Elevul iste} isi poarta meditatorul in buzunar! xi. | 33, / ‘+ POCKET TEACHER confine cele mai importante reguli & formule ole principollor + Conjnutul ese bin structurat si poate i folst q fie pentru pregatireatemei, ie pentru lucrrileefciute in cls. + In ctevasecunde obj tone informal de care ai nevoie! Gramatica CKET TEACHE ISBN 978-973-571-540-3 1M AllFranzisisch, Grammatik POCKET TEACHER Simone Lick Hildebrandh, Michelle Beyer Copyright © 1997 Comelsen Vera Spor GmbH & C: KG, Bei Gramaticalimbirancere Simone Lick Hildebrand, Michelle Beyer ‘raducere: Luana Chira ‘Copyright © 1999, 2001, 2003, 2005, 2010 - Edita ISBN 978.973-571-540-3 r oe Toate drepturile sunt rezervate Editurii ALL, ‘Nico parte din acest volum nu} an ee reptile de istribuie nstindtate aparininexchsivitat edi AlLrights reserved. : “The distribution ofthis book outside Romani, without the writen ‘permission of ALL is stictly pehohibited. ‘Editura ALL, ets ‘Bd. Constructorilo, nr. 208, sector 6, cod 060512 Tet: 021 4022600 Fax: 021 40226 10 ‘Tel: 021.402.2630 (021 402 26 33 ‘Comesz la ‘ Ee ccomenzi@all.r0 Inupsvww alco Redactor: eae ‘Simona Rosetti Stelian Stancin Cuprins cuvantinainte 7 Parjle de vorbire 9 1 Satetanivl gi determinant si 9 4A. Atoll hott gi ochott 4.2 de + aticol oti 10 4.3 d+ aricol hotirat 10 TCA apres cantative cu artcnl party de 1 2 Determinani 11 2 | Demian mci mon mm es) 12 32 Determinant interogativ ave 13 £3 Determinants demonstativ ce 14 3 Determinant noc fu! 1 2S Anieotal pars (dy, de la, des) 15 t 3 Vetal 16 yi ‘31 Conjugatea 16 5 322 Fora verbal imporsonall faut 17 3.3. Imperativel 17 [34 Vetbe ceflexive la prezent 18 45 Constveile eu infiitival 19 (Geil gi al doilea an de studi) 44.1 Constasile iniiivae rd. prepoitic 19 £2 Consrchie itinitivale cu de, 19 ‘£3 Constrctie infiniivale eu 4 20 451 Tanaitval gi promumele personale complements 21 Clncepind ou anol al 3-Lea de stoi) 44.5 Contrvetileiniiivale fr prepoztic 21 ‘46 Construct infiniivale ou 3 22 £3 Conseil ifiiivale ew de 22 Fh Construct infintivale dupd anumite preporiti 235 aedunus etizodk ‘rp venfauou 99198 sumo 1 o¥enpes eoP 0 ‘og ges my myysonpes SSA 0 169 2IEDIPE ERO 1 9 ufo 8 sino 0 39 te ESSEES soa "go ysieynans eiexesino) 1S 3 execs eiscodosa pray mzodong TE ups BanQOA VE co wanapervoedoxyeodoxs # BORNE ONION 6 sans) $°7sor 9231p) 8 sous ans0}03 8 agemzists yeuopv0 9359 [8101 — $8 sousiue rosea 9fages*ofdaxo eo oy 12109 6 prdes FavouOs $8 amp snany 7 afer ys p9JOUAJoHDeD, ADC PIO) ST saietiog ee 8 ads nf 7 ayureul yURANDI Piston pair clei,Pcker Teacher” peat noci Partile de vorbire smanuale cuprinzitoare cu exert i exemple. Nici muss eee eee ee propune acest cru. Colectia vi se oferi ca bibliografie de refering peteu dferite pur de ativitii, mai ales pentru pregitieatemelor sau a sarcnilor de Iucra in clas, 41. Susbtantivul gi determin Le nom et ses déterminants ‘pre deosebire de limba romina, in limba francezi substantivele sunt ori feminine ori masculine. Genul neuru nu exist in limba france. Suibstantivele sunt nsofite adesea de cuvinte (artical, adjectiv posesiv, et.) care le determing, De aceea ele se numese determinant’. |. Articolul hotarat si nehotarat Genulsubstantivului se poate recunoaste dupa forma de singular a articolului, caret insoqeste. La /une insoyese substantive feminine, le/un substantive masculine, Dack substantivulincepe cu o vaca sau eu A mut (nerosti) atunci articolul hotiratprimesteapostof Substantivele mai putin individualizte sunt insite de articoul cho Seteanvel prisiniiint sa nie deat rate ® |12. des articot hotirat ‘Tehnici de invijare: Cel mal indicat estes te obignuiesti si Invet verbele impreuni eu preporitile respective, chiar de 1a Inceput 1.4. Expresii cantitative cu articolul partitiv de * > [Link] substan este determina de un nume propria, tune: se folosest prepociia de (ii articol) ©. Dac un substan este determina de un alt substatiy,atunet de este insoft de aticol hotirit ©. tn acest ca, de se contacts antcoul le dnd forma dy, iar de + es, devine des ‘Se ntimpli acelasiIuer,atuncicnd un verb sau un adverb . fst urate repoitia dG: parerde,soccperdesausie 2p Dupexqescaatves lose dar derail content de, refer de, © 25, p.15) Dupi de, susbtanival poste fla paral D saul singular ‘Acceasi regu este valabil i penta adverbe de canta gi entra negate (canttate nla) ©. 2. Determinan Les déterminants Determinant suntewvinte care procizeaatnelesol a substantivulu. fa fimba feancez, caf iba roman, ‘Un num de verb se force nlinba france eu propo exist frit tp de determinant procum: tical ai adjective posesive, demonstrative imerogative, nebotarte 26 Bremple:donner ge& qn: parler a gn Limba fancerd msi are asi, un determinant nexistent in Dac dupi prepozitia durmeaaS un articol hott, atunei dse limba romana: atiolul priv. 25. p. 15) onracti cu fe devenind au, iar d+ tes devine au Inainte numer prope nu se folosst artic 26, Exemplu: Véronique écrit a Rolf. 1.3. a+ articol hotarat --c =--! am RE 2.1, Determinanti posesivi Pele Wi Veron Aan = Etvoild leur chien. Et voila leurs chats. & de asemenes, posesivulformei de politte (votre /v03) se foosest in funetie de numa substantivuli : ‘nu poate fi insotit de doi determinanti posesivi. fr ae 2.2. Determinantul interogativ quel © Determinant posesiv ering Posesia, adic, ara cui i aparine ceva, fot doschite de nb romdnt tn iba feanezd, cesta se reatzdnfncie de genl nui susan se ce Insoeye. i scent ce os minantul interogativ ajuti la formulares i *< Verne or z -vizeaz substantivul. Determinantul interogativ quel se acorda in Femi crcesntre, Veni cen Dalene n i numarcu substantivl, pe care acest il nsotese Daniet si cau cartea ti. seni ik is Elle cherche sa revue. Eaisicauti revista eter rene Haren ‘© Deck sbsanivl ns dum ajt Yocali, atunc determinann asculin (som amie), aa ti mulls posesr, determinant se acordt numa cu SShsumivul ecure-tiesoree, Force masculine eenice Sunt, in aces az, identce P Fiistent Deosebireaintre forma de sing ‘ui erin ima vorbitaeste desea ny 2 iv poses incepe cu o > Deverminantliterogatv quel poate avea neta desubice in ula singular es ntotdeauna la propo. In acesteaz, dup form ali quel urmeazd un sim aga $maceast simi, determinant iterogati se acon i Si nomdr cu substanivl la care se eer ular i cea de plural a marcati 13) STr EE . 