Curs 4 HISTIOLOGIE 30.octombrie.

2012

Clasificarea tesuturilor conjunctive varietati de tesut conjunctiv

Clasificarea include doua categorii:

1. In tesuturile conjunctive embrionare sunt incluse doua subtipuri:

- Tesutul mezenchimal
- Tesutul conjunctiv mucos sau gelatin Wharton.

Tesutul mezenchimal este preZent la embrion si fat, se caracterizeaza din punct de vedere histologic prin: abundenta
substantei fundamentale. Component fibrilara e slab reprezentanta sau absenta iar celulele care le contine sunt fie de tip celula
mezenchimala nediferentiata, fie de tip celula reticulara. Aceste celule au aspect stelat si confera un aspect reticulat tesutului
insa in stadii mai avansate de dezvoltare de avansare aceste celule isi retrag prelungirile citoplasmatice si incepe procesul de
fibrinogeneza. Mezenchimul se va diferentia cel mai frecvent in tesut conjunctiv lax la adult.

Tesutul conjunctiv mucos e localizat in cordonul ombilical, la adult in foarte mica raspandire e gasit in pulpa dintilor
temporari sau in nulceul pulpos al discurilor intervertebrale. E un tesut cu substanta fundamentala abundenta, de consistenta
gelatinoasa. Este PAS pozitiva. Are putine cellule conjunctive iar component fibrilara este si ea redusa numeric si e reprezentata
de fibre de reticulina si mai putin fibre de collagen subtiri. Functia indeplinita de acest tesut este de protective a vaselor
ombilicale impotriva fortelor de presiune externa care le-ar putea afecta.

2. Tesuturile conjunctive adulte sunt caracteristice individului adult, se subimpart in doua categorii:
- Tesuturi conjunctive propriu zise
- Tesuturi conjunctive specializate

a. Tesuturi conjunctive propriu-zise:

- Tesutul conjunctiv lax se gaseste in jurul vaselor de sange si limfatice, in jurul fibrelor nervose, formeaza forma de
sustinere a epiteliilor si a mezoteliilor. Intra in structura leptomeningelor atat piamater cat si arahnoida. Formeaza
chorionul si submucoasa tubului respirator, digestive, urinar. Intra in alcatuirea stratului papilar al dermului si umple
spatiile dintre organelle interne. Este un tesut de legatura si de sustinere. El are un aspect relative dezorganizat pentru
ca cele trei component ale sale: cellule, fibre, substanta fundamentala, sunt prezente in proportii relative egale.
Vascozitatea substantei fundamentale este moderata si include toate tipurile de cellule precum si toate tipurile de fibre,
acestea avand o dispozitie in retea. Este un tesut foarte bine vascularizat si prin aceasta asigura nutritia epiteliilor. Prin
populatia celulara pe care o contine indeplineste si functia de aparare sau supraveghere imunologica, care se manifesta
impotriva antigenelor care patrund in organism fie prin cale directa sau pe cale hematogena.
- Tesutul conjunctiv dens neordonat dens tesut conjunctiv in care predomina fibrele si acestea sunt de collagen tip I.
component celulara e formata din putine fibroblaste sau fibrocite iar substanta fundamental e redusa cantitativ. In
tesutul conjunctiv dens neordonat, fibrele de collagen se orienteaza diferit, aceasta orientare diferita a lor confera
rezistenta crescuta a tesutului la fortele exercitate din orice directie. Este localizat in dermul profund, in corionul
aparatului urinar la nivelul ureterului si vezicii urinare si formeaza majoritatea capsulelor de organe.
- Atunci cand fibrele de collagen au dispozitie paralela una cu cealalt vorbim despre tesutul conjunctiv dens ordonat iar
dispozitia fibrelor de collagen se face in functie de fortele mecanice care actioneaza pe zona respectiva. In acest caz
tesutul este mult mai putin vascularizat, hranindu-se prin difuziune. Acest tesut formeaza structuri care indeplinesc o
functie mecanica si care sunt situate in locuri de tractiune maxima: tendoane, ligamente si aponevroze. Tendonul face
legatura intre muschi si os, fibrele de collagen se organizeaza in fibre tendinoase in interiorul carora sunt prezente
fascicule de dimensuni mai mici primare si prin solidarizarea lor apar fascicule secundare de collagen. In jurul acestor
fascicule exista membrane de delimitare formate din tesut conjunctiv lax numite endotenoliu in jurul fasciculelor
1
 primare iar in jurul celor secundare membrane se numeste peritenoniu. Tendonul este inconjurat la exterior de o alta
capsula conjunctiva numita epitenoniu iar printre fibrele tendinoase gasesc siruri de cellule de tip fibroblast numite
tenocite, cellule cu nucleu aplatizat si citoplasmaextinsa sub forma unor expansiuni care inconjoara fibra de collagen
numite prelungiri alare. Substanta fundamentala in acest tesut este extrem de redusa. Ligamentele fac legatura intre
oase, strucura histologica e asemanatoare tendonului dar dispozitia paralela a fibrelor nu e la fel de riguroasa. In unele
localizari, cum ar fi ligamentele intervertebrale, printre fibrele de collagen sunt prezente si fibre elastic. Aponevroza
formeaza o structura membranara de protective localizata la exteriorul muschilor. Fibrele ce collagen paralele intre ele
sunt dispuse pe mai multe planuri intre planuri diferite existand un unghi de 90 de grade, solidarizarea dintre acestea
facandu-se prin niste fibre de ancoraj sau de sutura care imbunatatesc rezistenta la tractiune a acestui tesut. Substanta
fundamental e putina si celulele sunt reduse numeric.

