nivel de rspuns.
n oricare din variantele sale, itemul de tip eseu prezint avantajul de a se adecva
evalurii la disciplinele socio-umane ntruct permite:
- obtinerea de ctre profesor a unei imagini globale, sintetice a capacittilor de transfer si
constructie personal a elevului;
- evaluarea creativittii, originalittii, gndirii critice, flexibilittii, fortei argumentative si
coerentei de gndire a elevului;
- individualizarea evalurii, adecvarea ei la modul individual, personal n care elevul se
raporteaz la sarcin/continut.
n acelasi timp ns, nu trebuie omise dezavantajele si riscurile pe care le prezint
evaluarea prin eseu:
- dificultatea construirii unei scheme de notare care s asigure fidelitatea/obiectivitate a
evalurii - n absenta creia evaluarea rmne irelevant - dar care s nu constrng elevul, s nu
l pun n situatia de a obtine punctajul maxim numai atunci cnd rspunsul lui se pliaz pe cel
prefabricat de evaluator (ceea ce anuleaz nssi ideea de eseu);
- desi se elaboreaz relativ usor, evaluarea si notarea cer mult timp, mult atentie,
experient, obiectivitate si profesionalism; n activitatea didactic curent, comunicarea notei
obtinute de elev trebuie nsotit de o scurt fis de observatii asupra eseului, n asa fel nct elevul
s si corecteze eventualele inabilitti sau s refac prtile mai putin realizate ale eseului;
- schema de notare trebuie n mod obligatoriu moderat prin pretestri.