2.3. Determinantul demonstrativ ce ‘© Desermioaa demonai 5 refer apesoane sau obec, rografia eternal demons van un ‘substantivul pe care-1 insojeste. a Inaintea unei vocale sau h i cla fo mascl Isingtar cet (cet ami, cet homme) res Laplual, exist pentru ambele genurio singurd form (ces) 24, Determinantul nehotirat tout © Cid fotsim determinant node ont tebe sine ae Sr mat a ees Tout poate avea si sensul de sor”, {n acest caz nu. apare cu 2 Exemplus Wes @ tout compris. Yves ainfeles totul. u 258. Articolul partitiv © Axicotut partitiv indicat faptul ed dinte-un tot se ia 6 eanttate nedeteriant Cu susbiative nume de lucas care pot f numarate,aricotul ‘nchotiet se afl la plural des. CCu substantive nume de materi i substantive abstract, cae mi pot fi numirate (hari, brn, imaginatie), articoll pati are orma: de le= du, de+ la de ta, de +1" = del © Axicotut parttv se Foloseste si cu substantive abstacte, precum scw construct faire + activi ©. ac dorm s8 indi ma exact cantitaea mater respective sau a noiunilor abstract, vom foles numeral sau expresi de anttate (Kio de, pew de. Dp acest expres de canitate se foloseste de. Anticollipsesten ozs cz C14p 1D. Deasemenea, dup nega precum ne. pas Sine doar de. Acesea sunt canine Except: Into proportecu dre, urticolul pari se psreaat sidupl negate ee Exemplu: Crest du cafe? lus se 28 Non, ce n'est pas du cae --=" 75 SUEUR neers> Verbele isi schimb forma tn funetie de subiectul pe care-1 Insotese. {in imbafrancezi exist verbe care se conjugi regulat (1) si neregula (2), Lanegatv, verbul conjugat este incadrat de elementele negatici (ne ». pas = paranteza negatiei). (7.1.5, p. 3) 2€ Exemple: Elen reir pas avant mit © Invopwiicarc xin tevin genni) votvenee UM T#0meN ps lchemn Gime bréferer (A) se foloseste atcotal hott, chiar cn 3.2. Forma verbala impersonala if faut Santi nedeteminate,Acelayi ues valail vires > Faur este forma verbals impersonal cares oloseste numai x pronumele personal i D Maiexistscite (Cu il faut se poate formula un fadernn. Dupa il faut urmeazi | *Deahameanes facets ag acdeseaun vet a infinity. Tran its folosestearicol (5) Ave, dimpotiva, cere Inlimba omni faut este cel mai adcovat eda prin verbal a tcault atcoul pari. (Excepie avee plas) pases paar oe * Chavo fin, avr sof aver peur ae tlesexte acl (6, [Link] Imperativul Le verbe 3.1. Conjugarea © Imperativul se foloseste penta indemma pe cineva si fack Infra franceza exist tei forme la [Link] | em cone Personal nase foloseste. irf LL ‘Temintlevouliainperaiccincidapospe nalts 4. Construct u inintvul (Crist putine except cu cele ale persoane! singular, Les constructions avec infnitif pil al dolen an dea “Pst Fama deine sngaravttatereaey ila east) ‘exceptie: Va. Mergi! 4.1. Constructiileinfinitivale fara prepoziti {In anumitestuai ; feet prea direct. fn aceste situa se pc aleg alte Formulae 2S Exemmple Tapes continuer? I faut continue. Eat-ce que ‘nous pouvons continuer? Est sion continuait? On continue? 3.4, Verbe reflexive la prezent & Dack un verb modal (powweir, devo, voulor, savoir este ‘urmat de un at ver, atunci cel din urmitesteintotdeauna la } infinity. Paranteza negatei include forma conjugata a verbului, deci verbul modal esteincadrat de elementele nega “Telincidetnvitar: Verbele modale sunt nereglate, Forme lor ‘ tebuie invite pede ros. (7 Table eu verbenereguate, p96) & Verboleaimer fare qe (a face ceva cu plcere) si prferer fire 9¢ (a prefera)exprim o peferintl. Dupd aceste verbe se OS, Verbel reflexive sunt insyite de un promume reflexiv. Acesta ‘ntrebuingeazdinfiniivul irk prepozitic ‘ afd la acceasipersoant ca si subiectul propozitie. Fiat ‘Imperativul verbelor reflexive se consrueste cu forma desinent (nous, vous) unele neregulartiti.(7) Tabele cu verbe ‘ceentuati a pronumel are este legat de ver prin linus. neregulate, p.96). Le ‘nea > Casita limba romang,pronumelereflexiv in limbafeancezt sti {naimtea verbutui conjugat. Pronumele reflexivformears {mpreund cu forma con} aga a verbuluio unitate. La forma egativa, ambele sunt incadrate de ee Parantez, nt: Verbul préférer prezint la formele marcate prin mentele negatii ca nt-o 19P tots rancent exist serie de vee sexpenit urate de 44Ulnfinitivl gi pronumele personale complement infiniti proceda de preporitia de, Prntreacestea se num ‘oir besoin ‘face cevacu necesitate avoir envie aaveacher ‘avoir peur aseteme | ‘avoir le temps aaveatimp ire content ‘fi malumit ere iriste afiwist Eire dangerews fi periculos essayer ——sdefaire ge. atncerea deafaceceva Proposer apropune rover avisa uber auita decider ahoriet | diredgn spune cuiva tre entrain 8 fi pe punctul de venir fi ficuttocma ceva 4.3. Constructilinfinitivale cu a + Vnete verte sunt urate de infiniti cu pepo Pine scestease num sider agueuiva apprendre ainviga conmencer aincepe contier dfeirege continua de afaceceva inviter invita penser ase gindi a aifeire deficut wa > Pronumele personal complement (> 8. $82, p. 3773) ‘ntotdcaunanaintea verb, pe ear-nstete. Dac acesta ‘soe un vec anit ean exemple demas snc pronumee personal complement int ifintivl fin iaitea verbal conga. (Gncepind cu anul 3 de studi) 488. Constructil infinitivale far prepozitie. © cu cose cnc ape de vere se flosstintintvul ea prepare o4 }Anumite verbe cer naitea constrcteiinfinitivaleeu dun ‘complement direct sai indice. 4.7. Constructilinfinitivale cu de © Aamie vee, dp care se loses inna ou deer inainea consti infnvale un complemen dre indirect. 