Manual de Bune Practici in Industria Moraritului Si Panificatiei PDF

Manual de bune practici in industria moraritului si a panificatiei 1
CUPRINS
INTRODUCERE 5
TEST DE AUTOEVALUARE INITIALA 5
I. Cadrul legislativ al domeniului Securitatii si Sanatatii Muncii in Romania.

Prevenirea riscurilor profesionale. 6
PREZENTARE 6
OBIECTIVE 6
ACTE NORMATIVE DE BAZA 6
LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA NR. 319 DIN 14 IULIE 2006 7
OBIECTUL SI PRINCIPIILE ACTIVITATII DE PREVENIRE 7
PRINCIPIILE DE BAZA ALE PREVENIRII 8
AUTORITATI COMPETENTE SI INSTITUTII CU ATRIBUTII IN DOMENIU 8
CONCEPTE DE BAZA FOLOSITE IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 10
PERICOL. RISC. VATAMARE 11
TEHNICI DE PREVENIRE 11
ZONELE CU RISC RIDICAT SI SPECIFIC 12
ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE PREVENIRE SI PROTECTIE 12
ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE 14
CONSECINTE SOCIALE SI ECONOMICE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCA SI BOLILOR PROFESIONALE 16
TEST DE EVALUARE 17
II. Masuri generale de prevenire 18

SEMNALIZARE 18
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE EIP 20
III. Medicina Muncii. Supravegherea Sanatatii Lucratorilor 21
IV. INSTRUIREA 24
V. ACTIUNI IN CAZ DE URGENTA 26
VI. PRIMUL AJUTOR 27

TEST DE EVALUARE 34
MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Moraritului si a Panificatiei. 36
Unitatea 1. Riscurile derivate din conditiile de securitate a muncii in functie de procese de productie si sarcini de lucru. 36
HARTA CONCEPTIALA 38
A. CADERILE 39
a. Caderile de la acelasi nivel. 39
b. Caderile de la inaltime 40
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 c. Caderea de obiecte, materiale, unelte etc. 43
Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria B. EXPLOZII 45
alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca C. RISCURI DERIVATE DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR 47
Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara D. INCENDIILE 50
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii
E. CONTACTELE ELECTRICE 51
F. CONTACTELE TERMICE 53
Europene sau a Guvernului Romaniei.
G. ACCIDENTARI, LOVIRI, CIOCNIRI CU SAU DE CATRE VEHICULE 54
Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274 TEST DE EVALUARE 56
Informatii detaliate proiect: www.riscurizero.ro
MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Moraritului si a Panificatiei. 57
Unitatea 2. Riscurile derivate din conditiile de igiena industriala 57
HARTA CONCEPTIALA 58
A. ZGOMOTUL 59
B. VIBRATIILE 60
C. EXPUNEREA LA CONDITII TERMOHIGROMETRICE 61
D. INHALAREA SAU INGESTIA DE SUBSTANTE NOCIVE 62
E. CONTACTUL CU SUBSTANTELE CAUSTICE SI/SAU COROZIVE SAU AGENTI ALERGENICI SAU IRITANTI 63
F. AGENTI BIOLOGICI 64
TEST DE EVALUARE 65
2 Manual de bune practici in industria moraritului si a panificatiei Manual de bune practici in industria moraritului si a panificatiei 3
INTRODUCERE TEST DE AUTOEVALUARE INITIALA
CUPRINS
MODULUL 2. Notiuni privind riscurile specifice si prevenirea acestora. Sector: Industria Moraritului si a Panificatiei. 66 Sectorul morarit-panificatie reprezinta o parte importanta Raspundeti, marcand cu X varianta corecta:
Unitatea 3. Riscurile ergonomice si psihosociale si riscurile in functie de productie si sarcini de lucru. 66 a industriei alimentare din Romania, contribuind la dezvol-
HARTA CONCEPTIALA 67 tarea socio-economica a anumitor zone unde, de cele mai 1. Influenta muncii asupra sanatatii:
I. RISCURILE ERGONOMICE SI PSIHOSOCIALE 68 multe ori, reprezinta singurul mediu de dezvoltare sustenibil
si creator de noi locuri de munca. a) Este intotdeauna pozitiva.
A. Suprasolicitarea fizica 68
B. Factori psihosociali 70 b) Poate provoca probleme de sanatate.
II.RISCURI IN FUNCTIE DE PROCESE DE PRODUCTIE SI SARCINI DE LUCRU 72 In contextul actualului climat economic, in care orice eve- c) Ambele raspunsuri sunt corecte.
A. RISCURI IN FUNCTIE DE PROCESE DE PRODUCTIE SI SARCINI DE LUCRU IN INDUSTRIA MORARITULUI 72 niment negativ neprevazut poate afecta considerabil activ-
A. RECEPTIA CANTITATIVA SI CALITATIVA. DEPOZITAREA CEREALELOR 72 itatea firmelor, prevenirea riscurilor profesionale si a prob-
lemelor de sanatate legate de munca a inceput sa devina o 2. In Romania exista legislatie specifica securitatii si sa-
B. AMESTECUL TIPURILOR DE GRAU 72 natatii muncii care transpune Directiva Europene 89/391/
C. ETAPA DE CURATARE 73 prioritate, orice accident de munca sau imbolnavire datorata
conditiilor de munca generand pierderi financiare, avand de CEE din 1989:
D. ETAPA DE INMUIERE 73
E. MACINAREA 74 asemenea si implicatii sociale extrem de importante. a) Doar pentru anumite sectoare de activitate.
F. SORTAREA SI CERNEREA 74
G. ETAPA DE PURIFICARE 75 Luand in considerare aceste argumente, se dovedeste a b) Este conceputa dar inca neadoptata.
H. TESTE DE LABORATOR 76 fi necesara stabilirea de masuri preventive si planuri de c) Din 2006.
I. AMBALAREA 76 actiune pentru a reduce sau elimina riscurile profesionale
J. DEPOZITAREA 77 specifice. Etapele corespunzatoare atingerii acestui obiec- 3. Prevenirea riscurilor profesionale are ca finalitate:
K. EXPEDIEREA 77 tiv incep cu alegerea modalitatii de organizare a activitatii
B. RISCURI IN FUNCTIE DE PROCESE DE PRODUCTIE SI SARCINI DE LUCRU IN INDUSTRIA PANIFICATIEI 78 de prevenire si protectie, partea finala fiind planificarea, a) Evitarea sau reducerea riscurilor profesionale.
A. RECEPTIA MATERIEI PRIME 78 adoptarea si monitorizarea masurilor de prevenire identif-
icate. b) Evitarea accidentelor si bolilor profesionale.
B. AMESTECARE INGREDIENTE (SARE, APA, FAINA, DROJDIE) 79
C. PRELUCRARE ALUAT 80 c) Ambele raspunsuri sunt corecte.
D. DOSPIRE 80 Prezentul manual de bune practici este un instrument pen-
E. COACERE 81 tru resursele umane implicate in securitatea si sanatatea 4. Conform principiilor activitatii de prevenire trebuie ca:
F. RACIRE 81 muncii, care are rolul de a ajuta la:
G. FELIERE 81 a) Lucratorii sa beneficieze de echipamente individuale de
H. AMBALARE, IMPACHETARE SI ETICHETARE 82 Dezvoltarea si raspandirea culturii de prevenire a protectie.
I. DEPOZITARE CU SAU FARA REFRIGERARE/CONGELARE 83 riscurilor profesionale, b) Masurile de protectie colectiva sa fie adoptate inaintea
J. EXPEDIEREA 83 masurilor de protectie individuala.
Promovarea celor mai bune practici de prevenire
BIBLIOGRAFIE 84 identificate, c) Echipamentele individuale de protectie sa fie distribuite
doar laucratorilor care le solicita.
Imbunatatirea conditiilor de munca ale lucratorilor
din sector. 5. Lucratorii au dreptul de a avea reprezentanti in Comi-
tetul de Securitatea si Sanatate in Munca?
De asemenea obiectivul didactic al prezentului manual isi
propune sa contribuie la dezvoltarea calitatii activitatilor de a) Nu.
prevenire desfasurate de companii, prin modalitatea de b) Da, unul singur.
analiza a principalelor riscuri de accidentare si imbolnavire
din industria moraritului si a panificatiei, care consta in tra- c) Da, in functie de numarul total de angajati.
tarea unitara a cauzelor, consecintelor si masurilor de pre-
venire specifice fiecarui risc.
Manualul are intentia de a transforma prevenirea riscurilor

profesionale intr-un aliat strategic in planificarea si imple-
mentarea politicilor de actiune pentru diminuarea incidentei
accidentelor de munca si bolilor profesionale prin imbu-
natatirea conditiilor de munca, consecintele pozitive fiind
crearea unui climat de munca sanatos si, implicit, cresterea
productivitatii.
RASPUNSURI LA TESTUL In continuare vor fi prezentate conceptele de baza ale pre- altele, principiile politicii sociale (art. 118 A) ale Capitolul 7 contine prevederi despre grupurile
DE AUTOEVALUARE INITIALA venirii riscurilor profesionale, legislatia specifica si elemen- Uniunii Europene care are ca obiect promovarea sensibile la riscuri, categoriile de persoane incad-
tele relationate cu securitatea si sanatatea muncii, insistan- sanatatii si securitatii lucratorilor si stabileste criterii rate in acest grup si obligatia angajatorilor pentru
1. Raspuns corect: b) Poate provoca probleme de sanatate. du-se pe relatia stransa dintre munca si sanatate si evolutia minime pentru protectia acestora. asigurarea securitati si sanatatii acestor persoane.
ei in contextul schimbarilor din mediul de munca.
Justificare: munca, prin caracteristicile ei, poate provoca in Directivele Europene au caracter obligatoriu Capitolele 8 si 9 enumera infractiunile si contra-
anumite situatii probleme de sanatate lucratorilor, care in ca- pentru statele membre, fiecare stat totusi avand ventiile corespunzatoare nerespectarii prevederilor
zuri extreme pot fi accidente de munca sau boli profesionale. OBIECTIVE libertatea de a le adapta la realitatile interne fara Legii 319/2006.
insa a aduce atingere principiilor de baza. Aceasta
2. Raspuns corect: c) Din 2006. Cunoasterea cadrului legal al domeniului securi- activitate a fost denumita transpunere, Legea Se- Capitolele 10 si 11 prezinta autoritatile compe-
tatii si Sanatatii Muncii. curitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006 fiind re- tente si institutiile cu atributii in domeniu, respectiv
Justificare: in Romania, actele normative care reglementea- zultatul transpunerii Directivei 89/391/CEE, din 12 dispozitiile finale ale legii.
za domeniul Securitatii si Sanatatii Muncii au fost adoptate in Intelegerea conceptelor securitatii si sanatatii in iunie 1989, privind introducerea de masuri pentru
2006: Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 14 munca: conditii de munca; pericol, risc, vatamare; promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lu- Reglementerile specifice si detaliate ale principiilor
iulie 2006 si Normele metodologice de aplicare a prevederilor tehnici de prevenire; accidente de munca si boli cratorilor la locul de munca. si elementelor din Legea 319/2006 sunt stipulate in
Legii nr. 319/2006 cu modificarile si completarile ulterioare. profesionale. Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006
Conventiile Internationale ale Organizatiei Inter- adoptate prin HG 1425/2006 cu modificarile si compe-
3. Raspuns corect: c) Ambele raspunsuri sunt corecte. Dezvoltarea obisnuintei de aplicare a cerintelor nationale a Muncii (I.L.O.) si Organizatia Mondia- tarile ulterioare.
derivate din actele normative specifice securitatii la a Sanatatii (O.M.S.) au stabilit, de asemenea,
Justificare: Legea Securitatii si Sanatatii in Munca defineste si sanatatii in munca. referinte pentru tendintele si liniile de actiune ale
prevenirea ca fiind ansamblul de dispozitii sau masuri luate politicilor de prevenire. OBIECTUL SI PRINCIPIILE
ori prevazute in toate etapele procesului de munca, in scopul ACTIVITATII DE PREVENIRE
evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale. Ca o consecin- Asigurarea securitatii si sanatatii muncii obliga companiile
ta a evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale se considera la asumarea responsabilitatilor stabilite de Legea 319/2006,
si evitarea sau diminuarea accidentelor de munca sau a bo- printre cele mai importante fiind: evaluarea riscurilor pen- LEGEA SECURITATII SI SANATATII Strategia abordarii securitatii si sanatatii muncii s-a modi-
lilor profesionale care sunt efecte ale riscurilor profesionale. tru securitatea si sanatatea lucratorilor, identificarea si IN MUNCA NR. 319 DIN 14 IULIE 2006 ficat categoric de la intrarea in vigoare a Legii 319/2006,
adoptarea masurilor pentru eliminarea sau reducerea riscu- principiul general fiind prevenirea riscurilor profesionale,
4. Raspuns corect: b) Masurile de protectie colectiva sa fie rilor, supravegherea sanatatii lucratorilor in scopul detecta- prin identificarea si evaluarea acestora si adoptarea masu-
adoptate inaintea masurilor de protectie individuala. rii precoce a posibilelor probleme de sanatate determinate Capitolele 1 si 2 ale Legii 319/2006 prezinta scop- rilor necesare evitarii sau diminuarii lor, protectia colectiva
de conditiile de munca. ul legii, domeniul de aplicare si definitiile termenilor avand caracter prioritar.
Justificare: Unul din principiile generale de prevenire este, si expresiilor specifice.
conform Legii Securitatii si Sanatatii Muncii: adoptarea, in
mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de ma- Capitolul 3, structurat in 7 sectiuni, prezinta ob- Astfel, angajatorii au obligatia de a organiza activitatile de
surile de protectie individuala. ACTE NORMATIVE DE BAZA ligatiile angajatorilor referitoare la: prevenire in baza evaluarii riscurilor profesionale si a plan-
ului de prevenire si protectie, elaborate in functie de carac-
5. Raspuns corect: c) Da, in functie de numarul total de angajati. Actele normative de baza care reglementeaza domeniul - Masurile si activitatile necesare asigurarii se- teristicile fiecarui centru de munca, loc de munca, post de
securitatii si sanatatii muncii sunt: curitatii si sanatatii muncii; lucru si lucratori.
Justificare: Normele metodologice de aplicare a Legii
319/2006 stabilesc dreptul lucratorilor de a avea reprez- 1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. - Serviciile de prevenire si protectie;
entanti in CSSM, precum si numarul acestor in functie de 319 din 14 iulie 2006; Legea Securitatii si Sanatatii in Munca are ca obiect promo-
numarul total al angajatilor. - Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea varea securitatii si sanatatii lucratorilor prin definirea unor
2. Normele metodologice de aplicare a legii lucratorilor si pericolul grav si iminent; obligatii, responsabilitati si activitatii al caror scop este pre-
nr. 319/2006 (HG 1425/2006 cu modificar- venirea riscurilor profesionale, acesta fiind, de altfel, si
CADRUL LEGISLATIV ile si completarile ulterioare). - Informarea lucratorilor; principiul primordial al cadrului juridic care reglementeaza
AL DOMENIULUI SECURITATII Aceste acte normative respecta prinicipiile Constitutiei Ro- - Consultarea si participarea lucratorilor;
domeniul SSM.
SI SANATATII MUNCII maniei si Codului Muncii referitoare la securitatea si sana-

IN ROMANIA. PREVENIREA tatea muncii, precum si principiile Directivelor Europene si
ale Conventiilor Internationale:
- Instruirea lucratorilor. Art.5 lit.e), Legea nr. 319 din 14 iulie 2006
RISCURILOR PROFESIONALE. In Capitolul 4 sunt enumerate responsabilitatile lu-
Legea securitatii si sanatatii in munca
Constitutia Romaniei prevede la art. 41, alin.2 cratorilor in domeniul securitatii si sanatatii muncii. Prevenire: Ansamblul de dispozitii sau masuri
dreptul lucratorilor de a beneficia de masuri de pro- luate ori prevazute in toate etapele procesului
tectie sociala care includ si asigurarea securitatii si Capitolul 5 contine elemente generale privind
PREZENTARE sanatatii muncii. supravegherea sanatatii, aceasta activitate fiind de munca, in scopul evitarii sau diminuarii ris-
reglementata prin Hotararea Guvernului Ro- curilor profesionale;
Securitatea si Sanatatea Muncii este un domeniu extrem Codul Muncii stipuleaza in art. 171 obligatia maniei nr. 355 din 11 aprilie 2007.
de important in cadrul politicilor Uniunii Europene avand anagajatorilor de a lua toate masurile necesare
ca exponent principal Strategia Comunitara privind Se- pentru a proteja integritatea fizica si sanatatea Capitolul 6 prezinta normele generale privind
curitatea si Sanatatea in Munca. Acceptarea Romaniei in nagajatilor, asigurand securitatea si sanatatea comunicarea, cercetarea si raportarea evenimen-
Comunitatea Europeana in 2007 a permis transpunerea in muncii. telor, atat accidente de munca, cat si boli profesio-
legislatia romana a unui amplu set de norme comunitare nale. De asemenea, in acest capitol sunt definite
dedicate Securitatii si Sanatatii in Munca. Actul Unic European (1987) stabileste, printre toate categoriile de accidente de munca.

Principalele obligatii ale angajatorului Obligatiile lucratorilor implementarii unitare a strategiei nationale si a asigura formarea si perfectionarea profesionala in

acquis-ului comunitar din domeniu; domeniul medicinei muncii;
Sa asigure securitatatea si protectia sanatatii lucratorilor; Sa utilizeze corect echipamentele de munca;
avizeaza reglementarile cu implicatii in domeniu coordoneaza activitatea de cercetare, declarare,

Sa previna riscurilor profesionale; Sa utilizeze corect echipamentele individuale de protectie; initiate de alte institutii, potrivit legii, si participa, inregistrare si evidenta a bolilor profesionale si a
dupa caz, la elaborarea unor astfel de reglemen- celor legate de profesiune;
Sa informeze si sa instruiasca lucratorii; Sa nu dezactiveze elementele sau dispozitivele de protectie ale tari;
echipamentelor de lucru si sa utilizeze corect acest dispozitive; autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea ser-

monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza datelor, viciilor medicale acordate lucratorilor la locul de
Sa asigure echipamentele individuale de protectie in confor- a informatiilor si a propunerilor transmise de insti- munca;
mitate cu rezultatele evaluarii riscurilor; Sa comunice imediat orice situatie de munca care ar putea consti-
tui un potential pericol; tutiile aflate in subordine sau coordonare, precum
si ale celor cu care colaboreaza in desfasurarea colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati

Sa consulte si sa permita participarea lucratorilor la discuta- activitatii; cu impact asupra sanatatii lucratorilor;
rea tuturor problemelor referitoare la SSM; Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei SSM;
abiliteaza persoane juridice si fizice pentru a presta indeplineste si alte atributii, conform competentelor

Sa garanteze supravegherea sanatatii lucratorilor. Sa coopereze cu angajatorul la asigurarea unui mediu de munca servicii de protectie si prevenire in domeniul securi- sale in domeniu, reglementate prin legi speciale.
sigur si sanatos. tatii si sanatatii in munca;
recunoaste, desemneaza, notifica si supraveghea- 3. Inspectia Muncii reprezinta autoritatea compe-

