POSTBELICA

PERIOADA

Romanulpostbelic:,,Moromelii"de Marin Preda

l. Tema;i viziuneadesprelume

CepaTtext
Pregdtit d"eproza scurti din volumul de debut ,,intdlnirea din pdmfrnturi" (7948), prr-
mul roman scris de Marin Preda, ,,Moromefii", este alcXfuit din doud volume, publica-
te la doisprezece ani distanfd: in 7955,volumul I, iar in7957, volumul al Il-lea.
I " ?meadrarsar*ffianufruifc?tr-etipol*gie, tntr-un curent rulturaN/!iterar,intr-c orientare
teffifttE{S
r Tipologie noui: Degi problematica qi modalitdfile de exprimare artisticd ale celor
doud volume diferi, romanul este unitar deoarece reconstituie imaginea satului ro-
mAnesc in perioade de criz6..
I Curentul literar in care se incadreazd este realismul postbelic (neorealism); marchea-
zd sfArgitul romanului doric.
I Perspectiva naratorului obiectiv (relateazi intAmpldrile la persoana a III-a) se comple-
teazl.prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I, gi Niculae, in volumul
al Il-lea) qi a informatorilor. Efectul este limitarea omniscientei.
2. Temele romanului
I Tema centrald este destrdmarea - simbolicd pentru gospoddria lirdneascd tradiliona-
l5 * a unei familii de lXrani dintr-un sat din Cdmpia Dunirii, SiliEtea-Gumeqti. Roman
al unei familii, ,,Moromefii" este qi o fresci a viefii rurale dinaintea 9i de dupd cel
de-al Doilea Rizboi Mondial. O altd temd este criza comunicdrii.
I Tema timpului ,,viclean", ,,neribddtor", a relaliei dintre individ qi istorie nuanleazd
tema sociali.
I Scene simbolice: cina, tdierea salcAmului.
3. Elemente de structuri pi de compozilie
r Tehnica narativi folositi este cea a decupajului.
r Relalii temporale;i spafiale: Primul volum are trei pirfi, cu o acfiune concentratd,
care se desfiqoari pe parcursul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea
Rdzboi Mondial.
I Simetria incipit - final este datd de cele dou6 referiri la tema timpului.
r Conflicte: Un triplu conflict va destrdma familia lui Moromete: dezacordul dintre tati
gi cei trei fii ai sXi din prima cdsdtorie, conflictul dintre Moromete Ei Catrina, solia lui, gi a \
conflictul lui Moromete cu sora sa, Guica. Conflictul secundar din primul volum, dintre \ 3
Ilie Moromete qi fiul cel mic, Niculae, trece pe primul plan in volumul al doilea. =
I Acliunea primului volum este structuratd pe mai mulie planuri narative. in prim-plan (u
d

t l
se afld Moromefii, o familie numeroasS, mdcinatd de nemulgumiri mocnite. Planurile o
secundare completeazd acliunea romanului, conferindu-i caracterul de fresci social5. hr
t Secvenlele narative precum scena cinei, a tdierii salcAmului, dar gi scenele in care 5
g
sunt prezentate aspecte din viafa colectivitdlii se constituie intr-o adeviratd mono-
grafie a satului: hora, c5luqul, intAlnirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea qr
s
gcolar6, secerigul, treierigul. a.
 t in volumul al doilea,structuratin cincipirfi, seprezintXviala rurald dintr-o perioadd
ce se intinde pe un sfert de veac,de la inceputul anului L938,pAnd spre sfArgitullui l. Eseupr
7962. dintr-unI
r Construcliapersonajelor:llie Moromete esteun personajexponenliaf al cdrui destin
estereprezentativpentru moarteaunei lumi; ,,celdin urmdfdran" (dupi flrm a fost nu-
mit de N. Manolescu)reprezintdconcepfiatradifionaldfafd de pdmAntgi de familie. Context
4" &pinie Pregdtit de proza ,
(1948)- nuvelele ,,Di
Romanul surprinde iluzia protagonistului cd viafa iqi poate continua cursul in tiparele
schila ,,Salcilmul" -;
tradifionale,in timp ce istoria modificd relafiile din viafa de familie gi din comunitatea
rural5. roman scris de l\lar.
publicate la doisprez
{mncIcjsi* al ll-lea.
,,Moromefii" esteun roman al derurahzdrii satului. Criza ordinii socialese reflecti in 1. Evidenfierea e
crizavalorilor morale, in criza unei familii qi in criza comunicdrii.
nului studiat ir
onientare tern,
Deqi modalitahle .
diferi, romanul este
in perioade de crrzA,
al IV-lea qi al Vl-lea ,
litdtilor qi ale institu:
pologie noud in prt-'z
Ca formuld estet
postbelic (neorealisr
datd de criticul liter.:
Perspectivanarat,
aIlI-a, se completeaz
gi Nicula, h volum'-
martori ai evenimen:
exemplu, al lui Parrz
iefi, la Bucureqti).Efc
2. llustrareaterr
comentate
Titlul romanulur .
tru gospodiria larane
Dundrii, Siligtea-Gur
.k transform5rile din sa:
i
hr
d qi o fresci a vietii mr.:
\U O alti temi este cr
q, -
ra romete si familia s.r.
q, dintre individ si istr.r
\r
\U Existi in primul r
F
Q simbolice pentru ten'
qT Scenacinei pare cl
\r
A. le. condusd de un tat
l l. Eseuprivind tema 9iviziuneadesprelume

I {
dintr-unromanPostbelic

Context

II
-'regdtit de prozascurtd din volumul de debut ,,intklnirea din^pdmhnt.uri"
;S1- nuvelele ,,Dimineafd de inrnd", ,,O adunare linigtitd", ,,In ceatd" sau
'.Ia
,,Salcdmul" - care prefigur eazdmotive, intAmpliri 9i personaje,primul
r',nfl SCfisde Marin Pieda, ,,Moromefii", este alcdtuit din doui volume,
:.licatela doisprezeceani distan(d:in 1955,volumul I, iar in7967, volumul
I-lea.
't Evidenfierea a douf,trSsituri carefac posibilt ?neadrarea roma-
.
intr-o
nului studiatintr-s tipologie,intr-un curentcultural/literar,

I
orientanetematicfr
Degi modalitdfile de exprimare artisticd qi problematica celor doud volume
eri, romanul este unitar, deoarecereconstituie imaginea satului romAnest- m
:.erioade de crrz6.,in preajma celui de-al Doilea Rizboi Mondial (deceniile
It'-l"u gi al Vl-lea). Sunt inregistrate transformdrile viefii rurale, ale menta- ti,pakgiz

I
.itilor qi ale institufiilor, de-a lungul unui sfert de secol, qi se impune o tt- natti
lcrgienoud inproza romAneascd.
Ci formul; eitetica, proza \ui Marin Preda se incadreazl. in realismuL curp*
stbelic (neorealism) gi marcheazd sfArqitul romanului doric, denumire Ujp"4n'\'
..tade criticul literar Nicolae Manolescu romanului tradifional.
Perspectivanaratorului obiectiv, care relateazdintAmplirile la persoana
lil-a, r" .o*pleteazdprin aceeaa reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I,
. \iculae, in volumul al Il-lea), ca si prin aceea a informatorilor (personaje - pmt T:zc/*a.
-.rrtori ai evenimentelor, pe care le relateaz6, ulterior altora, cum este, de uvnti*d.
remplu, al lui Parizianu care povestegte despre vizita lui Moromete la b5-
-:i, la Bucurepti). Efectul este limitarea omniscien[ei'
2. llustrareatemei romanuluiprin dor,l$episoade/citatelsecvenfe
connentate
-
Titlul romanului evide nltazd,tema centrali: destrimarea simbolicd pen-
r-Lrgospodlria farineascd tradifionald - a unei familii dintr-un sat din CAmpia
rLrrierii, Siligtea-Gumegti. Evolufia qi crrza familiei sunt simbolice pentru
::ansformbrile din satul romAnesc al vremii. Astfel cb romanul unei familii este
-r o frescd a vielii rurale dinaintea gi de dupd cel de-al Doilea Rdzboi Mondial.
O altd temd este criza comunicirii, absenfa unui dialog real intre Ilie Mo-
-r)metesi familia sa. Tema timpulut ,,uiclenn",nerdbddtor, a raportului tragic
lintre individ gi istorie nuanfeaz6,tema socialS.
Existd in primul volum al romanului Moromefii cAteva secvenfenarative azsxnle
-imbolice pentru tema destrimdrii familiei. na,aatfue
Scenacinei pare a surprinde un moment din existenla familiei tradi[iona- timfn{i^ct-
le, condusd de un tatd autoritat, dar ,,semnele" din text dezviluie conflictele

