Asteptari, proiectii, impunere, control, santaj emotional,

expectante si pretentii. Asa arata multe dintre relatiile

parinti - copii si cand acestia devin adulti.
Sub pretextul ca ii vor binele copilului, parintii recurg la
orice mijloace pentru a continua sa ii dicteze
progeniturii lor cum sa traiasca, cu cine sa se
insoteasca, ce meserie sa aiba etc. Ei stiu mereu cum e
mai bine, ca doar au trecut prin viata.
Insa, daca te uiti la viata acelor parinti, vezi compromis,
renuntare, suferinta. Mai vezi si relatie de cuplu
conflictuala sau pustiita, precum vezi regretele si
nefericirea intiparite pe fata lor.
Dar ei stiu mai bine. Nu divorta ca familia e sfanta spun
ei. Ia-ti o amanta / un amant, traieste-ti viata, dar nu
pleca din "familie". Asa au facut si ei si de asta sunt si
astazi impreuna.
Si ce daca va certati sau va bateti? Asa e in casnicie.
Cuvintele spuse se uita, vanataile se vindeca, dar
"familia" ramane "familie". Pentru copii si, mai ales,
pentru ochii lumii.
In alte cazuri, parintii ii cer copilului ajuns adult ca tot
ei sa ramana pe primul loc in viata lui. Nu sotia / sotul
sunt importanti, ci ei. Vor sa continue sa controleze atat
viata copilului lor, cat si pe a partenerului sau de viata
si a nepotilor lor. Isi santajeaza emotional copilul
spunandu-i ca niciodata sa nu uite ca ei sunt parintii si
ca partenerul de viata este un strain, asa ca e clar de
cine trebuie sa asculte.
Daca partenerul de viata nu se supune, incepe razboiul.
Ori de cate ori au ocazia, vor incerca sa isi influenteze
progenitura impotriva partenerului. Uneori reusesc
chiar sa ii desparta si atunci mare le este satisfactia.
Sunt parinti care au adus pe lume copii si investesc in
ei cu singurul obiectiv de a avea pe cineva care sa le
aduca "un pahar cu apa la batranete". Copilul
instrument. Si cum scopul pentru care a fost adus pe
lume este sa devina sclavul pretentiilor, cerintelor si
asteptarilor parintilor, nu are voie sa iasa din cuvantul
lor. Isi alege meseria pe care o vor parintii, nu are voie
sa plece prea departe de casa, nu are dreptul la o viata
proprie daca asta inseamna sa ii lase singuri pe parinti.
Obedienta, supunere, control obtinute prin manipulare
si santaj emotional. Cu pretextul ca vor binele copilului.
Insa, in toate aceste scenarii, nu este nicio secunda
vorba de binele copilului ajuns adult. Ci este vorba
despre binele parintilor. Despre egoismul lor.
Ursula Sandner

Romanyuk Nutica Doamn,dumneavoastra aveti

prini?...uneori imi plac postarile dumneavoastra , dar simnt
multa nverunare n ceea ce postati? De ce?
mi placeVezi mai multe reacii
Rspunde
1
3 ore
Administreaz

Dr. Ursula Sandner Intalnesc in fiecare zi in cabinetul meu

situatiile despre care scriu. Vad vieti distruse, vad oameni
bolnavi psihic si fizic din cauza felului in care accepta sa
traiasca, din cauza ca se lasa influentati de alti oameni, de
credinte limitative si astf...Vezi mai mult
mi place
Rspunde
20
 3 ore
Administreaz

Dr. Ursula Sandner Si da, am parinti. Insa parintii mei m-au

crescut ca sa devin un adult autonom si independent, sa imi
urmez propria mea cale in viata, nu m-au influentat in
alegerile mele si nu mi-au cerut nimic decat sa fiu fericita
(deoarece asta ii face si pe ei impliniti ca parinti).

Julianna Csiki Daa trist dar adevrat. Cum se poate

schimba acest tipar?
mi placeVezi mai multe reacii
Rspunde 3 ore
Administreaz

Dr. Ursula Sandner In primul rand prin a vedea care este

realitatea. Apoi pasul urmator este acela de a stabili limite si
granite clare in interactiunea cu parintii. Sa nu permitem sa
fim manipulati si santajati emotional (prin inducerea
sentimentelor de vinovatie, frica, rusine), ci sa fim fermi in a
ne afirma pe noi insine, dorintele si nevoile noastre. Copilul
ajuns adult este necesar sa isi negocieze relatia cu parintii
sai, astfel incat dintr-o relatie de tip Parinte - Copil, relatia sa
devina de tip Adult - Adult. Important este sa nu mai
permitem si sa nu mai cedam presiunilor pe care le fac
parintii cu scopul de a ne controla sau directiona viata. Iar
pentru ca asta sa se intample este imperios necesar sa
devenim autonomi si independenti din toate punctele de
vedere.