za laboratoare de incercari, precum si organisme tenta in ceea ce priveste controlul aplicarii le-
din domeniul sau de competenta, in conditiile legii; gislatiei referitoare la securitatea si sanatatea
nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin in munca
PRINCIPIILE DE BAZA periculos coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Educatiei
ALE PREVENIRII si Cercetarii, elaborarea programelor de cercetare
Principiul se aplica incepand cu procedurile de lucru, pana de interes national in domeniul securitatii si sana- Atributii:
la echipamentele de munca. tatii in munca;
Principiile de baza ale prevenirii riscurilor profesionale sunt controleaza realizarea programelor de prevenire
prevazute in Legea 319/2006: 7. Planificarea prevenirii organizeaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si a riscurilor profesionale;
Cercetarii, activitatea de pregatire generala si/sau
1. Evitarea riscurilor Atingerea obiectivelor si urmarirea sustenabilitatii activita- de specialitate in domeniul securitatii si sanatatii in solicita masuratori si determinari, examineaza
tilor de prevenire nu poate fi facuta fara o planificare si o munca pentru institutiile de invatamant; probe de produse si de materiale in unitati si in
Este obiectivul principal al actiunilor de prevenire, fiind si monitorizare continua a indicatorilor acestor activitati. afara acestora, pentru clarificarea unor eveni-
cea mai eficace modalitate de evitare a posibilelor con- desfasoara activitati de informare-documentare, mente sau situatii de pericol;
secinte. 8. Adoptare masurilor de protectie colectiva in- potrivit legii;
aintea celor de protectie individuala dispune sistarea activitatii sau scoaterea din func-
2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate avizeaza materiale de informare si instruire, cum ar tiune a echipamentelor de munca, in cazul in care
Acest principiu confirma prioritatea adoptarii masurilor fi suporturi de curs, brosuri, pliante, afise elaborate constata o stare de pericol grav si iminent de ac-
In situatiile in care riscurile identificate nu pot fi evitate, este necesare combaterii riscurilor la sursa, fiind evidente efi- de alte persoane juridice sau fizice, in sensul asi- cidentare sau de imbolnavire profesionala si sesi-
necesara evaluarea lor, identificarea lucratorilor expusi si cienta si caracterul general al acestui tip de masuri. gurarii concordantei mesajelor pe care acestea le zeaza, dupa caz, organele de urmarire penala;
stabilirea masurilor de prevenire adecvate. contin cu prevederile legislatiei in vigoare;
9. Furnizarea de informatii suficiente lucratorilor cerceteaza evenimentele conform competente-
3. Combaterea riscurilor la sursa reprezinta statul in relatiile internationale din dome- lor, avizeaza cercetarea, stabileste sau confirma
Informatiile si instructiunile furnizate lucratorilor (teoretic niul sau de competenta. caracterul accidentelor;
4. Adaptarea muncii la om si practic) trebuie sa fie suficiente si necesare, astfel incat
acestia sa-si poata desfasura sarcinile de munca cunos- coordoneaza, in colaborare cu Institutul Natio-
Inseamna proiectarea posturilor de munca, alegerea echi- cand risicurile la care sunt expusi, consecintele acestora si 2. Ministerul Sanatatii Publice, ca organ de speci- nal de Statistica si cu celelalte institutii implicate,
pamentelor de munca, a metodelor de munca si de pro- masurile de prevenire si protectie. alitate al administratiei publice centrale, este dupa caz, sistemul de raportare si evidenta a ac-
ductie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu autoritatea centrala in domeniul asistentei de cidentelor de munca si a incidentelor, iar, in co-
ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatate publica laborare cu Ministerul Sanatatii Publice, sistemul
sanatatii. de raportare a bolilor profesionale sau legate de
AUTORITATI COMPETENTE SI profesie;
INSTITUTII CU ATRIBUTII IN DOMENIU Atributii:
analizeaza activitatea serviciilor externe prevazu-
5. Adaptarea la progresul tehnic coordoneaza activitatea de medicina a muncii la
te la art. 8 alin. (4) si propune retragerea abilitarii,
1. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Fa- nivel national; dupa caz;
In anumite situatii, limitarile tehnice fac imposibila evitarea miliei este autoritatea competenta in dome-
unor riscuri profesionale. In acest sens, angajatorul trebuie niul securitatii si sanatatii in munca elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru pro-
raporteaza Ministerului Muncii, Solidaritatii Soci-
sa tina cont de evolutia tehnica, inlocuind echipamentele tectia sanatatii in relatie cu mediul de munca, penale si Familiei situatiile deosebite care necesita
de munca sau identificand solutii tehnice pentru marirea tru promovarea sanatatii la locul de munca, precum imbunatatirea reglementarilor din domeniul secu-
gradului de securitate a celor existente. Atributii in domeniu: si pentru medicina muncii; ritatii si sanatatii in munca;
6. Inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce elaboreaza proiecte de acte normative in vederea supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;
furnizeaza informatii celor interesati despre cele
mai eficace mijloace de respectare a legislatiei Grupuri sensibile la riscuri - Sunt acei lucrato- PERICOL. RISC. VATAMARE TEHNICI DE PREVENIRE
din domeniul securitatii si sanatatii in munca. ri care, datorita caracteristicilor personale, pot fi
afectati in mod specific. In aceasta categorie intra: Data fiind varietatea conditiilor de munca care caracter-
femeile gravide, lehuzele, femeile care alapteaza, Lucratorii din industria alimentara, datorita activitatii profe- izeaza un centru de munca sau o activitate productiva, ac-
4. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare tinerii, persoanele cu dizabilitati. sionale si mediului in care isi desfasoara aceste activitati, tiunile de prevenire implica utilizarea de tehnici speciale in
pentru Protectia Muncii fundamenteaza stiintific pot fi expusi riscurilor profesionale care, daca nu sunt evita- functie de conditiile de munca pentru care se face analiza
masurile de imbunatatire a activitatii de securi- Organizarea muncii te, pot cauza accidente de munca si boli profesionale. si pe care se doreste a le imbunatati.
tate si sanatate in munca si promoveaza politica
stabilita pentru acest domeniu. CONDITII DE MUNCA Angajatorul are obligatia de a lua masurile necesare eli-
minarii si/sau diminuarii riscurilor. Pe de alta parte, lucra-
CONCEPTE DE BAZA FOLOSITE IN torii au responsabilitatea de a exploata si utiliza in mod
Orice caracteristica a muncii care poate avea o
DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII influenta seminificativa in generarea de riscuri
adecvat echipamentele de munca si echipamentele indi-
viduale de protectie. Promovarea unei atitudini pozitive si
MUNCII pentru securitatea si sanatatea lucratorilor a unei motivatii suficiente pentru dobandirea cunostinte-
lor si obisnuintelor necesare evitarii riscurilor, va reduce
Definitii considerabil incidenta accidentelor de munca si a bolilor
profesionale.
Prevenire - Ansamblu de dispozitii sau masuri
luate ori prevazute in toate etapele procesului de Securitatea muncii - Ansamblu de tehnici si proceduri
munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor O activitate preventiva adecvata implica cunoasterea tu- care au drept obiectiv eliminarea sau diminuarea riscurilor
profesionale. turor elementelor sistemului de munca si a factorilor care de producere a accidentelor de munca.
caracterizeaza aceste elemente, pentru a putea asfel iden-
Securitate si Sanatate in Munca - Ansamblu de tifica si preveni riscurile. Activitatea preventiva nu poate fi Igiena industriala - Ansamblu de tehnici de studiu,
activitati institutionalizate avand ca scop asigurar- Sarcina de munca Mediul inconjurator Organizarea muncii punctuala, fiind un proces dinamic datorita variabilelor care evaluare si modificare a factorilor de risc fizici,
ea celor mai bune conditii in desfasurarea proce- caracterizeaza atat munca si conditiile de munca, cat fieca- chimici sau biologici care afecteaza ambientul me-
sului de munca, apararea vietii, integritatii fizice Conditiile de munca pot fi clasificate in trei categorii: speci- re lucrator. diului de munca, in scopul prevenirii aparitiei bolilor
si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane fice sarcinii de munca, specifice mediului ambiental si profesionale in randul lucratorilor expusi.
participante la procesul de munca. specifice organizarii muncii.
Cum s-a mentionat anterior, procesul de munca este carac- Ergonomia si psihosociologia muncii - Ergono-
Risc profesional - Probabilitatea ca un eveniment terizat de anumite elemente si conditii specifice care pot fi mia: este disciplina care se ocupa cu studiul con-
nedorit sa se realizeze cu o anumita gravitate, in Sunt conditii de munca: originea riscurilor profesionale. Pentru o mai buna intelege- ditiilor de munca in vederea realizarii unei adap-
conditii de utilizare si/sau expunere date in timpul re, in continuare vor fi definiti termenii: pericol, risc, vata- tari optime a omului la acestea. Psihosociologia
si din cauza procesului de munca. a. Caracteristicile generale ale locatiilor, instalatiilor, mare/dauna. muncii: studiaza factorii de risc psihosociali derivati
echipamentelor, produselor si a altor utilitatii exis- din organizarea muncii, relatiile de munca, mediul
Pericol grav si iminent - Situatia concreta, reala tente in centrul de munca. social al lucratorilor, etc.
si actuala careia ii lipseste doar prilejul declansator Pericol
pentru a produce un accident in orice moment. b. Natura agentilor fizici, chimici si biologici prezen-
ti in mediul de munca, intensitatea, concentratiile Proprietatea sau capacitatea intrnseca prin Supravegherea sanatatii lucratorilor
Accident de munca - Vatamarea violenta a organ- sau nivelul de prezenta corespunzatoare acestora. care un element (materii, materiale, metode de
ismului, precum si intoxicatia acuta profesionala,
care au loc in timpul procesului de munca sau in c. Procedurile de lucru pentru utilizarea sau desfa- munca, tehnologii, etc.) este susceptibil sa con-
indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provo- surarea sarcinilor de munca in prezenta factorilor duca la materializarea unui eveniment nedorit.
aca incapacitate temporara de munca de cel putin mentionati anterior.
3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.
d. Toate acele alte carcteristici ale muncii, incluzan-
Echipament individual de protectie - Orice du-le pe acelea referitoare la organizarea muncii, Risc
echipament destinat a fi purtat sau manuit de un care pot influenta dimensiunea riscurilor la care
lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai sunt expusi lucratorii. Probabilitatea ca un eveniment nedorit sa se
multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol se- realizeze cu o anumita gravtate, in conditii de
curitatea si sanatatea la locul de munca, precum Toate aceste caracteristici difera de la un post de lucru la
si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a altul, neexistand doua posturi de lucru identice din punct utilizare si/sau expunere date.
indeplini acest obiectiv. de vedere al conditiilor de munca. De aceea, atunci cand
sunt studiate conditiile de munca, prima etapa a prevenirii,
Echipament de munca - Orice masina, aparat, trebuie studiat fiecare post de lucru in parte pentru a deter- Vatamare/dauna - Consecinta materializarii Supravegherea sanatatii lucratorilor - Reprez-
unealta sau instalatie folosita in munca. mina exact posibilele riscuri profesionale. riscului inta totalitatea serviciilor medicale care asigura
prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor
Evaluarea riscurilor - Studiul sistematic al tuturor profesionale si a bolilor legate de profesie, precum
aspectelor procesului de munca care pot genera Pentru a evita ca variabilele din componenta conditilor de si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca
evenimente nedorite, identificarea mijloacelor de munca sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor este Riscul poate fi evaluat prin combinarea a doua variabile a lucratorilor. Supravegherea sanatatii lucratorilor
eliminare a pericolelor si a masurilor de prevenire necesara prevenirea riscurilor profesionale, identificand si care il caracterizeaza: probabilitatea producerii lui si severi- este asigurata de catre medicii specialisti de me-
si protectie pentru controlul acestor riscuri. controland aceste riscuri. tatea/gravitatea consecintelor (vatamarilor/daunelor). dicina muncii.
ZONELE CU RISC RIDICAT efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si
alti participanti la procesul de munca, cu exceptia
Activitati ce implica riscuri de producere a explo-
ziilor, conform HG 1058/2006.
Persoanele care raspund de realizarea masurii/
masurilor.
SI SPECIFIC persoanelor care presteaza activitati casnice.
2. Prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori Planul de prevenire si protectie trebuie supus analizei
Zonele cu risc ridicat si specific sunt acele zone din Serviciu intern de prevenire si protectie - pentru a se ocupa de actvitatile de prevenire si lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sau comitetului de
cadrul intreprinderii si/sau unitatii in care au fost identificate reprezinta totalitatea resurselor materiale si umane protectie. securitate si sanatate in munca, dupa caz, si trebuie sa fie
riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu con- alocate pentru efectuarea activitatilor de prevenire semnat de angajator. De asemenea, planul de prevenire
secinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate. si protectie in intreprindere si/sau unitate. 3. Prin infiintarea unuia sau mai multor servicii interne si protectie sta si la baza intocmirii documentelor nece-
de prevenire si protectie. sare instruirilor lucratorilor, din el putand fi extrase atat
Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific trebuie sa contina: Comitet de securitate si sanatate in munca - riscurile cu caracter general si masurile de prevenire, cat
nominalizarea acestor zone in cadrul intreprinderii si/ este organul paritar constituit la nivelul angajatoru- 4. Prin apelarea la servicii externe de prevenire si si riscurile specifice fiecarui loc de munca/post de lucru si
sau unitatii; lui, in vederea participarii si consultarii periodice in protectie. masurile de prevenire aferente acestora.
masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru domeniul securitatii si sanatatii in munca.
aceste zone. In toate cazurile prezentate mai sus, angajatorul, lucrator- Un organism extrem de important din structura de organi-
Reprezentant al lucratorilor cu raspunderi ul desemnat, personalul din componenta serviciilor interne zare a actvitatii de prevenire si protectie este Comitetul
Stabilirea zonelor de munca cu risc ridicat si specific implica: specifice in domeniul securitatii si sanatatii sau externe, trebuie sa aiba pregatirea necesara desfasur- de securitate si sanatate in munca (CSSM). Conform
identificarea si evaluarea riscurilor/factorilor de risc lucratorilor - persoana aleasa, selectata sau de- arii activitatilor de prevenire si protectie conform articolelor art. 57 din HG 1425/2006 cu modificarile si completarile
de accidentare si imbolnavire profesionala, precum semnata de lucratori, in conformitate cu preveder- 49 si 50 din HG 1425/2006. ulterioare, Comitetul de securitate si sanatate in munca
si a consecintelor actiunii acestora asupra organis- ile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce pri- se constituie in unitatile care au un numar de cel putin
mului deces sau invaliditate; veste problemele referitoare la protectia securitatii Contractarea unui serviciu extern este obligatorie doar in 50 de lucratori, inclusiv cu capital strain, care desfaso-
nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolna- si sanatatii lucratorilor in munca. cazul in care competentele si/sau resursele persoanelor ara activitati pe teritoriul Romaniei. Inspectorul de munca
virilor profesionale; indicate la punctele 1, 2 si 3 nu sunt suficiente indeplinirii poate impune constituirea comitetului de securitate si sa-
durata de expunere la actiunile factorilor de risc; In conformitate cu art. 14 din HG 1425/2006 cu modificarile cerintelor legale din domeniu. De asemenea, serviciul ex- natate in munca in unitatile cu un numar mai mic de 50
nivelul morbiditatii prin accidente si boli profesionale. si completarile ulterioare, organizarea activitatilor de preve- tern poate fi contractat indiferent de modalitatea interna de de lucratori in functie de natura activitatii si de riscurile
nire si protectie este realizata de angajator in urmatoarele organizare a activitatii de prevenire si protectie. identificate.
Masurile de asigurare a securitatii si sanatatii in munca pot fi: moduri:
tehnice; Conform art. 58 al aceluiasi HG, Comitetul de securitate si
organizatorice; 1. Prin asumarea de catre angajator a atributiilor Contractarea unui serviciu extern nu implica si delegarea sanatate in munca este constituit din urmatorii membri:
igienico - sanitare; pentru realizarea masurilor prevazute de lege. responsabilitatilor angajatorului asa cum sunt ele stipulate
de alta natura. Aceasta situatie este posibila doar in cazul mi- in actele normative care reglementeaza domeniul securi- a) angajator sau reprezentantul sau legal;
crointreprinderilor si intreprinderilor a caror acti- tatii si sanatatii in munca, serviciul extern nefiind respons-
Bazate pe evaluarea riscurilor acestea trebuie sa fie adap- vitate nu se regaseste in lista din anexa 5 a HG abil de punerea in practica masurilor sau activitatilor de b) reprezentanti ai angajatorului cu atributii de securitate
tate zonelor de munca respective, corespunzator conditiilor 1425/2006 prezentata mai jos, din care au fost prevenire si protectie propuse. De asemnarea de catre si sanatate in munca;
de munca specifice unitatii, avizate odata cu lista zonelor scoase activitatile care nu au legatura cu indu- angajator a unui reprezentant care sa coordoneze relatia
cu risc ridicat specific. stria alimentara: dintre serviciul extern si angajator, sa execute si/sau sa c) reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in
monitorizeze executarea activitatilor stabilite de serviciul domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor;
Atentie! extern este, de asemenea, necesara.
Angajatorul este obligat: Activitati cu risc potential de expunere la radiatii d) medicul de medicina a muncii.
sa aduca la cunostinta tuturor lucrato- ionizante.
Documentul de baza al activitatii de prevenire si protectie Numarul reprezentantilor lucratorilor va fi egal cu numarul
rilor care sunt zonele cu risc ridicat si Activitati cu risc potential de expunere la agenti este Planul de prevenire si protectie care se intocmeste format din angajator sau reprezentantul sau legal si reprez-
specific; toxici si foarte toxici, in special cele cu risc de in urma evaluarii riscurilor profesionale. entantii angajatorului, iar lucratorul desemnat sau reprez-
sa aduca la cunostinta conducatorilor expunere la agenti cancerigeni, mutageni si alti entantul serviciului intern de prevenire si protectie va fi sec-
locurilor de munca si a lucratorilor care agenti care pericliteaza reproducerea. Acesta trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii: retarul comitetului de securitate si sanatate in munca.
isi desfasoara activitatea in zonele cu
risc ridicat si specific masurile stabilite Activitati in care sunt implicate substante peric- Denumirea locului de munca/postului de lucru Reprezentantii lucratorilor in CSSM sunt alesi pentru o
uloase, potrivit prevederilor Hotararii Guvernu- evaluat; perioada de 2 ani.
in urma evaluarii riscurilor. lui nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care
Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in prezinta pericole de accidente majore in care Riscurile evaluate pentru fiecare loc de munca/
urma evaluarii riscurilor pentru zonele cu risc sunt implicate substante periculoase. post de lucru; Atributiile Comitetului de securitate si sanatate in mun-
ridicat si specific constituie o prioritate in cadrul ca, conform HG 1425/2006 cu modificarile si comple-
planului de protectie si prevenire! Activitati cu risc de expunere la grupa 3 si 4 de Masuri tehnice de prevenire si protectie; tarile ulterioare, sunt urmatoarele:
agenti biologici.
Masuri organizatorice de prevenire si protectie; a) analizeaza si face propuneri privind politica de securi-
ORGANIZAREA ACTIVITATILOR Producerea gazelor comprimate, lichefiate sau
dizolvate si utilizarea masiva a acestora. Masuri igienico-sanitare de prevenire si protectie;
tate si sanatate in munca si planul de prevenire si protectie,
conform regulamentului intern sau regulamentului de orga-
DE PREVENIRE SI PROTECTIE nizare si functionare;
Activitati care implica riscuri electrice la inalta Masuri de alta natura;
Definitii: tensiune. b) urmareste realizarea planului de prevenire si protectie,
Actiuni in scopul realizarii masurii/lor propuse; inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii prevederil-
Lucrator - persoana angajata de catre un angaja- Activitati de producere a bauturilor distilate si a or lui si eficienta acestora din punct de vedere al imbuna-
tor, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada substantelor inflamabile. Termene de realizare; tatirii conditiilor de munca;
c) analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea ori in spalator, sau daca se deplasa de la locul de care nu au drept consecinte vatamari de persoane, aceste
echipamentelor, luand in considerare consecintele asupra Accidentul de munca munca la iesirea din intreprindere sau unitate si evenimente fiind denumite in legislatia specifica incidente
securitatii si sanatatii, lucratorilor, si face propuneri in situa- invers; periculoase.
tia constatarii anumitor deficiente; Este vatamarea violenta a organismului, pre- k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamenta- Cercetarea incidentelor periculoase va fi tratata cu aceasi
cum si intoxicatia acuta profesionala, care au re, daca acesta a avut loc in locuri organizate de atentie ca si in cazul accidentelor de munca, concluziile si
d) analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea si uti- loc in timpul procesului de munca sau in inde- angajator, precum si in timpul si pe traseul normal masurile identificate fiind vitale evitarii producerii unor eve-
lizarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de plinirea indatoririlor de serviciu si care provoa- spre si de la aceste locuri; nimente similare in viitor.
protectie colectiva si individuala; ca incapactate temporara de cel putin 3 zile l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor
calendaristice, invaliditate sau deces. romani sau de persoane fizice romane, delegati
e) analizeaza modul de indeplinire a atributiilor ce revin pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara
serviciului extern de prevenire si protectie, precum si men- Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in
tinerea sau, daca este cazul, inlocuirea acestuia; documentul de deplasare;
din 2006 m) accidentul suferit de personalul roman care efec-
f) propune masuri de amenajare a locurilor de munca, tueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in
tinand seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri In conformitate cu articolul 30 din Lege 319/2006, sunt con- baza unor contracte, conventii sau in alte conditii
specifice; siderate accidente de munca: prevazute de lege, incheiate de persoane juridice
romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza
g) analizeaza cererile formulate de lucratori privind con- a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in indeplinirii indatoririlor de serviciu; Accident Incident periculos
ditiile de munca si modul in care isi indeplinesc atributiile intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea anga- n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de
persoanele desemnate si/sau serviciul extern; jatorului; calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii
b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc profesionale, in timpul si din cauza efectuarii acti- Boala profesionala
h) urmareste modul in care se aplica si se respecta regle- sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in vitatilor aferente stagiului de practica;
mentarile legale privind securitatea si sanatatea in munca, cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati Este afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii
masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza inde- naturale, cum ar fi: furtuna, viscol, cutremur, inun- unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici,
sanitari; plinirii acestor sarcini; datie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare) chimici ori biologici caracteristici locului de munca, pre-
c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural etc, daca victima se afla in timpul procesului de
i) analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea - sportive organizate in timpul si din cauza indepli- munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu; cum si de solicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, pre- nirii acestor activitati; p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident organismului, in procesul de munca.
cum si pentru imbunatatirea conditiilor de munca si propune d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a de munca si in imprejurari care indreptatesc pre-
introducerea acestora in planul de prevenire si protectie; unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru supunerea decesului acesteia; Boala legata de profesiune
salvarea de vieti omenesti; q) accidentul suferit de o persoana aflata in inde-
j) analizeaza cauzele producerii accidentelor de mun- e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a plinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei Este boala cu determinare multifactoriala, la care unii
ca, imbolnavirilor profesionale si evenimentelor produse unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru agresiuni. factori determinanti sunt de natura profesionala.
si poate propune masuri tehnice in completarea masurilor prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ame-
dispuse in urma cercetarii; ninta avutul public si privat; In situatiile mentionate la literele g), h), i) si l), deplasarea Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 din 2006
f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la traseul
k) efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructi- cu procesul muncii, daca se produce la sediul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditii-
unilor proprii si a celor de lucru si face un raport scris privind persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, le prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in Alte categorii de afectiuni cauzate de conditiile de munca
constatarile facute; in calitate de angajator, ori in alt loc de munca munca sau de circulatie in vigoare. sunt sunt bolile profesionale si bolile legate de profesiune.
organizat de acestia, in timpul programului de
l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de secu- munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a acci- Accidentele de munca sunt, in marea majoritate a cazurilor, Pentru ca o afectiune sa fie considerata boala profesion-
ritate si sanatate in munca de catre conducatorul unitatii dentatului; un indicator al deficientelor conditiilor de munca si manage- ala este necesar ca aceasta sa apara in Tabelul Bolilor
cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in mentului prevenirii riscurilor profesionale. Profesionale cu declarare obligatorie din anexa nr. 22 a
sanatatii in munca, la actiunile care au fost intreprinse si la timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucrato- HG 1426/2006 cu modificarile si completarile ulterioare,
eficienta acestora in anul incheiat, precum si propunerile rului la locul de munca organizat de angajator, si Din punct de vedere tehnico-preventiv sunt si accidente Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.
pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza in invers; 319/2006. De asemenea, si lista categoriilor generale ale
anul urm h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul Incident periculos bolilor legate de profesiune apare in anexa nr. 23 al actului
persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizi- normativ amintit mai sus.
Alte reglementarii privind organizarea si functionarea ce la locul de munca sau de la un loc de munca la Este evenimentul identificabil, cum ar fi explo-
CSSM, precum si obligatiile angajatorului referitoare la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca; zia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile Spre deosebire de bolile profesionale, bolile legate de
CSSM sunt stipulate in capitolul IV al HG 1425/2006 cu i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul profesiune nu se declara, acestea se dispensarizeaza
persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizi- majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea medical si se comunica angajatorilor sub forma rapoartelor
ce la care este incadrata victima, ori de la orice alt unei activitati sau a unui echipament de munca medicale nenominalizate privind sanatatea lucratorilor, in
loc de munca organizat de acestea, la o alta per- sau/si din comportament neadecvat al factoru- vederea luarii masurilor tehnico organizatorice de nor-
ACCIDENTELE DE MUNCA SI soana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarci- lui uman, care un a afectat lucratorii, dar ar fi malizare a conditiilor de munca.
nilor de munca, pe durata normala de deplasare;
BOLILE PROFESIONALE j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucru-
fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a
cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube Exemple de boli legate de profesiune:
lui, daca victima prelua sau preda uneltele de lu- - hipertensiunea arteriala potentiala consecinta a urmato-
Efectele negative pe care munca pe care munca le poate cru, locul de munca, utilajul sau materialele, daca materiale. rilor factori: zgomot, vibratii, temperatura si radiatii calorice
avea asupra lucratorilor se manifesta sub diferite forme: schimba imbracamintea personala, echipamentul crescute etc.
accidente de munca, boli profesionale sau boli legate de individual de protectie sau orice alt echipament Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319 - afectiuni respiratorii cronice nespecifice cauzate de pul-
profesiune. pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie din 2006 beri, gaze iritante etc.
- cardiopatia ischemica cauzata de solicitari crescute fizice c) Macroeconomic: 5. Zonele din cadrul intreprinderii si/sau unitatii in care
au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau
si psihice in procesul muncii;
- afectiuni musculo scheletice (lombalgii, cervicosca- CONSECINTE SOCIALE SI cheltuieli cu asigurari sociale si cu asistenta medi-
cala sau judiciare, in cazul identificarii raspunderii boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, re-
spectiv deces sau invaliditate sunt denumite:
pulalgii etc) cauzate de microclimat nefavorabil, vibratii,
efort fizic crescut, postura incomoda s.a. Declansarea si ECONOMICE ALE ACCIDEN- penale, etc.
a) Zone cu risc specific;
evolutia acestor categorii de afectiuni este determinata de
o serie de factori: TELOR DE MUNCA SI BOLILOR Pierderile economice sunt reflectate de doua categorii de
costuri:
b) Zone periculoase;
c) Zonele cu risc ridicat si specific.
Timpul de expunere. PROFESIONALE costuri directe, in care sunt incluse cele legate de asi-
gurari, de refacerea evaluarii riscurilor profesionale; 6. Angajatorul este obligat:
costuri indirecte, reprezentate de cheltuielile nea- a) Sa aduca la cunostinta tuturor lucratorilor care sunt
Este timpul in care lucratrorul este expus agen- Accidentele de munca si bolile profesionale au o influ- coperite de asigurari, care influenteaza atat bugetul zonele cu risc ridicat si specific;
tilor nocivi. Sunt doua situatii generale: cand enta negativa asupra elementelor sistemului de munca: public, cat si agentul economic: cheltuieli pentru repa- b) Sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de munca
expunerea este ocazionala sau punctuala, doar executantul, sarcina de munca, mijloacele de productie rarea sau inlocuirea echipamentelor de munca avari- si a lucratorilor care isi desfasoara activitatea in zonele cu
pe durata indeplinirii anumitor sarcini (exemplul si mediul de munca. ate sau distruse, pierderi de timp de munca, posibile risc ridicat si specific masurile stabilite in urma evaluarii
penalitati pentru intarzieri la livrare, etc. riscurilor;
1); cand expunerea exista pe toata durata zilei
c) Ambele variante sunt corecte.
de munca (exemplul 2). Consecinte asupra executantului Concluzia celor prezentate mai sus este ca toate activitatile
In procesul de munca, lucratorul este caracterizat prin ele- de prevenire a riscurilor profesionale sunt destinate eliminarii
mentele care il definesc, atat ca fiinta umana, cat si ca execu- sau reducerii consecintelor enumerate mai sus atat la nivelul 7. Documentul de baza al activitatii de prevenire si pro-
tant al sarcinii de munca. Valorile si caracteristicile specifice lucratorilor, cat si al angajatorilor si societatii, in general. tectie este:
Exemplul 1 asociate celor doua ipostaze, pot fi: integritatea fizica si psihi- a) Documentarul pentru instruirea introductiv-generala;
ca, sanatatea, viata, capacitatea afectiva si creativa, respec-
Operatiuni periodice de curatare a utilajelor, uti- tiv capacitatea de munca, abilitati/aptitudini specifce, etc. TEST DE EVALUARE INITIALA b) Planul de actiune in caz de pericol garv si iminent;
c) Planul de prevenire si protectie.
Accidentele de munca si bolile profesionale influenteaza di-
lizand substante chimice periculoase. rect sau indirect ambele categorii, in diferite planuri: Raspundeti, marcand cu X varianta corecta:
8. Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca este
psiho-fiziologic: suferinta fizica, stres, diminuarea sau constituit din urmatorii membrii:
pierderea capacitatii de munca, invaliditate, deces; 1. Legea Securitatii si Sanatatii Muncii prevede obligatii
Exemplul 2 economico-financiar: diminuarea veniturilor, cheltuieli ale lucratorilor? a) Angajator sau reprezentantul sau legal, reprezentanti ai
pentru asistenta medicala, etc. a) Nu, doar drepturi. lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii
Expunere la zgomot in cazul operatorilor la linile b) Da, in Capitolul 4. si sanatatii lucratorilor, medicul de medicina a muncii;
Consecinte asupra sarcinii de munca b) Angajator sau reprezentantul sau legal, reprezentanti ai
de imbuteliere sau ambalare. Consecinta directa o constituie neindeplinirea sarcinii de angajatorului cu atributii de securitate si sanatate in mun-
munca sau neindeplinirea ei la timp sau indeplinirea neco- 2. Prevenirea este: ca, reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in
Concentratia sau intensitatea agentilor nocivi. respunzatoare. a) Ansamblul de dispozitii luate ori prevazute in toate etapele domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor;
Este cantitatea sau nivelul agentului nociv in me- procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii c) Angajator sau reprezentantul sau legal, reprezentanti
diul ambiental. Consecinte asupra mijloacelor de productie riscurilor profesionale; ai angajatorului cu atributii de securitate si sanatate
In foarte multe accidente de munca se pot produce avarii b) Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in in munca, reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi
Caracteristicile individuale ale lucratorilor. sau distrugeri, atat ale mijloacelor de munca, cat si ale toate etapele procesului de munca, in scopul evitarii riscu- specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucrato-
Fiecare organism este caracterizat de anumite produselor intemediare sau finite. rilor profesionale; rilor, medicul de medicina a muncii.
variabile care il diferentiaza de un altul si care, c) Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute
in consecinta, influenteaza posibilele efecte ale Consecinte asupra mediului de munca - fizic si social in toate etapele procesului de munca, in scopul evita- 9. Accidentul de munca este:
agentilor nocivi. Ambele categorii pot fi afectate de producerea accidentelor rii sau diminuarii riscurilor profesionale. a) Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia
de munca si aparitia bolilor profesionale, in special cel social. acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de
Exemplu Repercursiunile asupra mediului de munca fizic pot fi conta- munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
minarile cu substante chimice, agenti biologici, degradarea 3. Lucratorii sunt obligati: b) Vatamarea violenta a organismului care are loc in timpul
sau distrugerea instalatiilor de climatizare, etc. Consecintele a) Sa utilizeze corect echipamentele de munca; procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
Deficienta de vitamine favorizeaza intoxicatia asupra mediului social pot aprea atat la nivel individual, cat b) Sa utilizeze corect echipamentele individuale de protectie; serviciu si care provoaca incapacitate temporara de cel
cu anumite metale; obezitatea favorizeaza desi la nivel de grup. Se pot manifesta tensiuni interpersonale c) Sa nu dezactiveze elementele sau dispozitivele de protec- putin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces;
datorita atribuirii de culpabilitati sau responsabilitatii, stres etc. tie ale echipamentelor de lucru si sa utilizeze corect aceste c) Vatamarea violenta a organismului, precum si intox-
pozitarea/retinerea de toxine in organism. Consecintele accidentelor de munca si ale bolilor profesionale dispozitive; icatia acuta profesionala, care au loc in timpul pro-
pot fi clasificate si in functie de nivelul la care se produc: d) Sa comunice imediat orice situatie de munca care ar putea cesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
Expunere simultana sau consecutiva la mai a) Individual: constitui un potential pericol; serviciu si care provoaca incapacitate temporara de
multi agenti nocivi. In cele mai multe situatii, lu- victima - suferinta fizica si psihica, incapacitate tem- e) Sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces.
cratorii sunt expusi la mai multi agenti nocivi, a caror porara sau permanenta de munca, pierdere increderii SSM;
prezenta poate fi simultana sau succesiva, anumiti in sine, pierderi financiare, etc; f) Sa coopereze cu angajatorul la asigurarea unui mediu de 10.Afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii
agenti putand potenta caracterul nociv al altora care apropiati ai victimei (familie, rude) suferinta psihica, munca sigur si sanatos. unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi
in mod normal ar afecta foarte putin sanatatea. stres psihic datorat deteriorarii climatului familial, etc. g) Toate variantele sunt corecte. fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de
b) Microeconomic (agent economic): intarzieri sau pierderi munca, precum si de solicitarea diferitelor organe sau
de productie, deteriorari si distrugeri ale echipamentelor 4. In categoria grupurilor sensibile la riscuri intra: sisteme ale organismului, in procesul de munca, se
de munca, posibile cheltuieli de recalificare sau califi- a) Femeile gravide; numeste:
care a fortei de munca, degradarea climatului social la b) Tinerii; a) Boala legata de profesiune;

locul munca, pierderi de contracte, etc. c) Persoanele peste 50 de ani. b) Boala profesionala.
MODALITATI DE SEMNALIZARE
II. MASURI GENERALE

DE PREVENIRE
SEMNALIZARE SEMNALIZAREA
DEFINITIE
Semnalizarea este o masura complementara
Conform H.G. nr. 971 din 2006 privind ce- de prevenire a riscurilor care, singura, nu poa-
rintele minime pentru semnalizarea de se- te elimina riscul si nu inlocuieste alte masuri de
curitate si/sau de sanatate la locul de mun- prevenire tehnice sau organizatorice.
ca, semnalizarea de securitate si/sau de
sanatate este semnalizarea care se refera In situatiile in care riscurile profesionale nu pot
la un obiect, o activitate sau o situatie de- fi evitate sau reduse prin masuri tehnice sau de
terminata si furnizeaza informatii ori cerinte organizare a muncii, societatile au obligatia le-
referitoare la securitatea si/sau sanatatea la gala de a asigura semnalizarea corespunzatoa-
locul de munca, printr-un panou, o culoare, re de securitate si sanatate la locul de munca.
un semnal luminos ori acustic, o comunica- Modalitatea si tipul de semnalizare va fi stabilita
re verbala sau un gest-semnal doar in urma evaluarii riscurilor profesionale.
TIPURI DE SEMNALIZARE Caderi de la diferite niveluri

ECHIPAMENTE INDIVIDUALE
DE PROTECTIE - EIP Echipamente individuale de protectie recomandate:
Incaltaminte de protectie cu talpa antiderapanta
DEFINITIE Echipament pentru lucrul la inaltime
Conform legislatiei co- Caderi de la acelasi nivel

Avertizeaza un risc sau
munitare, echipamentele Echipamente individuale de protectie recomandate:
SEMNE DE AVERTIZARE pericol, recomanda precautia
individuale de protectie Incaltaminte de protectie cu talpa antiderapanta
sau verificarea reprezinta orice dispozitiv
sau articol destinat purtarii Caderi de obiecte, materiale

sau utilizarii de catre un in-
divid ca mijloc de protectie Echipamente individuale de protectie recomandate:
Exemple impotriva unuia sau mai multor riscuri pentru sanatate si Casca de protectie
siguranta. Invaltaminte de protectie antisoc, cu bombeu ranforsat
Obliga la un comportament sau acti- Lovituri, taieturi datorate uneltelor, obiectelor
SEMNE DE une specifica sau la purtarea unui anumit Echipamentele individuale de protectie sunt ultima bariera Echipamente individuale de protectie recomandate:
OBLIGATIVITATE echipament individual de protectie intre persoana si risc, neactionand asupra sursei de risc, Manusi de protectie impotriva riscurilor mecanice
ci asupra persoanei expuse si nu elimina riscul, ci doar di- Incaltaminte de protectie antisoc, cu bombeu ranforsat
minueaza consecintele acestuia.
Ochelari de protectie rezistenti la socuri
Identificarea categoriilor de EIP necesare activitatilor Sorturi de protectie impotriva riscurilor mecanice
Exemple precum si a caracteristicilor acestora va fi facuta in urma
evaluarii riscurilor profesionale, avandu-se grija ca dimen- Proiectare de particule
siunile EIP sa sa fie personalizate astfel incat purtarea lor Echipamente individuale de protectie recomandate:
sa nu constituie un disconfort pentru cei ce le utilizeaza. Ochelari de protectie rezisenti la socuri sau viziere
Interzice un comportament
SEMNE DE INTERDICTIE Casca de protectie
care ar putea provoca un pericol Conform art.13, lit. r) si lit. s) din Legea Se-
curitatii si Sanatatii in Munca, angajatorul este Expunere la temperaturi extreme lucrul in camere
obligat sa asigure echipamente individuale de frigorifice sau congelatoare sau in aer liber in timpul
iernii si verii
protectie si sa acorde echipament individual de
Echipamente individuale de protectie recomandate:
protectie nou in cazul degradarii sau al pierderii
Imbracaminte de protectie impotriva frigului sau adecva-
calitatilor de protectie. ta temperaturilor ridicate, incluzand aici si incaltamintea
Exemple
Contacte termice
Conform art. 23, alin. (1), lit. b) din Legea Echipamente individuale de protectie recomandate:
SEMNE DE SALVARE Ofera informatii cu privire Securitatii si Sanatatii in Munca, angajatii sunt Manusi de protectie impotriva riscurilor termice
SI ACORDAREA PRIMULUI la iesiri de urgenta, prim ajutor obligati sa utilizeze corect echipamentul indivi- Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor termice)
AJUTOR sau la dispozitive de salvare dual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru Contacte electrice in cazul interventiilor sau lu-
pastrare. crarilor de mentenanta
Echipamente individuale de protectie recomandate:
Conform art. 53 din hotararea guvernului nr. Manusi de protectie impotriva riscurilor electrice
Exemple 857/2011 privind stabilirea si sanctionarea con- Incaltaminte de protectie impotriva riscurilor electrice
SEMNALE PENTRU traventiilor la normele din domeniul sanatatii pu- Ochelari de protectie
LOCALIZAREA blice, constituie contraventie si se sanctioneaza
MATERIALELOR Ofera informatii cu privire la cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei neasigu- Contact cu substante iritante, caustice sau coro-
SAU ECHIPAMENTELOR rarea si nerealizarea conditiilor de intretinere a sive si/sau inhalare de substante nocive
locul de amplasare a echipamente-
NECESARE PENTRU echipamentului individual de protectie, precum Echipamente individuale de protectie recomandate:
lor de stingere a incendiilor
PREVENIREA si nepurtarea acestui echipament in cazul in Manusi de protectie impotriva riscurilor chimice
SI STINGEREA care este corect acordat si in stare de functio- Ochelari de protectie
INCENDIILOR nare sau utilizarea acestuia in alte scopuri sau Incaltaminte de protectie impotriva riscurilor chimice
conditii decat cele prevazute prin lege. Imbracaminte de protectie impotriva riscurilor chimice
Semimasti sau masti pentru protectie respiratorie
SEMNE PENTRU RISCURILE DE In industria moraritului si a panificatiei echipamentele indi- Expunere la zgomot
CADERE, CIOCNIRE SAU LOVIRE viduale de protectie sunt folosite pentru a proteja lucratorii Echipamente individuale de protectie recomandate:
impotriva urmatoarelor riscuri: Dopuri sau casti pentru protectie auditiva
III. MEDICINA MUNCII. prevenirea imbolnavirilor profesionale, a accidentelor de
munca precum si promovarea sanatatii la locurile de munca.
Caracteristici nedeterminata;
SUPRAVEGHEREA SANATATII Supravegherea sanatatii, desi este o activitate care apar-

tine Medicinei Muncii, presupune o relatie de interactiune si
lucratorii carora le este schimbat locul de munca
sau care sunt detasati in alte locuri de munca ori
Conform art. 53 din hotararea guvernului nr. pentru executarea altor sarcini de munca decat
LUCRATORILOR 857/2011 privind stabilirea si sanctionarea con- complementaritate cu celelalte specialitati tehnice specifice
prevenirii riscurilor profesionale (securitate si igiena indus-
cele curente;
traventiilor la normele din domeniul sanatatii pu-
triala, ergonomie si psihosociologie).
Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.), definea in 1950
blice, constituie contraventie si se sanctioneaza lucratorii care isi schimba meseria sau profesia.
cu amenda de la 3.000 lei la 5.000 lei nepre-
obiectivele Sanatatii Ocupationale astfel: promovarea si zentarea angajatilor din unitatile de orice fel la Supravegherea sanatatii cauta sa inteleaga mai bine im-
mentinerea unui nivel inalt de bunastare fizica, mentala si examinarile medicale periodice, programate de pactul pe care munca il are asupra sanatatii lucratorilor, sa Examenul medical la angajare se finalizeaza prin comple-
sociala al lucratorilor din toate profesiile, prevenirea oricarui angajator in colaborare cu medicul de medicina identifice efectele adverse asupra sanatatii pentru a evita tarea de catre medicul de medicina muncii a fisei de aptitu-
prejudiciu adus sanatatii acestora din cauza conditiilor de muncii, potrivit specificului fiecarui loc de mun- evolutia acestora, cu obiectivul fiind imbunatatirea a con- dine in doua exemplare: unul pentru angajator si unul pen-
munca, protejarea acestora impotriva riscurilor la locul de ca, conform reglementarilor legale in vigoare ditiilor de munca. tru angajat. Fisa de aptitudine trebuie sa contina concluzia
munca, in activitatile pe care le desfasoara si mentinerea lu- examenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapt
cratorilor pe posturile de lucru care sunt in concordanta cu Este necesar ca Supravegherea Sanatatii sa fie: temporar sau inapt pentru locul de munca respectiv. Mod-
abilitatile lor psihologice si fiziologice sau, mai concis adap- Medicina muncii este specialitatea medicala care studiaza elul pentru fisa de aptitudine se regaseste in Anexa nr. 5 la
tarea muncii la om si a fiecarui om la locul sau de munca. relatia om-munca, adaptarea omului la munca si adaptarea garantata, specifica, confidentiala, etica, pe timp H.G. nr. 355/2007 cu modificarile si completarile ulterioare.
indelungat, sa aiba un continut stabilit si planificat;
muncii la persoana care o efectueaza. Este o specialitate
Cadru legal medicala extrem de vasta, de relatie, care inglobeaza cu- realizata de personal din domeniul sanitar (medici
nostinte din toate celelalte specialitati medicale. Medicina specialisti in Medicina Muncii, absolventi ai medi- Examenul medical de adaptare