231
 mocnite. Ilie Moromete domind o familie numeroasi, formatd din copii pro- rdbddtor reprezinta
venifi din doui cdsdtorii, invrdjbiti din cavza averii. Asezarea in jurul mesei mentele petrecute r
prefigureazd iminenta destrdmare a familiei: ,,Cei trei frali uitregi, Paraschia, Un triplu contli.:
Nila si Achim, stdteausprepnrteadinnfarnn tindei, cn si cLndar fi fost gntn in orice despre dezacorclul .
clipd sd sesconlede ln mnsdsi sd pleceafnrd". Catrina este intoarsd spre oalele cu chiv, Nild qi Achinr
mAncare, semn cd ea se ocupd de gospodirie. Ilinca, Tita qi Niculae, copiii ei, Fiii cei mari isi disp:
stau lAngd mamd, de cealaltd parte a mesei fafd de frafii lor vitregi, de ura seleeconomiei rur;^
cdrora parci incearcd sd se protejeze.Moromete incearcXsd pdstrezeechilibrul Cel de-al doilea '
in familie, cu autoritate: ,,NumaiMorornetestdteapnrcddensuprntuturor. Locul lui Moromete vAnduse '
era pragul celeide-ndounoddi,de pe cnreeI stdpdneau priuirea pefiecare." in schimb, trecerea c
O alti secvent5epicd avAnd valoare simbolici este aceeaa tdierii salcAmu- mama vitregd, Nlor,
lui. Ilie Moromete este nevoit sd taie salcAmul pentru a achita o parte din 26, femeia simte ,,;:
datoriile familiei, find a vinde pimAnt sau oi. De aceea,rdspunsul lui la intre- pii" , gbsindu-siinrt:
barea lui Nili, care vrea sd gtie de ce taie salcAmul, pare indreptdtit: ,,Casd se volum, cAnd Catrir.,
mire proqtii!" si de propunerea f;.
Tdierea salcAmului, duminicd in zori, in timp ce in cimitir femeile iqi plAng Al treilea cont-lic
morfii, prefigureazd destrdmarea familiei, prdbugirea satului tradilional, risi- fi dorit ca fratele rar
ffii^elna
pirea iluziilor lui Moromete: ,,Grddina,caii, Moromete insuqi nrdtau bicisnici". in felul acesta,ea ar
a,ulxnrrw,hri
Apar ciorile, ca niqte semne rdu prevestitoare, iar mama, care qtie sd citeascdin crestereacopiilor. p,
astfel de lucruri un curs al vremii viitoare, e frdmAntatd de gAnduri intunecate. recdsdtorisegi ca i:.
Lumea Moromefilor se desacralizeazd.Odatd distrus arborele sacru, ,,axis ura impotriva lui, p,
mundi" , ce std de veghe la ordinea lumii, a microcosmosului rural si familial, romete.
haosul se instaleazd treptat. Un alt conflict. .
Niculae. Copilul is:
3. Prezentarea a patru elemente de structuri pi de compozigie ale
care trebuie sa pl;;
textului narativ, semnificative pentru tema gi viziunea despre
aduce niciun ,,ltt,;:-
lume din romanul studiat {rle exemplu: actiune, conf}ict, relatii desprinde treptat ;.
tetnporale gi spaliale, incipit, final, tehnici naratir.'e,perspectivd mul plan, pntru ;.:
narativS,registrestilistice,limbajul personajelor: etc") Ilie Moromete ilr-rs
tnhnini Compozifiaprimului volum utlhzeazdtehnicadecupajuluigi accelerarea pistreze pimAntu I
gradatda timpului narafiunii. Volumul estestructuratin trei pdrfi, cu o acfi- lui, al mentalitatii c
^PW une concentratd,care se desflgoari pe parcursul verii, cu trei ani inaintea Acliunea primu '
tnm4urhafe. izbucnirii celui de-alDoilea RdzboiMondial. In prim-plan se :
a* n'7ta$a/n Prima parte, care prezintd intAmplSri petrecutede sAmbitd searapAnd [umiri mocnite. T::
duminicd noaptea,confine scenecare ilustreazd monografic viafa rurald: cu preful unui trai :
cina,tdiereasalcAmului,intAlnireaduminicalddin poianalui Iocan,hora s.a. tilor. Fiii cei mari :
ulmprryilie independenla ecor
Parteaa doua se deruleaz6,pe parcursul a doud sipthmAni,incepAndcu
PLimahi, mamei lor, Ilie \lor
wililnl
plecarealui Achim cu oile, la BucureEti.
Parteaa treia, de la secerigpAndla sfArgitulverii, seincheiecu fuga celor copii: Tita, Ilinca sr l
doi fii ai lui Morometela Bucureqti. reclitd Cuica, cei tr.
Simetriacompozifionaldestedati de celedoud referiri la tema timpului, miliei. Ei intentione
in incipit gi in paragrafulfinal al volumului. La inceput,pare ingiduitor, ,,se face un rost. i. u.".,
tim^et/Lin, parecd timpulaaeacu
oameniinesflrqitdrdbdare;ain{asescurgeaaicifdrd conflicte la bancd qi al cdror .
inaLpiL{innf. pensabili pentru m r
mari", pentru ca enunful din finalul volumului, ,,timpulnu maiaaeardbdnre"
sd modifice imaginea timpului, care devine necrutitor. Imaginea timpului capital pentru a ince
celor trei bdieti urm.

232
 :-abddtor reprezinti doar o iluzie a lui Ilie Moromete, contrazisd de evenl-
'rentele petrecute pe parcursul romanului.
Un triplu confliit va destrdma familia lui Moromete. Este vorba mai intAi thi$IlL
Jespre dezacordul dintre tati qi cei trei fii ai sii din prima cdsdtorie, Paras- cnn$Ii&
-lriv, Nil; gi Achim, tzvorit dintr-o modalitate diferitd de a in{elege lumea'

I iriii cei mari iqi dispreluiesc tatdl fiindci nu gtie sd transforme in bani produ-
-ele economiei rurale, precum vecinul Tudor Bdlosu.
Cel de-al doilea .onfli.t izbucneqte intre Moromete 9i Catrina, sofia lui.
\ Ioromete vAnduse in timpul seceteiun pogon din lotul sofiei, promi{Andu-i,
rr schimb, trecerea caseipe numele ei. De teama fiilor celor mari care iqi urau
.nama vitregd, Moromete amAnd indeplinirea promisiunii. Din aceastdcau-
:a, femeia simte ,,cLtn7 i se strecoardin inimd nepdsnrea si sila de bdrbatqi de co-
,ti" , gdsindu-qiinifial refugiul in biseri c6.Crrza se instituie in cel de-al doilea
,,'.rluir, cAnd Catrina il pirdsegle pe Ilie, dupd ce afld de vizita lui la Bucureqti
-r de propunerea ficutd fiilor. Instrlinarea este definitivd.
Al treilea conflict se desfdgoari intre Moromete gi sora lui, Guica, care qi-ar
-i dorit ca fratele rimas viduv sd nu se mai cdsitoreascd pentru a doua oard.
I1 felul acesta,ea ar fi rdmas in casa fratelui, sd se ocupe de gospoddrie 9i de
:regtereacopiilor, pentru a nu fi singurd la bdtrAnefe.Faptul ci Moromete se
:.ecdsitorisegi ci iqi construise o casi departe de gospoddria ei ii aprinsese
,rra impotriva lui, pe care femeia o transmite celor trei fii mai mari ai lui Mo-
:omete.
Un alt conflict, secundar, este acela dintre Ilie Moromete 9i fiul cel mic,
\iculae. Copilul igi doreqte cu ardoare s5 mearg5 la qcoal5,in timp ce tatdl,
;are trebuig si pliteascd taxele, il ironiz eazd sau susline cX inv5ldtura nu enn4fuInl
.rduce niciun ,,beneficiLt" . Perrtru a-qi realiza dorinla de a studia, b5iatul se dzamdnl,
Jesprinde treptat de familie. in volumul al doilea, acest conflict trece pe pri-
mui plan, p"ntr.r ci tat5l qi fiul reprezint5, doud mentalit5li diferite. Astfel,
Ilie Moromete ilustreazd mentalitatea tdranului tradilional care vrea sd-9i
r-ristrezepimAntul, in vreme ce Niculae devine un susfindtor al comunismu-
iui, al mentalitd{ii colectiviste impuse de stat.
Ac{iunea primului volum este structuratd pe mai multe planuri_narative.
in prim-piun se afl5 Moromefii, o familie numeroas5, mdcinatd de nemul- lrAmilili
wfuttt
:umiri *o.rrit". Jdran de mijloc, Ilie Moromete incearcd sd pdstreze intreg,
:u preful unui trai modest, pimAntul familiei sale, pentru a-l l6sa apoi bdie-
tilor. Fiii cei mari ai lui IIie Moromete, Paraschiv, Nild 9i Achim iEi doresc
rirdependenfa economicd. Ei se simt nedreptdfi(i pentru cd, dupd moartea
rnamei 1or,Ilie Moromete s-a insurat cu altd femeie, Catrina, 9i cd are incd trei p/Lhni4wrill
copii: Tita, Ilinca gi Niculae. indemnafi de sora lui Ilie, Maria Moromete, po- 'PInn
..ilitd Guica, cei trei bdieli pun la cale un plan distrugdtor pentru restul fa- nntLcliiL