Intr-un tesut conjunctiv pot sa predomine nu numai fibre de collagen. De exemplu atunci cand fibrele de reticulina sunt
predominante avem tesut conjunctiv reticular care se prezinta sub doua forme: un tesut conjunctiv reticular spongios sau
neordonat si tesut conjunctiv recticular lamellar sau ordonat.

- Tesutul conjunctiv reticular spongios contine numeroase fibre organizate in retea tridimensionala pe care se organizeaza
fibre de reticulina si alte celule. Substanta fundamentala e si ea relativ putina. Pe de o parte el asigura suportul
morfologic pentru variate tipuri celulare si pe de alta parte asigura filtrarea fluidelor, in special limfa dar si sange.
Localizarea: alcatuieste stroma organelor hemolimfopoetice in toate cu exceptia timusului, in mucoasa digestive si
respiratorie si in sinusoidele hepatice.
- Tesutul conjunctiv reticular lamelar presupune orientarea paralela ale lamelelor membranoforme. Un astfel de tesut e
present in structura membranelor bazale, in structura glandilemului, in jurul adipocitelor si a fibrelor musculare.

Intr-un tesut conjunctiv pot domina si fibrele elastice, numindu-se tesut conjunctiv elastic. Pe langa dominanta fibrelor de
elastina, pot fi prezente si putine fibre de collagen iar in populatia celulara avem fibroblasti redusi numeric, citoplasma putin
abundenta si nuclei ovalari. Tesutul conjunctiv elastic neordonat in care fibrele elastice sunt dispuse fara o orientare precise este
destul de rar: in peretele corzilor vocale si in peretele alveolelor pulmonare. Fibrele elastice sunt ramificate, orientate in directii
diferite si de obicei helicoidal in jurul alveolelor. Au rolul de a ajuta in expir eliminarea aerului din alveolele pulmonare. Tesut
conjunctiv elastic lamellar sau ordonat este un tesut in care fibrele elastice sunt organizate in benzi mai groase cu orientare
paralela, cu traiect ondulat. Celulele in acest tesut sunt reprezentate de fibroblasti. Substanta fundamentala este putina. Printre
benzile de fibre elastice se gasesc insule de tesut conjunctiv lax, localizarea acestui tip de tesut este data de tunica medie a
arterelor mari de tip elastic. Formeaza limitantele elastice interna si externa din peretii vasculari si intra in structura ligamentelor
intravertebrale. Pentru a le diferentia de fibrele de collagen se folosesc coloratia de orceina rosu brun sau coloratia cu fuxina
cand apar in rosu intens.