Codul Muncii muncii se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea si manage- cinei de intreprindere sau asistente medicale spe-
HG nr. 355 din 2007 privind supravegherea sana- mentul bolilor profesionale si a celor legate de profesiune, a cializate) cu competenta tehnica, instruire si pregat-
ire acreditata; Examenul medical de adaptare in munca se efectueaza la
tatii lucratorilor; accidentelor de munca, precum si cu promovarea sanatatii indicatia medicului specialist de medicina muncii, in prima
Legea nr. 346 din 2002 privind asigurarea pentru si productivitatii muncitorilor. realizata cu resurse materiale adecvate, participa-
tiva, gratuita, sistematica, documentata;
luna de la angajare, si are drept obiective:
accidente de munca si boli profesionale, cu modifi-
carile si completarile ulterioare; Printre activitatile desfasurate, in plus fata de supraveghe- sa completeze examenul medical la angajarea
Legea nr. 46/21.01.2003 - Legea drepturilor pa- rea sanatatii la locul de munca, sunt incluse urmatoarele: efectuata prin intermediul examenelor medicale
individuale initiale (inainte de angajare), periodice
in munca, in conditiile concrete ale noului loc de
munca, respectiv organizarea fiziologica a muncii,
cientului;
Ordonanta de urgenta nr. 96/2003 privind protectia Identificarea patologiilor relationate cu munca;
specifice si dupa absenta prelungita (acordand o
atentie speciala la protejarea lucratorilor care fac
parte din grupurile sensibile: minori sau tineri, per-
a mediului de munca, relatiile om-masina, relatiile
psihosociale in cadrul colectivului de munca;
maternitatii la locurile de munca; Cercetarea epidemiologica;
Ordonanta de urgenta nr. 99 din 29 iunie 2000 Planificari si informari privind sanatatea; soane in varsta, lucratoare insarcinate sau aflate in
periada de lehuzie); sa determine modul de adaptare fizico-psihica al
privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu Actiuni de prim ajutor. noilor angajati la conditiile de munca si sa stabilea-
temperaturi extreme pentru protectia persoanelor dezvoltata cu autorul indicatorilor care permit eval- sca recomandarile necesare in cazul diagnosticarii
incadrate in munca. uarea riscurilor profesionale, periodic si la toate unor propleme de inadaptare;
Hotararea Guvernului nr. 857/2011 privind stabili- Supravegherea Sanatatii este unul dintre domeniile de nivelurile organizationale.
rea si sanctionarea contraventiilor la normele din actiune pe care este axata Medicina Muncii si se ocupa
domeniul sanatatii publice. de identificarea impactului conditiilor de munca pentru sa- Printre activitatile desfasurate in cadrul supravegherii san- Examenul medical periodic

natatea lucratorilor, de evaluarea efectelor adverse sau atatii trebuie subliniata importanta fundamentala a exame-
Conform art. 7 din HG 355/2007 privind su- daunatoare derivate din aceste conditii si de evaluarea ma- nelor medicale individuale. Scopul principal ale acestora este Examenul medical periodic se efectueaza obliga-
pravegherea sanatatii lucratorilor, angajatorii surii in care modalitatile de prevenire adoptate pot sa eli- depistarea precoce a bolilor profesionale si a problemelor de toriu de catre toti lucratorii si are drept obiective:
sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile mine sau sa reduca riscurile la care este expus lucratorul. sanatate legate de munca si evaluarea modului in care locul
efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice de munca se preteaza caracteristicilor individuale ale lucra-
confirmarea sau infirmarea la perioade de timp sta-
necesare pentru supravegherea sanatatii lucra- Termenul de supraveghere a sanatatii include o serie de torilor, pentru a preveni astfel evolutia acestor afectiuni.
bilite a aptitudinii in munca pentru profesia/functia
torilor, acestia nefiind implicati n niciun fel n activitati, referitoare atat la colectivitati cat si la individ si si locul de munca pentru care s-a facut angajarea
costurile aferente supravegherii medicale profi- vizeaza prevenirea riscurilor profesionale, avand urma- Conform HG nr. 355 din 2007, exista urmatoarele tipuri de
toarele obiective: examene medicale individuale: si s-a eliberat fisa de aptitudine;
lactice specifice riscurilor profesionale.
Cunoasterea starii sanatatii individuale si colec- depistarea afectiunilor pentru care conditiile de
tive a lucratorilor ; Examenul medical la angajarea in munca munca specifice lucratorilor examinati sunt contra-
Conform art. 39 din HG 355/2007 privind su- indicate;
pravegherea sanatatii lucratorilor, angajatii sunt Corespondenta dintre starea de sanatate indi-
obligati sa se prezinte la examenele medicale viduala si colectiva si expunerea la riscuri profe- Rolul acestui tip de serviciu medical este acela de a stabili
de supraveghere a sanatatii la locul de munca, diagnosticarea bolilor profesionale;
sionale; aptitudinea, aptitudinea conditionata, inaptitudinea tempor-
conform planificarii efectuate de catre medicul ara sau permanenta pentru profesia/functia si locul de mun-
de medicina muncii cu acordul angajatorului. Adoptarea masurilor preventive necesare pentru ca in care, in calitate de angajator, doriti sa il desemnati pe diagnosticarea bolilor legate de profesie;
controlul riscurilor identificate si adaptarea con- viitorul lucrator.
Concepte ditiilor de munca astfel incat sa nu afecteze sana- depistarea bolilor care constituie risc pentru viata
tatea lucratorilor; Angajatorul solicita efectuarea examenului medical la an- si sanatatea celorlalti lucratori in cadrul aceluiasi
Sanatatea Ocupationala: se poate intelege ca fiind efortul gajarea in munca pentru: loc de munca;
societatii si al companiilor pentru prevenirea problemelor de Evaluarea eficacitatii masurilor preventive si de-
sanatate legate de munca si promovarea sanatatii lucrato- tectarea situatiilor de risc care au fost insuficient lucratorii care urmeaza a fi angajati cu contract depistarea bolilor care constituie risc pentru secu-
rilor. Obiectivele principale ale Sanatatii Ocupationale sunt: evaluate si controlate. individual de munca pe perioada determinata sau ritatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pen-
tru populatia cu care lucratorul vine in contact prin munca si trebuie sa raspunda la necesitatile concrete ale
natura activitatii sale. fiecarei companii din industria alimentara, urmarind: Extras din Anexa 1 a HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii luctratorilor
Frecventa examenului medical periodic este stabilita prin Respectarea legislatiei existente privind
FISE privind serviciile medicale profilactice detaliate n functie de expunerea profesionala
fisele intocmite conform modelului prevazut in Anexa nr. 1 instruirea lucratorilor Capitolul 6 din HG
la H.G. nr. 355/2007 si poate fi modificata numai la propune- 1425 din 2006 cu modificarile si comple- PERSONALUL DIN SECTOARE SPECIALE, CU RISC DE TRANSMITERE
rea medicului specialist in medicina a muncii, cu informarea tarile ulterioare; A BOLILOR INFECTIOASE DIRECT SAU INDIRECT (PRIN ALIMENTE, APA etc.)
angajatorului. Examenul medical periodic se finalizeaza de
asemenea prin completarea de catre medicul de medicina Promovarea si imbunatatirea bunelor prac-

muncii a fisei de aptitudine in doua exemplare: unul pentru tici in materie de securitate si sanatate in Fisa 128. Sectorul alimentar
angajator si unul pentru angajat. munca pentru lucratori;
1. Personalul care manipuleaza carnea cruda din unitatile de industrializate a carnii.
Informarea lucratorilor in ceea ce priveste

Examenul medical la reluarea activitatii
ultimele schimbari normative si/sau tehno- 2. Personalul care lucreaza nemijlocit la prepararea alimentelor n bucatariile unitatilor de alimen-
logice privind securitatea si sanatatea in tatie publica si colectiva, n laboratoare de semipreparate culinare, de cofetarie, de nghetata si
munca. de bauturi racoritoare.
Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza dupa
o intrerupere a activitatii de minimum 90 de zile, pentru mo- Angajatorul trebuie sa se asigure ca fiecare lucrator va ben- 3. Personalul din unitatile de colectare si industrializare a laptelui
tive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, in ter- eficia de o instruire teoretica si practica suficienta si adec-
men de 7 zile de la reluarea activitatii si are drept obiective: vata in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca. 4. Personalul din industria semiconservelor de peste si oua
5. Restul personalului din unitatile de alimentatie publica si colectiva
confirmarea aptitudinii lucratorului pentru exercita- 6. Restul personalului din fabricile si sectiile de preparate de carne
rea profesiei/functiei avute anterior sau pentru ex- Cadru legal
ercitarea unei noii profesii/functii la locul de munca 7. Personalul din unitatile de mbutelierea apelor minerale si din fabricile de bauturi racoritoare
respectiv; Caracteristicile si periodicitatea activitatii de informare si
instruire precum si continutul de baza al documentarelor 8. Personalul din unitatile si punctele de desfacere a alimentelor, care manipuleaza alimente
de instruire sunt reglementate prin Legea 319/2006 (cap- neambalate
stabilirea unor masuri de adaptare a locului de itolul 3, sectiunea a 7-a, art. 20 si 21) si HG 1425/2006
munca si a unor activitati specifice profesiei sau cu modificarile si completarile ulterioare (capitolul V, 9. Personalul din fabricile de produse zaharoase
functiei, daca este cazul; articolele 74 100).
10. Personalul din fabricile si sectiile de conserve sterilizate
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in 11. Personalul din industria de panificatie, a pastelor fainoase, bauturilor alcoolice
reorientarea spre un nou loc de munca care sa ii munca cuprinde 3 faze:
asigure lucratorului mentinerea sanatatii si a ca- OBS: Continutul si prevederile acestei fise se aplica numai persoanelor care vin n contact direct
pacitatii sale de munca. - Instruirea introductiv-generala, al carei cu alimente neambalate
scop este de a informa lucratorii nou an-
gajati despre activitatile specifice intre- Examen medical la angajare:
prinderii si/sau unitatii respective, riscurile
IV. INSTRUIREA pentru securitate si sanatate in munca,
precum si masurile si activitatile de preve-
a) conform datelor din Dosarul medical (atentie: examenul tegumentelor si mucoaselor)
Definitie nire si protectie la nivelul intreprinderii si/ b) - examen coprobacteriologic

sau unitatii, in general.
Este activitatea prin care lucratorii beneficiaza de o formare - examen coproparazitologic
teoretica si practica suficienta si adecvata in domeniul se- - Instruirea la locul de munca, care se face - VDRL
curitatii si sanatatii muncii in conformitate cu caracteristicile dupa instruirea introductiv-generala si are
centrului de munca si postului de lucru, in special sub forma ca scop prezentarea riscurilor pentru se- Examenul medical periodic:
de informatii si instructiuni de lucru. curitate si sanatate in munca, precum si
masurile si activitatile de prevenire si pro- - examen clinic general - semestrial (atentie examenul tegumentelor si mucoaselor)
tectie la nivelul fiecarui loc de munca, post
de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. - examen coprobacteriologic - n trimestrul II si trimestrul III
Caracteristici
- Instruirea periodica se executa in scopul - examen coproparazitologic - anual
Instruirea are ca obiectiv cunoasterea de catre lucratori, a reimprospatarii si actualizarii cunostint-
datelor si informatiilor privind mediul de munca si conditiile elor in domeniul securitatii si sanatatii in - VDRL - anual
de munca, evidentiindu-se zonele cu risc ridicat si specific munca. Contraindicatii:
precum si celelalte riscuri identificate, consecintele si gravi-
tatea lor si masurile de prevenire si protectie adoptate. Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in - afectiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice (furunculoze, piodermite);
urmatoarele cazuri:
Instruirea este un instrument esential pentru implementa- - boli infectocontagioase n evolutie pna la vindecare
rea unei culturi a prevenirii riscurilor profesionale prin for- cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile
marea si consolidarea unor practici si obiceiuri sigure de lucratoare; - leziuni tuberculoase pleuropulmonare evolutive.
cand au aparut modificari ale preveder-
viciului de salvare si lupta impotriva incendiilor, astfel incat Actiuni in caz de incendiu si masuri de preve- Recuperarea obiectelor personale se va face

ilor de securitate si sanatate in munca sa fie garantata rapiditatea si eficienta aplicarii acestora. nire a incendiilor in centrele de munca: dupa incetarea starii de urgenta si nu in timpul
privind activitati specifice ale locului de evacuarii;
munca si/sau postului de lucru sau ale in- Pentru toate acestea este necesara stabilirea resurselor Evitarea depozitarii in afara locurilor special
structiunilor proprii, inclusiv datorita evo- umane si materiale pentru punerea in practica a acestor amenajate a unei cantitati de materiale inflam-
lutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri masuri. abile si combustible mai mari decat necesarul Inchiderea tuturor ferestrelor si deconectarea

in unitate; zilnic echipamentelor electrice de la sursa;
la reluarea activitatii dupa accident de

1. Evaluarea riscurilor Interzicerea fumatului si semnalizarea interdic-
munca; tiei in tot centrul de munca; VI. PRIMUL AJUTOR
In acest document vor fi descrise urmatoarele:
la executarea unor lucrari speciale;
Semnalizarea si degajarea iesirilor de urgenta; Primul ajutor este un ajutor temporar acordat in caz de
urgenta pentru salvarea vietii, prevenirea unor complicatii
la introducerea unui echipament de mun- Amplasamentul centrului de munca
Detinerea unei instalatii electrice antideflagran- ulterioare si ameliorarea suferintelor pana in momentul
ca sau a unor modificri ale echipamente in zonele unde exista riscul existentei sau interventiei personalului medical autorizat.. Obligatia de a
tului existent; aparitiei de atmosfere explozive; asigura securitatea si sanatatea angajatilor, in toate as-
Accesul pectele referitoare la munca, revine angajatorului, care va
la modificarea tehnologiilor existente sau
Verificarea si mentinerea instalatiilor electrice lua toate masurile tehnice si organizatorice necesare pen-
procedurilor de lucru; izolate si protejate; tru asigurarea securitatii si sanatatii angajatilor. In aceste
Activitatile desfasurate in centrul de munca activitati intra organizarea si dotarea punctelor de prim aju-
la introducerea oricarei noi tehnologii sau
Eliminarea electricitatii statice generata de echi- tor in cadrul unitatii.
a unor proceduri de lucru. pamentele de munca (masini-unelte, utilaje,
Numarul maxim de persoane care trebuie evacuat etc.); Acordarea primului ajutor in caz de accident se poate re-
aliza in situ, in timpul transportului persoanei accidentate
Instalarea sistemelor de detectie si a alarmelor si in instalatiile medicale abilitate atat in cadrul firmei sau
V. ACTIUNI IN CAZ Riscul de incendiu pentru fiecare zona de incendii; externe.
DE URGENTA Afisarea intr-un loc vizibil a planului de evac- Trebuie subliniat ca va fi realizata doar de personalul de-
Planul de interventie pentru pompieri uare; semnat si instruit din cadrul companiilor (capitolul 3, sec-
Masurile de urgenta in cadrul unei firme se pot considera tiunea a 3-a, art. 10 si 11 din Legea 319/2006) iar in lipsa
ca fiind ansamblul de resurse materiale, umane si de ele- Plasarea de stingatoare si hidranti de incendiu acestuia, de orice persoana aflata la locul accidentului si
mente organizatorice necesare pentru a face fata unei situ- 2. Resursele pentru protectie adecvati fiecarei clase de incendiu, mentenanta care are notiuni de baza (cele din documentarele de instru-
atii de urgenta (incendii, explozii, emisii sau deversari acci- echipamentelor si realizarea de exercitii peri- ire periodica) privind acordarea primului ajutor.
dentale de substante nocive, etc.), cu scopul de a controla Acest document va contine: odice de simulare pentru evacuare in caz de
sau minimiza consecintele acesteia si a evita producerea incendiu;
unui dezastru sau a unui accident grav. In cadrul procesului de acordare a primului ajutor intra:
Inventarul resurselor proprii, tehnice si umane
Masurile de urgenta care se vor lua in calcul depind de tipul Daca este vorba de un incendiu in faza incipien- Desemnarea personalului responsabil cu
companiei: activitate, marime, numar de angajati, existenta, se va incearca stingerea acestuia cu mijlo- acordarea primului ajutor. Acest personal va
ta unor circumstante agravante in cazul in care ar surveni Planul centrului de munca acele disponibile, in coordonare cu lucratori din primi o instruire adecvata in acordarea primului
o situatie de urgenta. Resursele si procedurile de actiune zona in care s-a declansat incendiul; ajutor, va fi in numar suficient si va dispune de con-
vor fi diferite in toate cazurile. Aceste lucruri trebuie sa fie ditii materiale corespunzatoare, tinandu-se cont de
compilate intr-un document scris care se numeste Plan de 3. Planul de urgenta numarul de angajanti din firma, activitatea firmei,
Actiune in caz de Urgenta. Utilizarea extinctorului adecvat fiecarui tip de nivelul de tehnologizare si de sistemul de organi-
Documentul va cuprinde: incendiu; zare.
In cadrul firmei, in functie de dimensiunea si activitatea sa,
cat si a posibilei prezente a unor persoane straine in cadrul Organizarea actiunilor specifice situatiilor in
acesteia, trebuie: Clasificarea urgentelor Este interzisa asumarea riscurilor inutile in ca- care este necesara acordarea primului ajutor.
zul in care incendiul nu poate fi stins cu mijloace Vor fi reglementate actiunile persoanei/persoanelor
1. Sa se analizeze posibilele situatii de urgenta; proprii; prezente la locul producerii evenimentului, vor fi
Activitatile si responsabilitatile in caz de alarma stabilite responsabilitatile pentru anuntarea servici-
2. Sa se adopte masurile necesare privind: ului 112, a personalului desemnat pentru acordar-
Daca se aprinde imbracamintea, este interzisa ea primului ajutor si a serviciului intern si/sau ex-
- Evacuarea angajatilor Echipa si mijloacele de interventie fuga, lucratorul se va intinde pe jos si va incerca terne de prevenire si protectie.
stingerea focului prin rostogolire.
- Lupta impotriva incendiilor Controlul periodic si revizuirea (daca este ca-
4. Implementare zul) planului de actiune. Planul de actiune va fi
- Primul ajutor Actiuni in caz de evacuare verificat periodic prin exercitii in fiecare zona a cen-
In acest capitol vor fi descrise ansamblul de masuri nece- trului de munca.
In vederea aplicarii masurilor adoptate este necesara sta- sare pentru garantarea eficacitatii planului, incluzand si Realizarea evacuarii rapid si ordonat, conform

bilirea relatiilor cu serviciile externe firmei: pentru acordar- executarea, cel putin o data pe an, a unui exercitiu de sim- planului de evacuare, evitandu-se alergarea;
ea primului ajutor, a asistentei medicale de urgenta, a ser- ulare a unei situatii de urgenta. Angajatii au obligatia de a-si insusi responsabilitatile
corespunzatoare situatiilor in care este necesara -cercetand elementele materiale semnifica- Pentru aceasta, salvatorul
Urgenta a doua cuprinde:
acordarea primului ajutor. tive;

va cerceta si va recunoaste, urmand o anumita suc- accidentatii cu traumatisme cranio-cere-

ACTIUNILE SALVATORULUI IN CAZUL PRODUCERII daca mai exista vreun pericol ?
cesiune, prezenta unuia sau mai multor semnne brale, vertebro-medulare si de bazin inso-
UNUI ACCIDENT care indica faptul ca viata victimei este amenintata: tite de fracturi si de leziuni ale organelor
-de surpare; interne (creier,maduva spinarii,organele
Principalele activitati efectuate de salvator: sangereaza abundent ? din cavitatea abdominala si din pelvis,etc.)
-de electrocutare;
- ANALIZA SITUATIEI; raspunde la intrebari ? fracturile deschise

-de incendiu sau explozie;
- PROTEJAREA VICTIMEI; respira ? hemoragiile

-de intoxicatie printr-un gaz toxic etc.
- EXAMINAREA VICTIMEI; ii bate inima?
In urgenta a treia sunt considerati accidentatii cu
daca poate fi suprimat acest pericol fara risc ?
celelalte tipuri de traumatisme.
- ANUNTAREA ACCIDENTULUI;
in functie de semnul gasit, salvatorul prefigureaza
- daca da,sa o faca el insusi sau sa pe altii si rezultatul interventiei sale; CLASIFICAREA MAI SUS MENTIONATA NU ESTE AB-
- ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR; sa o faca; SOLUTA.

in cazul in care victima prezinta mai multe semne,
- SUPRAVEGHEREA VICTIMEI. -daca nu-sa interzica accesul in zona peri- el isi defineste ordinea de prioritate a interventiilor
Salvatorii trebuie sa actioneze cu sange rece, sa
culoasa. si a rezultatelor pe care se asteapta sa le obtina; analizeze fiecare caz in parte, avand in minte si
prima obligatie a fiecarui salvator este
faptul ca victimele in stare grava nu pot solicita aju-
aceea da a asigura securitatea victimei,de PROTEJAREA VICTIMEI (VICTIMELOR)
in cazul existentei mai multor victime, salvatorul tor, pe cand accidentatii cu leziuni mai usoare cer,
a elimina orice cauza imediata care ar pu- va efectua triajul acestora, pe baza unei examinari ei insisi, ajutor si evacuarea din zona producerii
tea actiona in defavoarea ei (evitarea unei Cercetarea si identificarea riscurilor care persista, pentru a rapide. accidentului.
explozii,electrocutare,strivire etc.). proteja victima si a preveni extinderea accidentarii, reprezin-
ta prima actiunie a salvatorului, avand ca scop evitarea unei
In cazuri extreme, cu numar foarte mare de acci-
victima va fi deplasata de la locul acciden- noi accidentari, atat a lui cat si a altor persoane (martori).
dentati, care depasesc posibilitatile salvatorului,
tului numai daca pericolul de accidentare Clasificarea victimelor pe urgente victimele cu stop cardio-respirator se abandonea-
continua sa existe si ii agraveaza situatia. In cazul unui acident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa za, acordandu-se ajutor celorlalte.
efectueze urmatoarele interventii:
Sunt considerati ca extrema urgenta accidentatii
salvatorul trebuie sa indeparteze persoan-
ale caror functii vitale sunt deteriorate, si anume:
ANUNTAREA ACCIDENTULUI
ele care,prin agitatia care o creeaza ,prin 1. fara a se expune el insusi, sa identifice even-
sfaturi sau actiuni nepotrivite,dauneaza sal- tualele riscuri remanente, care ameninta victi- acidentatii cu stop cardio-respirator;
Dupa acordarea primului ajutor, salvatorul va anun-
varii victimei,instituind un ,,baraj de securi- ma accidentului si/sau mediul lui inconjurator, ta accidentul personal sau prin alta persoana.
tate marcat vizibil in jurul victimei. precum si celelalte persoane expuse la risc. hemoragii mari;

Pentru aceasta, el:
pe cat posibil,salvatorul isi alege 1-3 aju-
2. sa actioneze pentru suprimarea sau izolarea hemoragiile organelor interne;

toare si, printr-o persoana potrivita, anunta riscurilor sau sa scoata victima de sub actiunea - va identifica pe cine trebuie sa anunte si in
accidentul si cere ajutor in interiorul intre- riscului,fara a se expune el insusi la risc.Pentru plagile cu hemoragii arteriale unde nu se
ce ordine;
prinderii si in afara ei. aceasta,salvatorul: poate aplica garou (gat,axila) si/sau unde
prin pansament compresiv sau compresi- - va alege,dintre persoanele prezente si
avand grija sa nu-si pericliteze propria san-
a. va hotari actiunile care trebuie reali- une manuala, hemoragia nu se poate opri; dupa criterii prestabilite, persoana cea mai
atate (sa devina din salvator, victima) salva- zate pentru a inlatura riscul; apta pentru a declansa alerta;
torul trebuie : accidentatii cu plagi toracice mari, cu tul-

b. va repera materialele adecvate pen- burari respiratorii; - va da persoanei respective informatii per-
-sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor; tru aceasta operatiune; tinente, pentru a asigura o transmisie efi-
traumatisma cranio-cerebrale;
cienta a mesajului si va defini elementele
-sa-si pastreze calmul; c. va actiona el insusi sau va determi- mesajului de alarma pentru a permite aju-
na persoanele apte sa actioneze cu politraumatizatii in stare de soc.
toarelor chemate sa organizeze o interven-
-sa actioneze energic,eficace si rapid in luarea unor aceste materiale, pentru o inlaturare tie corespunzatoare;
masuri. definitiva a riscului.
In urgenta intai se incadreaza:
- va asigura accesul ajutoarelor la locul (lo-

ANALIZA SITUATIEI d. atunci cand inlaturarea riscului iden- accidentatii carora li s-a aplicat garou pen-
curile) accidentului, cat mai aproape de
tificat nu este posibila, salvatorul va tru oprirea unei hemoragii arteriale; victima.
Salvatorul trebuie: actiona astfel incat sa previna expu-
nerea oricarei persoane la acel risc. plagile abdominale mari;

PRIMUL AJUTOR
sa determine natura accidentului:

EXAMINAREA VICTIMEI (VICTIMELOR) accidentatii cu amputatii de membre si cu
Intr-o situatie de accident, salvatorul trebuie sa fie capabil
-interogand martorii; distrugeri musculare si osoase mari; sa efectueze interventia (succesiunea manevrelor) core-
Salvatorul va examina victima inainte de a efectua interven- spunzatoare starii victimei. Pentru aceasta,salvatorul:
-interogand victima; tia adecvata de prim-ajutor, pentru a putea actiona corect si accidentatii in stare de inconstienta.

a obtine rezultatul asteptat. - va hotari interventia pe care trebuie s-o
efectueze pentru a obtine rezultatul as- f).Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua ECHIPAMENTE DE PRIM AJUTOR Comprese sterile 10 cm/8 cm x 10 buc.

teptat si pe care a decis-o din examinarea anumite miscari:
prealabila a victimei; Depinzand de riscurile prezente in fiecare intreprindere, de Pansament individual 2 cm/6 cm

oricare ar fi semnele, va actiona ca dimensiunile acesteia, angajatorul este obligat de a dis-
- va efectua interventia hotarata; sicum victima ar avea o fractura, pune de o trusa de prim ajutor sau o incapere adecvata Pansament cu rivanol 6 cm /10 cm

evitand sa o deplaseze si respectand pentru acordarea primului ajutor.
- va verifica, supraveghind victima, daca toate eventualele deformari la nivelul Plasture 6 cm/50 cm

rezultatul asteptat s-a produs si daca se : membrului superior, membrului infe-
mentine pana la preluarea victimei de ca- rior, coloanei vertebrale. Trusa de prim ajutor. Creion

tre personalul specializat.
g).Victima poate sa prezinte: Continutul minim, con- Caiet a 50 de pagini

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel: form legislatiei actuale a
plagi grave: asezarea victimei intr-o unei truse de prim ajutor Brosura cu instructiuni de prim ajutor

a).Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), pozitie adecvata, ingrijirea segmentu- intr-o intreprindere sunt:
dar respira si ii bate inima (are puls) sunt necesare: lui amputat, compresie pentru oprirea foarfece, garou, mausi de Rivanol solutie 10/00, 200 ml

sangerarii etc. examinare,atele din ma-
asezarea in pozitie de siguranta; terial plastic Fesi din tifon Apa oxigenata sau perogen

plagi simple: curatirea si pansarea mici 5 cm/4 m 5,fesi din
acoperirea victimei,alarma; plagii. tifon, vata, hidrofila steri- Alcool iodat 200 ml

la, leucoplast, comprese
supravegherea circulatiei, a starii de
SUPRAVEGHEREA VICTIMEI PANA LA SOSI- sterile, alcool sanitar, etc.
constienta, a respiratiei, pana la sosi- REA AUTOSANITAREI(AMBULANTEI) Deseori, in cazul unui accident de munca se intampla ca
rea ajutoarelor medicale; mijloacele oferite de trusa de prim ajutor sa nu fie suficiente
Pana la sosirea echipei de specialitate, salvatorul: pentru a acorda un prim ajutor rapid si eficient persoanei
b).Daca victima nu raspunde, nu respira, dar ii bate Cutie din material plastic, etansa, cu colturi
accidentate.
inima, sunt necesare: 1. va urmari semnalele vitale ale victimei: prezen- rotunjite
ta respiratiei, a pulsului, starea de constiintei si
degajarea (eliberarea) cailor respira-
va supraveghea in continuare efectele primului Foarfece cu varfuri boante

torii; ajutor acordat (restabilirea respiratiei si circula- CABINET PENTRU ACORDAREA PRIMULUI
tiei, oprirea hemoragiilor, starea pansamente- Garou 50 cm
AJUTOR
manevra Heimlich;
lor, imobilizarea fracturilor, pozitia de siguranta
etc.). Deschizator de gura din material plastic

respiratie ,,gura la gura sau ,,gura la
Trebuie sa fie cel putin o trusa de prim ajutor, un pat si o
nas. 2. va asigura interventiile necesare daca survin Dispozitiv de respiratie gura la gura
sursa de apa potabila, va fi amplasat in centrul de munca
modificari in starea victimei; in aproprierea locurilor de munca si vor avea un acces pen-
c).Daca victima nu raspunde, nu respira, nu ii bate Pipa Guedel marimea 4
tru brancarde. Materialul de prim ajutor prezent in cabinet
inima, sunt necesare: 3. va nota, pe cat posibil, datele importante pri- trebuie adaptat necesitatilor si riscurilor profesionale prez-
vind: Pipa Guedel marimea 10
ente in intreprindere si tipurilor de accidente care se pot
reanimare cardio-respiratorie (masaj produce.
cardiac extern asociat cu respiratie - accidentul; Manusi de examinare, pereche

,,gura la gura sau ,,gura la nas) Principii generale in situatii de urgenta
- evolutia starii victimei; Pahare de unica folosinta

d).Daca victima sangereaza abundent se aplica: In orice accident de munca, persoanele care acorda prim-
- alte informatii despre victima. Batiste de hartie cu solutie dezinfectanta
ul ajutor accidentatului trebuie in primul rand sa activeze
compresie manuala locala: sistemul de urgenta P.A.S.. Acest acronim vine de la trei
La sosirea echipei de specialisti si a autosanitarei, salva- Atele din material plastic
situatii secventiale:
pansament compresiv: torul:
Fesi din tifon mici 5 cm/4 m
P de PROTECTIE
compresie manuala la distanta (in - va comunica medicului toate infor-
zona subclaviculara sau inghinala) matiile obtinute despre accident si Fesi din tifon mari 10 cm/5 m
Inainte de a actiona,
despre starea victimei si ii preda trebuie sa ne asigu-
e).Daca victima prezinta arsuri provocate de: notele respective; Bandaj triunghiular I = 80 mm
ram ca atat lucrator-
ul accidentat cat si
foc sau caldura,se face spalare pent- - va ajutala transportul victimei in Vata hidrofila sterila, pachet A 50 g
celelalte persoane
ru a evita ca arsurile sa progreseze si autosanitara si, la solicitarea medi- care se gasesc la
pentru racorire; cului, va insoti ambulanta pana la Ace de siguranta
locul accidentului, nu
unitatea medicala specializata care sunt expusi niciunui pericol. Trebuie luate masurile nece-
substante chimice,se face spalare preimeste accidentatul. Leucoplast 5 cm/3 m
sare pentru protectia accidentatului prin asezarea acestu-
abundenta cu apa (nu se incearca ia intr-o pozitie de siguranta (mentinand in pozitie dreapta
neutralizarea acidului cu baza si in- Leucoplast 2,5 cm/2,5 m
axul cap-gat-trunchi) si intr-un loc sigur care va si semnan-
vers!) lizat adecvat (in masura posibilitatilor).
Alcool sanitar 200 ml