l miliei. Ei intenf toneaz6.sd plece la Bucuregti, fdri gtirea familiei, pentru a-$i
iace un rost. in acestscop, ei vor si ia oile, cumpdrate printr-un imprumut de
la bancd gi al cdror lapte constituie principala hrand a familiei, 9i caii, indis-
pensabili pentru munca la cAmp. Din vAnzarea oilor gi a cailor ar obline un
capital p"ntt.t a incepe via(a la oraq. Datoria la bancd nefiind achitati, planul
."io, trei b;ie1i urmeaz[ a da o grea loviturd familiei. Achim ii propune tat5lui
233
 sd-l lase sd plece cu oile la Bucuregti, si le pasci la marginea orasului gi si care avea un mlc mag
vAndd laptele si brAnza la un pret mai bun in capitald. Moromete se lasd con- ciliere a tatdlui. NIai :
vins de utilitatea acestui plan, amAnd achitarea datoriei la bancd si vinde o trina il pdrdsegtepe \
parte din lotul familiei pentru a-gi putea pldti impozitul pe pam dnt (,,foncii- prima cisitorie. Dest
ren"). Insd Achim vinde oile la Bucuresti gi agteaptd venirea fratilor. Dupi Fetelese cdsltorsC.ti
amAndrile generate de refuzul lui NilS de a-gi ldsa tatil singur in preajma sotul Titei, degi scap'
seceriqului, cei doi fug cu caii gi cu o parte din zestrea surorilor. Moromete Paralel cu procesL
este nevoit sd vAndd din nou o parte din pdmAnt pentru a-qi reface gospodd- trimarea satului tra.
ria, pentru a pldti impozitul, rata la bancd qi taxele de gcolarizare ale lui Ni- incetausd iasantfiti ,::
culae, fiul cel mic. Fiul cel mic, Nicr.r
Planurile secundare completeazd actiunea romanului, conferindu-i carac- te. El devine adeptr-
,frf#whi
terul de frescd sociald:boala lui Bofoghind, revolta tdranului slrac lugurlary noua dogmi socialrs
rnqat*rc
familia lui Tudor Bilosu, dragostea dintre Polina si Biricd, discufiile din po- fruntdri intre doua c
ienu&"da/12..
iana lui locan, rolul institufiilor gi al autoritdfilor in satul interbelic. pfuteazd.din ce in cr
Scenelein care sunt prezentate aspectedin viafa colectivitdfii se constituie este trimis la o scoal
intr-o adevirati monografie a satului: hora, cdlugul, intAlnirile duminicale ,,jttde{eand" . EI tret.'u
din poiana lui locan, serbarea gcolarX,secerisul, treieriqul. colective de munca ,.
ttx.ne din Unul dintre cele mai ilustrative episoade pentru viala rurali este seceri- o agitafie agresiva ir'
u{rfo qul. Este infdqiqatdintr-o manierd originald (prin inregistrarea si acumularea la marginea satului. I
c*Irctixilnfii de detalii ale existen{ei familiale fdrdneqti) o realitate arhetipald; miqcdrile, pusS la cale de optrr:
gesturile, pregdtirea gi plecarea la cAmp se integreazd unui ritual strivechi. este destituit, se retr.:
Seceriqule trlit in acelaqifel de intregul sat,intr-un ceremonial specific colec- tArziu inginer hortic'
tivitdfii arhaice. Pe de altd parte, I.
In volumul al doilea, structurat in cinci pdrli, se prezinti viata rurald din- iubire tdrzie cu Fic.r
tr-o perioadd de un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pAni spre indrdgostitd de el. .\:
sfArgitul anului 7962.Prin tehnica rezumativ5, evenimentele sunt selec{iona- candidatura lui Jug'.;
te, unele fapte gi perioade de timp sunt eliminate (elipsa), timpul narafiunii ca acestasd tempere;
cunoaste reveniri (alternan{a).Acfiunea romanului se concentreaz| asupra a Ilie Moromete es:
aL &'itee ?,afe
doud momente istorice semnificative: Reforma Agrar5 din 1945, cu preface- pentru faptul cd, prip
atnwhawt in
rile pe care ea le aduce gi transformarea,,socialistS" aagriculturii, dupd 7949, a fost gregit gi ci tar
o*wig?W
perceputd ca un fenomen abuziv. O istorie noud, tulbure gi violentd, trans- monologul sdu, arlre
formd radical structurile de viafi qi de gAndire ale {dranilor. Satul tradilional ie, Moromete sapi r-r
intrd intr-un ireversibil proces de disolufie. se scurgd,,tar in alta t
Vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusd, fiind inlocuitd de o alta, tru destinul lirininr:
lipsiti de glorie. Autoritatea lui in sat se diminue a26,,iar unitatea distrusi a pentru ci scoate in ,
familiei nu se reface. Ceilalfi tdrani igi schimbd atitudinea fafi de Ilie Moro- neEti,in contextul tr,
mete. Fogtii prieteni au murit sau l-au pdrisit, iar cei noi ii par mediocri. sonajului este critrc.
Cu toate acestea,in familia lui Moromete continud vrajba. Guica moare, anularea unei clases
fdri ca rela{iile cu fratele siu sd se schimbe, iar acestanu se duce nici la in- a unui cod striveclt:
mormAntarea ei. Moromete se stir.
Moromete se apuci de negof, treburile ii merg bine, cAgtigdbani frumosi, tdcere.
dar il retrage pe Niculae de la gcoaldpe motiv cd studiile biiatului nu-i aduc Romanul se inche
niciun ,,beneficitt."Toatd energia tatilui se concentreazl.in incercarea de a-i qi este cdsdtorit CUt-rl
aduce acasd pe biiefii fugari. De aceea cumplrd la loc pdmAnturile vAndute ge asistenti medica.
odinioard gi pleacd la Bucureqti pentru a-i convinge sd revind in sat. Paraschiv, sora lui, cd Moronre:
care lucra acum ca sudor la tramvaie, Nild, ca portar la un bloc, qi Achim, lul romanului, tatai :

234
 de recon-
-'.,ireavea un mic magazin d'eCottsumnlimentnr, tesping incercarea
de propunerea f5cut5 fiilor, Ca-
.liere a tatdlui. Mai inult decat atat, afland

ffi ,irra il pdrdseEtepe Moromete qi se duce sd locuiascd la Alboaica, fata ei din

lui Nile in rdzboi'
--rima cdsitorie. Destrdmarea familiei continud cu moartea
::,-,tele se cisdtoresc, dar familia Moromete Pare atinsd de un blestem, fiindcd
-otul Titei, deqi scapi din rizboi, moare intr-un accident stupid in sat'
ptezentati des-
,irB6lxd
Paralel cu proceiul de disolu{ie a familiei Moromete, este
din csre nu mni
:ramarea satului tradifional, care devine ,,0 groapdfdro fund,
iii

,rcetnusd ictsdatili necunosctrti."

tii Fiul cel mic, Niicula", repr:ezinti in roman mentalitatea impusi,
colectivis-
cum crede cI este
,i. El devine adeptul ,,r,nri noi religii a binelui si n rdului" ,
.-t)uo dogmd socialistd. Discufile iintre tatd-qi n., au semnificatia unei con- dituLr]]t'in'
rli se inde- {nmirtui
-:.r-rntdri intre doud concep(ii de viafd, intre doud civilizafii. Niculae
ll .--arteazddin ce in ce mai mult de tatdl sdu. se inscrie in Partidul Comunist, llbn*wln
cu o sarcina de la
,,.t" tri*is la o gcoala pentru activigti si se intoarce in sat
;rttietennd". Eltrebuie sd supravegheze buna funclionare a primelor ttli: dz,thwma,+xa
stat)' Dar se iscd t^ttil*
--trlectived,emuncd (strAng"i"u coielor 9i predarea lor cdtre
, agitatie agresivi in timp"ul cdreia un sdtean moare inecat in apele rAului !" t,tarU"ttt
in fesdtura de intrigi
,a marginea satului. Ideaiirt, s" orientea 26,cudificultate
._.usira cale de oportuniEtii de profesie. Aqa cd activistul Niculae Moromete
qi ajunge mai
.r," J"rrituit, se ietrage din viaqa politici, iEi continud studiile
: ar ziu inginer horticol.
pe de"altd parte, Ilie Moromete iqi pierdeprestigiul de altidatd. TrdieEteo
a fost toatd viafa
ubire tdrzte cu Fica, sora mai mici a fostei lui sofii, care
a satului, sprijinind
:.drigostitd de el. Apoi se implicb,in,viala social-politicd
Popular, pentru
;andidatura lui Jugurlan in funclia de pregedinte al sfatului
ca acestasi tempereze acliunea de colect.tzare.
din ttrmd ldran" ::y:
Ilie Moromete este numit de criticul N. Manolescu ,,cel
ultima clipa, nu accepti ideea cr rostul lui in lume Pnnatna4*:
F)entru faptul cd, pAnd in in acest sens'
U4
.r fost gregit Ei cd ldranul trebuie ,)sddispard". Este ilustrativ,
in timp ce' Pe ploa-
rnonologul sdu, adresat unui Personaj imagin ar, Bdznae,
pentru ca apa sd
ie, Moromete sapi un gan! in iurul girei de paie din gridin6
hotdrAtoare pen-
," ,..rrge, iar in alt5,parte a satului se pun li cale schimbiri
trudestinul!drdnimii.Mono1ogu1estesemnificativinansamb1u1romanu1ui
clasei tall
pentru cd scoate in evidenfd c6nsecin[ele nefaste ale disparifiei WX*
Atitudinea Per-
negti, in contextul transformf,rilor socialiste ale agriculturii.
utopic' pe
sonajului este criticd fafd de noua societate, care se intemet'azd
unei civilizafii
anularea unei clase sociale, ldrdnimea, adicd pe distrugerea Ei
a unui cod stravechi de comportament Ei inlelepciune.
in singurdtate 9i
Moromete se stinge incet, tr5indu-Ei ultimii ani de via!6
tdcere.
inginer horticol
Romanul se incheie zece ani mai tdrztu.Niculae a devenit
Fantani, care ajun-
si este cis[torit cu o fatS din sat, Mirioara, fiica lui Adam
afld d:
ge asistentd medicalS,.La inmormAntarea tatdlui, Niculae Ju.Ilinca'
Moromete se stinsese incet, fdrd afi suferit de vreo boald' In fina-
sora lui, cd
lul romanului, tatil 9i fiul se impacd in visul bdiatului'
235