9 Tetwici de insatare: Este recomandabil si ge invefe folosirea * infinicivutumprcund cu verbeecaretinsorece 2 In anumitesitwati este mai clegant din punct de vedere stilistc ‘i folosim fn oe de dous propoziti, doar o proporitie cu 0 constructe infnitivalt. n orice caz,imbinarea a doua propozitit ‘urmitoarele condi ste posibi numa + Tnire cele dous propozitit webuie si existe raportur temporale ©/O, finale @ sau modale ©. ‘+ Ambele propozititrebuie sabi acelai subicct ‘Laformarea acestui tip de propozititrebuie s mai respectim urmitoarele regu ¢ Dupi aprés sti intotdeauna un infinity perfect. + Dupii sans st citeodat ingintivul perfect. + Blementele negate staufnainteainfinitivului @, + Namai avant este urmat de de. Dupi aprés, pour si sans urmeazi imediainfntivl 23(© intimbafrancezs, complement crcumstanial dele se afl rai ales la frit propxiii © Dactinicatiade lc se afl fnceputul propor, tunct propozita nu poate fi continuati eu dre. In acest cazse folosese formula ya ®. Ty ase foloseste cu obiecte cu numite grupe de persoane [Nu se folorest cu persoae preisidemificate tn acest az, complement ccumstanial elo se fia str propor. { [Link] de loc si de timp | 5.1. Prepoziti de loc | } ! | | ‘© Pema eps exit ininba fancent ma mate osibilt de expimare: dns sien Pepoifa ind opal ei cineva se aft wndev, fn nein ul pa sat loa iarrepona dans inch mat enact oc — ” 4 Cote mai mate nme der sot de ena feminin. > Esch: Pret lait, Pee es on) 1 a em Le ey + encunme dia emi, Per exe dan lapse Pie etn pscin pete rarer Dupl vere (een arriven reer se fos: + de/d ev nme ii lenin, ° desc ume de i lamasclin £n se foloseste cu nume de tr, precum si eu anumite substan Live (en vile). (715.2, p. 25) ‘Anumiteprepoziti cer de: ‘Tebinicl de invtare: Este de preferat si inveti dela nceput ‘© dacfecareindictie de loc se foloseste cu de, sau nu, PyEE ©} Numa de orase sunt isorite de epulé doer de prepozitie, fri tn prima jumtate a nei ore, minutele se dag oei fit ancl Exeeptefacmumele drag care deja atico,"ajuorl ne count. Dore un fe, uma” prec: Le Men, Le Havre, La Roche wa 2 Exetple: Sophie rere de a Roche ise Cero endef. Daniel pase in wena xt Mas ontop) Priatent: OH ‘In cadrul celei de~a doua jumatiti a unci ore, se foloseste moins 5:3. Propo de timp fetes rile lps pl noe i, career Doar fru fers flseg ite: mtn le quart PEM. tra doudopeazela pric fmical nop eis expres tpl: mia © spre deosebire de prepriile arin lout, prepoztite de timp se afl mai ales la nceputlpeoporite sunt urmate de 2 Pentru indicarea ore exacte se floseste A + ~hewre(s) irgl. El pot stains a trial propo eyo ina ne pide de in ls ole De regu tpi: hndimardmerred eet vendredi, samedi, dimanche nu sunt insotite de articol. Dock assem seep lm aid stv Beto Ges ceutaea") ceciee burrs sricotl hoi 27erence eae : ie ee, ee © Adjective fn timba frances cord th gen sium cw substantivele pe care le fnsotese. {cele mai multe carr, adjective primescumitarele temninai: ‘masculin singular: feminin singular: masculinplural: 5 femininplural: es Daci forma de baz aadjectivului se termi in, stunci forma ‘masculind este identicdcu cea feminind. > Exemple: wn village triste neville triste desvillagestistes des vllestristes acd forma de baz a adjectivulu se termini fn, atunciformele de ‘masculin sunt denice pent singular si plural, Pee an ees aetna 2% Exemple: wr boulevard gris une rue grise feminin, pe care este bine sil refi chia de la nceput des boulevards gris des rues grises acti forma de masculin singular se termini in -cus, forma de Adjectivele orange, marron, bon marché, chic rimn neschimbate I feminin singular sc termina in -euse. meet, ‘Dacii forma de masculin singular se termini in -s sau -x, nu mai Lrteiietiaie sisaul ne tente orange primeste sla plural. des sacs ovange extemeromenge. | cei adjctivelor 6.2. Adjective cu forme speciale{naine sau dup sobsaniv + Insinea substantivuli tau males adjective monoslabice recum: grand, pets jl, bon. + api substan stay eel mai muke adjective plrslabice, : aeaabeals ple precum si toate adjectivele care denumesc culdri, Aceastl grape? In compari adjstincor se doses e | ‘uprinde majortateaadjetivelor din Limba france. comparative i superatival é « Cargutorlcomparativuli se pot compara dou err sau 6.4, Adjectivé care isi schimbii sensul in functie de a bre- sau postpozte « Gopetatvul exprimgraul cel mai nat de compare } Inna racer ist un num de adjective, carese pot” Forma adjectival muse schimbi dace se refer Ia aces folosi nine su dupa substantviar in fancied poi cle sie. i schmb sensu Comparative formeazi, deci stl | lus | moins ++ que +adjectiv | te pas aussi } adjective fi schimbi comple forma la compat tom bone devine mile, Die). Tremp: Frédoext Bon en ranges, mais Marie est meiewe. {f Tetmica de invtare: Cel mai bine seinvata acest adjective cu “© sensuridferte chiar de la nceput. 0Adverbul ‘© Pos amas sprain cris umtone ais re oe alte plus + adjcivs de ver poate dterina un verb ele pare vite) un aetv un une des plus + adjectiv + de, CT ahead tia. @, jn, (elle ext trés drdle) sau chiar alte adverbe (elle ate ton. Sls reine ce) hae (ex beaucoup tr) de mod (ex. bie Adjectivele'bon, ne si mauvais, ¢ an forme speciale la gad i macnn dei meilew/lamellewe/les 4. seul adverveorin ropozitie Teileun(es, mawais, devine le pre fa pire tes pte, 95 Fremple: Le café Flore est un des mllers ces a Sr Le sida est une des pires maladies, 6.6. Complementul adjectivului Cele mai multe adverbe stau dupa verbulconjugat. Inpropozitia negativa,adverbul urmeazi imediat dupa negatie. > Latimpurile compuse, adverbele stau dupa forma conjugaté a encima an a conc Exceptie: Adverbele tard, 1ét, avant, apres si ensemble se asazi * Cele mai mute adjective urmate de un ‘complement sunt insotin dupa partcipiu sau infinity ‘la timpurile compuse. eae, (Bg Exemple: Aprés la soirée dansante, ls sont rentrés tard. Gogplementl poate nods ome C'etait chouette, on pouvait jouer ensemble * (Gudietivete care descriycomportamenul uni persoane Ineru fat de altineva/ ceva, se oloses preporitle sane ‘vers sat pour. Prepozitia en insopeste adjectival ort imag nvitare: Cin ave adjective noi bine rei « limedit si prepoitile ere leinsotese -——— 33 iy© Advert desing sa de oe stan mises la it ti es a Ieeputal sata ‘Pe langi adverbele simple sau ,propriu-zise”, exist si adverbe formate din ajective—numite si adverbe derivate. ‘Adverbele derivate se formeazi din ferininel adjectivelor prin diugarea terminate! -mens, Forma adverbelor este invariabil. ‘© Adverbs taodeaua isin adjectival sstuhpecetinoge ben pote Ino un deci sau un adver, ccupind tun see nd atu ete a peut re! Cel mal indicat loca acest ade cat lo al acest adverb este up verbalconjugt,dearece acta incepta propor esteobigatruurmat de