A de ALERTARE Va fi acordat un sprijin psihologic si emo-
Trebuie subliniat ca de atentia imediata si de calitatea partea afectata pentru a reduce inflamatia/edemul.
tional ranitului. primului ajutor primit, depind starea si evolutia ulterioara a
Odata asigurata securitatea leziunilor accidentatului/accidentatilor. Interventiile de prim
persoanelor, se va anunta Dupa activarea sistemului P. A. S. incepe evaluarea starii ajutor nu sunt tratamente medicale, sunt doar actiuni de
producerea accidentului ser- generale a victimei, pentru a stabili prioritatile si masurilor urgenta pentru reducerea efectelor leziunilor si stabilizarea PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ARSURI
viciilor medicale de urgenta necesare fiecarui caz. starii accidentatului.
(externe, in cazul in care nu In industria alimentara se pot produce arsuri care se clasifi-
exista un serviciu medical TIPURI DE LEZIUNI SI ACTIUNI SPECIFICE DE PRIM ca in functie de agentul termic in arsuri produse de:
intern) indicandu-le: EVALUAREA PRIMARA AJUTOR
caldura uscata: termice, electrice si chimice;
Se incearca identificarea situatiilor care presupun o amenin-
tare pentru viata accidentatului. Se analizeaza, intotdeauna PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE HEMORAGII caldura umeda: apa si lichide fierbinti, abur, grasimi.
Tipul si locul exact unde s-a produs acci-
in urmatoarea ordine:
dentul; Acestea sunt provocate de ruperea unui vas sangvin si
a) Stadiul de constienta: raspunde?, nu constau in pierderea de sange ale organismului. Se cla- Actiuni de prim ajutor
Descrierea cat mai exacta a imprejurarilor
raspunde?, vorbeste?, se plange? sifica dupa:
accidentului; partea lezata se spala cu apa rece sau cu alcool sa-
b) Semne vitale: respiratie (proba oglinzii, ob- Locul de aparitie: interna (vasul de sange se rupe nitar si nu se aplica comprese;
Numarul ranitilor si stadiul lor de sanatate;
servarea urcarii si coborarii toracelui) si puls in interiorul organismului) si externa (sangele se
(luarea pulsului la artera carotida). scurge in exterior); nu se sparg veziculele si nu se aplica creme sau lo-
Prezenta de factori care pot agrava acci-
tiuni pe zona arsa;
dentul sau consecintele lui; EVALUAREA SECUNDARA Tipul de vas de sange afectat: arteriala (sangele
curge in jeturi regulate si este rosu aprins) si veno- nu se inlatura hainele care sunt aderente pe piele si
Tipul de asistenta medicala sau echipa-
Depasita faza anterioara, se va analiza cu atentie acciden- asa (sangele are o culoare rosu inchisa si are loc o se acopera zonele arse cu pansament steril;
mente speciale care poate fi necesara tatul pentru identificarea posibilelor leziuni pe regiuni ana- scurgere continua).
(echipamente medicale, echipe de des- tomice. in cazul comei se plaseaza victima in pozitie de si-
carcerare, etc); guranta.
Cap Actiuni de prim ajutor
Datele personale (numele si prenumele)

ale celui care anunta accidentul; cautarea de leziuni si semne de lovituri pe Hemoragii externe: se plaseaza un pansament PRIMUL AJUTOR IN HIPOTERMII SI/DEGERATURI
pielea capului si pe fata; compresiv (suficient pentru acoperirea leziunii direct
Orice informatie suplimentara solicitata de
pe leziune (daca nu sunt prezenti corpi straini) si se Hiportemiile si degeraturile pot sa apara in sarcinile de lu-
interlocutor. observarea existentei unor eventuale transporta victima la spital; cru realizate in conditii termohigrometrice extreme (munca
hemoragii pe gura, nas sau urechi; in congelatoare, rampe de incarcare descacare in sezonul
Hemoragii interne: se pozitioneaza victima in po- rece, fara a dispune de echipamente de protectie individua-
Trebuie subliniat ca in functie de precizia informatiei posibile leziuni oculare; zitie orizontala inclusiv in cazul transportului, nu se la adecvate, etc). Accidentatii prezinta simptome caracteri-
transmise, depinde cantitatea si calitatea mediilor misca victima in cazul traumatismelor mai sus de stice cum ar fi tegumente reci, respiratie superficiala si puls
umane si materiale care ajung la locul accidentului. aspectul fetei: palida, transpirata. umeri, se realizeaza o evaluare generala (culoarea greu, somnolenta ce poate ajunge pana la coma si rigiditate
fetei, mucoaselor, pulsul). musculara.
S de SALVARE Gat
Este vorba de obiectivul final ale activitatilor de prim ajutor luarea pulsului carotidian; Actiuni de prim ajutor
in cazul unui ac- PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE FRACTURI
cident. Pentru re- slabirea presiunii hainelor. indepartarea hainelor umede, inghetate;
alizarea secven- Sunt leziunile produse prin ruperea unuia sau mai multor
tei corecte de Torace oase si se clasifica in: acoperirea accidentatului cu paturi uscate si incal-
actiuni este zite;
necesara o eval- cautarea posibilelor rani, fracturi costale; Inchise (osul sau parte din el nu iese la suprafata);
uare a acciden- administrarea de bauturi calde (este interzisa admi-
tatului dupa cum observarea respiratiei si a eventualelor difi- Deschise (capetele osului fracturat ies prin piele). nistrarea de alcool) la ranitii constienti;
urmeaza: cultati de respiratie.
Actiuni de prim ajutor transportarea la spital a persoanelor in stare de hipo-
Va fi realizat un examen fizic al ranitului;
Abdomen termie grava (32-34C).
Fracturi inchise: se imobilizeaza articulatia pe dea-
Vor fi evaluate starea ranitului/ranitilor,
cautarea posibilelor leziuni exterioare, a du- supra si dedesuptul leziunii, se transporta victima la PRIMUL AJUTOR IN ALERGII SI INTOXICATII
analizandu-se situatiile care presupun o rerii abdominale si verificarea consistentei la spital in cazul in care se poate realiza imobilizarea si
amenintare pentru viata lucratorului/lucra- palpare. se solicita ajutor; In sectorul alimentar se utilizeaza un numar mare de com-
torilor accidentat/accidentati; pusi chimici care pot provoca leziuni sau afectiuni person-
Membre Fracturi deschise: se aplica doar un pansament alului care le manipuleaza sau care se afla in imediata
Vor fi evaluate leziunile in functie de grav-
simplu evitand orice presiune directa la locul fracturii, apropiere. Sunt de amintit: agentii frigorifici, pesticidele
itate; observarea posibilelor rani, fracturi, defor- se incearca controlul hemoragiei, se imobilizeza arti- si produsele fumigene, dioxidul de carbon, PVC-ul si
mari articulare la maini si picioare. culatia pe deasupra si dedesuptul leziunii si se ridica aditivii alimentari.
Toate noxele chimice sunt capabile sa provoace efecte nega- TEST DE EVALUARE 3. Echipamentele individuale de protectie se acorda: c) Informa periodic lucratorii despre activitatile specifice
tive asupra sanatatii lucratorilor in conditiile expunerii la acest intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru
factor de risc. Efectul negativ asupra sanatatii poate fi imediat, 1. Semnele de obligativitate sunt: a) De catre angajator, la cererea lucratorilor; securitate si sanatate in munca, precum si masurile si
pe termen scurt (intoxicatie acuta) sau poate aparea in timp, activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinde-
generand boli profesionale (intoxicatii cronice). Simptomele a) Semne de forma triunghiulara, cu pictograma neagra pe b) De catre angajator, in functie de evaluarea riscu- rii si/sau unitatii, in general.
sunt variate de la anomalii de comportament, tulburari diges- fond galben si margine neagra (partea galbena trebuie rilor profesionale;
tive, pana la afectiuni musculare si nervoase, depinzand in sa acopere cel putin 50% din suprafata panoului);
primul rand de calea de patrundere in organism a substantelor c) De catre angajator, la recomandarea Comitetului de 7. Instruirea periodica al carei scop este reimpro-
chimice (respiratorie, digestiva, cutanata sau parenterala). b) Semne de forma rotunda, cu pictograma neagra pe fond Securitate si Sanatate in Munca. spatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul
alb, margine si banda diagonala rosii (partea rosie tre- securitatii si sanatatii in munca, se executa supli-
buie sa acopere cel putin 35% din suprafata panoului); mentar planificarii:
Actiunile de prim ajutor sunt diferite, in functie de star-
ea accidentatului: c) Semne de forma rotunda, cu pictograma alba pe a) Cnd un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare;
fond albastru (partea albastra trebuie sa acopere cel 4. Supravegherea sanatatii lucratorilor:
Pacientul este constient: putin 50% din suprafata panoului). b) Cnd au aparut modificari ale prevederilor de securitate
si sanatate n munca privind activitati specifice ale loc-
se contacteaza la numarul de telefon care vine pe a) Este reglementata prin HG 1425 din 11 octombrie ului de munca si/sau postului de lucru sau ale instruc-
ambalajul produsului cu care s-a realizat intoxicatia 2006 cu modificarile si completarile ulterioare; tiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau
pentru a cere instructiuni in acordarea primului aju- 2. Semnele de avertizare sunt: aparitiei de noi riscuri n unitate;
tor;
a) Semne de forma triunghiulara, cu pictograma b) Nu este reglementata de niciun act normativ; c) La reluarea activitatii dupa accident de munca;
se provoaca voma pacientului (daca toxicul nu este neagra pe fond galben si margine neagra (partea
caustic sau spumant) si se transporta accidentatul galbena trebuie sa acopere cel putin 50% din supra- d) Toate variantele sunt corecte.
la spital. fata panoului); c) Este reglementata prin HG 355 din 11 aprilie 2007.
Pacientul este inconstient sau in stare comatoasa b) Semne de forma rotunda, cu pictograma neagra pe fond
alb, margine si banda diagonala rosii (partea rosie tre-
nu se provoaca varsaturi; buie sa acopere cel putin 35% din suprafata panoului); 8. Cerintele minime pentru organizarea si desfasurar-
5. Pentru angajati, exemenele medicale de supra- ea instruirii:
se plaseaza accidentatul in pozitie laterala de sigu- c) Semne de forma rotunda, cu pictograma alba pe fond veghere a sanatatii la locul de munca sunt:
ranta. albastru (partea albastra trebuie sa acopere cel putin a) Sunt reglementate prin HG 355 din 11 aprilie 2007;
50% din suprafata panoului). b) Sunt reglementate prin HG 1425 din 11 octombrie
a) Gratuite si voluntare; 2006 cu modificarile si completarile ulterioare;
c) Sunt stabilite de angajator.
b) Gratuite si obligatorii. 9. Planul de Actiune in Caz de Urgenta:

Exemplu de actiuni de prim ajutor in cazul de luxatie, entorsa si fractura a) Este prezentat doar personalului care are atributiuni in
cadrul acestui Plan;
b) Este prezentat intregului presonal;
LEZIUNE SIMPTOME RECOMANDARI 6. Instruirea introductiv-generala are scopul de a: c) Este prezentat doar sefilor locurilor de munca.
Durere Evitarea miscarilor
10. Acordarea primului ajutor va fi facuta:
LUXATIE Inflamatie si echimoze Imobilizarea a) Prezenta riscurile pentru securitate si sanatate in mun-
Deformare articulara si impotenta functionala Evacuarea ranitului ca, precum si masurile si activitatile de prevenire si pro- a) De primul lucrator ajuns la locul accidentului;
tectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/ b) Doar de personale desemnate si instruite in
Criotratament local sau fiecarei functii exercitate; acordarea primului ajutor;
Durere c) Doar de medicii de medicina muncii;
ENTORSA Imobilizarea
Inflamatie d) Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxica-
Evacuarea ranitului b) Informa lucratorii nou angajati despre activitatile tia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului
Evitarea miscarilor specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si
Durere riscurile pentru securitate si sanatate in munca, pre- care provoaca incapacitate temporara de cel putin 3
Evaluarea pulsului cum si masurile si activitatile de prevenire si protec- zile calendaristice, invaliditate sau deces.
FRACTURA Inflamatie si echimoze tie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general;
Imobilizarea membrului, zonei afectate
Deformare articulara si impotenta functionala
Evacuarea ranitului
MODULUL 2
Notiuni privind riscurile specifice si
prevenirea acestora. Sector: Industria
Moraritului si Panificatiei
Unitatea 1
Riscurile derivate din conditiile de
securitate a muncii in functie de
procese de productie si sarcini de lucru
A. CADERILE PANIFICATIE:
Caderile se produc atunci cand in mod neasteptat corpul isi Receptie, descarcare si depozitare, manuala si
pierde echilibrul datorita actiunii propriei sale greutati. mecanizata.
Amestecul ingredientelor.
Caderile reprezinta unul din riscurile cel mai frecvent intal-
nite in sectorul carnii datorita conditiilor speciale in care se Ambalare, impachetare si etichetare;
desfasoara activitatea de munca. Expeditie: incarcare descarcare manuala si me-
canizata.
Din acest motiv, trebuie sa se acorde o atentie speciala ma-
surilor preventive ce au ca scop evitarea producerii lor la Sarcina de curatenie la locurile de munca.
locul de munca. Sarcini dementenanta.
Caderile pot fi de doua tipuri: MORARIT:
Caderile de la acelasi nivel.
Receptie, descarcare si depozitare, atat manuala
Caderile de la inaltime. cat si mecanizata.
a. Caderile de la acelasi nivel. Operatii manuale si mecanizate de amestec, cura-
tare a cerealelor si umezirea acestora.
Sunt caderile la acelasi nivel la posturile de
munca, pe caile de acces, in zonele auxiliare, Operatii de macinare si pre-macinare.
etc, peste obiecte sau nu, datorate pierderii Operatii de sortare si cernere.
echilibrului prin alunecare, impiedicare, etc. Procese de purificare.
Pe durata operatiilor de depozitare manuala si me-
Consecintele caderilor de la acelasi nivel, desi frecvente, canizata a produselor finite.
nu sunt de obicei grave, cu exceptia acelor caderi care se
produc atunci cand se transporta saci mari de cereale sau Pe durata procesului de expediere (incarcare si
ambalaje voluminoase. Caderile de la acelasi nivel se pot descarcare atat manuala cat si mecanizata).
produce in orice etapa a activitatii de munca, insa afectea- Pe durata transportarii produselor (urcarea si cob-
za in principal urmatoarele activitati: orarea in/din vehicul).
CAUZELE RISCULUI
Existenta podelelor instabile, alunecoase sau neuniforme.
Dimensiuni si spatii de lucru insificiente.
Iluminatul insuficient in zonele de trecere.
Permiterea accesului mijloacelor de transport si manipulat murdare.
Impiedicarea de materiale, echipamente de lucru, etc.
Existenta unor suprafete alunecoase datorita prafului acumulat pe podele.
Lipsa ordinii la locul de munca poate determina depozitarea temporara neautorizata

sau abandonarea diverselor materiale sau obiecte utilizate in procesul de productie,
in zonele de tranzit, pe caile de acces pietonal, etc, aparand astfel riscul de cadere da-
torata impiedicarii. De asemenea, partile nesemnalizate ale echipamentelor de munca
aflate la nivelul solului, diferentele de nivel nesemnalizate, defecte ale pardoselii, pot
fi cauza caderilor la acelasi nivel datorate impiedicarii.
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA CADERILOR DE LA ACELASI NIVEL CAUZELE RISCULUI
Adoptarea si respectarea masurilor preventive trebuie sa faca parte din activitatea zilnica la locul de Dimensiuni inadecvate ale rampelor/platformelor de receptie (inaltime prea mare, spatiu insuficient
munca. raportat la dimensiunile marfurilor, etc).
Pardoselile.
Lipsa semnalizarii zonelor periculoase in spatiile destinate descarcarii/incarcarii materiilor prime/
produselor finite.
Pardoselile trebuie sa aiba caracteristici speciale: trebuie sa fie anti-alunecare, impermeabile si usor
de curatat. Pardoselile trebuie sa aiba unghiul declivitatii orientat catre sistemele de canalizare pentru Deplasarea motostivuitoarelor in apropierea marginilor rampelor/platformelor de receptie/distributie.
a directiona catre acestea apa si resturile lichide, facilitand astfel curatarea lor. Se recomanda ca su-
Transportul si ridicarea de persoane pe furcile motostivuitoarelor sau pe marfa manevrata de aces-
prafata pardoselilor sa fie usor rugoasa pentru ca aderenta sa fie cat mai ridicata. Imperfectiunile sau
tea.
degradarile pardoselii datorate uzurii trebuie sa fie remediate cat mai curand posibil.
Utilizarea necorespunzatoare a echipamentelor auxiliare pentru transport de marfa (camioane, trans-
Ordinea si Curatenia

paleti, etc).
Activitatea de curatenie este fundamentala si obligatorie in cadrul tuturor etapelor proce-
Ridicarea persoanelor pe furcile motostivuitoarelor.
sului de productie fiind recomandata implementarea unui program de curatenie periodi-
ca la locul/postul de munca. De asemenea, este extrem de importanta constientizarea lu- Dimensionarea necorespunzatoare a vehiculelor de transport/manipulare si a scarilor de acces la
cratorilor privind mentinerea ordinei si curateniei in centrul de munca si la postul de lucru. cabina.
Pardoseala trebuie sa fie curata frecvent pentru a elimina toate rezidurile, etc. care o pot face alunecoasa.
Utilizarea scarilor de mana defecte sau fara sisteme de securitate corespunzatoare.
Deseurile organice, a petele de grasime sau ulei, reziduurile periculoase vor fi rapid eliminate.
Este necesar a se impune si a se verifica respectarea acestei reguli, ca zona locului/postului de munca Existenta platformelor de acces la silozuri fara balustrada de protectie.
sa nu fie depozitate unelte, materiale si obiecte inutile.
Lipsa ordinii si curateniei in zonele de receptie/distributie sau in vehicule.
Incaltamintea

Circularea in apropierea benzilor transportoare fara protectie sau pe platformele de acces la silozuri,
Incaltamintea muncitorilor este extrem de importanta pentru evitarea caderilor. Aceasta trebuie sa inde- conducte sau dozatoare aflate la inaltime, fara protectie.
plineasca doua functii:
Scari insuficient iluminate si/sau fara elemente antiderapante.
Sa fie impermeabila si usor de curatat.
Nerspectarea regulilor privind utilizarea scarilor mobile
Sa fie aderenta. .
Incaltamintea recomandata este reprezentata de cizmele de cauciuc (standard EN 347) care indeplinesc
conditia de a fi impermeabile si usor de curatat, avand si o talpa ale carei caracteristici le fac a fi indi-
cate activitatilor din industria conservelor din fructe si legume. In functie de postul de lucru, ar putea fi Caderile de la inaltime afecteaza in principal urmatoarele a locului de munca.
activitati:
necesar, in mod suplimentar, ca aceste cizme sa fie dotate cu varfuri ranforsate iar materialul sa ofere Depozitare.
protectie impotriva perforarii. Se va verifica ca incaltamintea sa corespunda normelor UE si se vor res- PANIFICATIE:
MORARIT:
pecta indicatiile producatorului referitoare la utilizare si depozitare. Receptie, expeditie si descarcare, atat manuala
cat si mecanizata, incarcarea si descarcarea ca- Receptie, expeditie si descarcare a materiilor
mioanelor de transport (manuala si mecanizata) pe prime, atat manuala cat si mecanizata, incarcarea
rampe. si descarcarea camioanelor de transport (manuala
si mecanizata) pe rampe.
b. Caderile de la inaltime Sunt caderile de la inaltime (de pe cladiri, uti- Pe perioada transportului marfii, la urcarea/cobo-
Caderile de la inaltime sunt mai putin frecvente in acest rarea in si din vehicul. Pe perioada transportului marfii, la urcarea/cobo-
sector. Consecintele acestor caderi pot fi mai grave decat laje, etc) si caderile in adancime (gropi, santuri, rarea in si din vehicul.
cele aferente caderilor de la acelasi nivel pentru ca inal- deschideri in sol, etc) datorate pierderii echili- Mentenanta silozurilor, conductelor si dozatoarelor
timea caderii este mai mare. Caderile de la inaltime se pot brului (prin alunecare, impiedicare, etc). aflate la inaltime. Mentenanta silozurilor, conductelor si dozatoarelor
produce atunci cand se lucreaza pe platforme volante. aflate la inaltime.
Operatiile cu curatare a echipamentelor de lucru si
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA CADERILOR DE LA INALTIME c. Caderea de obiecte, materiale, unelte etc.
Podeaua platformelor trebuie sa aiba orificii mici dimensiuni pentru evacuarea lichidelor si evitarea acumularii acestora
pe podea.
Structura platformei trebuie sa fie suficient de rezistenta pentru a suporta greutatea muncitorilor care realizeaza opera-
tiuni pe aceasta.
Utilizarea scarilor mobile:
Inainte de utilizare se va verifica starea tehnica a acesteia, inclusiv a dispozitivelor de fixare.
Se va potrivi inaltimea scarii, se va verifica suprafata de sprijin si se va securiza baza scarii.
Utilizatorul trebuie sa aiba incaltaminte aderenta, asigurand astfel stabilitatea sa.
In cazul utilizarii scarii mobile in apropierea unei usi, aceasta se va lasa deschisa sau va fi si se vor instala sem-
ne de avertizare sau echipamente de protectie (conuri, benzi) pe traseele de deplasare.
Scarile pliante nu se vor utiliza niciodata de doua sau mai multe persoane simultan.
Nu se permite folosirea scarilor pliante improvizate.
Nu se permite folosirea de incaltaminte tip sabot.
Nu se va urca la mai mult de doua trepte de varful scarii.
Urcarea si coborarea se vor cu fata catre scara pastrand-se tot timpul trei puncte de contact (doua maini si un
picior pe scara sau doua picioare si o mana). Niciodata nu se va cobori cu spatele. Orice obiect care trebuie
transportat se va agata de corp sau de talie.
Lucrarile realizate pe scari pliante la o inaltime mai mare de 3,5 metri calculata de la punctul de lucru pana la
podea, cu miscari sau eforturi periculoase pentru stabilitatea muncitorului, necesita intotdeauna utilizarea unui
echipament de protectie individuala anti-cadere sau adoptarea altor masuri de protectie alternative.
Instalarea dispozitivelor sau mijloacelor de protectie colectiva (garduri, balustrade, borduri, capace/acoperitori armate
si fixate peste deschiderile in sol, etc) in zonele in care exista posibilitatea, datorita diferentei de nivel, ca un lucrator sa
cada de la o inaltime mai mare de 2 metri;
Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista riscul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instalate mijloce de pro-
tectie;
Balustradele vor avea o inaltime de minimum 90 cm si vor fi concepute si asamblate astfel incat sa nu permita caderea
persoanelor sau a obiectelor pe sub si printre ele.
Verificarea periodica a existentei si a starii tehnice a elementelor de protectie impotriva caderilor de la inaltime;
Blocarea accesului in zonele de lucru unde diferentele de nivel depasesc 2 metri si lipsesc elementele de protectie co-
lectiva;
Accesul la platforme de lucru sau in spatiile de depozitare aflate la inaltime se va face prin intermediul scarilor fixe sau
mobile, asigurate conform procedurilor si respectandu-se limita de incarcare a acestora;
Mentinerea curateniei platformelor de lucru pentru a se evita alunecarea, acestea trebuind a avea o suprafata antidera-
panta si o latime minima de 60 cm;
Interzicerea lucrului la inaltime in conditii meteorologice nefavorabile: ploaie, inghet, ninsoare. CAUZELE RISCULUI
Comenzi/semnale gresite, pozitionarea gresita a mijloacelor de transport sau a personalului auxiliar, lipsa
comunicarii, pe timpul descarcarii materiilor prime sau pe timpul incarcarii;
Nerespectarea normelor pentru depozitare la inaltime a materiilor prime si materialelor in zonele de receptie,
distributie;
Nerespectarea procedurilor si regulilor de manipulare a greutatilor, materialelor si echipamentelor de lucru;
Posibila stivuire defectuoasa al materialelor, materiilor prime, produselor, etc.;
Manevrarea gresita a echipamentelor de ridicat si transport (motostivuitoarele, transpaletatii, lifturi,etc.);
Lipsa calificarii legatorilor de sarcini, motostivuitoristilor, etc.;
Posibilitatea de colaps a structurilor, a materialelor depozitate, paletilor, etc.;
Paletizarea gresita incarcaturii;
Functionarea defectuoasa a masinii de paletizare;
Supraincarcarea paletilor, benzilor transportoare, a rafturilor depozitelor;
Neasigurarea unui spatiu de manevra suficient pentru motostivuitoare, in depozite si/sau in zonele de receptie
si distributie;
Curatenie la locul de munca.
A. Locurile de munca expuse acestui risc sunt cele
care apartin urmatoarelor etape ale fluxului tehno- Mentenanta. B. EXPLOZII situatiile concentratiilor mari de pulberi specfice (faina).
Faina este clasificata ca si pulbere combustibila si pot for-
logic: ma acumulari mai ales in morarit in procesele de produc-
MORARIT: Explozia este reactia chimica sau fizica foar- tie de prelucrare a cerelelor. Trebuie subliniat faptul ca in
PANIFICATIE: panificatie se pot produce acumulari sporadice de pulberi
Receptie, incarcare si descarcare atat manuala cat te rapida, violenta, insotita de efecte mecanice, de faina care pot provoca riscul de explozii (folosirea de
Receptie, descarcare si depozitare, manuala sau si mecanizata a materiilor prime si a produselor fi- sonore, termice, luminoase etc, provocate de sisteme automatizate de dozare a malaxoarelor din silozuri
mecanizata. nite pe durata expeditiei. descompunerea substantelor explozive. sau in procesul de descarcare manuala a sacilor).
Amestecul ingredientelor.
Ambalare, impachetare si etichetare. Depozitarea materiilor prime si a produselor finite. Cauzele principale ale exploziilor sunt amestecurile com- Riscul de formare a atmosferelor explozive depind de doi
Expediere: incarcare/descarcare manuala sau me- bustibile si concentratiile critice de gaze, vapori, pulberi factori principali:
canizata. Paletizare si baxare. sau particule ale unei singure substante care intra in
contact cu o sursa de aprindere (suprafete fiebinti, flacari, Prezenta unei combinatii in atmosfera in zona de

gaze fierbinti, scantei de origine mecanica sau electrica, munca a materialului combustibil (in acest caz pra-
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA CADERILOR DE OBIECTE material electric, electricitate statica, curenti electrici para- ful de faina) si a unui corburente (oxigenul din aer);
zitari, radiatii, unde electromagnetice si de radiofrecventa,
Stabilirea si semnalizarea interdictiei de a merge pe sub sarcinile suspendate; reactie exotermica - autoaprindere). In industria industriei Existenta unei surse de ingnitie simultan cu forma-

Evitarea deplasarilor in zonele unde se efectueaza lucrari care pot cauza desprinderi de materiale, moraritului si panificatiei riscul de explozie este specific in rea atmosferei explozive.
unelte, etc;
Stabilirea si semnalizarea locurilor de incarcare descarcare si evitarea stationarii in aceaste zone; CAUZELE RISCULUI
Asigurarea stabilitatii stivelor de materii prime si bunuri, strangerea si ancorarea ferma pe rafturi a Formarea de atmosfere explozive datorate acumularii fainii in suspensie;
elementelor solide si plasarea sarcinilor grele pe rafturile joase, respectiv la baza stivelor;
Manipularea necorespunzatoare a bateriilor electrice a motostivuitoarelor in spatii inchise unde se
Delimitarea si semnalizarea zonelor prevazute pentru depozitarea bunurilor; poate produce acumulari de pulberi in suspensie;
Aranjarea si asigurarea incarcaturilor in mod corect. A nu se depasi capacitatea maxima de incarcare Utilizarea cuptoarelor, uscatoarelor si a altor surse de aprindere (suprafete fierbinti, scantei);
a dispozitivelor de ridicat si transport;
Lucrari de intretinere in prezenta atmosferelor explozive;
Verificarea si monitorizarea periodica de catre specialisti a starii echipamentelor de ridicare si acor-
darea unei atentii speciale dispozitivelor de siguranta a carligelor; Lipsa dispozitivelor de control si siguranta in procesele de morarit;
Efectuarea operatiunilor de intretinere a structurilor/sistemelor de depozitare (rafturi, rack-uri, etc) Lipsa unui program de mentenanta a instalatiilor, care sa includa revizii periodice ;
cu scopul de a remedia eventualele deficiente, cum ar fi, de exemplu, posibilele deteriorari generate
de lovituri la manuirea transpaletilor, motostivuitoarelor, etc.; Functionarea incorecta a recipientilor sau a utilajelor care utilizeaza fluide sau gaze sub presiune:
Verificarea structurilor/sistemelor de depozitare si a depozitelor: tuneluri de uscare, , echipamente de racire si congelare, etc.
Suprafata solului, pardoselilor trebuie sa fie stabila, perfect plana, fara denivelari sau dife- Lipsa unui program de curatenie periodica a instalatiilor pentru evitarea acumularii unui strat de
rente de nivel; pulbere de faina in zona de productie
Marfa nu trebuie depozitata pe sol blocand caile de acces, zonele si arterele de circulatie si Nerespecatrea procedurilor de munca in cazul alimentarii manuale a malaxoarelor (deschiderea
caile de evacuare; sacilor de faina si golirea lor de la inaltime, iintroducerea apei inaintea fainii) pentru a evita acumu-
Nivelul de iluminare recomandat pentru depozite nu trebuie sa fie mai mic de 100 lucsi, iar larea de faina in concentratii ridicate.
pentru rampele de incarcare descarcare, mai mic de 150 lucsi;
Utilizarea utilajelor de productie si a echipamentelor de munca (masini de macinare, cernere,
Structura de depozitare trebuie sa fie fixata in solul zonei de depozitare si/sau in pardoseala malaxoare, masini de divizare, etc.) care respecta directiva ATEX.
prin intermediul unor dispozitive concepute si abilitate in acest scop;
Efectuarea verificarii si intretinerii periodice a echipamentelor (motostivuitoare, transpalete, lifturi
pentru marfa, etc.);
Respectarea zonelor de siguranta pentru benzi transportoare, aparate de ridicat, instalarea de barie-
re si sisteme de blocare automata pentru instalatiile hidraulice;
Instalarea de structuri sau dispozitive de protectie pentru a preveni caderea obiectelor/marfurilor de Locurile de munca expuse acestui risc sunt cele care apar- Depozitarea produselor inflamabile si a combusti-
pe rafturi; tin urmatoarelor etape ale fluxului tehnologic: bililor.
Utilizarea uneltelor adecvate pentru fiecare activitate si interzicerea folosirii acestora in alte scopuri PANIFICATIE: MORARIT:
decat acelea pentru care au fost proiectate;
Mentinerea elementelor de actionare (manere, etc) ale echipamentelor/dispozitivelor curate, astfel Intretinerea si manipularea bateriilor electrice ale Intretinerea cu curatarea locurilor de munca.
incat sa nu fie compromisa buna functionare a acestora; motostivuitoarelor.
Descarcarea vrac a cerealelor.
Este interzisa manipularea greutatilor sau a uneltelor cu mainile umede sau impregnate cu grasime Amestecul ingredientelor.
ori cu alte substante alunecoase. Ambalare.
Depozitarea si manipularea fainii.
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA EXPLOZIILOR
Aerisirea si utilizarea unei evacuari locale pentru a se evita acumularile prafului de faina pe podele si
pe suprafetele echipamentelor;
Nu se vor realiza reparatii care pot provoca scantei in zone inchise sau slab ventilate;
Mentinerea ordinei si curateniei la locul de munca. Trebuie evitate acumularile de praf de cereale,
faina, in principal pe echipamentele de lucru. Pentru acest lucru este necesar un program de curate-
nie bine stabili pentru a-l putea elimina;
Utilizarea de imbracaminte si incaltaminte antistatica care sa nu permita descarcari electrostatice,
care pot provoca ignitia atmosferelor explozive;
Mentinerea iesirilor de urgenta in perfecta stare de functionare, iar in caz de pericol sa permita lucra-
torilor evacuarea rapida de la locurile de munca;
Respectarea semnelor de avertizare a riscului de explozii, precum si a semnalelor de alarma;
Prezenta unei cantitati minime necesare de produse inflamabile si combustibil in centrul de munca,
restul fiind depozitate in locuri separate, izolate si ventilate;
Utilizarea si intretinerea corespunzatoare a bateriilor echipamentelor de manipulare, urmand instruc-
tiunile oferite de catre producator precum si procedurile de lucru;
Se recomanda utilizarea protectiilor pentru teava de esapament, amortizoare de zgomot cu parascant-
ei si purificator de gaze pentru motostivuitoare;
Eliminarea sau izolarea flacarilor deschise, suprafetelor fierbinti, scanteilor mecanice si/sau electrice,
descarcarilor electrostatice, supraincalzirea prin frecare mecanica a materialelor electrice, motoare-
lor termice, etc, care pot constitui surse de aprindere;
Verificarea periodica a concentratiilor de gaze, vapori, pulberi, etc, in zonele de risc;
Identificarea, analizarea si controlul instalatiilor, proceselor si activitatilor care utilizeaza substante ce
pot genera, in amestec cu aerul, atmosfere explozive.
C. RISCURI DERIVATE DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR

Modernizarea tehnologiei din industria moraritului si a pan- Punct de operare. Este punctul in care se executa
ificatiei a condus la aparitia liniilor de procesare complet operatiunile pe material, taiere, formare, etc.
mecanizate/automatizate. Chiar si in cazul firmelor care nu
au implementat cele mai noi tehnologii, mare parte din op- Transmisia. Sunt sistemele care transmit energia
eratiunile de procesare sunt mecanizate. Totusi indiferent necesara organelor masinii care executa opera-
de complexitatea tehnologiei, prezenta lucratorilor in anu- tiunile specifice. In aceasta categorie intra rotile
mite etape ale procesarii este necesara, chiar daca sarcina dintate, roti si curele de transmisie, mecanismele
de munca se rezuma la simpla supraveghere a functionarii biela-manivela, lanturi de transmisie, etc.
utilajelor.
Parti mobile. Sunt parti mobile ale masinii, al-
Orice parte mobila a unui utilaj care poate cauza leziuni tele decat cele enumerate mai sus, care executa
trebuie sa fie acoperita sau izolata cu dispozitive de secu- diferite tipuri de miscari in timpul functionarii masi-
ritate, astfel incat riscurile sa fie eliminate sau controlate. nii (mecanisme de alimentare, etc).
Leziunile provocate de partile mobile ale utilajelor sunt de
cele mai multe ori severe: striviri sau amputari ale degetelor, Pentru a proteja lucratorii de riscurile derivate din exp-
mainilor sau bratelor, orbire sau deces. Dispozitivele de se- loatarea utilajelor, dispozitivele de protectie trebuie sa inde-
curitate ale utilajelor sunt esentiale pentru a proteja lucrato- plineasca urmatoarele cerinte minime:
rii de leziuni care pot fi prevenite.
Sa impiedice contactul dintre lucratori si partile
periculoase ale utilajelor. Dispozitivele de protectie
Partile mobile care necestita dispozitive de securitate apar- trebuie sa elimine sau sa minimalizeze posibilitatea
tin urmatoarelor trei categorii de baza: ca lucratorii sa atinga sau sa introduca mainile sau
orice parte a corpului in zone ale utilajelor unde ex- Sa fie proiectate astfel incat sa nu genereze ele insele Locurile de munca expuse acestui risc sunt cele care apar- MORARIT:
ista organe de masini in miscare. riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. tin urmatoarelor etape ale fluxului tehnologic:
Receptia si depozitarea materiilor prime mecanizate.
Sa fie sigure, solide, astfel incat sa nu poata fi in- Sa nu constituie obstacole pentru lucratori in exe- PANIFICATIE:
Depozitarea si expedierea produselor finite.
departate. cutarea sarcinilor de munca. Receptie, incarcare-descarcare si depozitare me-
canizata. Amestecarea, curatarea, macinarea graului, cer-
Sa protejeze partile mobile ale utilajelor de obiecte Sa ofere posibilitatea lubrifierii utilajului fara a fi in- nerea fainii, sortarea.
cazute accidental. departate. Adaugarea si malaxarea mecanizata a ingredien-
telor. Procesul de purificare a cerealelor si fainii.
Ambalare, etichetare, impachetare.
Divizarea-taierea si formarea pieselor mecanizata.
CAUZELE RISCULUI Pre-macinare si macinare.
Taiere si feliere.
Lipsa dispozitivelor de protectie sau dezactivarea acestora in cazul utilajelor folosite la ambalarea si
Mentenanta.
paletizarea produselor finite; Ambalare, impachetare si etichetare.
Paletizare manuala si mecanizata a produselor fi-
Expediere. nite.
Nerespectarea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori

a echipamentelor de munca (HG 1146/2006); Curatenie si intretinere a echipamentelor. Incarcare si expediere a produselor finite.
Realizarea unei miscari reflexe a angajatului/angajatilor in cazul unei functionari defectuoase sau blo-

cari a utilajului, a unor miscari in apropierea elementelor periculoase pentru indepartarea unor deseu- MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCURILOR DERIVATE
ri, a unui produs neconform, pentru repozitionarea unei piese sau a unui produs, etc; DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR
Nerespectarea regulilor de securitate la inceperea si in timpul executarii lucrarilor de curatare sau de
Achizitionarea utilajelor/echipamentelor de munca marcate CE, sigla care garanteaza conformitatea cu cer-
mentenanta a echipamentelor de munca; intele minime de securitate recomandate de normele europene;
Lucratorii care deservesc utilajele vor beneficia de pregatire specifica, pentru a capata deprinderile necesare
Utilizarea echipamentelor de lucru fara elemente de securitate (scuturi, ecrane de protectie, etc);
exploatarii in conditii de maxima siguranta a acestor utilaje.
Instruirea specifica si detaliata este partea cea mai importanta a oricarui program de prevenire a riscurilor
Manipularea incarcaturilor cu ambalaje taioase;
derivate din utilizarea masinilor. Instruirea trebuie sa contina:
Identificarea si descrierea fiecarui risc specific utilajului pentru care se face instruirea;
Lipsa de atentie a lucratorilor in indeplinirea sarcinilor monotone, oboseala, etc;
Descrierea modului in care dispozitivele de securitate ofera protectie;
Demonstratii practice ale functionarii sau utilizarii dispozitivelor de protectie;
Utilizarea echipamentelor/utilajelor cu parti in miscare actionate hidraulic, pneumatic, electric, etc defec-
Indicatii despre modul si situatiile in care dispozitivele de protectie pot fi indepartate sau dezacti-
tuos proiectate, fara aparatori si sisteme de protectie adecvate; vate, precum si de catre cine (de obicei, de catre personalul echipelor de reparatii sau mentenanta);
Descrierea procedurii care trebuie urmate (ex.:contactarea sefului locului de munca) in cazurile
Utilizarea conductelor de alimentare neprotejate;
defectarii, lipsei sau functionarii inadecvate a dispozitivelor de protectie.
Utilizarea elementelor de protectie si a dispozitivelor de siguranta conform specificatiilor fabricantului utila-
Dimensionarea inadecvata a posturilor de lucru (spatii insuficiente intre utilaje, etc);
jului;
Copiile in limba romana a manualelor de instructiuni vor fi disponibile pentru fiecare utilaj aflat in exploatare
Lipsa de formare si autorizare a lucratorilor in manipularea utilajelor;
si vor fi pastrate de sefii locurilor de munca in a caror responsabilitate se afla aceste utilaje;
Elementele de protectie si dispozitivele de siguranta vor fi verificate periodic, testandu-se eficacitatea aces-
Instalarea defectuoasa a echipamentelor de lucru (ambalare, paletizare, benzi transportoare, etc);
tora;
Se vor stabili, respectandu-se specificatiile fabricantilor, programe de mentenanta pentru fiecare utilaj aflat
Dimensiunile mici a culoarelor si cailor de circulatie sau insuficienta acestora;
in exploatare, obligatoriu fiind ca lucrarile specifice de mentenanta sa fie realizate de personal calificat si au-
torizat. Pe timpul mentenantei utilajele vor fi deconectate de la orice sursa de energie, iar elementele mobile
Podele murdare, alunecoase sau neuniforme;
periculoase vor fi blocate. De asemenea se va afisa intr-un loc vizibil avertizarea: ATENTIE, SE LUCREAZA!
NU CONECTATI!;
Realizarea de manevre incorecte pe pante si rampe cu echipamentele de transport;
In cazul utilajelor avariate, dar la care nu au inceput lucrarile de reparatii, se va afisa intr-un loc vizibil ATEN-
TIE, UTILAJ AVARIAT! NU CONECTATI!
Deschiderile nesemnalizate sau zonele neprotejate ale echipamentelor de lucru datorate caracteristi-
In cazul utilajelor vechi, intrate in exploatere anterior aparitiei reglementarilor privind introducerea pe piata
cilor constructive sau specificului procesului de productie; romaneasca a echipamentelor de munca si a celor care stabilesc cerintele minime de securitate si sanatate
in munca pentru echipamentele de munca, se va face evaluarea acestora si se vor adopta masurile tehnice
Utilizarea articolelor de imbracaminte si/sau de protectie neajustate (largi) corpului lucratorilor;
necesare pentru protejarea zonelor periculoase ale utilajelor cu aparatori mobile cu blocare automata, apara-
tori reglabile sau retractabile sau dispozitive electronice de siguranta (senzori de miscare, celule fotoelectrice,
Schimbul nocturn de lucru;
etc);
Se vor acoperi cu carcase protectoare transmisiile motoarelor si angrenajele actionate mecanic, electric sau
Ritmul ridicat de munca si graba excesiva in indeplinirea sarcinilor de lucru;
manual, in cazul in care acestea nu au fost prevazute de fabricant cu acest element de protectie. In situatia in
care aceasta solutie nu poate fi implementata, se va delimita si semnaliza corespunzator zona periculoasa;
Nerespectarea regulii care interzice purtarea bijuteriilor in incinta zonelor de productie (inele, lanti-
Partile utilajelor unde exista acest risc vor fi semnalizate, pictograma corespunzatoare riscului urmand a fi
soare, etc); afisata in locul cu vizibilitate maxima.
Reglarea manuala si orice interventie la utilaje se va face numai dupa oprirea din functiune si deconectarea
de la reteaua electrica.
D. INCENDIILE Riscul de incendiu in industria moraritului si panificatiei este
prezent in zonele de productie, datorita faptului ca atat pro-
E. CONTACTELE ELECTRICE portabile care nu sunt izolate corespunzator (cabluri des-
facute, izolatii rupte).
dusele care intervin in cadrul procesului de productie cat si Instalatia electrica in industria moraritului si panificatiei re-
Incendiile se produc printr-o reactie chimica gradul scazut de umiditate ambientala contribuie la acesta. spectiv in cadrul morilor trebuie sa asigure functionarea a Procesul de curatenie la care se supun toate instrumentele
atunci cand se formeaza un ansamblu de ele- In plus, riscul de incendiu este inevitabil relationat cu exis- numeroase instalatii si utilaje. In cazul instalatiilor de mac- si echipamentele de lucru favorizeaza contactele electrice
mente: material combustibil, oxigen si caldura. tenta unei instalatii electrice importante. Consecintele pot fi inare, cernere, etc cerintele de energie sunt mult mai ridi- si cresc conductibilitatea.
foarte grave si chiar fatale. cate si presupun existenta unor centre de transformare de
inalta tensiune. In general, acest factor de risc apare datorita defectiunilor
de izolare si/sau intreruperii impamantarii, putand aparea
Curentul electric, datorita caracteristicilor sale speciale, astfel, accidental, tensiune electrica in carcase sau in alte
CAUZELE RISCULUI reprezinta intotdeauna o sursa de pericol astfel ca trebuie parti metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in
Utilizarea echipamentelor electrice cu deficiente sau degradate;
luate masurile necesare pentru a evita contactele electrice. mod normal nu sunt sub tensiune.
HG 1146/2006, Anexa 1, punctul 3.3., specifica cerintele
minime de securitate si sanatate aplicabile instalatiilor si Metodele de lucru folosite, echipamentele de lucru si mate-
Instalatie electrica defecta (fire neprotejate, conductori neizolati, etc);
echipamentelor de munca electrice. rialele electrice utilizate de catre lucratori, precum si men-
tenanta acestora ar trebui sa asigure protectia impotriva
Utilizarea cuptoarelor;
Contactele electrice directe in sector se produc de obicei acestui factor de risc.
datorita unor instalatii fixe sau cabluri conductoare si lampi
Concentratii ridicate de praf de faina care pot provoca explozii si incendii;

CAUZELE RISCULUI
Acumularea de material combustibil.
Lipsa reviziilor periodice a instalatiilor electrice, cablurilor, a prizelor si echipamentelor electrice;
Atingere directa, respectiv prin contactul cu elemente conductive ale instalatiei electrice care se afla
normal sub tensiune sau este scoasa de sub tensiune, dar a ramas incarcata cu sarcini electrice
Sarcinile afectate de acest risc pot fi orice operatiune care material inflamabil, care ar putea sa provoace o sursa de datorita capacitatii, prin omiterea descarcarii acestora dupa deconectare; a fost scoasa de sub tensi-
implica utilizarea echipamentelor electrice sau utilizarea de aprindere, astfel incat orice activitate implica acest risc. une, dar se afla sub o tensiune indusa pe cale electromagnetica de alte instalatii, prin omiterea legarii
la pamant a elementelor deconectate;
Atingere indirecta, produsa prin contactul cu un element conductiv care in mod normal nu este sub
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA INCENDIILOR
tensiune, dar care a intrat accidental sub tensiune (deteriorarea izolatiei, contacte electrice cu alte
Instalatia electrica trebuie revizuita periodic, de catre personalul specializat in acest sens; elemente aflate sub tensiune etc), prin el trecand curenti de defect (curenti care circula pe alte cai
decat cele destinate trecerii curentului electric);
In masura posibilitatilor, tablourile electrice trebuie sa se pastreze curate, fara praf; Tensiunii de pas, respectiv la atingerea simultana a doua puncte de pe sol (considerate la o distanta
de 0,8 m) intre care exista o diferenta de potential ca urmare a scurgerii prin pamant a unui curent
Trebuie sa se stabileasca planurile de urgenta necesare pentru a face fata in situatia declansarii electric; tensiunile de pas pot sa apara in apropierea unui conductor cazut la pamant, a unei linii
unui incendiu; aflate sub tensiune sau in apropierea unei prize de pamant de exploatare sau de protectie prin care
trece un curent electric;
Nu se va fuma in centrul de munca; Defectiuni de izolare si/sau intreruperea impamantarii, putand aparea astfel, accidental, tensiune
electrica in carcasele sau in alte parti metalice ale utilajelor sau uneltelor electrice, care in mod nor-
Nu se vor bloca iesirile de urgenta; mal nu sunt sub tensiune;
Executarea lucrarilor/interventiilor la instalatiile electrice sau la utilajele aflate sub tensiune de catre
Se vor urma instructiunile si recomandarile din planul de urgenta si se vor cunoaste planurile de
lucratori necalificati/neautorizati;
evacuare ale locului de munca;
Tablouri electrice, intrerupatoare, prize, cabluri, conectori, etc neadaptate unui mediu caracterizat de
La locul de munca trebuie sa exista surse de stingere a incendiului corespunzatoare: extinctoare umiditate excesiva;
adecvate atat ca numar cat si ca tip de foc, care sa fie supuse unor revizii periodice si care sa se Lipsa elementelor de protectie (blocare/incuiere panouri acces, clapete, etc) la tablourile electrice,
intrerupatoare, prize, etc;
afle in zone vizibile si accesibile;
Folosirea prelungitoarelor improvizate, utilizarea echipamentelor alimentate cu joasa tensiune in
Instruirea si informarea muncitorilor cu privire la posibilele situatii care ar putea provoca un incen- spatii inchise, in containere si in prezenta umiditatii si/sau a apei;
diu cat si cu privire la sursele prevazute pentru controlarea si stingerea acestuia, ca de exemplu Utilizarea aparatelor electrice cu mainile umede, operatiuni de mentenanta fara a deconecta de la
planurile de urgenta, extinctoarele si modul lor de folosire, etc. retea echipamentele alimentate cu energie electrica;
Lipsei semnalizarii tablourilor electrice si a pericolului de electrocutare;
Manipularea cablurilor neizolate, prize si conectoare care nu sunt conform standardelor
Contactele electrice pot sa apara pe tot parcursul procesu-
lui tehnologic insa afecteaza in mod principal urmatoarele
Ambalare, impachetare si etichetare. F. CONTACTELE TERMICE
sarcini: Expediere.
Sunt situatiile de contact direct al oricarei parti a corpului unui lucrator sau chiar al intreg corpului cu obiecte sau substante
PANIFICATIE: MORARIT: (indiferent de starea de agregare) avand temperaturi extreme (fierbinte sau foarte rece).
Receptie, incarcare-descarcare si depozitare me- Sarcini in care sunt implicate masini actionate elec-
canizata. tric: mixere, masini de rectificat, masini de cernere,
ciururi, site automate, matrite, etc. CAUZELE RISCULUI
Adaugare si malaxare mecanizata a ingredientelor. Lipsa elementelor de protectie antitermica la echipamentele de munca care servesc procesului de
Ambalare, impachetare, etichetare. tratament termic al produselor in care se dezvolta temperaturi inalte (cuptoare, uscatoare, etc.);
Divizare-taiere si formare a pieselor mecanizat.
Intretinerea echipamentelor electrice. Neutilizarea echipamentelor individuale de protectie la manipularea produsului finit(paine)care poate
Taiere si feliere.
atinge la temperaturi inalte, dupa scoaterea din cuptor;
MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCULUI DE CONTACT ELECTRIC Lipsa semnalizarii suprafetelor fierbinti ale echipamentelor de munca (conducte de abur, cuptoare de
a. Masuri preventive pentru a evita contactele electrice directe coacere) si/sau lipsa delimitarii zonelor expuse acestui risc;
Transformatoarele de inalta tensiune trebuie sa fie localizate in afara spatiilor de lucru, avand
Lipsa semnalizarii suprafetelor foarte reci ale instalatiilor de refrigerare si congelare si/sau lipsa
acces limitat; delimitarii zonelor expuse acestui risc;
Intreaga instalatie de inalta tensiune trebuie sa fie periodic supusa unui program de intretinere,
Defectiuni sau manipulare defectuoasa a recipientelor sau instalatiilor de transfer si transport a
realizat de catre personal specializat; agentilor de refrigerare/congelare (ex. azot lichid).
In caz de avarii, doar personalul specializat va putea avea acces la instalatie;
Riscul de contact termic apare in principal la urmatoarele MORARIT:
La momentul achizitionarii instrumentelor electrice si a utilajelor se recomanda verificarea
procese:
Malaxarea mecanizata a cerealelor.
izolatiilor. Acestea trebuie sa se afle in perfecta stare si sa dispuna de sisteme de protectie adi- PANIFICATIE:
tionala, ca de exemplu separarea circuitelor, tensiuni de siguranta, etc; Pre-macinare si macinare.
Coacere.
Toata utilajele trebuie sa detina dispozitive de protectie, ca de exemplu intrerupatoare diferentiate
Cernere.
si dispozitive de impamanare. Malaxarea ingredientelor.
Purificare.
b. Masuri preventive pentru a evita contactele electrice indirecte Ambalare, impachetare si etichetare.
Ambalare.
Sisteme de protectie Clasa A

MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCULUI DE CONTACT TERMIC
Constau in principal in reducerea riscului facand astfel incat contactele sa nu fie periculoase si sa imp- Respectarea semnalizarilor existente in locurile si la instalatiile unde exista acest factor de risc

iedice contactele simultane intre mase si elementele conductoare. Pentru aceasta se pot folosi mai multe (cuptoare, etc);
sisteme de protectie:
Protejarea prin panouri si/sau separarea zonelor de risc, semnalizandu-le corespunzator;

Sisteme de protectie Clasa B
Izolarea termica a obiectelor si uneltelor care prezinta riscul supraincalzirii (manere, etc);

Constau in impamantarea directa a maselor sau neutralizarea acestora si in dotarea cu un dispozitiv de Izolarea termica a suprafetelor fierbinti ale echipamentelor de munca si a instalatiilor auxiliare cu

taiere automata care sa poata deconecta instalatiile defecte cu scopul de a evita aparitia de tensiuni de materiale termoizolante, iar in situatiile in care izolarea nu este posibila, este obligatorie semnaliza-
contact potential periculoase. rea si/sau delimitarea zonelor de siguranta;
c. Masuri de prevenire generale Informarea si instruirea angajatilor cu privire la riscurile profesionale datorate expunerii la caldura

sau la frig, cat si la masurile de prevenire care trebuie adoptate pentru evita sau a reduce la minim
Se vor respecta semnalele de avertizare a riscului electric;
aceste riscuri si aplicarea masurilor de prim ajutor.
Folosirea echipamentelor individuale de protectie necesare, cat si a imbracamintii adecvate pentru fie-

Realizarea de revizii periodice a instalatiilor electrice si a materialului electric, care vor fi facute
care activitate si supravegherea utilizarii acestora.
de personal specializat si autorizat;
Stabilirea pauzelor fixe frecvente si permiterea pauzelor in functie de nevoile angajatilor.

Cablurile electrice se vor pastra in perfecta stare, izolate;
Stabilirea programului de lucru astfel incat sa se evite in masura posibilitatilor desfasurarea activitatii

Inainte de inceperea efectiva a lucrului se vor verifica instalatiile si aparatele electrice, pentru a
in zone deschise in perioadele caniculare sau frig extrem.
detecta eventualele anomalii; Rotatia angajatilor pentru sarcinile de munca care necesita desfasurarea activitatii in conditii termice

extreme.
Se va evita existenta cablurilor electrice in zone umede sau pe podele cu apa. Nu se vor manipula
Adaptarea protectiilor astfel incat sa permita evacuarea caldurii (grile, placi perforate, etc);

instalatii ude sau umede. Manipularea conexiunilor electrice se va face cu mainile uscate si fara
sa se calce pe podele ude; Raportarea imediata a situatiilor de supraincalzire a echipamentelor de munca sau a instalatiilor

electrice (cabluri, motoare electrice) si luarea masurilor stabilite pentru astfel de evenimente;
In caz de avarie, echipamentul va fi scos de sub tensiune electrica, se va scoate din priza si se va
Achizitionarea echipamentelor de munca cu marcajul CE, plasat pe utilaj in mod clar, vizibil sau

anunta imediat personalul autorizat in acest sens; afisarea declaratiei CE de Conformitate;
In spatiile inchise, in containere sau in prezenta apei se vor utiliza numai echipamentele de joasa
Respectarea prevederilor manualelor de instructiuni ale producatorilor, pentru instalarea, utilizarea

tensiune. si mentenanta echipamentelor de munca.
G. ACCIDENTARI, LOVIRI, CIOCNIRI CU SAU Acest risc se regaseste in principal in urmatoarele procese: MORARIT:
PANIFICATIE: Receptie, descarcarea si depozitarea manuala si
DE CATRE VEHICULE mecanizata a cerealelor.
Receptie, descarcare si depozitare.
Paletizarea manuala si mecanizata, depozitarea
Sunt situatiile de contact direct al oricarei parti a corpului unui lucrator sau chiar al intreg corpului Paletizare manuala si mecanizata, depozitarea produselor finite.
cu obiecte sau substante (indiferent de starea de agregare) avand temperaturi extreme (fierbinte produselor finite.
sau foarte rece). Incarcarea manuala si mecanizata a produselor Incarcarea manuala si mecanizata a produselor
finite. finite.
Procesele de productie din industria moraritului si a pani- cauza de accidentari, lovituri sau ciocniri pe care le pot su-
ficatiei implica transportul intern si extern (materii prime, feri lucratorii. Alte cauze de risc sunt reprezentate de activi- Distributia produselor finite. Transportul produselor finite.
ingrediente, produse finite, etc), depozitarea si alte procese tatea motostivuitoarele in centrele de munca, semnalizare
care includ utilizarea regulata a vehiculelor (camioane, mo- deficitara a cailor de circulatie, viteza neadecvata. Orice
tostivuitoare, tractoare, etc) in centrele de munca.Circula- echipament de transport sau ridicat materiale si orice utilaj
tia acestor vehicule in incinta centrelor de munca datorita auxiliar atasat acestora existent in central de munca este MASURI PREVENTIVE PENTRU EVITAREA RISCULUI
necesitatilor proceselor de productie reprezinta principala susceptibil de a genera acest risc. Delimitarea in centrele de munca a zonelor si traseelor de circulatie a vehiculelor, a zonelor de sta-
tionare a acestora si zonelor de alimentare cu combustibil;
Interzicerea utilizarii vehiculelor din toate categoriile de catre personal neautorizat s fara o instruire
adecvata privind sanatatea si securitatea muncii;
Includerea in documentarul de instruire periodica a instructiunilor privind deplasarea pietonilor, ve-
hiculelor si manevrarea acestora in conditii de siguranta;
Instruirea adecvata si suficienta a lucratorilor care lucreaza in zone circulate de vehicule. Este inter-
zis transportul de persone in vehicule neamenajate pentru astfel de activitate;
Semnalizarea zonelor si traseelor de circulatie regulata a vehiculelor, a zonelor destinate operatiuni-
lor de incarcare-descarcare, a trotuarelor, etc;
CAUZELE RISCULUI Semnalizarea si adaptarea vitezei maxime de circulatie la caracteristicile cailor de circulatie si la
Circulatia vehiculelor(camioane, motostivuitoare) in incinta centrelor de munca datorita necesitatilor conditiile centrului de munca;
proceselor de productie(incarcare descarcare materii prime, produse finite, aprovizionare linii de pro-
ductie) reprezinta principala cauza de accidentari, lovituri sau ciocniri pe care le pot suferi lucratorii; Achizitionarea, in limita posibilitatilor, a echipamentelor dotate cu sisteme de semnalizare vizual si/
sau acustica a suprincarcarii, cu dispozitive de blocare de siguranta, sisteme de franare de urgenta,
Manevrarea defectuoasa sau neatentia in manevrare, incarcare necorespunzatoare a acestor echipa- cabine de protectie, etc. sau adaptarea celor existente la cerintele de siguranta;
mente;
Lipsei sistemelor anti-rasturnare ale echipamentelor de transport sau ridicat materiale (sisteme ROPS In situatia deplasarii vehiculelor in marsarier se recomanda semnalizarea manuala acustica si lumi-
pentru motostivuitoare) si depasirii sarcinei maxime admise; noasa, atunci cand vehiculele nu sunt dotate cu semnalizare automata;
Lipsei reviziilor tehnice periodice, verificarii periodice a sistemelor de semnalizare vizuala si auditiva ale Este interzisa stationarea in raza de actiune a vehiculelor si este recomandata pastrarea unei distan-
acestor echipamente; te de siguranta fata de acestea;
Nerespectarii distantelor de siguranta fata de echipamentele de lucru care executa activitati de incar-
care, descarcare sau transport de materiale; Este interzisa apropierea de vehicule prin partile laterale sau prin spatele acestora, datorita posibili-
tatii intrarii in unghiul mort;
Lipsa, insuficienta sau ambiguitatea coordonarii si comunicarii in timpul operatiunilor de descarcare/
incarcare a materiilor prime/produselor finite; Daca este necesara apropierea de vehicule este obligatoriu sa se indice conducatorului acest lucru,
Spatii subdimensionate sau inadecvate in zona receptiei materiilor prime si in depozite, care genereaza iar acesta trebuie sa opreasca masina si sa o imobilizeze pe pozitie;
dificultati in manevrarea mijloacelor auxiliare de transport si ridicat (motostivuitoare, transpaleti, etc); Verificarea periodica a sistemelor de semnalizare, directie si franare ale autovehiculelor;
Lipsa spatiilor pietonale sau lipsa semnalizarii acestora in zonele destinate in special mijloacelor de
transport si/sau de ridicat; Daca vehiculele nu sunt echipate cu oglinzi retrovizoare, se recomanda dotarea imediata a acestora
cu respectivele accesorii;
Lipsa calificarii operatorilor motostivuitoarelor;
Transportul de persoane in motostivuitoare, pe furcile acestora sau deasupra marfii transportate de Accesoriile vehiculelor (remorci, etc.) trebuie dotate cu sisteme de semnalizare luminoase si cu
acestea; semne reflectorizante;
Nerespectarea regulilor de siguranta in timpul operatiunilor de distributie a produselor, in cazul mijlo- Inainte de a se initia orice manevra a vehiculelor, se recomanda semnalizarea acesteia in mod adec-
acelor de transport prevazute cu rampa/platfotma hidraulica pentru manevrarea marfurilor; vat;
Neutilizarea semnalelor acustice si vizuale de avertizare in timpul executarii manevrelor de incarcare,
descarcare, ridicare si transport marfuri; Utilizarea centurii de siguranta in timpul este obligatorie;
Stabilirea si respectarea programelor de mentenanta a vehiculelor vehicule. Se va efectua revizia
Lipsa centurilor de siguranta in cazul modelelor mai vechi de motostivuitoare sau neutilizarea centurii periodica a mecanismelor principale (sistemul de directie, sistemul de franare, sistemele electrice,
de siguranta in cazul existentei acestora. etc) si comunicarea deficiente detectate persoanelor responsabile.
TEST DE EVALUARE b) Este singura masura pentru a face fata riscurilor privind
siguranta.
MODULUL 2
1. Sunt riscuri privind siguranta caracteristice indust-
iei moraritului si a panificatiei: c) Este o masura care permite scoaterea in evidenta a
importantei unei corecte utilizari a echipamentelor de
a) Contactul cu agenti biologici. lucru si a cunoasterii riscurilor ce pot rezulta dintr-o
manipulare gresita.
b) Caderile de la acelasi nivel sau de la inaltime.
c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

4. Reviziile si reparatiile masinilor si utilajelor pot fi
executate: Notiuni privind riscurile specifice si
2. La utilizarea masinilor de tocat:
a) Nu se produc de obicei accidente grave.

a) De operatorii respectivelor masini si utilaje;
b) De personal special desemnat si autorizat;

prevenirea acestora. Sector: Industria
b) Doar in cazul activitatilor de curatare se pot manipula in
timpul functionarii.
c) De orice lucrator care are pregatire tehnica. Conservelor din Fructe si Legume
c) Este absolut necesara utilizarea dispozitivului de im-
pingere a continutului. 5. Riscul de incendiu in industria moraritului si a pan-
Unitatea 2
ificatiei:
a) Este foarte ridicat.