1i1 r,i;
 4. ffixprlmars& qxmsl*pinii despre rmodu$fm cmres* n*frect$ m *dee sau
tema $mr*nruamu$ postbelic studiat Roman
Consider cd romanul ,,Moromelii" surprinde dramatica iluzie a protago- ll. Partic
nistului ci viala isi poate continua cursul in tiparele tradilionale, in timp ce
istoria modifici rela{iile de la nivelul viefii de familie qi de la nivelul comu-
nitdfii rurale, schimbAnd chiar rostul celei mai vechi gi mai numeroase clase, fr*r'atext
tdrdnimea. Preg5tit de proza sc
Viziunea despre lume se contureazd in roman mai ales prin perspectiva mul roman scris de
Personajului Ilie Moromete asupra viefii qi a intAmplirilor, personaj princi- te la doisprezece an
pal gi reflector al evenimentelor prezentate. In volumul al doilea, Niculae t" Hlent ent *de st r u
devine reflector al mentahtefli colectiviste, al lumii de dupd rdzboi. rea per s*najului din

fi*ne ila*x$e il Tema centrala est.

ld - a unei familii ,
,,Morometii" este un roman al deruralizirlisatului, incadrAndu-se cu o vizi- al unei familii, .\
une aparte in tematica rural5, reprezentati in literatura interbelicd prin roma- de-al Doilea Razb
nele lui Liviu Rebreanu si Mihail Sadoveanu.Romanul lui Marin Preda aduce vid qi istorie nLrar
in prim-plan conditia tdranului in istorie, la confluenfa dintre doud epoci: cea I Perspectiva naratr
de dinainte gi cea de dupd al Doilea Rdzboi Mondial . Criza ordinii sociale se pleteazd prin acee
reflecti in criza valorilor morale, in criza unei familii, in criza comunicirii. al Il-lea) si a infon
I Tehnica narativi
in volumul al doi
r Relalii temporale
care se desi5goar
Rdzboi Mondial .
dintr-o perioadi
lui1962.
I Simetria incipit -
r Conflicte: Un trip
gi cei trei fii ai sdi r
conflictul lui lv{or
Ilie Moromete gi i

2. Statutul social,p:
f llie Moromete es
lumi; ,,celdin un'
tradilionald fata i
3 . I lust r ar eat r isdt u
sau prin citate com(
r in primul volum
disimularea, iron
r in volumul al do
de altddati, autr-
teni au murit sau

236
 Romanulpostbelic:,,Moromefii"de Marin Preda
ll. Particularitatide (onstrucliea personaiuluiprincipal

floctt*xt
preg5tit de proza scurti din volumul de debut ,,intklnirea din pdmfrnturi" (1948), pri-
publica-
mul roman scris de Marin Preda, ,,Moromefii", estealcdfuit din doud volume,
te la doisprezece ani distanfi: in 1955, volumul I, tarin7967, volumul al Il-lea'

de structur6 pi de e*rnp*x*{ie a!* romanuitli, servlnifrcatEvepentru reaEiza-

x " ffiflerner.ate
ree perssmalului din rcrnanul stud{mt

f, Tema centrali este destrimarea - simbolicd pentru gospoddria {Srineasci tradiliona-

Roman
ld * a unei familii de ldrani dintr-un sat din CAmpia Dunirii, Siliqtea-Gumeqti.
a viefii rurale dinaintea de dupi cel
al unei familii, ,,Morotnefii" este si o frescd 9i
este criza comunicdrii. Relalia dintre indi-
de-al Doilea Rdzboi Mondial. O altd temi
vid gi istorie nuanleazd tema sociald.
I perspectiva naratorului obiectiv (care relateazi intAmplSrile la Persoana a III-a) se com-
pleteazd prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul | 9i Niculae, in volumul
* n-tea; gi u informatorilor. Efectul este limitalea omniscienfei.
I Tehnica narativi folositd este cea a decupajului, in primul volum, qi cea rezumativd,
in volumul al doilea.
f Relalii temporale;i spaliale: Primul volum are trei pirli, cu o acliune concentratd,
Doilea
.ur" ," desieqoard pe parcursul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al
structurat in cinci pdrli, se prezinti viala rural5
Razboi Mondial. in uojulnul al doilea,
de la inceputul anului 1938, pAnd spre sfArqitul
dintr,o perioadd de un sfert de veac,
lui L962.
t Simetria incipit - final este datd de cele doud referiri la tema timpului. _
r Conflicte: Un triplu conflict va destrdma familia lui Moromete: dezacordul dintre tatd
dintre Moromete gi Catrina, solia lui, 9i
Ei cei trei fii ai siidin prima cdsitorie, conflictul
conflicful lui Moromete cu sora sa, Guica. Conflictul secundar in primul volum, dintre
Ilie Moromete qi fiul cel mic, Niculae, trece pe primul plan in volumul al doilea.

?. Statutul social,psihologic, rnoraletc. al personajuluiales

r llie Moromete este un personaj exponenfial, al cirui destin exprimi moartea unei
lumi; ,,cel din urmd ldran" (dupd cum l-a numit N. Manolescu) reprezintd conceplia
tradi{ionald fali de p5mint gi de familie.
3. llustrarea tris6turilor personajului ales, prin secvenle narative/situafii semnificative
sau prin citate cornentate a\

I tn primul volum, Ilie Moromete este un om respectat in_sat, avAnd drept trislturi fl
3
\-
disimularea, ironia, puterea de a facehazde necaz, spiritul contemplativ, inteligenfa'
r tn volumul al doilea Ilie Moromete intri intr-o zond de umbrd. Igi pierde prestigiul $
r,|
prie-
de altddatd, autoritatea lui in sat se diminueaz6, famllia nu-l mai ascult6, vechii ql
teni au murit sau l-au pdrisit, iar cei noi i se Par mediocri. t
Q
U
F
*
hr
s
a.
 4 " O pinie

Romanul ,,Morotnefii" surprinde dramatica iluzie a protagonistului ci viala igi poate

ll. Eseude
continua cursul in tiparele tradifionale, in timp ce istoria modifici relafiile din familie s: personaj
de la nivelul comunitifii rurale.

emncluxie
Context
Ilie Moromete este un liran atipic, un ldran reflexiv, prin faptul cd are forla interioari
sd conqtientizeze drama sa, a familiei qi a intregii colectivitdfi. Pregdtit de proza ,
::r't'i"(1948),primul rr
: in doud volume, ptrl
,..rin 1967,volumul a
1. llustrarea a pe
r C I m a n u l u i ,s e r
nnanulstudiat
spra{iale,incip,
gislre stilistjct'
Romanul prezinta
: : a d i t i o n a l 5- a u n e l
:legti. Evolu{ia gi criz
:r-rlromAnesc al vrem
:r,rraledinaintea si de
O alti temd este cr
:r)mete gi familia sa.
-ocial5.
Perspectivanaratc
-rIII-a, se completeaz
.i Niculae, in volumu
rrartori ai eveniment
.ui Parizianu vorbes
Efectul este limitarea
+ r
In primul volum
: timpului narafiunii
centratd,care se desf
celui de-al Doilea Raz
p'remai multe planun
meroas6, micinata c
rh redate in secvente n,
\r
s scenatdierii salcAmt
E rririle duminicale dir'
$ in volumul al doil
ta
\r
o tr-o perioadi de un
\U sfArsitul anului 19t'1
IE
\ Simetria compozi
\r
tr la tema timpului, irr
A. pare ingdduitor,,,-ic
 ll. Eseudespreparticularitililede construcliea
personajuluiprincipaldintr-unromanpostbelic

Context
Pregdtit d.e proza scurtd din volumul de debut ,,intfrlnirea din pdmhn-
htri" (1948),primul roman scris de Marin Preda, ,,Moromefii", este alcdtuit
clin doui volume, publicate la doisprezece ani distan!5: in 1.955,volumul I,
iar in 1.967,volumul al Il-lea.
l. llustrarea a patru e lemente de structur6 gi de {onrpozi{le ale
romanului, sernnificative pentru realizarea prsonajului din ro-
manul studiat (cie exernph-r:actinne, conflict, reiatii ternporale qi
spafiatre, incipit, final, tehnici naratir.'el penipectivd ltarativS, re*
gistre stilisticr:, lirnbajul persnnajelor etc.)
Romanul prezintd destrdmarea - simbolicd pentru gospodlria {Srdneascd
tradi{ionald - a unei familii dintr-un sat din CAmpia Dundrii, SiliEtea-Cu-
temn
nregti. Evolulia qi criza familiei sunt simbolice pentru transform5rile din sa-
tul romAnesc al vremii. Astfel cd romanul unei familii este qi o frescd a vielii
rurale dinaintea gi de dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial.
O altd temi este criza comunicdrii, absenfa unui dialog real intre Ilie Mo-
romete si familia sa. Relafia dintre individ gi istorie (timp) nuanfeazd tema
socialS.
Perspectiva naratorului obiectiv, care relateazd intAmpldrile la persoana
a III-a, se completeazdprin aceeaa reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I, yxnd,pu**a
si Niculae, in volumul al Il-lea), ca gi prin aceeaa informatorilor (personaje- rwmtiln,
martori ai evenimentelor, pe care le relateazd ulterior altora; de exemplu, al
lui Parizianu vorbeqte despre vrzrta lui Moromete la bdiefi, la Bucureqti).
Efectul este limitarea omniscienfei.
+ 1
In primul volum, se utiliz eaz6,tehnica decupajului gi accelerareagradati
a timpului narafiunii. Volumul este structurat in trei pirfi, cu o acliune con-
centratd, care se desfSgoari pe parcursul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii tPAAi.i
celui de-al Doilea Rdzboi Mondial. Acfiunea primului volum este structuratd na4,ztilte
familie nu-
Lremai multe planuri narative. In prim-plan se aflh Moromefii, o
rneroasd, micinatd de nemullumiri mocnite. Principalele evenimente sunt
redate in secvenfe narative semnificative pentru via(a familiei: scena cinei,
scenatiierii salcAmului, dar qi pentru viafa colectivitifii: hora, cdluqul, intAl-
rririle duminicale din poiana lui Iocan, serbarea gcolar5,secerigul,treierigul.
in volumul al doilea, structurat in cinci p5rfi, se prezintd viafa rurald din-
tr-o perioadi de un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pAnd spre
sfArqitul anului 1962,prin tehnica rezumativd.
Simetria compozi[ionalI a primului volum este dati de cele doud referiri a,im*tnin in^c,i-
la tema timpului, in incipit qi in paragraful final al volumului. La inceput, p'r-W
pare ingiduitor, ,,separe cd timpul ar)eacu oamenii nesflrqitardbdare;ain{a se