guesanga's xcepi fa adetveleeinatelamasclinn > Promumel persone complement dee, peoanaT tala Singular plural sia ite verbull conjgat. Me ste iii tr posto tnnca uel vooue set mt. Forma ver ene dexigur sternal bc reopen noche)‘P Lamodlimperativ, pronumet complement se asazi dup vy Pronumele neaccentuate mete tire (718.3, p. 30) ee aia mets pa ate fr su -tsonal complement direct. ee. eee le personale complemente indirecte Cieperat peel ent teste st oct pont 10 Bom Se, Siemens = > Paranteza negatil include, pe Ling verbul conju, g1 02 crurere Personae conplemente indrecte pronumele personal complement. |. Pronume personale de intarire 3 | | Formele pronumelui personal complement indirect la ‘P complement init (ndtv ci ee preceat de repoziile a sau des se asaza dupa verb, Pentru inloci complemen indirect cu pronume, se folosey Pronumele personal complement indirect {$ fetpenta substantive masculine feminine la singular (ui /e * leur pentru substantive masculine si feminine la plural too A ies, nell personal complement [Link] > Pronumelepersonale de ite moi to elle, cee | faincaverbuluiconjugat elles, x nse afi in leglturd direct cu un verb, spr deosebire de pronumee personale neaccontuate jeu “PF atest contndaponunele persona complonent | lese flac nia si indirect leur cu determinant posesiv leur silews(72.1,p. 12) @=in propoitielptce de predical 38© ~ dup c'est ce som, |, “Gites estunanimacur ame Véronique sme beaucoup. | { dpa prepaid, pow; .) tote dered pen sexe orld poses Deasemenea, penta Soa in evident sic, personal deine seasat nia acs i {mn limba romana nu exist of le relativ que introduce propoziti secundare. { Belper indepineya fap co ier a i ronume Spre deasebire de qui, que nu indeplineste Funct 7 stilt propoitiarelativa ci peceade complement crest (pecine, ce}, | Jeune sPecialé pent pronume Spjectul dn propozitia secundardestealtul aici: Veronique). personale de [Link] imonatie: Eu sunt Hugo, ‘tease poate face doar prin Si que reprezinti nume define slucrur,exprimate in propozitia principal, 54; Pronumele relative qui, que gi dont sri atent) foainteaunei vocae sau ui mut, que apostof: C'est le Bateau qu'ils ont achet. © Cesiion! roma ela gs pot mbna dn ropa ant, oat dino pope ppl ‘una secundara (0 propozitic relativa). In. |aceasti propazitie flav geste abet Aca inc oe iol Inada proper pica se al ee anscdenl an peel Promamee li gu mo sha soos inne unl veces rma si nu primeste > Pronumele rlativ dont corespunde formelor precedate de reportiade, i. Expresille de accentuare c'est... qui si c'est... que tent fn limba francez’, propozitia principal nu este iti de ce secundiar prin virguld, © Propo sccundars (etativ poate is, imercalat fn acest cazea est in interiorul rae inte dou vrgule, Pronumele relativ qui st infra alitur de antecedent sia (sick: Valérie, — a ee<> Penna cent anata propor 86. a substantivul sau pronumele din propoziia principal la care: refer (numit antecedent), Timba fran se folosese expresile c'est. ui sau c'est que {nlimba romana aceleasi paride proporitie se accentueaz p inonatie gi prin trecerea acestora la inceputalproporiti Crest... guise foloseste pentru a subliniasubiectl. fn acest ‘erbul se acordi cu subiectulsubliniat prin expresia c'est. Lapersomnele I sia Tha plural folosim e'est nous gui... cs ous qui. jar la persoana a Ia plural ce sont ies enfants gu Cest..que subliniazi complemental direct (pe cine? ee?) ©, ‘complementul indirect (cui?) ® sau complemetul circumstany ©. $in acest eaz, numa la persoana aM-a plural se foloses cesont.. que ®. Pronumele relativ Pronumele relative indeplinsc o functie dubla: El lag o roportie principal de una secundari, fn aceli timp, ele {nlocuiesc in propozitia secundari (aici: propozitia relativl) sf | Prooumele relative simple qui, que sidont sunt invariabile. Ele rita ubstanve mascline et fesnie a singular {Gupta ise flsec at pene ine et! pent Tur Prommcle relay ovest de eemeneanvanis | Pronumele adverbial y ' Pronumeley inlocuieste un complement circumstatial de loc cu itille & en, derriére, dans, sur,..D - Ahaceteaz lar snl daa” ayaa ncn Biman “3igh acestea, yinlocuieste si complement prepozitionl 4 Q nd flositastel muro pene Kran gnu pet Casicetelatepronume complemente, ystintaintea verbal [Link] negativa el este inclu, mpreuni ca verbul dn paranteza nega, Dacun complement ircumstania de lc apart epatur lun substaniv mume de persoan atunci nu se flosestey, cl ln se foloseste penta persoane In aceast situate se foloseteponuete personal de nite PS Escmplu: Je vas chee Piere. Je vais het la. Pronumele adverbial en nu tine locul doar complement -P Hi tentcLa fon de impasse add un saya Vs, sums doe into rn de, {nocuig de merene : sapien curio prt se ais eh heal +sbetv ©, ‘expresii cantitative cu articolul partitiv de + substantiv oe, Snmenlecartinae + baa ©, complement reportinae cu de @. ‘Dio loainaral saber mame [Link] ide ‘Romar! Peru penene elec prone peor dec Pranpl Veronique prt sowent det ami ie prlesoment deus 8.8. Pronumele adverbial en © Prommee evinces complement ctumstanale df de, cae incon, Ss dase ime eb ete inh Ponumele nee ce ques ce gun propoat perantra esfi interogative Nin ma pati folate substantive mme de ersoane In aces siti se floss romimel personae d 26, xemplu: Sophie vin de chez Hao. Blevien de che© Cugnest-ce que formutim inrebicirefritcare la wer prgnumele relat qi st que into poposii elaive, care se setiuni, evenimenteenunturi, care indeplinese functia de fer a persoane gi lucrus (8.6. 