3. Instruirea muncitorilor:
b) Nu exista.
a) Este o activitate preventiva care nu are nicio utilitate in
cazul riscurilor privind siguranta. c) Este relationat in mod normal cu utilizarea energiei
electrice. A. ZGOMOTUL
Riscurile derivate din conditiile de

igiena industriala
A. ZGOMOTUL Trebuie sa se opteze pentru achizitia utilajului cel mai putin
zgomotos, adica care emite cel mai mic nivel de zgomot
Zgomotul este un factor poluant foarte comun la toate lo- sau care sa detina dispozitive de reducere a zgomotului.
curile de munca, iar sectorul moraritului si al panificatiei nu
face exceptie. Zgomotul provine in principal de la utilajele si Printre alte masuri de aplicat amintim:
echipamentele de lucru aflate in functiune, ca de exemplu
masinile de cernut, malaxoare, etc. Prin urmare, in cadrul Limitarea timpului de folosire a utilajelor in special
tuturor proceselor in care sunt implicate utilaje generatoare a celor foarte zgomotoase;
de zgomot expunerea muncitorilor va fi inevitabila.
Izolarea pe cat posibil a operatiunilor care presu-
Expunerea prelungita la niveluri de zgomot excesive, pun generarea de zgomot, pentru a evita expune-
cauzeaza: rea celorlalti muncitori aflati in acelasi spatiu de
lucru;
Leziuni auditive progresive care nu se manifesta

pana la un anumit moment si care pot duce la pier- Utilizarea unui sistem de lucru prin rotatie in cazul
derea definitiva a auzului; muncitorilor care isi desfasoara activitatea in pos-
turi in care expunerea la zgomot este ridicata;
Tulburarile respiratorii, cardiovasculare, digestive

sau vizuale; Instruirea si informarea muncitorilor cu privire la
riscurile pentru sanatate ce rezulta din expunerea
Tulburari ale somnului, iritabilitate si oboseala;
continua la zgomot;
Scaderea randamentului, dimunuarea nivelului de

Folosirea echipamentelor individuale de protectie,
atentie, a puterii de concentrare si mareste timpul casti auditive de protectie, atunci cand se manipu-
de reactie al individului in fata diversilor stimuli, leaza un utilaj zgomotos sau exista o expunere la
ceea ce favorizeaza cresterea numarului de erori zgomot.
si, prin urmare, a accidentelor.
Dezvoltarea unui program de masuri active pen-
Dintre acestea amintim: tru reducerea nivelului de zgomot concentrat pe
sursele emisiilor:
PANIFICATIE:
Inlocuirea, in limita posibilitatilor, a
Receptie, descarcare si depozitare mecanizata. echipamentelor, utilajelor, etc;
Ambalare, divizare-taiere, formarea pieselor, feliere. Instalarea de carcase izolante fon-

ic in situatiile in care caracteristicile
Ambalare, impachetare si etichetare. constructive ale echipamentelor de
munca permit aceasta solutie;
Expeditie, incarcare si descarcare mecanizata.
Izolarea fonica a zonelor, etc.
MORARIT: Semnalizarea obligativitatii utilizarii echipamen-

tului individual de protectie impotriva zgomotului;
Receptie, descarcare si depozitare mecanizata a ma-
teriilor prime. Delimitarea posturilor de lucru si restringerea ac-
cesului, in limita posibilitatilor.
Malaxare, curatarea cerealelor, pre-macinare, macin-
are, cernere si purificare a fainii.
Ambalare, impachetare si etichetare mecanizata.
Paletizare mecanizata, depozitare si incarcare me-

canizata.
Mentenanta si curatenie.
Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din

expunerea la zgomot
La momentul achizitiei utilajelor este esential sa se aiba in

vedere prevenirea riscului de expunere la zgomot la locul
de munca. B. VIBRA- TIILE
B. VIBRATIILE Locurile de munca si sarcinile de munca expuse aces-
tui factor de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor
C. EXPUNEREA LA CONDITII
Expunerea la vibratii nu reprezinta unul dintre riscurile frecvente din industria conservelor din fructe si legume totusi in
etape ale procesului tehnologic: TERMOHIGROMETRICE
cazul anumitor posturi de lucru, este un risc specific si poate cauza probleme de sanatate operatorilor in cauza. Toti lucratorii, indiferent de locul de munca si sarci-
PANIFICATIE: na de munca, sunt expusi acestor factori de risc datorita
Vibratiile pe care le primeste operatorul pot fi de doua tipuri: specificului acestei industrii, caracterizata de un microcli-
Receptie si descarcare si depozitare me- mat de tip cald si uscat, existand totusi si o expunere mai
canizata. mare in cazul lucratorilor care executa sarcini de munca in
spatii deschise.
Expediere, incarcare si transportul produsel-
or finite. Factorii componenti ai microclimatului profesional sunt
urmatorii:
MORARIT:
- temperatura aerului,
Receptie, descarcare si depozitare me- - umiditatea relativa a aerului,
canizata. - viteza curentilor de aer,
- radiatia calorica,
Incarcarea si transportul produselor finite. - temperatura suprafetelor de lucru.
Locurile de munca si sarcinile de munca expuse aces-

Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din expu- tui factor de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor
nerea la vibratii etape ale procesului tehnologic:
La momentul achizitionarii utilajelor este

necesar sa se opteze pentru acele masini PANIFICATIE:
care emit cel mai scazut nivel de vibratii din
toate gamele disponibile pe piata. Receptie si descarcare.
Coacere.
Limitarea timpului de manipulare a utilajelor Racire si congelare.
si a vehiculelor care genereaza vibratii. Expediere, incarcare-descarcare.
Lucrul prin rotatie in cazul muncitorilor care

sunt angajati in posturi ce implica folosirea de MORARIT:
instrumente manuale care emit vibratii.
Receptie, descarcarea si depozitarea materiilor
Instruirea si informarea muncitorilor cu privire prime.
la riscurile pentru sanatate ce rezulta din ex- Curatarea si umezirea graului.
punerea continua la vibratii.
Ingrijirea si pastrarea caracteristicilor podelei Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din expu-
de pe caile de acces, evitand ca aceasta sa nerea la vibratii
fie foarte rugoasa sau neregulata, fapt ce ar
putea favoriza vibratiile vehiculului. Respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta
nr. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi
Corecta intretinere a utilajului, care trebuie aplicate n perioadele cu temperaturi extreme pen-
supus periodic unei revizii, etc, cautand de- tru protectia persoanelor incadrate n munca.
tectarea oricarei anomalii care ar putea fa-
Conducerea de vehicule de transport, cum sunt motostivui- Expunerea repetata la acest tip de vibratii poate cauza voriza generarea sau cresterea nivelului de Reglarea temperaturii la locul de munca in confor-
toarele care se folosesc pentru transportul si ridicare de probleme la articulatiile extremitatilor superioare si alte vibratii. mitate cu cerintele climatice (incalzire, aer condi-
greutati in centrul de munca, poate conduce la expunerea simptome ca de exemplu sindromul degetului alb. tionat);
la acest tip de vibratii. Folosirea de scaune cu amortizoare in cad-
Conducerea de vehicule de rul vehiculelor de transport care sa atenueze Ecranarea surselor de caldura radianta;
Expunerea continua la aceste vibratii poate provoca o mare transport poate presupune ex- transmiterea vibratiilor la corpul operatorului.
diversitate de efecte asupra sanatatii operatorului, de la punerea reiterata la vibratii a Reglarea umiditatii din incinta, evitandu-se totusi
usoare ameteli pana la alterari digestive. Totusi, efectele intregului corp, datorita insasi Instruirea si informarea muncitorilor cu privire curentii de aer;
cele mai grave si cele mai comune sunt cele asupra coloa- functionarii vehiculului. la riscurile pe care le prezinta pentru sanatate
nei vertebrale, asupra vertebrelor in special. expunerea continua la vibratii. EREA LA Instalarea, dupa caz, a sistemelor de ventilatie for-
In cazul acestui tip de vibratii, CONDITII TERMOHIGROMETRICE tate;
Folosirea de instrumente manuale, in special de instru- cea mai afectata va fi coloana
mente electrice de taiere reprezinta sursa unui nivel ridicat vertebrala. Limitarea expunerii prin micsorarea duratei sar-
de vibratii de tip mana-brat. cinilor de munca desfasurate in zonele cu tempera-
turi extreme. Este recomandata rotatia personalu- respiratorii cum ar fi astmul bronsic, iar la nivel cutanat se toare. Cauzele riscului:
lui pe sarcini si pusturi de lucru; poate produce dermatita alergica.
Punerea la dispozitia muncitorilor a fiselor privind Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de
Asigurarea perioadelor de odihna in camere cli- De asemenea, praful generat in procesul de macinare al siguranta, actualizate. protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in zona de
matizate corespunzator si asigurarea, dupa caz, a cerealelor pentru obtinerea fainii poate contine spori de ciu- receptie, la manipularea substantelor periculoase fo-
bauturilor calde sau racoritoare; perci parazite care s-au dezvoltat in procesul de depozitare Reducerea la maxim a nivelurilor acestor agenti losite in procesul de productie;
neadecvata, in silozurile de cereale (conditii de umiditate). chimici in mediul ambiental.
Izolarea si/sau semnalizarea proceselor, echipa- Astfel, pulberile organice pot provoca boli respiratorii (ast- Manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor
mentelor sau suprafetelor acestora foarte reci sau mul brutarului). Folosirea echipamentelor individuale de protectie, periculoase;
fierbinti pentru a se evita contactul; ca de exemplu masti si alte echipamente respir-
atorii pentru a evita inhalarea gazelor refrigerente Lipsa sau neutilizarea echipamentelor individuale de
Realizarea examenelor medicale specifice, la an- Locurile de munca si sarcinile de munca expuse aces- sau manusi si imbracaminte de protectie, pentru protectie respiratorie, a mainilor si a ochilor in timpul
gajare si periodice; tui factor de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor a evita contactul cutanat cu aditivii alimentari sau lucrului cu substante periculoase;
etape ale procesului tehnologic: produsele de curatare.
Evitarea expunerii la schimari bruste de temperatu- Lipsa semnalizarii recipientelor cu substante periculoase.;
ra. Este recomandata o perioada de aclimatizare; PANIFICATIE: Instruirea si informarea muncitorilor cu privire la
riscurile ce rezulta din expunerea la agentii chimi- Praful de faina care rezulta in timpul proceselor de pro-
In industria panificatiei, pe durata lucrului in mediu Amestecul ingredientelor. ci cat si cu privire la ductie din industria de morarit - panificatie.
calduros, in zona cuptoarelor de coacere este re- Fermentare. bunele practici la locul
comandat a se purta imbracaminte de protectie din Coacere. de munca. Locurile de munca si sarcinile de munca expuse aces-
bumbac sau in; Depozitare. tui factor de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor
Curatenie si dezinfectare. Sisteme de etape ale procesului tehnologic:
Evaluarea conditiilor de microclimat si furnizarea depozitare adecvate
de echipament individual de protectie, in conformi- MORARIT: care sa aiba in vedere PANIFICATIE:
tate cu rezultatele evaluarii; posibilele incompatibili-
Amestecul cerealelor. tati ale produselor. Amestecul ingredientelor.
Lucratorii trebuie sa fie informati asupra riscurilor, Curatarea graului. Ambalare, divizare-taiere manuala, formarea ma-
efectelor si masurilor de prevenire in ceea ce pri- Macinare. nuala a pieselor, feliere manuala.
veste expunerea la frig sau caldura excesiva;

Cernere si purificare.
Mentenanta, dezinfectare, curatarea locului de
E. CONTACTUL Curatenie, dezinfectare si mentenanta.
Izolarea termica corespunzatoare a incintelor. munca, silozurilor, echipamentelor de munca si a

instrumentelor de lucru.
CU SUBSTANTELE CAUSTICE MORARIT:
Incarcare si descarcare. SI/SAU COROZIVE Mentenanta, dezinfectare si curatenie la locul de

D. INHALAREA munca, silozuri, echipamente de munca si instru-
Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din inhala- SAU AGENTI ALERGENICI mente de lucru.
SAU INGESTIA rea sau ingerarea de substante nocive Analiza microbiologica si controlul calitatii.
SAU IRITANTI Incararcare si descarcare.
DE SUBSTANTE NOCIVE Identificarea produselor chimice la care sunt expu-
si muncitorii, fie gaze refrigerante fie aditivi. Praful de faina si cel de cereale pot provoca probleme res- Pentru a preveni efectele toxice, masurile de prevenire tre-
Expunerea la agenti chimici poate avea consecinte nega- piratorii, cum ar fi astmul bronsic profesional sau iritatii ale buie aplicate in ordinea prioritatilor: asupra sursei, asupra
tive asupra sanatatii muncitorilor. Una dintre aceste con- Curatarea fainii si a prafului nu se fa face prin mat- ochilor, nasului si pielii (dermatite profesionale). mediului si asupra lucratorilor.
secinte este intoxicarea. urare sau cu aer comprimat si se va face prin aspi-
rare evitand astfel dispersia particulelor in aer. Contactul cu praful de faina si expunerea prelungita si repe- Asupra sursei emitatoare:
In industria moraritului, lucratorii pot fi expusi la riscul de tata pe timpul lucrului poate provoca in timp o sensibilizare
inhalare sau ingestie de substante nocive, datorita prafului Asigurarea unei ventilatii generale sau localizata cutanata ce poate duce la aparitia unei alergii si de derma- Selectionarea echipamentelor de lucru adecvate.
de cereale in suspensie, a pesticidelor folosite in agricultura astfel incat contaminantul generat sa fie diluat. tite alergice. Efectul negativ asupra sanatatii poate fi imedi-
pentru a controla actiunea insectelor, rozatoarelor, etc; a at, pe termen scurt (intoxicatie acuta) sau poate aparea in Izolarea proceselor productive generatoare de praf.
gazelor inerte cum sunt: azotul si dioxidul de carbon din In acele procese de productie care genereaza cea timp, generand boli profesionale (intoxicatii cronice).
instalatiile de refrigerare si congelare,interiorul depozitelor, mai mare concentratie de praf de faina (dozare, Realizarea lucrarilor de intretinere preventiva a in-
silozurilor sau tancurilor. framantare) ar trebui sa se adopte masuri care Expunerea la praful de faina in industria de morarit si panifi- stalatiilor si echipamentelor de lucru.
evita dispersia acestuia: imprejmuirea activitatilor catie are in primul rand efecte iritante si sensibilizante (aler-
In industria panificatiei expunerea la substantele nocive se generatoare (in masura in care este posibil). gice) asupra aparatului respirator. Asupra mediului de munca:
datoreaza in general utilizarii produselor de curatenie sau
dezinfectare, a gazelor inerte cum sunt: azotul si dioxidul Solicitarea producatorului a foii cu datele privind Efectul de sensibilizare se manifesta clinic dupa o perioa- Realizarea curateniei periodice in spatiile si la pos-
de carbon din instalatiile de refrigerare si congelare precum siguranta si corecta etichetare a produselor. da de latenta, sub forma de astm, in timp ce efectul iritativ turile de lucru.
si a prafului de faina in suspensie care poate cauza rinite, se manifiesta sub forma de afectiuni inflamatorii asupra
dureri de gat, astm bronsic si afectiuni oculare. Inhalarea Stabilirii masurilor de izolare a agentilor pentru a se aparatului respirator (alveolita si bronsita). Semnalizarii riscului biologic si a celui chimic.
prafului de faina determina pe termen lung o sensibilizare a evita propagarea acestora.
cailor respiratorii si/sau a pielii si poate produce o alergie lu- Contactul cu agentii chimici in sectorul de morarit-pan- Dotarea cu sisteme de ventilatie generala adecvate
cratorului expus. Daca se depasesc limitele concentratiilor Mentinerii unui grad ridicat de igiena personala. ificatie, in principal expunerea la praf de faina si cereale sau cu hote de evacuare (filtrele acestor aparate tre-
legal admise in mediul de lucru, pe durata expunerii pre- poate provoca afectiuni ale cailor respiratorii, afectiuni ale buie curatate periodic).
lungite in timpul unui schimb de lucru, pot aparea tulburari Realizarii unei eliminari de deseuri corespunza- pielii sau conjunctive.
Prelevarea periodica de probe de aer. sunt prezente in atmosfera in procesele de panificatie. fectioase; a) Nu exista un asemenea risc.
b) Exista riscul de expunere la vibratii a intregului corp ce
Utilizarii de vopseluri antifungice pentru vopsirea Locurile de munca si sarcinile de munca expuse aces- Acoperirea taieturilor si ranilor cu pansamente imper- rezulta din manipularea masinilor de transat.
peretilor si tavanelor si realizarea inspectiilor period- tui factor de risc sunt cele corespunzatoare urmatoarelor meabile;
ice pentru detectarea dezvoltarii ciupercilor. etape ale procesului tehnologic: c) Exista riscul de expunere la vibratii a intregului corp
Intocmirea unui program de curatenie si a unei ince rezulta din utilizarea motostivuitoarelor.
Asupra persoanelor expuse: tretineri adecvate a sistemelor de ventilatie si/sau
PANIFICATIE: climatizare; 5. In cadrul tuturor activitatilor in care exista un risc
Informarea si formarea lucratorilor. pentru sanatatea si siguranta muncitorilor ca urmare
Receptie, descarcare si depozitare manuala a ma- Eliminarea apei reziduale (canale de drenaj, etc); a lucrului cu agenti biologici, angajatorul va trebui sa
Dotarea lucratorilor expusi cu echipamente individ- teriei prime. adopte masurile necesare pentru:
uale de protectie respiratorie (masti, semi-masti) si Cernere, adaugare manuala a ingredientelor, Reducerea umiditatii excesive din aer, de pe pereti, a) A interzice muncitorilor mancatul, bautul sau fumatul in
pentru protectia ochilor. malaxare, fermentare. acoperisuri, podele; zonele de lucru in care exista respectivul risc.
Ambalare, impachetare si etichetare manuala.
Separarea lucratorului de sursa de contaminare, Depozitare si expediere a produselor finite. Stabilirea si executarea unui program de curatenie si b) Furnizarea muncitorilor a imbracamintii speciale de pro-
atunci cand este posibil. dezinsectie in centrele de munca; tectie sau a unui alt tip de echipament special.
Curatarea fainii si a prafului nu se fa face prin matu- MORARIT: Utilizarea vopselei antifungice pentru pereti si tavane; c) Ambele raspunsuri sunt corecte.
rare sau cu aer comprimat si se va face prin aspira- 6. Echipamentele individuale de protectie in cazul
re, pentru evitarea dispersiei particulelor in aer. Receptie, descarcare si depozitare manuala. Efectuarea inspectiilor periodice pentru detectarea lucrului cu aditivi alimentari sunt:
Cernere, purificare, dozificare. fungilor;
Procesul de analiza a calitatii produsului final. a) Ochelari de protectie si manusi de protectie;
F. AGENTI BIOLOGICI Expediere, incarcare si descarcare manuala. Eliminarea corecta a deseurilor;
b) Ochelari de protectie, semimasca de protectie si manusi
Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din expune- Instalarea plaselor de tantari sau capcanelor impotri- de protectie;
Sunt microorganismele prezente in mediul de rea la agentii biologici: va insectelor.
munca capabile de a provoca afectiuni respiratorii, c) Ochelari de protectie, semimasca de protectie,
manusi de protectie.si halat/salopeta de protectie.
dermatologice, circulatorii, etc. Riscurile profesio- Cea mai eficienta masura de prevenire a contam-
nale generate de noxele biologice apar in general, inarii cu agenti biologici este ca fiecare lucrator se TEST DE EVALUARE 7. Expunerea la vibratii este specifica:
la locurile de munca unde sunt prezente animale repecte cu strictete a normele de igiena personala.
a) Operatiunii de paletizare.
vii si/sau unde sunt procesate materii prime sau 1. In industria moraritului si a panificatiei riscul de ex-
Astfel, in zona fiecarui loc de munca trebuie sa existe punere la agenti biologici rezulta din:
produse de origine animala sau vegetala. instalatii si articole pentru asigurarea igienei perso- b) Operarii motostivuitoarelor.
nale: chiuvete, dusuri, dozatoare de sapunuri lichide a) Contactul cu cerealele. c) Sortarii.
Protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea si/sau solutii dezinfectante. De asemenea, pentru
la agenti biologici pe timpul executarii sarcinilor de munca protectia si mentinerea igienei personale pe timpul b) Contactul cu ingredientele. 8. Expunerea la temperaturi extreme este specifica:
este reglementata prin Hotararea de Guvern nr. 1092 din lucrului, angajatii trebuie dotati cu sorturi/salopete,
2006. manusi si incaltaminte usor de curatat (de exemplu, c) Ambele raspunsuri sunt corecte. a) Zonei de receptie, in perioadele cu temperaturi ex-
prin spalare cu furtunul chiar si in timpul desfasurarii treme;
2. Prima masura pe care trebuie sa o aiba in vedere
activitatii). compania pentru a reduce nivelul de zgomot este:
Activitatile specifice sectorului morarit si panificatie nu pre- b) Camerelor de refrigerare sau congelatoarelor;
supun intentia deliberata de a manipula agenti biologici sau O alta bariera impotiva contaminarii cu agenti biolo- a) Izolarea salilor zgomotoase. c) Zonei de procesare.
de a-i utiliza in cadrul activitatii curente, riscul expunerii ex- gici o reprezinta echipamentele individuale de pro-
istand doar in etapa receptiei materiilor prime si in etapa tectie: masti si semimasti pentru protectia aparatului b) Punerea la dispozitia angajatilor a unor casti de protec-
de spalare-curatare a acestora, datorita eventualelor micro- respirator, manusi de protectie, ochelari de protectie, tie. 9. Care este actul normativ care stabileste masurile ce
organisme, bacterii, etc prezente in masa de cereale sau etc. Toate echipamentele indiviaduale de protectie pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme?
trebuie sa fie marcate cu sigla CE. c) Achizitionarea de echipamente cu cele mai scazute nive-
fainuri. luri de emitere a zgomotului. a) OUG 99 din 29 iunie 2001;
Dermatitele de contact si alergiile de piele sau de sistem Efectuarea de controale medicale periodice, pentru a 3. Pentru gestionarea adecvata a riscului chimic com- b) HG 1425 din 11 octombrie 2006;
respirator provocate de produsele organice. Dermatiele pot detecta orice posibila infectare sau boala; pania trebuie:
fi datorate actiunii produselor iritante, a frictiunii produsa la c) OUG 99 din 29 iunie 2000.
operatiunile de colectare si ambalare cerealelor, etc. De Informarea angajatilor despre posibilii agenti bio- a) Sa puna la dispozitia angajatilor fisele privind sigu-
asemenea, prafurile organice generate de cereale sau de logici prezenti in mediul de munca, modalitatile de ranta pentru toti agentii chimici folositi. 10. Inhalarea sau ingestia de substante nocive este un
faina pot cauza boli respiratorii (astmul brutarului). contaminare si consecintele contaminarii. Instruirea risc in industria moraritului si a panificatiei deoarece:
angajatilor pentru aplicarea masurilor de prevenire a b) Sa puna la dispozitia angajatilor fisele privind siguranta
pentru toti agentii chimici folositi in mod frecvent. a) Lucratorii pot fi expusi la acest risc datorita prafu-
In ceea ce priveste microbiologia aplicata in productia de contaminarii cu agenti biologici;
alimente, in general, majoritatea microorganismelor utiliza- lui de cereale in suspensie si a pesticidelor folosite in
c) Sa puna la dispozitia angajatilor istoricul fiselor privind agricultura;
te se considera a fi inofensive. In elaborarea aluatului sunt Stabilirea unor proceduri standard de lucru; siguranta pentru toti agentii chimici care au fost folositi in
folosite procese microbiologice pentru obtinerea produselor cadrul companiei. b) Lucratorii pot fi expusi la acest risc datorita gazelor
consumabile. Ca rezultat, sporii de ciuperci si actinobacteri- Semnalizarea riscurilor biologice; inerte cum sunt azotul si dioxidul de carbon;
ile se gasesc din belsug in procesele de prelucrare a multor 4. Referitor la expunerea la vibratii in industria morarit-
produselor alimentare. Aspergillus si Penicilium de obicei Vaccinarea profilactica specifica impotriva bolilor in- ului si a panificatiei: c) Nu reprezinta un risc pentru lucratorii din sector.
Prezentare Obiective
MODULUL 2 Pozitiile pe care sunt obligati muncitorii din sectorul morar-

itului si a panificatiei sa le adopte si conditiile de la locul
de munca in care trebuie sa-si desfasoare activitatea pot
provoca leziuni datorita suprasolicitarii sau pot determina
Identificarea si cunoasterea riscurilor ce rezulta din
mediul de lucru si conditiile termo-higrometrice.
Identificarea si cunoasterea riscurilor ce rezulta din
adoptarea de pozitii fortate si din miscari repetitive.
aparitia durerilor. Identificarea si cunoasterea riscurilor ce rezulta din
ritmul de lucru in cadrul lantului de productie.
Notiuni privind riscurile specifice

Ritmul de lucru de asemenea provoaca leziuni involuntare. Identificarea si cunoasterea riscurilor caracteristice
fiecarui proces din lantul de productie si a fiecarei sar-
In continuare, vom trece in revista riscurile specifice afer- cini de lucru in parte.
si prevenirea acestora. ente fiecarui proces din lantul de productie din industria
moraritului si a panificatiei si vom enumera masurile pre-
ventive adecvate care trebuie aplicate.
Cunoasterea masurilor preventive care trebuie
adoptate in vederea evitarii riscurilor sau a minimizarii
lor in masura posibilitatilor.
Sector: Industria Moraritului si a Panificatiei
Unitatea 3
Riscurile ergonomice si psihosociale
si riscurile in functie de procese
de productie si sarcini de lucru
1. RISCURILE ERGONOMICE Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din manip-
ularea manuala a maselor:
A.2. RISCURI DETERMINATE DE POZITII
FORTATE
Curatenie si mentenana.
SI PSIHOSOCIALE Respectarea HG nr. 1051/2006 privind cerintele min-

MORARIT:
ime de securitate si sanatate pentru manipularea Pozitiile fortate adoptate in cadrul activitatii muncii in sec- Receptie, descarcarea si depozitare manuala.
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratorul morarit-panificatie sunt conditionate de cerintele acti-
A. SUPRASOLICITAREA FIZICA tori, in special de afectiuni dorsolombare. vitatilor de realizat. In acest sector se lucreaza in principal Mixare manuala.
stand in picioare.
A.1. RISCURI DETERMINATE Monitorizarea sarcinilor care necesita adoptarea de Ambalare.
DE MANIPULAREA MANUALA A MASELOR pozitii extreme, eforturi fizice considerabile si un ritm Pozitia de lucru care predomina sectorul este cea in picio-
intens al miscarilor repetitive. Combinatiile dintre are normal urmata de cea de in picioare aplecat. Depozitare manuala.
La manipularea manuala a incarcaturilor grele se pot acesti factori agraveaza problemele de sanatate care
produce leziuni in special la spate si la articulatii. In cazul pot aparea. Pozitia in picioare normal este frecventa in ca- Incarcare-descarcare manuala.
acestui tip de risc este important sa se aiba in vedere dis- zul sarcinilor care se realizeaza pe un plan de
pozitiile HG nr. 1051/2006 privind cerintele minime de secu- Aplicarea de masuri tehnice si organizatorice pentru lucru vertical,. Aceasta pozitie implica suportar- Curatenie si mentenana.
ritate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor a evita manipularea manuala a greutatilor cum ar fi: ea unei greutati statice ridicate, care va produce
care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni in final oboseala fizica daca se adopta o perioa- Masuri preventive
dorsolombare. Utilizarea motostivuitoarelor, platformelor hi- da mai lunga de timp.
draulice de ridicare, benzilor transportoare, etc; Mecanizarea/automatizarea, in limita posibilitati-
Pozitia in picioare aplecat apare atunci cand lor, a proceselor in care lucratorii sunt nevoiti sa
Manipularea manuala a maselor Dotarea lucratorilor cu mijloace mecanice pen- se lucreaza pe un plan orizontal. Aceasta pozi- adopte pozitii fortate;
tru transportul si manipularea manuala a greu- tie raspunde in realitate nu unei cerinte a proce-
Conform HG 1051/2006, prin manipularea ma- tatilor: lize manuale sau electrice, carucioare, sului de productie ci unei inaltimi inadecvate a Selectionarea uneltelor de lucru (manere, scaune
nuala maselor se intelege orice tip de transport transpaleti, rafturi rulante, etc. planului de lucru. De exemplu: atunci cand se cu reglare pe inaltime) cu un design ergonimic,
sau sustinere a unei mase de catre unul sau lucreaza la o masa de lucru, pe o banda trans- adecvat evitarii pozitiilor fortate;
mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, asezarea, Utilizarea ajutoarelor mecanice cand manipularea portatoare, etc.
manuala a greutatilor nu poate fi evitata; Alternarea piciorului de sprijin, pentru reducerea
impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea Efectele care pot aparea in urma adoptarii de pozitii inadec- tensiunii musculare necesara mentinerii echili-
unei mase care, datorita caracteristicilor aces- Trebuie luate in considerare recomandarile pentru vate o perioada lunga de timp sunt foarte variate, insa afec- brului atunci cand este necesar sa se stea mult
teia (volum, forma, greutate, etc) sau conditiilor manipularea manuala a maselor: teaza in principal coloana vertebrala, articulatiile si circula- timp in picioare, mentinandu-se aceeasi pozitie;
ergonomice necorespunzatoare, prezinta ris- tia membrelor inferioare (poate stimula aparitia varicelor).
curi pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, Sprijinirea ferma a picioarelor cu toata talpa pe Asezarea uneltelor si alte mijloace de lucru la in-
in special afectiuni dorsolombare si hernii. sol si o deschidere a picioarelor la nivelul solului Depunerea de eforturi fizice in timpul adoptarii unor pozitii demana;
de aproximativ 50 cm; fortate produce o suprasolicitare musculo-scheletica care
afecteaza in principal zona cervicala si lombara. Permiterea schimbarilor de pozitie (picioare si
Se vor flexa usor genunchi pentru a ridica greu- asezat) si repaus in timpul lucrului (scaune sau
Operatiunile in cadrul carora se manipuleaza de obicei in- tatea; trepte de repaus);
carcaturi sunt: Pozitii fortate
Spatele se va mentine drept; Ocolirea obstacolelor si nu trecerea peste ele;
PANIFICATIE: Sunt pozitiile de munca care, datorita sarcinilor nu se vor intinde bratele mult si nu se va inclina
Nu se va rasuci trunchiul in timpul sustinerii de munca, implica una sau mai multe regiuni spatele;
Receptie, descarcare si depozitare manuala. greutatii; anatomice care inceteaza a mai fi intr-o pozitie
naturala si confortabila, fiind astfel suprasolici- Corpul trebuie sa stea in pozitie verticala (preve-
Adaugarea manuala a ingredientelor. Se va pastra greutatea cat mai aproape de corp tate si putand cauza leziuni osteomusculare. nirea problemelor la coloana);
posibil;
Ambalare, impachetare si etichetare manuala. Ordonarea zonei de lucru si adaptarea spatiului
Se profita eficient de greutatea corpului pentru de lucru la necesitati si la dimensinile antropo-
Expeditie, incarcare si descarcare manuala. impingerea obiectelor sau tragerea acestora; Operatiile unde se regasesc pozitiile fortate sunt: metrice ale lucratorilor;
MORARIT: Nu se va ridica o sarcina grea mai sus de talie PANIFICATIE: Adaptarea inaltimii scaunului la inaltimea lu-
dintr-o singura miscare; cratorului in cazul sarcinilor de lucru executate
Receptie, descarcare si depozitare manuala a ma- Receptie, descarcare si depozitare. sezand (linii de ambalare, etichetare, etc);
teriilor prime. Se vor tine bratele aproape de corp si cat mai
intinse posibil; Mixarea ingredientelor, cernere si framantare. Utilizarea scaunelor ergonomice reglabile (ajust-
Amestecul manual al graului. abile la inaltimea lucratorului, inclinatie, tipul de
Se va cere ajutorul unui coleg atunci cand sarci- Divizare-taiere si formare a pieselor manual. sustinere, material, etc);
Ambalare. na este extrem de grea sau dificil de manipulat.
Feliere si taiere manuala. Utilizarea accesoriilor: genunchiere, banci, plat-
Depozitarea manuala. Divizarea greutatilor manipulate, atunci cand situatia forme pentru sprijin, etc;
o permite, astfel incat sa nu depaseasca limitele reco- Ambalare, impachetare si etichetare manuala.
Expeditie, incarcare si descarcare manuala. mandate de reglementarile in vigoare. Rotatia lucratorilor pe posturi de lucru.
Expeditie, incarcare si descarcare.
A.3. RISCURI DERIVATE DE MISCARI REPETI- Monitorizarea periodica a sanatatii pentru identifi- securitatea si sanatatea lucatorilor. Societatea ar trebui sa Derivate din postul de lucru
TIVE carea posibilelor afectiuni osteomusculare; elimine sau sa reduca locurile de munca ale caror sarcini
sunt lipsite de continut si nu cer lucratorului un minim de -Caracteristicile postului de lucru: proiectarea
Automatizarea, acolo unde este posibil si exista efort mental. locului de munca, salariul, stabilitate la locul de
Printre leziunile provocate de miscarile repetitive se nu- disponibilitate financiara, a etapelor proceselor
mara inflamatiile de tendoane (tendinite) si a invelisului de productie unde exista acest factor de risc; Masuri preventive: munca, conditii fizice (zgomot, iluminat, etc).
tendonului (tenosinovite), distonie focala, etc. - Caracteristicile sarcinilor de lucru: volumul de
Dotarea cu unelte de mana proiectate ergonomic; Asigurarea pentru fiecare etapa a procesului munca, simplitate/complexitate, m onotonie/re-
Sunt afectiuni des intalnite printre lucratorii ale caror sarcini de productie a timpului necesar prelucrarii petitivitate.
de munca implica realizarea miscarilor repetitive. Activi- Realizarea examenelor medicale specifice si pe- informatiilor si luarii deciziilor;
tatile care solicita in mod repetat indoirea incheieturii mainii, riodice;
apucarea, strangerea, rotirea, etc., pot cauza sindrom de Evitarea aparitiei oboselii, fiind recomandate Factori individuali ai lucratorului
tunel carpian care este o afectiune patologica datorata Dotarea lucratorilor care executa activitati in pozi- pauze scurte si frecvente in locurile de mun-
inflamatiei articulatiilor incheieturilor care preseaza nervii tia sezut cu scaune ergonomice reglabile; ca cu cerinte mentale ridicate sau posibili- Model de comportament, gradul de angajament
si se caracterizeaza prin aparitia senzatiei de furnicaturi in tatea de alternare cu un alt tip de activitate fata de sarcina, respectul de sine, stilul perso-
degetul mare, aratator, mijlociu si inelar. Intarirea si tonifierea musculaturii prin intermediul care necesita un nivel mai mic de atentie; nal de a face fata factorilor de stres, etc.
exercitiilor fizice recomandate de medicul de me-
Distonia focala este contractia involuntara prelungita ce dicina a muncii. Reducerea volumului de munca in cazul tu-
afecteaza o singura portiune a organismului sau o singura relor de noapte, perioada in care capacitatea Riscurile derivate din organizarea si conducerea muncii
grupa musculara (ex. gat, mana). Cele mai comune tipuri de raspuns a organismului uman la cerintele afecteaza toate sarcinile din procesul de productie din
de distonie focala sunt blefarospasmul si torticolis-ul. B. FACTORI PSIHOSOCIALI sarcinii de munca este diminuata; sectorul moraritului si a panificatiei, de la receptia materiei
prime pana la expedierea produselor finite.
B.1. INCARCATURA MENTALA Luarea in considerare a nivelului de experi-
Miscari repetitive enta si de pregatire profesionala a lucrato- Masuri preventive:
rului in realizarea sarcinilor de munca, dat fi-
Grupul de miscari continue sau repetate cu o Incarcatura mentala ind faptul ca sunt variabile care influenteaza Definirea clara a competentelor si sarcinilor
frecventa ridicata care implica folosirea acelu- in mod decisiv incarcatura mentala; pentru fiecare post de lucru;
Incarcatura mentala este ansamblul de solici-
iasi ansamblu osteomuscular provocand: obo-
tari mentale, cognitive si intelectuale la care Asigurarea unei perioade suficiente pentru Furnizarea de echipamente si unelte adec-
seala musculara, suprasolicitarea articulatiilor
este supus un lucrator in timpul programului ucenicie si informare/instruire profesionala, vate pentru desfasurarea activitatilor;
si/sau a mischilor, dureri si , in timp, afectiuni de fiecare data cand se introduc schimbari
de munca; este nivelul activitatii mentale sau al
sau leziuni articulare, musculare, osoase, etc. tehnologice, operative sau organizationale. Consultarea lucratorilor la stabilirea orarelor
efortului intelectual necesar executarii sarcinilor
de munca si schimburilor de lucru;
Originea riscului Stabilirea rotatiei de personal in activitatile