239
 scurgeanicifarn conflictentari", pentru ca enuntul din finalul volumului, ,,tint- lui, pentru ce el este
pul rur mai ttaeardbdare", sd modifice imaginea timpului, care devine necru[5- Moromete este sfatos,
tor. Imaginea timpului ribddtor reprezrntd doar o iluzie a lui Ilie Moromete, trina, care se revolta .1
contrazisd de evenimentele petrecute pe parcursul romanului. Disimularea este tr
Un triplu conflict va destrima familia lui Moromete: dezacordul dintre comedia pe care o joa
tatd gi cei trei fii ai sdi din prima cdsitorie, izvorAt dintr-o modalitate diferita culie de duminica. Itrt
wdLlela
de a infelege lumea, apoi conflictul dintre Moromete qi Catrina, so[ia lui, gi aceptiaar fi invizibili,
conflictul lui Moromete cu sora sa, Guica. si la un Paraschit'inet
Un conflict secundar este acela dintre Ilie Moromete gi fiul cel mic, Nicu- numai dupd ce agent
lae. Copilul igi doreqte cu ardoare sd meargi la gcoal5,in timp ce tatdl, care hotdrigte sA scoataL.a
trebuie sd plSteascdtaxele, il ironizeazd sau sustine cd inv5{5tura nu aduce Ironia, puterea cle .
niciun ,,beneficitt."Perttru a-si realiza dorinfa de a studia, bdiaful se desprin- .r lui Ilie Moromete, i.
de treptat de familie. In volumul al doilea, acestconflict trece pe primul plan, care intArzia sd,vina 1a
pentru cd tatdl gi fiul reprezintd doud mentalitdfi diferite. Astfel, Ilie Moro- ;i te odihneqticd Ttirt'i..
mete ilustreazd mentalitatea fdranului tradifional care vrea s5-gipdstreze pd- atunci cAnd acestaii ir
mAntul, in vreme ce Niculae devine un susfindtor al comunismului, al men- Spirit contemplati'
talitifii colectiviste impuse de stat. tletaqare,ca pe un ni.
2. Precizarea
statutuluisocial,psihologic,moraletc.al perscnajuluiales Moromete vede lume.
ple el descoperi cer'.r
pznamni, Celmai importantpersonajal literaturiilui Marin Preda,Ilie Moromete, si vAndi cereale,\lt:
txrprLrnn@ il are ca model pe Tudor Cdldrasu, tatdl scriitorului, dupd cum mdrturisegte re. insoqindu-l mai ta:
acesta in volumul ,,Imposibila intoarcere": ,,eroul preferat,Moromete,care a rdmAnedezamdgit: ir''
existatin realitate,afost tatdl meLt".Personaj exponenfial, al cdrui destin expri- teancatAniri care-i t'-
mi moartea unei lumi, el reprezintd concepfia tradifional5 fa!5 de pdmAnt gi nimic deosebitd de fe
WilL de familie. Jdran de mijloc, Ilie Moromete incearcd sd pdstreze intreg, cu - aaeociudstul dnr ,1r'.,
de mi4htu
preful unui trai modest, pdmAntul familiei sale, pentru a-l ldsa apoi bdiefilor. Atitudinea fatd de
Criza satului arhaic se reflectd in congtiinta acestui personaj confruntat, contemplafiei. Spre .i.
tragtc, cu legile implacabile ale istoriei, cu timpul nerdbddtor. FrdmAntdrile cd pdmAntul care ins.
fn^An 4e(k*tA,
sale despre soarta ldranilor depinzdnd de roadele pdmAntului, de vreme gi doar sd-l pistreze. Pa
de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexivi. tea de a se gAndi si Ia
3. llustrareatrisfrturilor personajuluiales,prin secventenarativel PdmAntul este ficut s;
situafiisemnificative sauprin citate(omentate familiei qi sd acopere,
Lui Moromete nu-r
Personajul este caracterizatinmod direct de citre narator in debutul capi- poate pistra modul ir
tolului al X-lea din primul volum: ,,Era cu zeceani mqi maredechtCntrinn (con- familiei. De aici si ct-r
diAE,cfa. tingent '911,,
fdcuse rdzboiul) gi acum aaeaaceaailrstd intre tinere[egi bdtrhnele cAgtiggi care cred ca :
candnumai nenorocirisau bucurii mnri mai pot schimbafirea cuiua". vorbd cu prietenii lr-ri
Autocar acterrzarea reahzati in finalul volumului al doilea scoate in evi- si sd vAndd cu un Frre
Mtk&AM,lzAL
den{d libertatea individului, in ciuda constrAngeriloristoriei: ,,Dlmnltle 1...1 Cu toate acestea,\
w& eu totdeaunnam dus o ain{d independentd".
nevasta gi copiii il int.
ea,la*ntsarw
Caracterizarea indirect5, care se desprinde din gesturile, faptele, vorbele sufletul lor, ci ntt tre
indiAze& gi gAndurile personajului, din actiunile la care particip5, dar gi din relatiile cu Degi isi iubegtecoprill,
celelalte personaje, eviden ,tiazdtrdsdturile lui. ei. Ilustrativ6, in aces
In primul volum, Ilie Moromete este un om respectat in sat. Are prieteni, pe miul intAi, cieqitatal, r
udtTv,clat CocoqilS gi Dumitru lui Nae, pentru care opinia lui conteazd, este abonat la
copilulur, crrza de fri*
i,tu4^at ziar. Discufiile despre politicd, in poiana lui
locan, nu incep decAt in prezenfa toate acesteaii prt .i
240
 evenimentele. lrctatta Ui
Frentru cd el este cel care citegte ziarele Ei interpreteaz6,
romete este sfdtos, ii place sd discute, iar acest lucru o deranjeaz6' pe Ca- 9oun
"-A,care se revoltd adesea.
lisimularea este trisdtura lui esenfiald. Semnificativl in acest sens este
-redia pe care o joaci in fa{a agenfilor fiscali, care-i stricaserd pldcuta dis- dia"irrw,hlzn.
. e de duminicd. IntrAnd in curte, trece pe lAngi cei doi agenfi ca qi cum - lxlnte ,,k*
>tia ar fi invi zlbth, strigd la Catrina, despre care qtie cd se afl5 la bisericd, ciiAii"
.t un Paraschiv inexistent. Le spune apoi cd nu are bani, le cere o {igari 9i
:rrai dupi ce agenlii sunt gata s5-i ridice lucrurile din cas5, Moromete se
:irdste sd scoati banii.
fronia, puterea de a facehaz de necaz reprezintd o alti trdsdturi esen(ial5 funia.
.ri Ilie Moromete, iar exemple in acestsens sunt numeroase. Lui Niculae,
r intArzia si vind la masi, ii spune la un moment dat: ,,Teduse;i tn grddind
: otlihnesticd pfrnnaunn stdtuqi!" Lui Nild i se adreseazdla fel de sarcastic,
,.rrci cAnd acestail intreabd de ce taie salcAmul ,,Cnsd se nire pro{iit"
Spririt contemplativ, inteligent gi ironic, Moromete privegte existenta cu a,,1tinifu.(ux't-
:rsare, ca pe un miracol. De pe st5noagapodigtei sau de pe prispa casei, tz.m'platiu,
,rgmete vede lumea cu un ochi pdtrunzdtor; in intAmpl[rile cele mai sim- inteli4znfu,
i/.Lnin
. el descoperd ceva deosebit, o notd inveselitoare. Cdldtorind la munte ca
r.Anddcereale,Moromete povestegtela intoarcere niEte fapte extraordina- dfanoaqe
insofindu-l mai tArziu pe tatdl sdu intr-o cdldtorie asem5ndtoare,Niculae
:rrAnedezamdgit:intAmplirile sunt banale, oamenii lipsifi de farmec/ mun-
tlca tAnird care-l tulburase pe tatdl siu i se pare o fdrancd oarecare, prin dlnkpia {a
:rric deosebit5 de femeile din Siliqtea-Gumegti. ,,Tntdl- noteazd naratorul ru&le
;-.,en ciudatul dar de a aedealucruri carelor Ie scdpnu,pe careei nu Ie aedenu."
Atitudinea fa!5 de pimAnt qi aceeafafi de bani este legatd de acest dar al
ntemplafiei. Spre deosebire de ldranul lui Rebreanu, dornic sX dobAndeas-
alituninen
;. r-rdmAntulcare inseamni demnitate sociald gi uman5, Moromete trebuie
v t v fu,trtd" ffr-
)ar sa-l pasrreze. PdmAntul ii di posibilitatea si fie independent 9i liberta- mnnl4i d"e
r de a se gAndi qi la altceva decAt la ceea ce poate si aducd zi:uade mAine. Aani
.imAntul eite fecut si dea produse, iar produsele sd-i hrineascd pe membrii
,miliei gi si acopere cheltuielile casei.
Lui Moromete nu-i place negusto ria, rar in bani vede adversarii iluziei cd
---ratepdstra modul tradifional de viafd, fundamentat Pe munca pimAntulyi
: rniliei. De aici gi conflictul cu fiii cei mari, care au o dorin!5 nemdsuratl de
rptig si care cred cd tat5l nu face nimic toatd ziua, iqi pierde timpul stAnd de
.,rbd cu prietenii lui, Cocogild gi Dumitru lui Nae, in loc sd meargd la munte
- sd vAndd cu un pre! bun grAul.
Cu toate acestea,Moromete are rluziacd poate comunica in familia lui, cd
-c.\,dst?gi copiii il in[eleg, cd gesturile gi frimAntdrile lui igi gdsescecou gi in
-,rfletul 1or, cd nu trebuie sX le dea explicafii spre a nu-gi qtirbi autoritatea. tale
ailhLhitn/L
)eqi igi iubegte copiii gi le vrea binele, iqi cenzureazl.orice manifestare fafd de
i. Ilustrat:r6., in acest sens, este scena serbdrii Ecolarela care Niculae ia pre- UrlrAe oun&^
:riul intAi, degi tatdl, neinformat, se agtepta sd rdmAnd repetent. Stinghereala ni.dnii ul
-trpilului , criza de friguri care il cuprinde in timp ce incerca sd spun6,o poezte,
{arnifin
-,it" acestea ii prod.uc lui Moromete o emofie puternici, iar gesturile de