b. Tesuturi conjunctive specializate:

- Tesutul adipos: e un tesut specializat pentru stocarea de lipide. Acest tesut adipos este o varietate de tesut conjunctiv in
care predomina celulele numite adipocite, alaturi de ele sunt prezente fibre de reticulina care se dispun in forma de
retea densa unde formeaza o structura asemanatoare unei membrane bazale. Substanta fundamentala e foarte slab
reprezentata. Functia acestui tesut este aceea de a stoca lipidele, fiind principal sursa de energie a organismului.
Adipocitele se grupeaza in tesut in niste lobi si lobuli adiposi numiti paniculi care sunt delimitati de niste fibre
conjunctive de grosime variabila care contin si elemente vasculare. Este foarte bine vascularizat si inervat, contine multe
terminatiuni adrenergice si polinergice, avand o activitate metabolica intensa. In functie de localizare, morfologie si
fiziologie, tesutul adipos a fost clasificat in doua tipuri: tesutul adipos alb si tesutul adipos brun.
o Tesutul adipos alb este cel mai abundant present la individual adult uman. Este localizat predominant in
hypoderm, formandu-l. la copil, acest tesut adipos formeaza un strat continuu subcutanat cu rol principal de
isolator termin, pe cand la adult se dispune diferit in functie de sex, varsta si aport caloric individual. La barbate,
el se dispune predominant la nivel deltoidian si in zona tricepsului precum si la nivelul cefei. La femei se
dispune in zona mamara, la nivelul coapselor si feselor. Exista zone in organism total lipsite de tesut adipos:
2
 pleoapele, pavilionul extern si la nivelul scrotului. In cavitatea abdominala, el este present in jurul vaselor de
sange si limfatice peritoneale si mezenterice insa este present si retroperitoneal, mai ales in jurul rinichilor. Este
localizat in orbite, in jurul articulatiilor mari dar la nivelul palmelor si plantelor. Din punct de vedere
histogenetic, tesutul adipos are o origine dubla pentru ca adipocitul poate sa ia nastere fie din celula
mezenchimala care prin acumulare de grasime neutra se transforma in lipoblast si apoi in adipocit, acesta
formand tesutul adipos primar sau structural iar cea de-a doua posibilitate este ca adipocitul sa ia nastere din
fibroblast care se incarca cu grasime neutra si formeaza adipocitul secundar sau grasimea de rezerva. Acesta din
urma se mobilizeaza primul in stari de denutritie sau inanitie. Adipocitul alb stocheaza sub forma de
triglyceride. Acestea sufera modificari in mod continuu, acizii grasi eliberati. Acizii grasi pe care ii elibereaza
reprezinta o sursa deenergie chimica pentru metabolismul cellular si o sursa de materie prima pentru sinteza
fosfolipidelor. Factorii care influenteaza depozitarea grasimilor pot fi: dieta hipercalorica, factorii hormonali
insulina stimuleaza capteaza glucozei in triglicerid si stimuleaza sinteza trigliceridelor in hidrati. Factori
endocrine de tipul noradrenalina, ACTH si glucagon precum si influenta hormonilor tiroidieni.
o Tesutul adipos brun: este caracteristic speciilor care hiberneaza. Poate fi rar intalnit si la om. Mai ales la fat si la
nou-nascut unde se localizeaza de obicei in axila, regiunea gatului, mediastinului si in jurul hilului renal. In acest
caz, acest tesut e caracterizat de predominanta celulelor adipocite brune grupate in lobuli sau paniculi. Are
substanta fundamental redusa cantitativ. Este bine vascularizat si inervat in special prin terminatii nervoase
amielnicice. Activitatea metobilica este mult mai intensa pentru ca in conditii de temperature scazute, sistemul
nervos autonomy simpatico determina in mitocondrii decuplarea mecanismului orientat de catre sinteza de ATP
si determina eliberarea energiei accumulate sub forma de caldura. Datorita numeroaselor vaselor de sange din
tesutul adipos brun, caldura produsa e transferata mai departe intregului organism.