In studiul incarcaturii mentale trebuie luati in considerare B.2. RISCURI DERIVATE DIN ORGANIZAREA care necesita incarcatura fizica sau mentala
Automatizarea centrelor de productie si impunerea ritmului urmatorii factori: SI CONDUCEREA MUNCII ridicata;
de lucru de catre utilajele sau liniile de productie cu ben-
zi transportoare (sortare, ambalare), afecteaza in prezent Cantitatea si complexitatea informatiilor Organizarea muncii poate genera o diversitate de probleme Stabilirea unui canal de comunicare activ in-
un numar mare de lucratori din industria alimentara. Acti- care trebuie prelucrate si care sunt determi- care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor astfel tre lucratori si personalul de conducere;
vitatile din aceste centre de productie sunt adesea mono- nate, in mare parte, de tipul activitatii care se ca, lipsa unei organizari adecvate si prevalenta criteriilor
tone, lucratorii executand aceleasi miscari pe toata durata realizeaza (referitoare la ritmul de lucru) si tehnice sau productive pot provoca stres, insatisfactie pro- Alocarea de resurse umane suficiente pen-
programului de munca concomitent cu pozitii statice (ex: de introducerea de noi tehnologii; fesionala, absenteism, conflicte, etc. tru fazele proceselor de productie in care
sortare, ambalare, etc). ritmul de lucru este ridicat;
Timpul disponibil pentru dezvoltarea unui Stilul de conducere influenteaza mediul de munca si relati-
Masuri preventive raspuns, cantitatea de timp in care trebuie ile dintre lucratori, relatiile dintre lucratori si sefi, deoarece Planificarea activitatilor anticipand posibilele
mentinuta atentia (starea de alerta) si posi- actiunile si/sau comportamentul superiorilor se repercutea- varfuri de lucru;
Proiectarea ergonomica a posturilor de lucru, bilitatea de a face pauze sau de a alterna cu za direct sau indirect asupra lucratorilor si atmosferei de
analizandu-se procedurile de lucru cu scopul de alte tipuri de sarcini; munca. Distribuirea pauzelor pe toata durata zilei de
a elimina sau reduce miscarile repetitive; lucru si conforme cu ritmul activitatilor;
Aspectele individuale. Capacitatea per- Derivate de societate sau din organiza-
Efectuarea de evaluari specifice privind miscarile soanelor de a suporta incarcatura mentala rea acesteia Proiectarea sarcinilor postului de lucru astfel
repetitive si pozitiile fortate, atat la nivelul echipa- este foarte variata, depinzand de o serie de incat sa includa exigente rezonabile si cu
mentelor de lucru cat si a procedurilor de lucru, caracteristici individuale, printre care se pot -Caracteristici ale societatii: dimensiune, activita- sens pentru persoana care le executa;
pentru a identifica masurile ce pot fi implementate enumera: varsta, personalitatea, atitudinea te, locatie, cultura organizationala, valori.
pentru a elimina sau reduce acesti factori de risc; fata de munca, capacitatea de invatare (ex- - Structura organizatiei: definirea competentelor, Responsabilizarea lucratorului oferindu-i po-
perienta la locul de munca si instruirea pro- structura ierarhica, canale de comunicare, dezvol- sibilitatea de reglare a ritmului de lucru, de
Rotirea lucratorilor pe posturi de lucru si stabilirea fesionala) si gradul de oboseala. tare profesionala. alegere a metodelor, de planificare a muncii,
si respectarea unei periodicitati a pauzelor; de a interveni in rezolvarea incidentelor;
De asemenea, nu numai supraincarcare mentala, ci si su- - Organizarea timpului de lucru: durata si tipul tu-
Aranjarea ergonomica a uneltelor de mana utili- bincarcarea - in cazul sarcinilor monotone care nu nece- relor, prelunguirea zilei de lucru. Furnizarea de informatii suficiente lucratori-
zate in mod frecvent; sita nici un efort mental poate genera probleme pentru lor referitoare la ceea ce se asteapta de la el
si la limitele initiativelor; Efectuarea reviziilor periodice la instalatiile electrice. le, unelte, etc; Balustradele vor avea o inaltime de minimum 90 cm
Aceste vor fi executate doar de personal autorizat; si vor fi concepute si asamblate in asa fel incat sa
Stabilirea unei politici de resurse umane pri- Aranjarea si asigurarea incarcaturilor in mod corect. nu permita caderea persoanelor sau a obiectelor pe
vind formarea continua specifica si dezvolta- Este interzisa utilizare aparatelor electrice cu mainile A nu se depasi capacitatea maxima de incarcare a sub si printre ele;
rea profesionala; umede; dispozitivelor de ridicat si transport;
Mentinerea curateniei si iluminatul corespunzator
Proiectarea unui sistem care sa favorizeze Semnalizarea zonelor si traseelor de circulatie regu- Respectarea dimensiunilor minime pentru culoare, ale cailor de acces si culoarelor.
comunicarea interpersonala a lucratorilor. lata a vehiculelor, a zonelor destinate operatiunilor porti, spatii intre utilaje;
de incarcare-descarcare, a trotuarelor, etc; Marcarea si semnalizarea obstacolelor care nu pot
II. RISCURI IN FUNCTIE Semnalizarea si adaptarea vitezei maxime de circu-
Semnalizarea partilor componente ale utilajelor care
obtureaza sau ingusteaza spatiile destinate deplasarii;
fi eliminate;
DE PROCESE DE PRODUCTIE latie la caracteristicile cailor de circulatie si la condi-