241
 ee/\frc,4e{r, mAngAiere sunt schitate cu multd stAngdcie.Lipsa unei reale comunicdri cu si reflector al evenin-
duilfrl&. familia reprezintd cauza dramei lui Moromete. reflector al mentahti
Refractari la modul de existen{doferit de tatdl lor, Paraschiv,Nile gi Achim
trdiesc cu iluzia cd s-ar putea realiza independent. CAnd afld cd fiii lui sunt Conclua*e
hotirAli s5-l pdrdseascd,Moromete trece printr-un zbucium lSuntric ce isi Romanul lui \Ian
pune amprenta asupra chipului sdu: ,,Fnlni sensculisegi seinnegrise,iar in cele la confluenta dintre
cfrteanminttte parcdsesubliase".!6ranul rdmAneinsd lucid qi ironic in discufia pe IncadrAndu-sein ter
care o are cu Scimosu, consiteanul care ii aduce la cunogtin(d planul fiilor sdi. romanele lui Liviu R
Momentul culminant al acestei crize este meditatia de la hotarul lotului tipologie de tdran. Ili
de pdmAnt, cAnd supune lumea unei judecSfi aspre. Monologul interior ilus- faptul cd are forta int
madifa$e treazd,frdmAntdrile sufletegti ale protagonistului. in condifii asemdndtoare, colectivitdfl.
de te &ntert eroul lui Rebreanu, Ion, sdvArseaun gest mistic,
sdrutAnd pimAntul.
in confruntarea finaid, stSpAnir"u d" sine este arma lui Moromete, care
sperd pAnd in ultima clipd ci iqi poate intoarce fiii de pe calea greqit5. Dupd
SAmia W revolta lor f51iEd,intr-o izbucnire teribild, Moromete aplicd o corecfie inutild
#ltq* Wxp,
bdie{ilor: ii bate cu parul; insi ei sparg lada de zestre a fetelor, iau banii si
covoarele qi fug luAnd caii.
Ca efect al acesteilovituri niprasnice care-i spulberd speranfele,Morome-
f\kpx*ncfn te devine ,,tndepdrtatqi nepdsdtor",se retrage in sine, igi pierde pldcerea de a
tlt pLe4de vorbi, sociabilitatea, fantezia, ironia. ,,Din Morometecunoscutde ceilnl{irdmase
plneuw. d* a dory capullui de humd nrsd,
fdcut odntdde Din Vnsilescu..."
u<le.fi.i, In volumul al doilea, Ilie Moromete intrd intr-o zon| de umbrd. igi pierde
urcia.Li.tilalna, prestigiul de altddatd, autoritatea lui in sat se diminueaz6, familia nu-l mai
iltrtttifr,
ascult5, vechii prieteni au murit sau l-au pirisit, iar cei noi i se par mediocri,
incapabili sd poarte o discufie inteligentd. Schimbarea lui Moromete este sur-
prinsd de fiul sdu, Niculae, prin caracterizare directi: ,,il aezi cum ii in altul
aorbadin gurd fnrd niciun respectqi eI lnsaf'runten in josgi nu mai zice nimic. De
ce?Aici s-n intinryInt ceuasi nimeni n-o sd gtie ureodatdce-afost crr eI" .
in ciuda transformdrilor sociale la care asist5, Ilie Moromete nu accepti
nx{rru*/}#I ideea cd rostul lui in lume a fost gregit si cd fdranul trebuie ,,sd dispard". in
d"e te y2LtL monologul de la qira de paie, el compard cele doud ordini ale lumii, cea veche
de Wi& gi cea noud, de pe pozrlra ,,celuidin urmd tdran".
Moartea lui Moromete din finalul romanului simboliz eazdstingerea unei
lumi. Ultima replicd a personajului exprimd crezul sdu de via[5, libertatea
moral5: ,,Domnule...eu totdeaunnnm dus o uiatd indeaendentd."
*ttz"i *xrni

4.Stts$in*res umei opin*fidespre modul gn snr* se refict$ o ldee sau

tenrua postbeilic
rsffitanruf;ufr studiat$ncsnstructiapers$nejului
Consider cd romanul ,,Morometii" surprinde dramatica iluzie a protago-
nistului cd viata iqi poate continua cursul in tiparele traditionale, in timp ce
istoria modificd relatiile din viata de familie qi din comunitatea rurald, schim-
bAnd chiar rostul celei mai vechi si mai numeroase clase,{Srdnimea.
Viziunea despre lume se contu reazd in roman mai ales din perspectiva
personajului Ilie Moromete asupra vietii gi a intAmpldrilor, personaj principal

242
 tt-lectoral evenimentelor prezentate. in volumul al doilea, Niculae devine
'.ector al mentahtefli colectiviste, al lumii de dupd tdzbor.

{oncfruai*
Romanul lui Marin Preda aduce in prim-plan condilia fdranului in istorie,
J()r1fluenfadintre doud epoci: inainte gi dupd al Doilea Rdzboi Mondial.
,.rdrAndu-se in tematica rural6,, reprezentati in literatura interbelicd prin
:tranelelui Liviu Rebreanu qi Mihail Sadoveanu,prozatorul impune o noud
--,rlogiede fdran. Ilie Moromete este un ldran atipic, un ldran reflexiv, prin
:tuicd are forfa interioard sd congtientizezedrama sa, a familiei 9i a intregii
,ectivitdti.

243
 4..Spfimi*
Romanulpostbelic:,,Moromefii"de Marin Preda
Daci primul volun
ll. Relatiadintre doui personaje nenfi ai unor gene:

{$neluuie
Context Romanul lui Marrn
enla dintre doui ep
Pregdtit de proza scurtd din volumul de debut ,,intfrlnirea din pdmdnturi" (1948),pri-
impune noi tipolor
mul roman scris de Marin Preda,,,Moromefii", estealcdfuit din doui volume, publica-
te la doisprezeceani distanli: in 1955,volumul I, iar in1,957,volumul al Il-lea.
"1.lementede structuri gi de compozilieale romanului,sernnificativepentru realiza-
ra personajuluidin romanulstudiat
I Temacentraldestedestrimarea - simbolici pentru gospodiria l5rdneascdtradi{iona-
ld - a unei familii de fdrani dintr-un sat din CAmpiaDundrii, Siligtea-Gumegti. Roman
al unei familii, ,,Moroffie[ii" esle qi o fresci a vielii rurale dinaintea gi de dupi cel
de-al Doilea Rdzboi Mondial. O altd temb estecriza comunicdrii. Relalia dintre indi-
vid gi istorie nuanfeazdtema social6.
I PersPectivanaratoruluiobiectiv (carerelateaziintAmplsrilela persoanaa III-a) secom-
pleteazi prin aceeaa reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I gi Niculae, in volumul
al Il-lea) gi a informatorilor. Efectul estelimitarea omniscien.tei.
r Tehnicanarativi folositXestecea a decupajului,in primul volum, gi cearezumativ5,
in volumul al doilea.
r Rehlii temporale gi spagiale:Primul volum are trei pdrfi, cu o acliune concentratd,
carese desfigoar?p* p"t".trsul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea
RdzboiMondial. In volumulaldoilea, structuratin cinci pirfi, seprezinti viala rurald
dintr-o perioadd de un sfert de veac,de la inceputul anului 1938,pAnd spre sfArgitul
lui 1962.
r Simetria incipit - final estedat6 de celedou[ referiri la tema timpului.
r Conflicte: Un triplu conflict va destrima familia lui Moromete: dezacordul dintre tatd
gi cei trei fii ai sli din prima cisdtorie, conflictul dintre Moromete qi Catrin4 sofia lui, qi
conflichrl lui Moromete cu sora sa,Guica. Conflictul secundarin primul volum, dintre
Ilie Moromete qi fiul cel mig Niculae trecepe primul plan i:r volumul al doilea.
2. Statutulsocial,psihologic,rnoraletc,alfiecdruiadintre personajelealese
I Scriitorul impune noi tipologii in romanul sdu postbelic:liranul reflexiv gi intelectu-
alul cu origine lirineasci.
r llie Moromete esteun personajexponenfiaf al cXrui destin exprimi moarteaunei lumi;
,,celdin urmdldrnn" reprezint5 concepfiatradifionalSfafd de pdmAntgi de familie.
I Niculaeeste fiul cel mai mic, din a doua cdsitorie a lui Ilie Moromete, in cele dou6
ft volume fiind prezentat la vArste diferite: copilul qi tAndrul in formare.
t
-
\ 3. Evolufiarelalieidintre celedoui personajeprin episoadelcitateisecrrende
comentate
\U
U r O secvenfdsemnificativi, din primul volum, pentru ilustrarea relafiilor dintre cele
ra
tu doui personajeesteaceeaa serbdrii scolarela careNiculae ia premiul intAi.
tr r In volumul al doilea intAlnirile qi disculiile lui Ilie Moromete qi Niculae sunt echiva-
i
U lentul confruntlrii a doui mentalitili. Moartea lui Moromete lasi remu$cdri in sufle-
lrr
\
tr
s tul lui Niculae, dar in finalul romanului, tatdl gi fiul seimpacd in visul bdiatului.
q-
4..Splmi*

Dacd primul volum estecsrten tntdlni, volumul al doilea estecarteat'iului, ca expo-

nenfi ai unor generalii qi ai unor lumi diferite.

flnncluzfie

Romanul lui Marin Preda aduce in prim-plan condifia ldranului in istorie, la conflu-
enla dintre doud epoci: cea de dinainte gi cea de dupd al Doilea Rdzboi Mondial qi
impune noi tipolofii, ler"nnl reflexiv gi intelechralul cu ridicini in satul romAnesc.