42)-De asemenca, nplnent directa propoditi ertmeleneute ce que [Link] gu introduc propo relative, Cust -ce qu formula insebirreferitoare la ucrr, arg feria uur, acti. ima rome este acta. cae indeplinesefunctia de subiect fn propoziie frpqume se tau prin toa e limba romntaceste itch suntredate prince”. Ben agi exatce pronume se folosete si cind, umtoarele Intima francez este necesar si eflectim dackftcbaresfenti ptf Sle rcfcilasubiectsaulacomplementu dee. ‘ck propotarelativinu exist alt subiet, tune se oseste ce qu (subect); sh propoztia relativlexisth un subiet, cestuia mu ise mai dug aul In acest cxz se folsese ce que (complement rect. © Intwansformarea vorbiti direct in vorbireindirect®, ce que le mien, ma biyel {feminin singular] — a mienne, ..) Formele pronumelorposesve st Posesor Obicet posed rmase./fem. singular _mase. fem. plural Propoziia eminiativa este formati din subiect si predicat. ke lemien /la mienne les miens / Tes mf eoatne adesea si complement (direct, indrecte, tu letien/latienne les tlens/ les rensireumstanfiale) elle/it lesien/lasienne les siens/ les sien nous lendre/landre —lesnéres —-- Gomplementul direct gi indirect vous levétre/lavare les vétres slles/ls——telewrfatew les tews > Dept pepartile di de, acolo se contract cu ace 50 st© Casi ina comin, nibs fone desshim 80 ARO de rope in propostiaenunitva ) de complementul indites (datv. Complementul indirect care] insofeste Nu intoideauna, verbele din limba francez si cele di ti omni cer accleasicomplemente 2 Exemple: complement di Poste reeunoaste dup prepozi complement indirect eeouter ‘ asculta pe cineva écouter ta mere ‘asculta pe mama 8 intreba pe cineva demander & gn 8 Intreba un prieten demander dun ami Tebnied de invigare: Este foarte bine ca odaté eu invita Lebelor si refi si complementele cu care acestca se Schema prtilr de propozitic in propoziia enum meee Simpl: subiectl si predicatul formeaz& nucleul propazitii 1.3. Complementele circumstantiale ‘Complemental direct sti, de regu, in limba francezi, imediat ups verb (predica) ‘omplementul indirect sti, de regula, dup complemental lec, sau dupa verb, dacd in propozite exist doar tindireet ul complementulu circumstanjial este or la inceputul,o sfrgital propoaifie ropozitia negativa > Conpiementt cicumstnile oe, de exemply, into despre ude (crams de le) Limp) se pewee o aan. Into propcie enanauna ind (circumstantial ot sf apard mai mate Ul Spre deosebire de limba romsini, in imbe france2s nae este format din dous parti: ne spas Elementele negajei incadreaza verbul conjugat ca in parantezi (paranteza negate) 3ae Inaintea unei vocale sau a lui mnt, ne devine » Pe lingi ne. pas exists alte formule de negatic. Tati cele mai frecvente (impreuni cu corespondentulafimy Negativ Afiemativ re ren simic quelque chose ceva Cavintle negative rien si personne pot fi subiect in re lus encore inci propodita ngatva fn acest caz le sau Tnantea verbuui si re. plus rien ‘encore ge ined cent deme: persone ne (rmeni)../ rien ne (aii) ren pas encore inch ji deja ne jamais nigiodath toujours into ne personne iment quelqu'un ——_cineva ‘Negarea lui ausi (fi, deasemenea) este nom plus. (Ne. ni. ni corespunde constructic din limba romina ,nici 2 Exemple: moi aussi ~ moi non plus, tof aussi — toi nom pn". Ne se afl, fn acest az, inaintea verbului conjugat, iar i inaintea adjectivelor / ininitivelor negate. Verbele la infiniti formeazi negatival prin aggzarea tui ne ne rien... iaintea lor. Ambele elemente ale negafieistau 3 infinitiva > Articole nebo un ume des dvi, de de sau d’(ne. pas de ©. SIMEeT seal include, po ling verbal conju, Dupd verbul ve, se plsweariatcoulnehodtt iin Patantza nega include, pe lang verbul conju, a niaeee pronumele pesonale complement, (7 811g 8.2, p. 37238) $i aicotelepattive de Za i, devin dupa neatie de (725,015) . Dar in acest caz, se mentine articoll parity dupa dre Artcoul hott se plsrea iin propezitianegaivi © aN ettteeneaseatee eee2. Interogatia interrogation jntrebari speciale si est-ce que Intrebari general intonatie sau est - ce que Lao incre geal, ces simp om de nea rAspanderm nme ou! su non Es i ib ance dow modality de a formula geen 6G formolarea ine prin itonae (1), vooea se progres tn exten une prope afimaive, normale Rest tip de nsebae se folotet uma in inba verb 4 Srinopul de intebar x extce que (2) 3¢ enfin ace Grd caver ca in propia afiatv eubioct predca complement). Expresia exe que s aja inp Freep neh Tipu de inrebare ci ese que se lost att fa iba obi lt in cen sri. “Dri atent: Dacd est-ce que primeste apostrof Est-ce qu'il ex 1d? Inebirilereferitoare la complementul direct, indirect, iccumsantil sau © propozitie secundari, formate eu un ‘cuvint interogativ si expresiaest-ce que, se menfine aceeas frdine a euvintelor casi in proporitia afirmativa, “om 5 it atent: que + est ~ce que rezult in: qu’est ~ ce que (ce). -—=! 7 $$SE ——————— 2.3. lntrebari speciale fir8 estce que ‘cst ip de inrbare se foloseye_ mai ales: © covantal iterogaiv gu se refer la persoane, care au ‘cand subiectul este exprimat print-un substantiv sau nume fotrcbarea se refer la un complement crcumstangial de loc @, Fntrebarea se refer la pret ©. insituaile © si ®, pe kingl loc si pret, intrebarea este" 1 de oactvitate,atunci se folosete formula este que cu area ordinii cuvintclor din propozitiaafirmativl Oi est-ce que tu fais tes courses? ugCombien este que tu paies pour ls dscothéqu? de subiec in [Link] interogatv gui devine Inversiunea in intrebari cu pronume personale subietul propozite interogatve. In inte, care se refei la subiect(persoane), formula, ‘que nu se poate folosi Ordinea celorlalte elemente in propozitie este acceasi ca ropozitia afirmatv’, 24. Intreble speciale gi inversiunea deci intrcbarea se refré la un complement, alti modalitate de formulare interogatv i intrebarile eu pronume personale pot fi construite prin june, Acestea se formeazi prin agezarea pronumelui verb gi legarea lor prin lini le, care Ia persoana Ill-a singular se termini cu o vocali, esc un t-(enfonic) interealat (legat prin doud liniufe). unci exist inwebarit: inversiune si e La intrebarea cu euvint interogaiv gi inversiune, poitia - subiectuli se inverseaza cu cea a predicatului. Astfel, iter, predicatl sea = e intea subiectuli3. Vor rea indirecta si propozitiainterogativa ing. inant posesivi Se schimbi, de asemene Le discours incirect et interrogation inalrecte nx (de exemplu: mon —> son). in fanetie de FP asemenea, pronumele complemente se adapteazi la noua fuaie de discurs (de exemplu: te—> 1). pozitia interogativa indirect 3.1. Vorbitea indirect D Vexbire indirect este exprimatl_ pinto proporiie Secunda Aces propoie et nods pen con {equ (ed). Urmioarle verde pot inode vorbie nehaea in vorbire nde ete exprimaiprnt-o indie dre, racnter pte ripondreexplique agnor wend. (a adiug) nib fiancee, cag tn limba romang, vapeatl propose secondar ste ftrodus prin umdtoarele Gin propor intr rzine la timpal peut din vgajene ie, dc inp din propria principal x: prin (act, n cna in care itebare exe general (x primeyte ‘use schmbi ni oe! verb tn propor senda nui dels inant delle) san et imtroatv (ourques quand), flo itn ncharea a . ee pal del erealizcaza cu promunele neue ce xt cee (A 899810 9. 