tiile centrului de munca; Izolarea termica a obiectelor si uneltelor care prezin-
Adaptarea echipamentelor de lucru care nu au mar-
cajul CE, astfel incat sa indeplineasca cerintele mi-
SI SARCINI DE LUCRU Achizitionarea utilajelor si echipamentelor de lucru
ta riscul supraincalzirii (manere, etc); nime de securitate privind utilizarea echipamentelor
de lucru;
1. RISCURI IN FUNCTIE DE PROCESE DE cu marcajul CE, tinandu-se seama de nivelul zgo- Achizitionarea echipamentelor de munca cu marca-
PRODUCTIE SI SARCINI DE LUCRU IN INDUS- motului produs, specificat in documentatia tehnica; jul CE, plasat pe utilaj in mod clar, vizibil sau afisarea Pe timpul mentenantei sa va afisa intr-un loc vizibil
TRIA MORARITULUI declaratiei CE de Conformitate; avertizarea ATENTIE, SE LUCREAZA! NU CO-
Utilizarea echipamentelor individuale de protectie NECTATI!;
specifice si izolarea lucratorului de sursa de conta- Plasarea de stingatoare si hidranti de incendiu adec-
A. RECEPTIA CANTITATIVA SI CALITATIVA. minare acustica; vati fiecarei clase de incendiu, mentenanta echipa- Plasarea de stingatoare si hidranti de incendiu adec-
DEPOZITAREA CEREALELOR mentelor si realizarea de exercitii periodice de simu- vati fiecarei clase de incendiu, mentenanta echipa-
Stabilirea si executarea unui program de curatenie, lare pentru evacuare in caz de incendiu; mentelor si realizarea de exercitii periodice de simu-
Riscuri dezinsectie, deratizare si dezinfectare in centrele de lare pentru evacuare in caz de incendiu;
munca. Semnalizarea si degajarea iesirilor de urgenta;
Caderi de persoane; Semnalizarea si degajarea iesirilor de urgenta;
B. AMESTECUL TIPURILOR DE GRAU Stocarea substantelor periculoase in depozite speci-
Caderea de obiecte datorata prabusirii, manipu- fice prevazute cu ventilatie speciala; Semnalizarea utilizarii obligatorie a echipamentului
larii si desprinderii; individual de protectie impotriva zgomotului;
Riscuri Realizarea curateniei periodice;
Contacte electrice; Utilizarea de materiale de acoperire care sa absoar-
Caderi de persoane; Mecanizarea/automatizarea, in limita posibilitatilor, a ba zgomotul pentru pereti si tavane;
Ciocniri, lovituri, accidentari provocate de vehi- proceselor in care lucratorii sunt nevoiti sa adopte
cule; Caderea de obiecte datorata prabusirii, manipu- pozitii fortate; Stocarea substantelor periculoase in depozite speci-
larii si desprinderii; fice prevazute cu ventilatie speciala;
Expunerea la zgomot; Ordonarea zonei de lucru si adaptarea spatiului de
Lovituri de obiecte stationare; lucru la necesitati si la dimensinile antropometrice Realizarea curateniei periodice;
Inhalarea sau ingerarea de substante nocive; ale lucratorilor.
Contacte termice; Alternarea piciorului de sprijin, pentru reducerea
Expunerea la agenti biologici. C. ETAPA DE CURATARE tensiunii musculare necesara mentinerii echilibrului
Incendii; atunci cand este necesar sa se stea mult timp in pi-
Masuri preventive Riscuri cioare, mentinandu-se aceeasi pozitie;
Inhalarea sau ingerarea de substante nocive;
Verificarea periodica a existentei si starii elementelor Caderi de persoane; Utilizarea scaunelor ergonomice reglabile (ajustabi-
de protectie impotriva caderilor de la inaltime; Suprasolicitari cauzate de pozitii de lucru forta- le la inaltimea lucratorului, inclinatie, tipul de sustine-
te. Blocari, prinderi, zdrobiri etc datorate organe- re, material, etc).
Interzicerea lucrului la inaltime in silozurile amplasa- lor de masini in miscare ale echipamentelor de
te in exterior in conditii meteorologice nefavorabile: Masuri preventive munca; D. ETAPA DE INMUIERE
ploaie, inghet, ninsoare;
Accesul la platforme de lucru sau in spatiile de depozitare aflate la Incendii; Riscuri
Montarea de pardoseli si pavaje adecvate; intretine- inaltime se va face prin intermediul scarilor fixe sau mobile, asigurate
rea si curatarea corespunzatoare a acestora; conformprocedurilorsirespectandu-selimitadeincarcareaacestora; Expunerea la zgomot; Caderi de persoane;
Mentinerea ordinei, curateniei si intretinerea locului Semnalizarea zonelor de pardoseala/pavaj umede, Inhalarea sau ingerarea de substante nocive; Caderea de obiecte datorata prabusirii, mani-
de munca; a treptelor si diferentelor de nivel ale spurafetelor de pularii si desprinderii;
tranzit; Suprasolicitari cauzate de pozitii de lucru fortate.
Stabilirea si semnalizarea locurilor de incarcare Contacte electrice;
descarcare si evitarea stationarii in aceaste zone; Mentinerea curateniei si iluminatul corespunzator Masuri preventive
ale cailor de acces si culoarelor; Incendii;
Efectuarea verificarii si intretinerii periodice a echi- Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista ris-
pamentelor (motostivuitoare, transpalete, lifturi pen- Evitarea deplasarilor in zonele unde se efectuea- cul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instalate Suprasolicitari cauzate de pozitii de lucru fortate.
tru marfa, etc); za lucrari care pot cauza desprinderi de materia- mijloce de protectie;
Masuri preventive cul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instala- Lovituri de obiecte stationare; toxice sau nocive;
te mijloce de protectie;
Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista riscul Contacte electrice; Alternarea piciorului de sprijin, pentru reducerea
caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instalate Verificarea periodica a existentei si starii elemen- tensiunii musculare necesara mentinerii echilibru-
mijloace de protectie; telor de protectie impotriva caderilor de la inaltime; Incendii; lui atunci cand este necesar sa se stea mult timp in
picioare, mentinandu-se aceeasi pozitie;
Verificarea periodica a existentei si starii elemen- Mentinerea ordinei, curateniei si intretinerea locului Contacte termice;
telor de protectie impotriva caderilor de la inaltime; de munca; Rotatia lucratorilor pe posturi de lucru.
Expunerea la zgomot;
Delimitarea si semnalizarea zonelor prevazute Montarea de pardoseli si pavaje adecvate; intre- G. ETAPA DE PURIFICARE
pentru depozitarea bunurilor; tinerea si curatarea corespunzatoare a acestora; Inhalarea sau ingerarea de substante nocive;
Riscuri
Evitarea deplasarilor in zonele unde se efectuea- Verificarea structurilor/sistemelor de depozitare si Suprasolicitari cauzate de pozitii de lucru fortate.
za lucrari care pot cauza desprinderi de materiale, a depozitelor; Caderi de persoane;
unelte, etc; Masuri preventive
Instalarea de structuri sau dispozitive de protectie pen- Contacte electrice;
Interzicerea folosirii prelungitoarelor improvizate; tru a preveni caderea obiectelor/marfurilor de pe rafturi; Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista ris-
cul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instala- Contacte termice;
Verificarea zilnica a cablurilor, a prizelor si echipa- Achizitionarea echipamentelor de lucru care au te mijloce de protectie;
mentelor electrice; marcajul CE si indeplinesc cerintele de securitate Expunerea la zgomot;
privind utilizarea echipamentelor de lucru; Verificarea periodica a existentei si starii elemen-
Afisarea intr-un loc vizibil a planului de evacuare; telor de protectie impotriva caderilor de la inaltime; Inhalarea sau ingerarea de substante nocive;
In cazul utilajelor avariate, dar la care nu au inceput
Utilizarea extinctorului adecvat fiecarui tip de in- lucrarile de reparatii, se va afisa intr-un loc vizibil Semnalizarea zonelor de pardoseala/pavaj ume- Suprasolicitari cauzate de manipularea manu-
cendiu; ATENTIE, UTILAJ AVARIAT! NU CONECTATI!; de, a treptelor si diferentelor de nivel ale spurafe- ala a maselor;
telor de tranzit;
Alternarea piciorului de sprijin, pentru reducerea Semnalizarea riscurilor care nu pot fi evitate prin Suprasolicitari cauzate de miscari repetitive.
tensiunii musculare necesara mentinerii echilibru- intermediul indicatoarelor corespunzatoare (sem- Marcarea si semnalizarea obstacolelor care nu pot
lui atunci cand este necesar sa se stea mult timp in nalizarea utilajelor si a partilor mobile ale acestora, fi eliminate; Masuri preventive
picioare, mentinandu-se aceeasi pozitie; semnale de avertizare sonore si/sau vizuale);
Maxima precautie la deplasarile prin locurile de Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista ris-
Ocolirea obstacolelor si nu trecerea peste ele; nu Semnalizarea si protejarea cailor de acces spre munca si evitarea grabei; cul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instala-
se vor intinde bratele mult si nu se va inclina spate- zonele unde exista echipamente de lucru care ge- te mijloce de protectie;
le, este indicata deplasarea in lateral. nereaza acest risc; Ancorarea sau fixarea ferma a rafturilor de elemen-
te solide, cum ar fi pereti sau podele; Interzicerea lucrului la inaltime in conditii meteoro-
E. MACINAREA Respectarea prevederilor manualelor de instructi- logice nefavorabile: ploaie, inghet, ninsoare;
uni ale producatorilor, pentru instalarea, utilizarea In caz de avarii se recomanda deconectarea alimen-
Riscuri si mentenanta echipamentelor de munca; tarii cu energie electrica, atat de la intrerupator cat si Marcarea si semnalizarea obstacolelor care nu pot
direct de la retea si comunicarea evenimentului; fi eliminate;
Caderi de persoane; Dotarea cu mijloace de interventie in caz de acci-
dent datorat contactului termic; Verificarea zilnica a cablurilor, a prizelor si echipa- Semnalizarea zonelor de pardoseala/pavaj ume-
Caderea de obiecte datorata prabusirii, mani- mentelor electrice; de, a treptelor si diferentelor de nivel ale spurafe-
pularii si desprinderii; Semnalizarea utilizarii obligatorie a echipamentului telor de tranzit;
individual de protectie impotriva zgomotului; Instalarea sistemelor de detectie si alarmelor de
Lovituri, taieturi si contacte cu elemente mobile incendii; Efectuarea reviziilor periodice la instalatiile electrice.
ale echipamentului de lucru; Delimitarea si semnalizarea zonelor expuse la zgomot; Aceste vor fi executate doar de personal autorizat;
Semnalizarea si degajarea iesirilor de urgenta;
Blocari, prinderi, zdrobiri etc datorate organe- Inlocuirea, atunci cand este posibil, a produselor Este interzisa utilizare aparatelor electrice cu mai-
lor de masini in miscare ale echipamentelor de toxice sau nocive; Protejarea prin panouri si/sau separarea zonelor nile umede;
munca; de risc, semnalizandu-le corespunzator;
Permiterea schimbarilor de pozitie (picioare si ase- Achizitionarea echipamentelor de munca cu mar-
Contacte termice; zat) si repaus in timpul lucrului (scaune sau trepte Respectarea prevederilor manualelor de instructi- cajul CE, plasat pe utilaj in mod clar, vizibil sau afi-
de repaus); uni ale producatorilor, pentru instalarea, utilizarea sarea declaratiei CE de Conformitate;
Expunerea la zgomot; si mentenanta echipamentelor de munca;
Corpul trebuie sa stea in pozitie verticala (preveni- Evitarea potentialelor scurgeri si/sau stropiri la ma-
Inhalarea sau ingerarea de substante nocive; rea problemelor la coloana). Semnalizarea utilizarii obligatorie a echipamentului nipularea lichidelor fierbinti sau foarte reci;
individual de protectie impotriva zgomotului;
Suprasolicitari cauzate de pozitii de lucru fortate. F. SORTAREA SI CERNEREA Achizitionarea utilajelor si echipamentelor de lucru
Delimitarea si semnalizarea zonelor expuse la zgo- cu marcajul CE, tinandu-se seama de nivelul zgo-
Masuri preventive Riscuri mot; motului produs, specificat in documentatia tehnica;
Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista ris- Caderi de persoane; Inlocuirea, atunci cand este posibil, a produselor Semnalizarea utilizarii obligatorie a echipamentului
individual de protectie impotriva zgomotului; Aranjarea ergonomica a uneltelor de mana utilizate Protejarea prin panouri si/sau separarea zonelor te solide, cum ar fi pereti sau podele;
in mod frecvent; de risc, semnalizandu-le corespunzator;
Inlocuirea, atunci cand este posibil, a produselor Instalarea usilor pendulare care permit vizibilitatea
toxice sau nocive; Monitorizarea periodica a sanatatii pentru identifi- Efectuarea unei mentenante adecvate a utilajelor in zona unde se doreste accesul;
carea posibilelor afectiuni osteomusculare. si uneltelor;
Utilizarea ajutoarelor mecanice cand manipularea Evitarea urcarii sau coborarii pantelor/rampelor
manuala a greutailor nu poate fi evitata; I. AMBALAREA Izolarea, atunci cand este posibil, a surselor de abrupte;
zgomot, instalandu-le cat mai departe de zona de
Dotarea lucratorilor cu mijloace mecanice pentru Riscuri lucru; Asigurarea fixarii incarcaturii si verificarea executa-
transportul si manipularea manuala a greutatilor: rii corespunzatoare a acestei operatiuni;
lize manuale sau electrice, carucioare, transpaleti, Caderi de persoane; Se recomanda utilizarea echipamentelor de pro-
rafturi rulante, etc; tectie respiratorie; Detinerea unei instalatii electrice antideflagrante in
Lovituri de obiecte stationare; zonele unde exista riscul de atmosfere inflamable;
Proiectarea ergonomica a posturilor de lucru, ana- Se recomanda sisteme de ventilatie pentru a eli-
lizandu-se procedurile de lucru cu scopul de a eli- Blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organe- mina sau reduce cantitatea de praf si o intretinere Eliminarea electricitatii statice generata de echipa-
mina sau reduce miscarile repetitive; lor de masini in miscare ale echipamentelor de corespunzatoare a acestora; mentele de munca (masini-unelte, utilaje, etc);
munca;
Realizarea examenelor medicale specifice si peri- Divizarea greutatilor manipulate, atunci cand situa- Achizitionarea utilajelor si echipamentelor de lucru
odice. Contacte termice; tia o permite, astfel incat sa nu depaseasca limitele cu marcajul CE, tinandu-se seama de nivelul de
recomandate de reglementarile in vigoare; vibratii produse si conceptia ergonomica;
H. TESTE DE LABORATOR Expunerea la zgomot;
Dotarea cu unelte de mana proiectate ergonomic; Efectuarea mentenantei a echipamentelor de mun-
Riscuri Expunerea la agenti biologici; ca conform programarii si indicatiilor producatorilor
Realizarea examenelor medicale specifice si peri- acestor echipamente;
Caderi de persoane; Suprasolicitari cauzate de manipularea manu- odice.
ala a maselor; Reglarea temperaturii la locul de munca in conformi-
Contacte termice; J. DEPOZITAREA tate cu cerintele climatice (incalzire, aer conditionat);
Suprasolicitari cauzate de miscari repetitive.
Contacte cu substante cauztice si/sau corozive Riscuri Ecranarea surselor de caldura radianta;
sau agenti alergici/iritanti; Masuri preventive
Caderi de persoane; Ordonarea zonei de lucru si adaptarea spatiului de
Suprasolicitari cauzate de miscari repetitive. Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista ris- lucru la necesitati si la dimensinile antropometrice
cul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instala- Lovituri de obiecte stationare; ale lucratorilor;
Masuri preventive te mijloce de protectie;
Blocari, prinderi, etc datorate echipamentelor Adaptarea inaltimii scaunului la inaltimea lu-
Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista ris- Interzicerea lucrului la inaltime in conditii meteoro- de transport, ridicat; cratorului in cazul sarcinilor de lucru executa-
cul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instala- logice nefavorabile: ploaie, inghet, ninsoare; te sezand (linii de ambalare, etichetare, etc).
te mijloce de protectie; Incendii;
Marcarea si semnalizarea obstacolelor care nu pot
Verificarea periodica a existentei si starii elemen- fi eliminate; Expunerea la vibratii; K. EXPEDIEREA
telor de protectie impotriva caderilor de la inaltime;
Semnalizarea zonelor de pardoseala/pavaj ume- Expunerea la conditii termohigrometrice; Riscuri
Semnalizarea zonelor de pardoseala/pavaj umede, a treptelor si diferentelor de nivel ale spurafe-
de, a treptelor si diferentelor de nivel ale spurafetelor de tranzit; Suprasolicitari cauzate de pozitii de lucru fortate. Caderi de persoane;
telor de tranzit;
Semnalizarea pe pardoseala a zonelor in care raza Masuri preventive Caderi de obiecte datorata prabusirii, manipu-
Marcarea si semnalizarea obstacolelor care nu pot de actiune a elementele mobile ale utilajelor se afla larii si desprinderii;
fi eliminate; in imediata apropiere a zonelor de trecere; Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista ris-
cul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instala- Blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organe-
Izolarea termica a suprafetelor fierbinti ale echipa- Ancorarea sau fixarea ferma a rafturilor de elemente mijloce de protectie; lor de masini in miscare ale echipamentelor de
mentelor de munca si a instalatiilor auxiliare cu mate solide, cum ar fi pereti sau podele; munca;
teriale termoizolante, iar in situatiile in care izolarea Interzicerea lucrului la inaltime in conditii meteoro-
nu este posibila, este obligatorie semnalizarea si/ In cazul utilajelor avariate, dar la care nu au in- logice nefavorabile: ploaie, inghet, ninsoare; Ciocniri, lovituri, accidentari provocate de ve-
sau delimitarea zonelor de siguranta; ceput lucrarile de reparatii, se va afisa intr-un loc hicule;
vizibil ATENTIE, UTILAJ AVARIAT! NU CONEC- Marcarea si semnalizarea obstacolelor care nu pot
Dotarea cu mijloace de interventie in caz de acci- TATI!; fi eliminate; Expunerea la conditii termohigrometrice;
dent datorat contactului termic;
Lucrarile de mentenenata vor fi executate doar de Semnalizarea zonelor de pardoseala/pavaj ume- Expunerea la zgomot;
Alegerea echipamentelor de munca adecvate care personal instruit si autorizat; de, a treptelor si diferentelor de nivel ale spurafe-
nu implica folosire substantelor periculoase; telor de tranzit; Suprasolicitari cauzate de pozitii de lucru fortate;
Dotarea cu mijloace de interventie in caz de acci-
Realizarea curateniei periodice; dent datorat contactului termic; Ancorarea sau fixarea ferma a rafturilor de elemen- Suprasolicitari cauzate de miscari repetitive.
Masuri preventive sezut cu scaune ergonomice reglabile; conditiile centrului de munca; Suprasolicitari cauzate de miscari repetitive.
Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista ris- Intarirea si tonifierea musculaturii prin intermediul Achizitionarea, in limita posibilitatilor, a echipamen- Masuri preventive
cul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instala- exercitiilor fizice recomandate de medicul de me- telor dotate cu sisteme de semnalizare vizual si/
te mijloce de protectie; dicina a muncii. sau acustica a suprincarcarii, cu dispozitive de blo- Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista ris-
care de siguranta, sisteme de franare de urgenta, cul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instala-
Verificarea periodica a existentei si starii elemen- 2. RISCURI IN FUNCTIE DE PROCESE DE cabine de protectie, etc sau adaptarea celor existe mijloce de protectie;
telor de protectie impotriva caderilor de la inaltime; PRODUCTIE SI SARCINI DE LUCRU IN INDUS- tente la cerintele de siguranta;
TRIA PANIFICATIEI Verificarea periodica a existentei si starii elemen-
Semnalizarea zonelor de pardoseala/pavaj ume- Achizitionarea echipamentelor de lucru care au telor de protectie impotriva caderilor de la inaltime;
de, a treptelor si diferentelor de nivel ale spurafe- marcajul CE si indeplinesc cerintele de securitate
telor de tranzit; A. RECEPTIA MATERIEI PRIME privind utilizarea echipamentelor de lucru; Montarea de pardoseli si pavaje adecvate; intre-
tinerea si curatarea corespunzatoare a acestora;
Marcarea si semnalizarea obstacolelor care nu pot Riscuri Acoperirea cu carcase protectoare a transmisiilor
fi eliminate; motoarelor si a angrenajelor cu orice tip de actio- Mentinerea ordinei, curateniei si intretinerea locului
Caderi de persoane; nare: mecanica, electrica sau manuala; de munca;
Delimitarea si semnalizarea zonelor prevazute
pentru depozitarea bunurilor; Caderea de obiecte datorata prabusirii, mani- Respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta Semnalizarea pe pardoseala a zonelor in care raza
pularii si desprinderii; nr. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot fi de actiune a elementele mobile ale utilajelor se afla
Aranjarea si asigurarea incarcaturilor in mod co- aplicate n perioadele cu temperaturi extreme pen- in imediata apropiere a zonelor de trecere;
rect. A nu se depasi capacitatea maxima de incar- Ciocniri, lovituri, accidentari provocate de vehi- tru protectia persoanelor ncadrate n munca;
care a dispozitivelor de ridicat si transport; cule; Maxima precautie la deplasarile prin locurile de
Evaluarea conditiilor de microclimat si furnizarea munca si evitarea grabei;
Lucrarile de mentenenata vor fi executate doar de Blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organe- de echipament individual de protectie, in conformi-
personal instruit si autorizat; lor de masini in miscare ale echipamentelor de tate cu rezultatele evaluarii; Achizitionarea echipamentelor de lucru care au
munca; marcajul CE si indeplinesc cerintele de securitate
Protejarea zonelor periculoase ale utilajelor cu Respectarea HG nr. 1051/2006 privind cerintele privind utilizarea echipamentelor de lucru;
aparatori mobile cu blocare automata, aparatori regla- Expunerea la conditii termohigrometrice; minime de securitate si sanatate pentru manipula-
bile sau retractabile sau dispozitive electronice de si- rea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru Lucrarile de mentenenata vor fi executate doar de
guranta (senzori de miscare, celule fotoelectrice, etc); Suprasolicitari cauzate de manipularea manu- lucratori, in special de afectiuni dorso lombare; personal instruit si autorizat;
ala a maselor;
Semnalizarea zonelor si traseelor de circulatie re- Divizarea greutatilor manipulate, atunci cand situa- Achizitionarea utilajelor si echipamentelor de lucru
gulata a vehiculelor, a zonelor destinate operatiuni- Suprasolicitari cauzate de miscari repetitive. tia o permite, astfel incat sa nu depaseasca limitele cu marcajul CE, tinandu-se seama de nivelul zgo-
lor de incarcare-descarcare, a trotuarelor, etc; recomandate de reglementarile in vigoare; motului produs, specificat in documentatia tehnica;
Masuri preventive
Semnalizarea si adaptarea vitezei maxime de cir- Rotirea lucratorilor pe posturi de lucru si stabilirea Reducerea timpului de expunere prin implementa-
culatie la caracteristicile cailor de circulatie si la Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista ris- si respectarea unei periodicitati a pauzelor; rea de masuri organizatorice (ture, rotatii);
conditiile centrului de munca; cul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instala-
te mijloce de protectie; Aranjarea ergonomica a uneltelor de mana utilizate Evitarea riscului biologic produs de microorganisme
Respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta in mod frecvent. (bacterii, virusi, acarieni din praf, etc) prin purtarea
nr. 99 din 29 iunie 2000 privind masurile ce pot Balustradele vor avea o inaltime de minimum 90 echipamentelor individuale de protectie;
fi aplicate n perioadele cu temperaturi extreme cm si vor fi concepute si asamblate in asa fel incat B. AMESTECARE INGREDIENTE (SARE,
pentru protectia persoanelor ncadrate n munca; sa nu permita caderea persoanelor sau a obiecte- APA, FAINA, DROJDIE) Stabilirea si executarea unui program de curatenie
lor pe sub si printre ele; si dezinfectare in centrele de munca;
Reglarea temperaturii la locul de munca in conformi- Riscuri
tate cu cerintele climatice (incalzire, aer conditionat); Semnalizarea zonelor de pardoseala/pavaj ume- Utilizarea ajutoarelor mecanice cand manipularea
de, a treptelor si diferentelor de nivel ale spurafe- Caderi de persoane; manuala a greutatilor nu poate fi evitata;
Inlocuirea, acolo unde este posibil, a semnalelor telor de tranzit;
acustice cu semnalele luminoase sau cu afise; Lovituri provocate de obiecte fixe; Divizarea greutatilor manipulate, atunci cand situatia
Mentinerea curateniei si iluminatul corespunzator o permite, astfel incat sa nu depaseasca limitele re-
Delimitarea posturilor de lucru si restringerea acce- ale cailor de acces si culoarelor; Blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organe- comandate de reglementarile in vigoare;
sului, in limita posibilitatilor. lor de masini in miscare ale echipamentelor de
Stabilirea si semnalizarea locurilor de incarcare munca; Ocolirea obstacolelor si nu trecerea peste ele; nu se
Adaptarea inaltimii scaunului la inaltimea lucrato- descarcare si evitarea stationarii in aceaste zone; vor intinde bratele mult si nu se va inclina spatele,
rului in cazul sarcinilor de lucru executate sezand Expunerea la zgomot; este indicata deplasarea in lateral;
(linii de ambalare, etichetare, etc); Asigurarea stabilitatii stivelor de materii prime si
bunuri, strangerea si ancorarea ferma pe rafturi a Inhalarea sau ingerarea de substante nocive; Ordonarea zonei de lucru si adaptarea spatiului de
Utilizarea scaunelor ergonomice reglabile (ajusta- elementelor solide si plasarea sarcinilor grele pe lucru la necesitati si la dimensinile antropometrice
bile la inaltimea lucratorului, inclinatie, tipul de sus- rafturile joase, respectiv la baza stivelor; Suprasolicitari cauzate de manipularea manuale lucratorilor;
tinere, material, etc); ala a maselor;
Semnalizarea si adaptarea vitezei maxime de cir- Rotirea lucratorilor pe posturi de lucru si stabilirea si
Dotarea lucratorilor care executa activitati in pozitia culatie la caracteristicile cailor de circulatie si la Suprasolicitari cauzate de pozitii de lucru fortate; respectarea unei periodicitati a pauzelor;
Dotarea cu unelte de mana proiectate ergonomic. tot centrul de munca; Realizarea examenelor medicale specifice si peri- Inainte de curatire, echipamentele alimentate cu
odice. energie electrica vor fi deconectate de la retea;
C. PRELUCRARE ALUAT Afisarea intr-un loc vizibil a planului de evacuare;
E. COACERE Reglarea umiditatii din incinta, evitandu-se totusi
Riscuri Instalarea, dupa caz, a sistemelor de ventilatie for- curentii de aer;
tate; Riscuri
Caderi de persoane; Instalarea, dupa caz, a sistemelor de ventilatie for-
Evaluarea conditiilor de microclimat si furnizarea de Lovituri, taieturi provocate de obiecte sau unelte; tate.
Lovituri, taieturi provocate de obiecte sau unel- echipament individual de protectie, in conformitate
te; cu rezultatele evaluarii; Contacte electrice; G. FELIERE
Blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organe- Rotirea lucratorilor pe posturi de lucru si stabilirea si Expunerea la conditii termohigrometrice; Riscuri
lor de masini in miscare ale echipamentelor de respectarea unei periodicitati a pauzelor;
munca; Suprasolicitari cauzate de pozitii de lucru fortate. Lovituri, taieturi provocate de obiecte sau unel-
Proiectarea ergonomica a posturilor de lucru, anali- te;
Contacte electrice; zandu-se procedurile de lucru cu scopul de a elimina Masuri preventive
sau reduce miscarile repetitive. Blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organe-
Incendii; Achizitionarea uneltelor care au marcajul CE; lor de masini in miscare ale echipamentelor de
D. DOSPIRE munca;
Expunerea la conditii termohigrometrice; Interzicerea pastrarii temporare a uneltelor in buzu-
Riscuri nare sau in alte locuri in care pot compromite integri- Contacte electrice;
Suprasolicitari cauzate de miscari repetitive. tatea fizica a lucratorilor;
Caderi de persoane; Expunerea la zgomot;
Masuri preventive Verificarea zilnica a cablurilor, a prizelor si echipa-
Contacte electrice; mentelor electrice; Suprasolicitari cauzate de miscari repetitive.
Instalarea dispozitivelor sau mijloacelor de protectie
colectiva (garduri, balustrade, borduri, capace/aco- Expunerea la conditii termohigrometrice; Interzicerea folosirii prelungitoarelor improvizate; Masuri preventive
peritori armate si fixate peste deschiderile in sol, etc);
Suprasolicitari cauzate de miscari repetitive. Reglarea temperaturii la locul de munca in conformi- Utilizarea uneltelor in conformitate cu instructiunile
Verificarea periodica a existentei si starii elementelor tate cu cerintele climatice (incalzire, aer conditionat); producatorului si numai in acele locuri de munca
de protectie impotriva caderilor de la inaltime; Masuri preventive pentru care au fost concepute, precum si evitarea
Ecranarea surselor de caldura radianta; suprasolicitarii acestora;
Ordonarea uneltelor, a materiilor prime si a materi- Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista ris-
alelor necesare sarcinilor de munca conform prin- cul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instalate Mecanizarea/automatizarea, in limita posibilitatilor, a Achizitionarea uneltelor care au marcajul CE;
cipiului: fiecare lucru la locul sau si un loc pentru mijloce de protectie; proceselor in care lucratorii sunt nevoiti sa adopte
fiecare lucru; pozitii fortate; Interzicerea operarii sau executarii oricaror alte lu-
Verificarea periodica a existentei si starii elementelor crari de ajustare sau mentenanta la echipamentele
Eliminarea din zona locului/postului de munca a de protectie impotriva caderilor de la inaltime; Rotatia lucratorilor pe posturi de lucru. de lucru, de catre personal necalificat si/sau neau-
uneltelor, materialelor si obiectelor inutile; torizat;
Montarea de pardoseli si pavaje adecvate; intretine- F. RACIRE
Achizitionarea uneltelor care au marcajul CE; rea si curatarea corespunzatoare a acestora; In cazul utilajelor avariate, dar la care nu au ince-
Riscuri put lucrarile de reparatii, se va afisa intr-un loc vizibil
Utilizarea uneltelor in conformitate cu instructiunile Mentinerea ordinei, curateniei si intretinerea locului ATENTIE, UTILAJ AVARIAT! NU CONECTATI!
producatorului si numai in acele locuri de munca de munca; Caderi de persoane;
pentru care au fost concepute, precum si evitarea Efectuarea reviziilor periodice la instalatiile electrice.
suprasolicitarii acestora; Efectuarea reviziilor periodice la instalatiile electrice. Contacte electrice; Aceste vor fi executate doar de personal autorizat;
Aceste vor fi executate doar de personal autorizat;
In cazul utilajelor avariate, dar la care nu au ince- Expunerea la conditii termohigrometrice. Cablurile, prizele si conectoarele trebuie sa fie con-
put lucrarile de reparatii, se va afisa intr-un loc vizibil Intrerupatorul principal trebuie sa fie vizibil si accesi- form standardelor si in stare buna;
ATENTIE, UTILAJ AVARIAT! NU CONECTATI! bil, tabloul electric trebuie sa ramana inchis iar peri- Masuri preventive
colul de electrocutare trebuie sa fie semnalizat; Delimitarea si semnalizarea zonelor expuse la zgo-
Interzicerea operarii sau executarii oricaror alte lu- Constientizarea lucratorilor privind mentinerea or- mot;
crari de ajustare sau mentenanta la echipamentele Asigurarea perioadelor de odihna in camere climati- dinei si curateniei in centrul de munca si la postul
de lucru, de catre personal necalificat si/sau neau- zate corespunzator si asigurarea, dupa caz, a bau- de lucru; Efectuarea periodica de controale medicale pentru
torizat; turilor calde sau racoritoare; verificarea sistemului auditiv al lucratorilor expusi;
Ordonarea uneltelor, a materiilor prime si a materi-
Interzicerea folosirii prelungitoarelor improvizate; Evitarea expunerii la schimbari bruste de tempera- alelor necesare sarcinilor de munca conform prin- Proiectarea ergonomica a posturilor de lucru, anali-
tura. Este recomandata o perioada de aclimatizare; cipiului: fiecare lucru la locul sau si un loc pentru zandu-se procedurile de lucru cu scopul de a elimina
Efectuarea reviziilor periodice la instalatiile electrice. fiecare lucru; sau reduce miscarile repetitive;
Aceste vor fi executate doar de personal autorizat; Proiectarea ergonomica a posturilor de lucru, anali-
zandu-se procedurile de lucru cu scopul de a elimina Verificarea zilnica a cablurilor, a prizelor si echipa- Monitorizarea periodica a sanatatii lucratorilor pentru
Interzicerea fumatului si semnalizarea interdictiei in sau reduce miscarile repetitive; mentelor electrice; identificarea posibilelor afectiuni osteomusculare.
H. AMBALARE, IMPACHETARE SI Evitarea urcarii sau coborarii pantelor/rampelor ab- I. DEPOZITARE CU SAU FARA REFRIGERA- tectie colectiva (garduri, balustrade, borduri, ca-
ETICHETARE rupte; RE/CONGELARE pace/acoperitori armate si fixate peste deschide-
rile in sol, etc);
Riscuri Verificarea periodica a sistemelor de semnalizare Riscuri
vizuala si auditiva ale acestor echipamente; Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista ris-
Caderi de persoane; Caderi de persoane; cul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instalate
Daca este vorba de un incendiu in faza incipienta, se mijloce de protectie;
Caderi de obiecte datorata prabusirii, manipula- va incearca stingerea acestuia cu mijloacele dispo- Expunerea la conditii termohigrometrice;
rii si desprinderii; nibile, in coordonare cu lucratori din zona in care s-a Pardoselile, pavajele si treptele trebuie sa fie imper-
declansat incendiul; Suprasolicitari cauzate de pozitii de lucru fortate. meabile, antiderapante, rezistente si ignifuge, usor
Blocari, prinderi, zdrobiri, etc datorate organ- de curatat si de dezinfectat;
elor de masini in miscare ale echipamentelor de Este interzisa asumarea riscurilor inutile in cazul in Masuri preventive
munca; care incendiul nu poate fi stins cu mijloace proprii; Implementarea unui program de curatenie periodica
Folosirea incaltamintei adecvate sarcinilor de mun- la locul/postul de munca;
Blocari, prinderi, etc datorate echipamentelor de Izolarea termica a obiectelor si uneltelor care prezin- ca sau suprafetelor de la locul de munca;
transport si ridicat; ta riscul supraincalzirii (manere, etc); Maxima precautie la deplasarile prin locurile de
Montarea de pardoseli si pavaje adecvate; intretine- munca si evitarea grabei;
Incendii; Acordarea atentiei si respectarea semnalizarilor rea si curatarea corespunzatoare a acestora;
existente in locurile si la instalatiile unde exista acest Raza de actiune a elementelor mobile ale utilajelor
Contacte termice; factor de risc; Reducerea umiditatii prin intermediul unui sistem de nu trebuie sa intersecteze zonele de trecere;
drenaj, care trebuie reviziuit periodic, pentru a se
Expunerea la zgomot; Semnalizarea utilizarii obligatorie a echipamentului evita blocarea acestuia cu deseuri; Achizitionarea si utilizarea masinilor sau vehicule-
individual de protectie impotriva zgomotului; lor prevazute cu sisteme anti-rasturnare;
Expunerea la conditii termohigrometrice; Reducerea timpului petrecut in camerele frigorifice,
Reducerea timpului de expunere prin implementa- utilizand mijloace mecanice pentru transport si de- Evitarea urcarii sau coborarii pantelor/rampelor ab-
Suprasolicitari cauzate de manipularea manuala rea de masuri organizatorice (ture, rotatii); pozitare, pentru a evita executarea manuala a aces- rupte;
a maselor; tor sarcini;
Izolarea si/sau semnalizarea proceselor, echipa- Delimitarea in centrele de munca a zonelor si
Suprasolicitari cauzate de pozitii de lucru for- mentelor sau suprafetelor acestora foarte reci sau Selectionarea uneltelor de lucru (manere, scaune cu traseelor de circulatie a vehiculelor, a zonelor de
tate; fierbinti pentru a se evita contactul; reglare pe inaltime) cu un design ergonimic, adecvat stationare a acestora si zonelor de alimentare cu
evitarii pozitiilor fortate; combustibil;
Suprasolicitari cauzate de miscari repetitive. Furnizarea articolelor de imbracaminte care proteja-
za impotriva caldurii sau a frigului; Permiterea schimbarilor de pozitie (picioare si ase- Semnalizarea zonelor si traseelor de circulatie re-
Masuri preventive zat) si repaus in timpul lucrului (scaune sau trepte gulata a vehiculelor, a zonelor destinate operatiuni-
Aplicarea de masuri tehnice si organizatorice pentru de repaus). lor de incarcare-descarcare, a trotuarelor, etc;
Semnalizarea zonelor sau locurilor unde exista ris- a evita manipularea manuala a greutatilor;
cul caderilor de la inaltime, chiar daca sunt instalate J. EXPEDIEREA Selectarea vehiculelor si a altor mijloace de trans-
mijloace de protectie; Divizarea greutatilor manipulate, atunci cand situatia port care, in timpul functionarii, emit vibratii cu o
o permite, astfel incat sa nu depaseasca limitele re- Riscuri intensitate redusa;
Verificarea periodica a existentei si starii elementelor comandate de reglementarile in vigoare;
de protectie impotriva caderilor de la inaltime; Caderi de persoane; Nivelarea cailor de circulatie si limitarea vitezei de
Permiterea schimbarilor de pozitie (picioare si ase- circulatie;
Folosirea incaltamintei adecvate sarcinilor de mun- zat) si repaus in timpul lucrului (scaune sau trepte Lovituri provocate de obiecte fixe;
ca sau suprafetelor de la locul de munca; de repaus); Monitorizarea sarcinilor care necesita adoptarea
Blocari, prinderi, etc datorate echipamentelor de de pozitii extreme, eforturi fizice considerabile si
Montarea de pardoseli si pavaje adecvate; intretine- Ordonarea zonei de lucru si adaptarea spatiului de transport si ridicat; un ritm intens al miscarilor repetitive;
rea si curatarea corespunzatoare a acestora; lucru la necesitati si la dimensinile antropometrice
ale lucratorilor; Ciocniri, lovituri, accidentari provocate de vehi- Divizarea greutatilor manipulate, atunci cand situa-
Stabilirea si semnalizarea locurilor de incarcare-des- cule; tia o permite, astfel incat sa nu depaseasca limitele
carcare si evitarea stationarii in aceste zone; Dotarea cu unelte de mana proiectate ergonomic; recomandate de reglementarile in vigoare;
Expunerea la vibratii;
Delimitarea si semnalizarea zonelor prevazute pen- Efectuarea de evaluari specifice privind miscarile Ocolirea obstacolelor si nu trecerea peste ele; nu
tru depozitarea bunurilor; repetitive si pozitiile fortate, atat la nivelul echipa- Expunerea la conditii termohigrometrice; se vor intinde bratele mult si nu se va inclina spate-
mentelor de lucru cat si a procedurilor de lucru, le, este indicata deplasarea in lateral;
Achizitionarea echipamentelor de lucru care au mar- pentru a identifica masurile ce pot fi implementate Suprasolicitari cauzate de manipularea manuala
cajul CE si indeplinesc cerintele de securitate privind pentru a elimina sau reduce acesti factori de risc. a maselor; Rotatia lucratorilor pe posturi de lucru.
utilizarea echipamentelor de lucru;
Suprasolicitari cauzate de pozitii de lucru fortate.
Protejarea zonelor periculoase ale utilajelor cu apa-
ratori mobile cu blocare automata, aparatori reglabile Masuri preventive
sau retractabile sau dispozitive electronice de sigu-
ranta (senzori de miscare, celule fotoelectrice, etc); Instalarea dispozitivelor sau mijloacelor de pro-
BIBLIOGRAFIE tate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor
care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afec-
25. Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de secu-
ritate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
pentru Aplicarea Masurilor de Prim Ajutor in Companii).
1. Directiva 89/391/CEE, din 12 iunie 1989, privind intro- tiuni dorsolombare. riscuri generate de agenti fizici (zgomot).
ducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii se- 36. CONFEDERACION DE EMPRESARIOS DE NAVARRA
curitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. La Gestin de la Prevencin de los Riesgos Labora-
14. Directiva 98/24/CE cu privire la protectia sanatatii si se- 26. H.G. nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate les deste el Puesto Directivo (Gestionarea Activitatii de
curitatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscu- Prevenire a Riscurilor Profesionale de catre Manageri).
2. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 14 iulie chimici la locul de munca. rile generate de zgomot.
2006.
37. FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS
15. Directiva 91/322/CEE asupra stabilirii valorilor-limi- 27. Directiva 2004/40/CE privind cerintele minime de secu- LABORALES Lesiones Msculo Esquelticas. Le-
3. Normele metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006 ta indicative prin implementarea Directivei Consiliului ritate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la siones por Movimientos Repetitivos (Leziuni Muscu-
(HG 1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioa- 80/1107/CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva riscuri generate de agentii fizici (campuri electromagne- lo-scheletice. Leziuni Rezultate din Miscari Repetitive).
re). riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, fizici si tice).
biologici la locul de munca.
38. SERVICIO DE PREVENCIN DE RIESGOS LABO-
4. Directiva 89/654/CEE privind cerintele minime de sana- 28. H.G. nr. 1136/2006 privind cerintele minime de securi- RALES Seguridad en la Manipulacin de Productos
tate si securitate pentru locul de munca. 16. H.G. nr. 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime tate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la Quimicos Peligrosos (Manipularea in Siguranta a Pro-
de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea riscuri generate de campuri electromagnetice. duselor Chimice Periculoase).
protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de pre-
5. H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securita- zenta agentilor chimici.
te si sanatate pentru locul de munca. 29. FOMENT DEL TREBALL NACIONAL, El ABC de la Pro- 39. DIRECCION GENERAL DE RELACIONES LABORA-
mocin de la Prevencin de Riesgos Laborales en la LES Manual para la Identicacin y Evaluacin de
17. Directiva 92/58/CEE privind cerintele minime pentru Empresa (ABC-ul de Promovare a Prevenirii Riscurilor Riesgos Laborales. Version 3.1. 2006 (Manual pentru
6. Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de sa- semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de Profesionale in Companie). Identificarea si Evaluarea Riscurilor Profesionale).
natate si securitate pentru folosirea de catre lucratori a munca.
echipamentelor de lucru la locul de munca.
30. COMISION DE SALUD PUBLICA, CONSEJO INTER- 40. REGION DE MURCIA, CONSEJO ASESOR REGIO-
18. H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru sem- TERRITORIAL DEL SISTEMA NACIONAL DE SALUD, NAL DE FORMACIN PROFESIONAL Industrias
7. H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securita- nalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de JUNTA DE EXTREMADURA, Protocolos de Vigilancia Alimentarias (Industria Alimentara).
te si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucra- munca. Sanitaria Especifica Agentes Biolgicos (Protocoale
tori a echipamentelor de munca. Specifice de Supraveghere a Sanatatii Agenti Biolo-
gici). 41. FUNDACIN PARA LA PREVENCIN DE RIESGOS
19. Directiva 1999/92/CE privind cerintele minime pentru LABORALES Plan de Actuacin para la Implantacin
8. Directiva 89/656/CEE privind cerintele minime de secu- imbunatatirea protectiei securitatii si sanatatii lucratori- de la Cultura Preventiva en la Industria Agroalimentaria,
ritate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a lor expusi la potentiale riscuri in atmosfere explozive. 31. FOMENT, PREVALIA CGP, FUNDACIN PARA LA 2005 (Plan de Actionare pentru Implementarea Culturii
echipamentelor individuale de protectie la locul de mun- PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES Claves Preventive in Industria Alimentara).
ca. para Integrar la Vigilancia de la Salud en la Empresas
20. H.G. nr. 1058/2006 privind cerintele minime pentru im- (Indicii pentru Integrarea Supravegherii Sanatatii in
bunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor Companii). 42. PREVALIA CGP, INSTITUTO REGIONAL DE SEGURI-
9. H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securita- care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor DAD Y SALUD EN EL TRABAJO, FEDECARNE, CEIM
te si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echi- explozive. Riesgos Especificos en el Sector del Comercio Mi-
pamentelor individuale de protectie la locul de munca. 32. UGT, FIAB Cdico de Buenas Prcticas en la Indus- norista de la Carne, Manual de Autoaprendizaje, 2010
tria Alimentaria (Coduri de Bune Practici in Industria Ali- (Riscuri Specifice in Industria carnii, Manual de Autoe-
21. Directiva 2000/54/CE privind protectia lucratorilor con- mentara). valuare).
10. Directiva 89/686/CEE privind armonizarea legislatiei tra riscurilor legate de expunerea la agenti biologici la
statelor membre referitoare la echipamente individuale locul de munca.
de protectie. 33. ANTONIA FERNANDEZ RAMIREZ Buenas Prcticas 43. FOMENT, PREVALIA CGP, FUNDACIN PARA LA
Preventivas en la Empresa Agroalimentaria. La Cultura PREVENCIN DE RIESGOS LABORALES Detec-
22. H.G. nr. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impo- Preventiva noviembre 2010 (Bune Practici in Compa- cin de la Sobrecarga Fisica desde la Variable de G-
11. H.G. nr. 809/2005 privind stabilirea cerintelor esentiale triva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in niile din Industria Alimentara Cultura Preventiva no- nero, 2007 (Detectarea Suprasolicitarilor Fizice in func-
de securitate ale echipamentelor individuale de protec- munca. iembrie 2010). tie de Gen).
tie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata.
23. Directiva 2002/44/CE privind cerintele minime de sa- 34. CCAMARA A CORUNA Guia de Buenas Prcticas 44. MONTSERRAT GARCIA, PILAR JAEN, RUTH CAP-
12. Directiva 90/269/CEE privind conditiile minime de sana- natate si securitate referitoare la riscurile ce decurg din Ambientales en la Industria Alimentaria 2008 (Ghid de DEVILA Manual de Coordinacin de Actividades Em-
tate si securitate pentru manipularea manuala a incar- expunerea lucratorilor la agenti fizici (vibratii). Bune Practici dpdv Ambiental in Industria Alimentara - presariales (Manual de Coordonare a Activitatilor Soci-
caturilor in situatiile in care exista un risc pentru lucra- 2008). etatii ).
tori, in special de afectiuni ale spatelui.
24. H.G. nr. 1876/2005 privind cerintele minime de securi-
tate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la 35. PREVALIA CGP, ASEPUR CEIM Guia para la Apli- 45. FRATERNIDAD MUPRESPA Manual de Buenas
13. H.G. nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securi- riscurile generate de vibratii. cacin de los Primeros Auxilios en las Empresas (Ghid Prcticas Factores Psicosociales (Manual de Bune
Practici Factori Psihosociali).
46. IFADO, FEDERAL INSTITUTE FOR OCCUPATIONAL

SAFETY AND HEALTH Prevencin de Trastornos
Musculoesquelticos en el Lugar de Trabajo (Preveni-
rea Afectiunilor Musculo-scheletice la Locul de Munca).
47. AGENCIA EUROPEA PARA LA SEGURIDAD Y LA SA-

LUD EN EL TRABAJO Los Efectos del Ruido en el
Trabajo, 2005 (Efectele Zgomotului la Locul de Munca).
48. FRATERNIDAD MUPRESPA - Manual de Prevencin

de Riesgos Laborales Trabajo en Altura Avanzado,
2006 (Manual de Prevenire a Riscurilor Profesionale
Lucrul la Inaltime).
49. OSALAN Legislacin sobre Seguridad y Salud en el

Trabajo, 2011 (Legislatie in ceea ce Priveste Securita-
tea si Sanatatea in Munca).
50. ACHS Consecuencias de la Exposicin al Polvo de

Harina, 2010 (Consecintele Expunerii la Praful de Fai-
na).
51. ACHS Riesgos en Panaderias I, 2010 (Riscuri Speci-

fice Panificatiei I).
52. ACHS Riesgos en Panaderias II, 2010 (Riscuri Speci-

fice Panificatiei II).
53. OSALAN Manual para la Implantacin de un Plan de

PRL en la Empresa, 2006 (Manual pentru Implementa-
rea unui Plan de SSM in Societate).
54. UNIVERSIDAD POLITECNICA DE VALENCIA Tra-

bajo en Espacios Confinados, 2008 (Lucrul in Spatii
Inchise).
55. ELISEO FERRER MUNOZ - Manual de Coordinacin

de Actividades Empresariales, 2007 (Manual de Coor-
donare a Activitatilor Societatii).
56. FRATERNIDAD MUPRESPA Guia Prctica para la

Elaboracin del Plan de Movilidad (Ghid Practic pentru
Elaborarea unui Plan de Mobilitate).
57. WASHINGTON DEPARTMENT OF LABOR AND IN-

DUSTRIES Successful Strategies in the Food Pro-
cessing Industry, 2001 (Strategii de Succes in Industria
de Prelucrare a Alimentelor).
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria
alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca
Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii
Europene sau a Guvernului Romaniei.
2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro
88 Manual de bune practici in industria moraritului si a panificatiei

Manual de Bune Practici in Industria Moraritului Si Panificatiei PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de Bune Practici in Industria Moraritului Si Panificatiei PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de bune practici in industria moraritului si a panificatiei 1

I. Cadrul legislativ al domeniului Securitatii si Sanatatii Muncii in Romania.

II. Masuri generale de prevenire 18

III. Medicina Muncii. Supravegherea Sanatatii Lucratorilor 21

V. ACTIUNI IN CAZ DE URGENTA 26

VI. PRIMUL AJUTOR 27

Manualul are intentia de a transforma prevenirea riscurilor

SI SANATATII MUNCII maniei si Codului Muncii referitoare la securitatea si sana-

recunoaste, desemneaza, notifica si supraveghea- 3. Inspectia Muncii reprezinta autoritatea compe-

II. MASURI GENERALE

Conform legislatiei co- Caderi de la acelasi nivel

SUPRAVEGHEREA SANATATII Supravegherea sanatatii, desi este o activitate care apar-

Definitie nire si protectie la nivelul intreprinderii si/ b) - examen coprobacteriologic

la reluarea activitatii dupa accident de

b) Gratuite si obligatorii. 9. Planul de Actiune in Caz de Urgenta:

Dimensiuni si spatii de lucru insificiente.

Iluminatul insuficient in zonele de trecere.

Permiterea accesului mijloacelor de transport si manipulat murdare.

Impiedicarea de materiale, echipamente de lucru, etc.

Existenta unor suprafete alunecoase datorita prafului acumulat pe podele.

Lipsa ordinii la locul de munca poate determina depozitarea temporara neautorizata

C. RISCURI DERIVATE DIN EXPLOATAREA UTILAJELOR

c) Ambele raspunsuri sunt corecte.

a) Nu se produc de obicei accidente grave.

b) De personal special desemnat si autorizat;

a) Este foarte ridicat.

Riscurile derivate din conditiile de

Scaderea randamentului, dimunuarea nivelului de

Ambalare, divizare-taiere, formarea pieselor, feliere. Instalarea de carcase izolante fon-

MORARIT: Semnalizarea obligativitatii utilizarii echipamen-

Ambalare, impachetare si etichetare mecanizata.

Paletizare mecanizata, depozitare si incarcare me-

Masuri preventive pentru riscurile ce rezulta din

La momentul achizitiei utilajelor este esential sa se aiba in

Locurile de munca si sarcinile de munca expuse aces-

La momentul achizitionarii utilajelor este

Lucrul prin rotatie in cazul muncitorilor care

Izolarea termica corespunzatoare a incintelor. munca, silozurilor, echipamentelor de munca si a

Incarcare si descarcare. SI/SAU COROZIVE Mentenanta, dezinfectare si curatenie la locul de

MODULUL 2 Pozitiile pe care sunt obligati muncitorii din sectorul morar-

Notiuni privind riscurile specifice

SI PSIHOSOCIALE Respectarea HG nr. 1051/2006 privind cerintele min-

Originea riscului Stabilirea rotatiei de personal in activitatile

DE PROCESE DE PRODUCTIE latie la caracteristicile cailor de circulatie si la condi-

46. IFADO, FEDERAL INSTITUTE FOR OCCUPATIONAL

47. AGENCIA EUROPEA PARA LA SEGURIDAD Y LA SA-

48. FRATERNIDAD MUPRESPA - Manual de Prevencin

49. OSALAN Legislacin sobre Seguridad y Salud en el

50. ACHS Consecuencias de la Exposicin al Polvo de

51. ACHS Riesgos en Panaderias I, 2010 (Riscuri Speci-

52. ACHS Riesgos en Panaderias II, 2010 (Riscuri Speci-

53. OSALAN Manual para la Implantacin de un Plan de

54. UNIVERSIDAD POLITECNICA DE VALENCIA Tra-

55. ELISEO FERRER MUNOZ - Manual de Coordinacin

56. FRATERNIDAD MUPRESPA Guia Prctica para la

57. WASHINGTON DEPARTMENT OF LABOR AND IN-

2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro

88 Manual de bune practici in industria moraritului si a panificatiei

S-ar putea să vă placă și