\r
5
3
u
n
E,
-
3
tr
b
tr
e,
 tor. Imaginea timps^
lll. Eseudesprerelaliadintre doui personaje contrazisdde evenin
intr-un romanpostbelicstudiat Un triplu cont-lic
tati 9i cei trei fii ai si
Csntext de a in{elege lumea
conflictul lui Moron:
Pregdtit de proza scurtd din volumul de debut ,,inthlnirea din pdmdn-
Un conflict sectrr
tltri" (1948),primul roman scris de Marin Preda, ,,Moromefii", este alcdtuit
lae. Copilul isi dore.
din doud volume, publicate la doisprezece ani distan{d: in 1955, volumul I,
trebuie sd pl6teasca
iar in 1967,volumul al Il-lea.
niciun ,,beneficiu". P.
1"llustrareaa patru elementede structuraEi de (smpozilie ale de treptat de familie
romanului,semnificativepentru reallzareapersonajuluidin ro- pentru cd tatll si hr-
rnanulstudiat(de cxernpiu:actinne,colrflict,relatii ternporalegi mete ilustreazi mer,
spa{iale,incipit, final, tehnici narative,perspectir'5lraratit'5,re* mAntul, in vreme ce
gistrestilistice,lirnLrajulpersonajeloretc.) talit5lii colectiviste:

Romanul prezintd destrdmarea - simbolicd pentru gospoddria tirdneascd 2. Prezentarea s

tradi(iona16 - a unei familii dintr-un sat din CAmpia Dundrii, Siligtea-Gu- dintre person
megti. Evolufia si criza familiei sunt simbolice pentru transformirile din sa- i., tupott cu prt-rz
tul romAnesc al vremii. Astfel cd romanul unei familii este gi o frescd a viefii pologii in romanr-ri :
rurale dinaintea qi de dupi cel de-al Doilea Rdzboi Mondial.
Iirdneascd.
O altd temd este criza comunicirii, absenfa unui dialog real i:rtre Ilie Moro- Cel mai importar
mete gi familia sa. Relafia dintre individ gi istorie (timp) nuanteazi tema sociald. are ca model pe T'.
Perspectiva naratorului obiectiv, care relateazi intAmpldrile la persoana acestain volumul h
a III-a, se completeazd prin aceeaa reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I, tat in renlitate,n./t's:
p2/L/"lrtdhle gi Niculae, in volumul al Il-lea), ca qi prin aceeaa informatorilor (personaje moartea unei iun-u.
nat"alfun, - martori ai evenimentelor, p care le relateazd ulterior
altora; de exemplu, al mAnt gi de familie T
lui Parizianu vorbegte despre vizita lui Moromete la bdiefi, la Bucureqti). preful unui trai mo.l
Efectul este limitarea omniscienfei. Criza satului arh
in primul volum se utilizeazi tehnica decupajului gi accelerareagradatd a tragic, cu legile inr':
timpului narafiunii. Volumul este structurat in trei pdrli, cu o actiune con- sale despre soarta t.
centratd, care se desfdgoari pe parcursul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii de Dumnezeu sttnt :
tfhnki celui de-al Doilea Rdzboi Mondial. Acfiunea primului volum este structuratd Niculae este fitri
rwnathn, pe mai multe planuri narative. In prim-plan se afl5 Moromefii, o familie nu- cele doud volume :
alau&*a meroasd, mdcinati de nemullumiri mocnite. Principalele evenimente sunt mare. In primul r o^
redate in secvente narative semnificative pentru viafa familiei: scena cinei, schimbe statutul strc
scena tdierii salcAmului, dar gi pentru viafa colectivitdfii: hora, cdlugul, intAl- este de acord sa-l i.-
nirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea gcolard,secerisul, treieriqul. insd, dupd ce Ilie \1,-
in volumul al doilea, structurat in cinci pdrli, se prezintd via(a rurald din- nu aduce niciun , :'
tr-o perioadi de un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pAnd spre d e v i n e , , a d e p t ttt,l , : ;
sfArgitul anului 1962,prin tehnica rezumativd. dogm5 socialisti.
Simetria compozifional5 a primului volum este datd de cele doud referiri Discutiile dintre :
la tema timpului, in incipit gi in paragraful final al volumului. La inceput, cafia unei confnrnt.
timzj"zin pare ingdduitor, ,,separe cd timpul aaeacL4oamenii nesfrgitd rdbdare;aiats se desigur, intre gencr:
inni,pif &itud!, scurgeaaicifdrd conflictemari" , pentru ca enuntul din finalul volumulu1 ,,tim- delul tatllui siu, ni:
pul nu mai aaeardbdare", sd modifice imaginea timpului, care devine necrufi- sd mai poatd conte:'
tor. Imaginea timpdui rdbditor rcpreilntd doar o iluile a )uj $e Moromete.
contraziia a" evenimentele pettecute pe Parcursul romanului.
Un triplu conflict va destrdma familia lui Moromete: dezacordul dintre
tatd qi cei trei fii ai sdi din prima cdsdtorie, izvordt dintr-o modalitate diferitl u*${tur
c1ea infelege lumea, apoi conflictul dintre Moromete 9i Catrina, so(ia lui, qi
conflictul lui Moromete cu sora sa, Cuica.
Un conflict secundar este acela dintre Ilie Moromete 9i fiul cel mic, Nicu-
lae. Copilul iEi doreqte cu ardoare sd meargd la Ecoald,in timp ce tatdl, care
trebuie sd pliteasci taxele, il ironrzeaz6,sau sus{ine cd invdldtura nu aduce
rriciun ,,beie7citt". Per-ftrua-qi realiza dorinla de a studia, biiatul se desprin-
.1etreplat de familie. in volumul al doilea, acestconflict trece pe primul plan,
pentru c6 tatdl gi fiul reprezintd doud mentalitd{i diferite. Astfel, Ilie Moro-
inete ilustreazd mentalitatea fdranului tradifional care vrea sd-qipdstreze pd-
mAntul, in vreme ce Niculae devine un susfinitor al comunismului, al men-
taiitefli colectiviste impuse de stat.
p, prezentarea statutului sscial, psihologic, rnsraf etc' afi fiecf,ruia
dintre personajele alese
ir, .upo, t cu proza anterioard cu tematicS rurali, scriitorul impune noi ti- rwi ti4xrl*gii:
prologii ir, ,o*u^ul sdu postbelic: ldranul reflexiv gi intelectualul cu origine - fntwnu!. +e^
tdrineascd. #filxitt
Cel mai important personaj al literaturii lui Marin Preda, Ilie Moromete, il - infefpfun-
are ca model pe Tudor Cil[ragu, tatil scriitorului, dupi cum mlrturisegte {u"f. *u rpLi*ine
acestain volum ul ,,Imposibita intoarcere": ,,erottlprrtraL Moromete,caren exis' finnrcna*
tat tn realitnte,a fost tatdl meu." Personaj exponenlial, al cdrui destin exprimd
moartea unei lumi, Morome te reprezintd concep(ia tradifion ald fa\d de pd- 9{.i"efllnmmp.-
mAnt gi de familie. Jdran din clasa de mijloc, el incearcd sd pdstreze intreg, cu te*p*t*maa
preful
' unui trai modest, pdmAntul familiei sale, pentru a-l ldsa apoi biiefilor.
Crtza satului arhaic ie reflectd in conqtiinta acestui personaj confruntat,
tragic, cu legile implacabile ale istoriei, cu timpul ner5bdStor. FrimAntdrile
tue$fn*i*
,alJ despre ioarta ldranilor depinzAnd de roadele pd,mAntului, de vreme qi Wt1,
de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexivd.
Niculae este fiul cel mai *i., din a doua cisitorie a lui Ilie Moromete, in
cele doui volume fiind prezentat la vArste diferite: copilul gi tAndrul in for- u4)ifuil' dl;lL-
mare. in primul volum, Niculae este un copil dornic si invele carte ca s6-si rLh, 4/L trule,fe
schimbe statutul social, ceeace reuseqtepentru un timp,^atAtavreme cAt tatil e$lLt^e
este de acord sd-l lase la gcoald si sd-i plSteasci taxele. In volumul al doilea
ins5, dupd ce Ilie Moromete il retrage de la gcoal5sub pretextul ci invd[itura
t&n*wf. tn
nu aduce niciun ,,beneficiu",Niculae incepe s5-qi caute sensul existenlei qi
ktEtxlxL4e
devine ,,ndeptulunei noi religii n binelui si a rdului" , c7)mcrede cX este noua
dogmd socialist5.
bisculiile dintre tatd qi fiu din volumul al doilea al romanului au semnifi-
diarjj4aife
cafia unei confruntiri intre doud concepfii de viald, intre doud civilizafii si,
{tin}Ae {afe
desigur, intre generalii. Niculae se indepdrteazd, din ce in ce mai mult de mo-
delul tatdlui siu, nu triiegte viafa bucurAndu-se de ea, ci febril, prea ocupat ca
4*w
si mai poatd contemPla.
247
 3. Evidenfierea prln doui episoade/citate/secvenfe comentate a In ciuda transforr
msdului in care evCIlueazi relalia dintre el doui personaje ideea cd rostul lui ir-
monologul de la sir
4e.f.nti,edhL'Le Relafia dintre tatd qi fiu ilustreazd evolufia conflictului inifial, secundar, compare celedoua t
hhe +,#"* dintre dorinfa copilului de a merge la gcoaldgi lipsa de inlelegere din partea din urmd tdrnn" (clup
tatdlui, cu mentalitate tradifionald de fdran. In al doilea volum, conflictul cod etic qi al unei n
dintre genera{ii ia forma unei confruntdri intre doud civilizatii qi doud men-
,,Prtndin clipnditl t,"'
talitS{i: cea tradi{ionald si cea colectivistS. ce s-oalegede el!" To'
O secven{5 semnificativd, din primul volum, pentru ilustrarea rela{iilor ceea ce are el de tr:
dintre tati gi fiu este aceeaa serbdrii scolare la care Niculae ia premiul intAi. depnrte, eu tot nrrt.+'.;
Degi igi iubeqte copiii gi le vrea binele, Moromete igi cenzureazd.orice mani- nTonrcntu d lef n t i - , '
festare de afecfiune fa(d de ei. Neinteresat cu adevdrat de preocupdrile gi de ti
spusqi i-am ?nz,ntni
situafia fiului mai mic, el se agtepta ca Niculae, care era trimis zilnic cu oile, Monologul este s
sd rdmAnd repetent. Spre surprinderea lui, copilul ia premiul intAi. Stinghe- najului este criticA :;
4^UL&frld&a,
reala lui Niculae cAnd primegte premiul pe scend qt criza de friguri care il larea unei clase st''c
tna{n*n
cuprinde in timp ce incerca sd recite o poezie ii produc lui Moromete o emo- unui cod strivechi .:
lie puternicd, iar gesturile de mAngAiere sunt schilate cu multd stAngdcie. Moromete se sti:-
O intAmplare care anticipeazdintr-o oarecare misur5 ruptura de mai tAr- tdcere.Mai avea sliL
ziu dintre tatd qi fiu este aceeadin volumul intAi, cAnd Ilie Moromete cdldto- cu roaba.Cdzut la p:
reste la munte ca sd vAndi cereale, iar la intoarcere povestegte nigte fapte eu fof,;.'
,,Don7nltle...
en{"df*+ia extraordinare. insofindu-l mai tArziu pe tatil sdu intr-o cdlitorie asemdnd-
Romanul se inci',.
{"a m.un}e toare, Niculae rdmAne dezamd.git:intAmpldrile sunt banale, oamenii lipsifi
gi este cisdtorit CUtl
de farmec, munteanca tAndrd care-l tulburase pe tatdl siu i se pare o fdrancd medical5.La inmor:
oarecare,prin nimic deosebitd de o femeie din Siligtea-Gumegti:,,Tatdl- no- cd tatdl se stinsesei:
teazl. naratorul - aaenciudatul dar de n aedealucruri cnrelor le scdpnu,pe cnreei aduce remugcdri in =
nu Ie uedenlt." se impacd in visul b.
Dupi fuga bdiefilor lui mai mari la Bucuregti, Moromete devine indepdr-
tn^dz,PnhW*i tat qi nepdsdtor, se retrage in sine, iar in volumul al doilea intrl intr-o zonl 4. Suslinerea un
wpfu, de umbrd. IEi pierde prestigiul de altddatd, autoritatea lui in sat se diminuea- n ului postbe I ir
int\,einln-a 26,,famllia se destramd. Schimbarea lui Moromete este surprinsd de fiul siu, personaje
Wrln de Niculae, in mod direct: ,,il aezi cum ii io altul aorbs din gurn farn niciun respect
ulnl,hf, Consider cd vizr'
qi el lasafrunteainjos qi nu mni zicenimic. De ce?Aici s-ainthmplatceunsi nimeni
manului mai ales p
n-o^sdstie areodatace-afost cu el, pontedoar mnma,dar ett nu cred!"
inauLicAt"s, reflector al evenimc
Inscrierea lui Niculae in Partidul Comunist repr ezrntd,un prilej pentru noi
{ui fliu"ha dispute cu tatdl siu. TAnirul este trimis la o gcoalSpentru activigti qi se in- reflector al mentaht,
tnPd^li"d toarce in sat cu o sarcini de la DacI primul vt-'l
,,judetennd". El trebuie sd supravegheze buna
ca exponenli ai unol
funclionare a primelor forme colective de munci (strAngereacotelor qi pre-
darea lor cdtre stat), dar se iscd o agitafie agresivd in timpul cdreia un sdtean Concluzie
moare inecat in apele rAului de la marginea satului. Idealist, tAndrul se orien-
dufiluit*a Romanul lui \Iar-
teazd cu dificultate in fesdtura de intrigi pusd la cale de oportunigtii de pro-
la confluenta dintr.
fesie. Aqa cd activistul Niculae Moromete este destituit, se retrage din via[a
Mondial. ,,Moronte
politicd gi igi continud studiile.
tualul cu rddlcini i:
Ilie Moromete isi congtienttzeazdtdrzru gregealade a-l fi retras pe Niculae
de la gcoald,iar regretele lui sunt, de asemenea,tardive: ,,A, fi trebuit sd-Ifi
[inut pe Niculaemni departeIa gconld,zicenel, sd nu umbleeI pe urmd degLt cu toli
dqtincs d-nldeIsosicd.Vezi,zicenel, sici am gregit."