4546) > Transtormarea vorbis direct n vorbire finn cont de urmadtoarete regal + Subietl se schimb in fanctie de sens (de exemple Forma verbului se ard, desig, eu noulsubiet indirect se 6Propozitia subordonata conditionala cu si 1 a timpurilor din propozitia conditional. si {alegre core! La phrase hypothétique avec si ceo exe neces sl deoscim ine conjuctile sw toni. 4.1. Fraza conelifonal real tard i condionali, dup i condjna me flosexe itor via temporal introduce pin quad, Inaceastt vt se faosese vitorl penta exprimarea tune ation are. Le dete Ve din ei © ren von ope eo ers aE. (3200-0) baler peer teee re he) pester rang gee rr CE ee yo pote ene eal Peltonen te TN tak eae Ge Fe ecto bea cals ae a trance mp ee res caca congo ee aL et i cients et SR eam og ES on aan hee 4.2. Propozitia subordonata conditionala cu si si uemples Je ne sais pas si Jean passera ce soit propoaitia temporala cu quandry a { © ‘Ree seve cnin inp nas pa epee m/e) conditional, care congine o propozite conditional ireagnoins (cei cele mai putin / purine) necesar si facem deosebires intr urmatoarele dow’ tipurglementele comparativului inchid inte ele de/d’+ substanti ©. $ faze conditional ical, ear se refer la prezent i vitaglementele supedativului sunt urmate de de /d'+ substantiv ¢ Feaza conditionala ireala, care se rfera la trecut ©. D(A Ld pe IN). Concordanfa timpusilor fa fraza conditional ire prez lurmitoarele aspect: * Proporitia conditional este on a imparfait ot la i plus-que-parfit. * Verbul din propozitia principal se afl, in functie de se conditionnel présent sau la conditionnel passé. eek ic raps sti te Patents ta imbevorbih aaradsen prox Moule Pla mole. sndependn impr Ele exrindo propre tant que / aus» que lurmare — propozitia principali ~ este subinjeleasd, reexprimat 2% Fxcmplu: Brion fuisait encore un petit tour en ville? ce serait sympathique, n'esi-ce pas?) 5. Propozitia comparativa La phrase comparative 5.1. Comparatia cantitatilor ent exprima cgalitatea, in limba francezd este necesar si ddeosebirea intre urmitoarcle tei eu re verbe > autant que ©, substantive —> auant de... ue @ (75.1, p. 64) tre adjective si adverbe + aussi... que ©. © Pena emul o omparti, se fle semen comparativuli plus... que (ai mt. deel), moins \ (ai pin. ded, auton. que (la fe ‘ ‘a) sau elemet ea -——46.1. Diateza pasiva La voix passive 6.1. Formarea pasivulul © Dima psivt se foreseen tansfomarea complemen diet din propia ctv in sbi de pasiv a verbuui. Autor” aciuni poate fi redat prin par (de edtre) O. care nse conjug dup anumite model, astfe: ‘Se rerun adesea la exprimarea autorlui stun, mai ds triatein-ahe (15, 70771) atunc ind aesta nu ext important ©. terminate in ir eu doul radical” 1.6, p. 71) si ‘Ae ind exe vorb despre un enomen, autora / eas vee eeglae (1 os 1) 7) adaugi cu ajutorul lui de @. mai importante verbe neregulate se giseste fn Forma de psi a vrbelr se consrigste ou verbul a acestel ei. (7 Tabele cu verbe neregulate, res cx patcipil trent (particle passé al verb ~ conjugat Paricipultrecut al verbuui se acord in gen Ma &é découver. M etait découver. sera décowert. IM serait découver st. Je voudrais qu'il soit découvert. présent ‘passé composé imparfait futur simple ‘conditionnel prés ssubjonctifprésent1. Leprésent Prezentul 1.1. Verbe regulate in -er ‘cele mai mute verde dia inba frances se trmin in conjugal regula. Tnaintea nei vocal saa tui mut, je devine fj habite, 1.2, Verbe in -i, de tipul: ouvrir gl offrir © deste verb e conus prezent la flea vee el terminate in -er, desi se termind in ~ir la infinitiv.© ames ve hin a dow epoca 41.4. Verbe in -ir cu largirea: radicalului la plural © reese vere ii rss radial a pl us ‘Acestevebe an raicale diferite la singular fi de poral 4.5. Verbe in -dre2 La futur composé Viton eprpit Ls fr compord romanele complement insnten ha infinitivutui, la care se referd. Futur composé si verbele reflexive 241. Formarea viltorului apropiat fur compost, promumele reflexive (cas pronumele plement) sta Inainteainfinitvali la car se refers 1 si82, p.3738) ropoziia negativ, paranteza negate incadreazd forma & Futur composé (nit sf proche) se formeaci din Ong a verb indicatvlprezent al vebuli alr initial verbhiye passé composé onjugat El exrind anus, care se petrec int-un Verge ety propia. a 4} Tele de inviqare: Fur compasé ma prin difcuormarea perfectulul compus cu avoir {acd invefi forma de prezent a verbulu aller (7 1.7, p. inva vrbeor. 2.2. Futur composé gi negatia 4 cots epee nez wt ad ompaséa cer ms me ote ment uma coon snk alr (715:p 515. Spenotmupetevooe ee eee ee erbului respectiv 2.3. Futur composé $i pronumele complemente eee: incadreaza verbul conjugat: 75 ™ Fee3.2. Formarea participiului trecut beled misate, car implic8 idea de directie, formeazh } Pentru formarea participiului trent (participe passé) exiypassé composé ou dre: Wier arviver,descendre, ener, monte, partir retourner, Sort, tomber vent: De avemenca,verbele reser, nate gi mourir se combina cu regu simple: 4 verbo terminate in er il formeazd cu terminata é, ‘¢ verbele terminate in irl formeaza cu terminatia ‘S vesbele terminate in endre si -ondre il formeazi cu tring : tenfie:sauter (a sri), courir si nagér sunt de miseare, dar nu “Toru forma de patepiu a unor verbe nu se confor a mm ptt ideea de directie. acestor reg w ‘De ace: lle a sauté dans la piscine. inf partcipe passé De asemenea, toate verbele reflexive formeazi passé composé aire fait ate oe : bes ‘aut aire Exemplu:Ms‘estlavéler mans, eave ert ‘strc lementele negate incadreazS, tn acest caz, pronumele metre mis pune feflexiv gi forma conjugatl a Iu Are eee ae ae ‘Exemplu: Ine s'est pas lavé les mains. voir ww avedea ee a sede Acordul partiiplu treeut powvoir pu a putea Youlotr Youle avi devoir a a rebui savoir su ast ‘faut a falle ‘eebuie ousrir ‘awwert a deschide oie ope 3 offre pert compus Ae, pari este 0 “ aavet eo in gen mm ex sbi i Se ee i 76 7 =a MN re eeDe ascmenea, promumele relativ que este fntotdeatna fect, a fel ca determinant interogativi quel, “substan, care indeplinese adesca Me de complement direct fn acest siti, acordul dept este obigetoris © Patil ect lvrbelr conjugate cv 0 si ‘forma in functie de locul -complementului direct. In acest Saye aunie role el sa ea et dap er Su dat ma Sonn ae ar! priil eee © comple ve 8 pine xi ome de npr se din participiul se acord ingen gi namie cu avesta ©. ase pesos, perl. Fee pee tat ce wn alo ns te, la eile Ore: md elle ta nos Ss Betts /elas cen alt (aba) fla tap ple eri eiicacric vectlr rina thor eee Derr cterelprscynl ac Relmuemmemenise se mess =P bee aaa crane deat incea wel ©. TOM. Bette pent sae nee inten complement nous commengons limparfait; je commencais, dar: nows ous mangeons imparfait: je mangeais, dar: nous mangions ‘vous mangie= anger ~ présent:t 4.2. Folosirea imperfectul Imperfectul se foloseste, de ascmenca, in expresi verbal, care scot in evident circumstanfa nei actu noi, rnepreviante, pecum venir de faire yc (tocma a fi terminat eva) si aller faire ge (afi gata / af ct pe aici de a face ceva) © tere ee ev inst page elise wera int ‘clror inceput si sfargit nu prezint importanta D. ‘se exprima prin imparfait, In acest caz, imperfectul este Este vorba despre actiuni, care au loc simultan, despre r mgreat de adverbe, care in mod normal descriu o actiune now tor actu d= funda Fnceputh precum puis sau alors dr si de propoziti Perfectul compus, dimpotrivi, se foloseste pentru exprimare subordonate introduse prin guand (de fiecare dat cind), ‘tor sina atin al crorfnceput sit unt lar telimtate ©. Este vorba mai ales de sia, in cae o aig L® plus-que-Perfalt Soccoe pe alta. Duta aun mare important in acest q Mal mul ca perfect! Formarea mai mult ca perfectului "Mai mult ca perfect! se formeszi cu imperfect verbelor } Inet exp un verinet Tn sg gpl aor re perc vec ver census cade penta incepta nei ni ecu sau st Ca in cazulperfetlt comps, verbele de migear eu eaan toca neope ve expring prin passé com implica det, pecum si verbeleelexie se combing cu (ay bn ses mate, imperfevtul se oosest fn expres: auiiaa dre (33, p. 77. eae curs une tun, precum tre entrain de fire Si ac particu se acordl dupa acleas ezuli, agin ca fi pe cale de a face ceva. perfects compus. (73.4, p.77/78) | Pe P. , 280 5 a a — * 3 SSS— EE fe terminate in -er,precum préférer, “cae a a prezent radicalediferite (le : , La aceste verbe, futur simple se preys din infin. (Se mentine tors ortograia cu ‘Pal: prférer~ fur simple: je préferera, nous 5.2. Folosirea mai mult ca perfectul xcepi fa verbel > compléter. espérer, fai poveste se folsese dif timp penta doa aefiuni din trecut, caren se petes simulta ‘Pas que parfait se foloseste pen 8 exprima action aig o distant in timp de alte actiun din trent. ' 6. Le futur simple Vitorul 9 ta verele terminate i ir consider radial infiniti ‘ick ©, ir Ia verbele terminate in -re se pleack dela 6:1. Formarea viitorulul infnitivulu fir -re ®, ‘Vee egulte gi neegult primes lft simple yale avoir i re sunt desigurnereglt, dar primest termini la toate persoanele sad rca a, as, 7a, ns, -ez, POM Ite verbe neregulate sunt Ta rosie regulate terminate in -er, 8 adaugi la form Bene xno ot tia prezent, persoana I, singular, erminaile tt aipe je frat aes raera) ‘ourir jecourral —devoir ‘je devral simple.nN 1 rurir jemourai vuoi evr, gut antler fenir je tiendrai—plewoir il plewvrait venir je viendrai —_fallir it faudra__‘(itoral anterior emvover jenverrai —_apercevoir j'apercevrai _oymarea vitorului anterior wir jeverrai —s'asseoir je m’assiérai 6.2. Folosirea viltorului > In timp ox fur composts fost ma sles entra iran vitor propia, fur sinpese floc pe expima afin dna vitor ma indepat ©. Pelang aceasta, fur compor ic io mai mare Fur amr efomeazi cu vebcle avi rela fu Serie, pox fur sine expo sein ck, gag panel et (arte past) a ved redefine “Cain eal perfec comps gma mit x perfec, {limba vorbitk se prefer totus futur composé. “vetbele de miscare, care implicl direct si verbele reflexive se Futur simple poate avea sin earacterimperati. Combing cu Bre, (733, p77, 2€ Exempla: D‘abord 1 rangeras ta chambre! (Int ici Pe asemenea,parcipil se acd dup access eau oxdine tn camera ta!) salable penira perfec compus si mai mult ca perfect (734,p.70. .Folosirea viitorului anterior ‘Futur amtérieur se foloseste pentru a reda actuni, cate vor avea Toc in vitor, dar eare Ia un anumit moment vor I Fncheiate. 35In timba roman, futur anériur din iba francezt 8 re in vitor anterior. 2€ Paci: Quand auras terming es maths, te poura aller chez ta copie. Cindi ve fi erminat vermele la Inatematic, vei putea merge la pista ‘Unmstoareleconjunei introduc fur anirieur: quand ( Torsque (cind | pe cind), dbs que (de Indatt, aussi Ina), ce n'est gue lorsque. que (bia cid) ita: Davee ei le se adaug Ia Condionalu!prezent tele meres indicate I expt fur simple, se essex a condone! doa pin termina Jeseris—savoir——_je sguras Jraurais —powwoir ‘je powrais ie sexi je dbrcis Jeferais —woulorr ‘je vqurats Jecouris plemoir ‘pleat Jemourais fallir — il faurait Jetiendrais wir je vrais Jeviendais apercevoir j'apercerais Dover Jremerais s'aseoir je m'Ussiras ° Ca gi la viitor, Ja conditionnel verbele atat regulate cit $i ‘olosirea conditionalului prezent neregulate a aceeni teria toate persoanele Ele onstuiese cu 7+ terminal imperfect: rs, ras. ‘Fins riz alent. (2 41.79). Lavette terminate nr, oeste termini se dang vitor i forma de indicat prezen,prsoara J, single 8.1. Formarea conditionalului prezentOS t © Condiionata este tn prmul rind wn mod verb Folosirea conditjonalului trecut Conaltonnel présente foloseste petra a nua enun penta al reda mai politicos, pent a prezenta a posi venta, Exempele de mai sts aril posible de ual a ennui Cu valoare temporal, conditionnel exprimi un vitor vialCa ma conditionnel passé exprimi o atime neesizath in dln-un moment al twecuui. Cu aceast valoare se foo cog in vorbire indirect. (73.1, p. 60) ' Conditionalul trecut Formarea conditionalulul trecut ‘valoare temporald, conditionnel! exprima in limba francez’ vitor vizat dintvun moment al trecutului. Cujpeeasti are, fur simple din vorbireadirecté se inlocuieste eu ltionnel présent in vorbitea indirect, iar futur antérieur ‘conditionnel pass. © Condon pad se fomesz cv condifonaal verbo voir saa dre parcial west (porte pass lv repeat Since privy set imp compus, veel de mig implcarea drei, prec i vel reflexive conti aun ire (933, p77) ur pail e aco dp teulie de cuoscte (934, p77)10. Le subjonctif ‘Conjunctival 40.1. Formele regulate ale conjunctivului prezent > Conjunctival verbelor regulate, dar 5 al celor mai m neregulate se formeaza din: 4 radicalulformet de indeaiv prezent, perscana a Ika ‘terminal -e, es, -,vion,~iex,-ent 4 La conjunc, in general, verbele sunt precedate de conju Formele regulate ale conjunctivului prezent, corespund, la singular ila persoana a I-a plural formelor de ‘verbelor terminate ia -er. La persoana Isa Tl-a plural, corespund formelor de imperfect. 102, Formele neregulate ale conjunctivului prezent se deriva din radical frm de pana I pra: prendre, boi. devoir. nerore, voir, payer, employe, envover, pe de mai sus a a singular il personne a TT prope de subjoncf any ee, petra Hapland det dn seVetbele savoir, pouvoir, faire si falloir au raical proprigy subjoncti,. Folosirea conjunctivului bone este folosit: © Vaile ers rea in nou excep Pe lng cle radiale propii de subjonctf ele se abat privinga terminator. 10.3, Formarea conjunetivului trecut ea regula gin | | © Sion pasts omeszt cu ver a rea sul Patil west partie pas al verb respect test uz, vere de micare imple desea Islexive se combind cual ere (233 9°57 Parl se cr ipl ee cnet (73.4 7h | Sibjonctif spare cel mai des in propociii secundare introdus rin que.In cele mai multe cazri, conjunctival din propoaiia E i exile gerund et secundar este cerut de amumite verbe sau expres din a eis fe wentve, De aera, server pancpalé (1) pind la Qs de anumite SSSUSE a, olsen gerundvul ma este posi Soe au’ prparai le reps, ell lsat ejourn eee sl propents ©, ©. poate aves complerente O, @ rnegafci nfl ncadreazi pe en © (Gérondif se formeaz din ‘en+ radical formei de indicativ prezent, persoana I ph ‘erminaia -ant. [Exceptie fac urmitoarele verbe: ‘avoir, en ayant, dre — en Gant, savoir— en sachant 112. Folosirea gerundivulut €) Pent grote poate noe o propa pric xis ina ome geal Garon este arial never tempor. Cie svi Scjen sau nd aceasta ar oe, et india in prope precii Tabele cu verbeIndice 420,22 + artical howled accueillir 93 achter 69 ‘Adjective (adjectifs) 28 = , derivate 35 = folosite adverbial 36 {eu complement 32 + comparatia 31 “Tocul 29 Adverbe (adverbes) 33, = , Iocul in propozitie 33 ac 19 aller 72 appeler 69 appendre 71 aprés 23 Asticol 9 = hotirat 9 =, nehotirdt 9 Articol parttiv 15 atieindre 96 attendre 70 dautant que, aussi. que 65 avant 23 avec 16 avoir 72 balayer 69 atire 98, boire 73, 98 408 crest... qu, c'est. que 41 a 49 ‘ce que, ce qui in proporitia interogativa 45 ce qui, ce que in propozitia relative 46 ce, cencelte, ces 14 celui, celle, ceux, celles 49 changer 70 choisir 70 ‘conimencer 70 ‘Complementul $1 = direct 37, 51 = indirect 38, 51 = circumstantial 52 = de loc 24, 25, 52 + de timp 52 comprendre 71 conditionnel passé 88 conditionnel présent 86 conduire 98 Conjugare Construct cu infinitivul 19 = cu 420, 22 = eu de 19, 22 = dupa anumite prepo: = fark prepozitie 19, 24 courir 98 ‘couvrir 68 croire 98 de 20, 22 |= + articol hotirat 10 = dupa expresii cant 1 1S ~ dupit negatie 15 découvrir 68 Determinanfi (déterminants) 91 = demonstrativi 14 ~ interogativi 13 = nehotirlt tout 14 = posesivi 12 descendre 70 devoir 73, 98 Diateza pasiva (voix passive) 66 dont 41, 43 dormir 7 dtu, de ta 15 éerire 72, 100 Elemente ale propozi SI en 24, 44 entendre 70 envoyer 100 epeler 69 cessayer 69 fire faire 72, 100 _falloir 100 finir 70 Formule negative 54 Fraza condifionalé = ial 63 real 62 uur antirieur 88 ‘uur composé 7, (ciitor apzopiat) ear proche i compet) ‘uur simple 82 aérondif 98 i faut 7 itya 2 imparfait (impertect) 79 Imperativ 17 Imperfect 79 cantitative 15 = eu artical parttiv de 11 Indicatii temporale 26 Inversiune 58 Interogatia (interrogation) 56 Inversiunea cu in:tebiti cu pronume _personale ‘complemente $9 intretare prin intonagie 56fancer 70 lire 72, 100 ui, leur 38 ‘manger 70 ‘Mai mult ca perfect (plus-que-parfait) 81 ‘mentir 71 retire 100 ‘mourir 102 naitre 102 Nume de orase cu pre pozitie 25 ‘Nume de tari cu prepozitie ofjrir 68, 102 0 43 owrir 68, 102 artcipe passé (participa! trecut) 76, 77 partir 71 passé composé (perfect! compus) 75, 80 payer 69 Perfect compus 75, 80 peser 69 plaire 102 pleuvoir 102 longer 70 110 plus-que-parfait (Mai. mult ca perfect) 81 Predicat 51 Prepozitia «10, 20, 22, 24 Prepozitia de 10, 20, 22 Prepoziti de timp 26 Prepozitii de loc 24 réferer faire ge 19 prendre 71, 104 Présent (prezent) 68 Pronume (pronoms) 37 = adverbial en 44 = adverbial y 43 = demonstrativ 49 + nchotiat 47 + personal complement di- rect 21, 37 = personal complement in- direct 38 = personal de intiire 39 = posesiv 13, 50 - relativ 40, 42 + reflexiv 18 Propozitia enunti (phrase declarative) 51 Propozitia declarativa, locul parlor de propozitie 33 Propozitia comparativi (Phrase comparative) 64 Propozitia conditional’ cu si 62 Propozitia interogativa 46 Propozitia interog indivecti 46, 61 Propovitia negati Propozitia relativa 47 Propozitia temporala cu ‘quand 62 que 41, 43 quel, quelle, quels, queltes 13 qui 40, 43, 38 ranger 70 recevoir 104 réfléchir 70 rendre 70 répondre 70 revenir 73 rire 104 s asseoir 96 svennuyer 69 sans 16,23 savoir 73, 104 se lever 69 ‘se promener 69 sentir 71 servir 71 sortir Th Subiect 51 subjonctif 90 subjonctif passé subjonctif présent 90 ‘Substantive 9 suivre 104 Superlativ 31 tenir 73, 106 fout, toute, tous, toutes 14 vatotr 166 vendre 70 venir 73, 106 Verbe (verbes) 16 In sdrelgo Tine 7. in er qu dowd radcale 69 = Ini Ugirearadica- lului 70 +s in-ir en ov radical 71 2 reflexive 18 =, neregulate 72, 96 Verbe modale 19 Vitor apropiat (futur compost) 74 vivre 106 vir 73,106 Vorbirea indirect 60 |) BIBLIOTEOA JUDE ]EANA VASLULE