248
 in ciuda transformdrilor sociale la care asistd, Ilie Moromete nu acceptd
ideea ci rostul lui in lume a fost gregit gi ci !5,ranul trebuie ,,sddispard".In m/*uth,#f
monologul de la sira de paie, adresat unui personaj imaginat, Bdznae,_el d& te 4he de
.o*purX cele doud ordini ile lumii, cea veche qi cea noud, de pe pozllta.,,celui ltnn
din irma tdran" (dupd cum il numegte N. Manolescu), reprezentant al unui
cod etic gi al unei filosofii condamnate la dispari{ie de timpul implacabil:
dstncineqtie
,,pyndfuclipadin ttrmdomul e datorsa [indIa rostullui, chit cd rostul
ce s-onlege'deel!" Tot acum el iqi exprimi crezul despre rolul de tat5, despre
ceea .u ir" el de transmis cu adev5rat fiilor sdi: ,,Mdcar, zise Moromete mai
clepnrte,eu tot nmfdcut cer)o,aln crescut qnsecopii qi le-amlinut pdmfrntulTtdrtdirt
nlomenttildefafn - cd n-att urut sd-l munceascd, ce sd le fnc eu, toatduia[n Ie nnt
sptts
' qi i-nm ?nadlat1...f."
Monologul este semnificativ in ansamblul romanului. Atitudinea perso-
najului este critici fafd de noua societate,care se intemetazd utopic, Pe anu-
laiea unei clase sociale, firinimea, adicd pe distrugerea unei civilizafii 9i a
unui cod strdvechi de comportament gi in{elepciune.
Moromete se stinge incet, trdindu-Ei ultimii ani de viafd in singurdtate Ei
tdcere.Mai avea sl5biciuneade a umbla prin sat. Ultima oard este adus acasd
cu roaba. Cdzutla pat, el igi exprimi crezul de viafd cAnd ii spune medicului:
,,Domnttle...eu totdeaunsnm dus o uin[a independentd!" (autocaracterizare).
Romanul se incheie zece ani mai tdrzru. Niculae a devenit inginer horticol iaqilt lL
lui Adam FAntAnS,asistentd
Ei este cisitorit cu o fati din sat, Mirioara, fiica
medicala. La inmormAntarea lui Moromete, Niculae afl5 de la Ilinca, sora lui,
cd tatil se stinseseincet, fdrd,a fi suferit de vreo boald. Moartea lui Moromete wnnlpn
aduce remugcdri in sufletul lui Niculae, dar in finalul romanului tatdl qi fiul hrrtI"t4i
seimpacdin visul biiatului.
4. $usfinereaunei opinii despre modul in care o idee sau tema roma-
nului postbelicstudiat se reflecti in evolu{iarelaliei dintre celedoui
personaje
Consider c6,viziuneadesprelume se contureazdin primul volum al ro-
manului mai ales prin perspectivalui^Ilie Moromete, personajprincipal qi
reflectoral evenimentelbrprezentate.in volumul al doilea, Niculae devine
4r,(lilht),
reflector al mentalitetii colectiviste,al lumii de dupd rdzbot.
Dacd primul volum estecarteatntdlui,volumul al doilea estecarten fiului,
ca exponenliai unor generafiigi ai unor lumi diferite.
Concluzie
Romanullui Marin Predaaducein prim-plan condilia [Sranuluiin istorie,
1a confluenfadintre doud epoci istorice:inainte gi dupd al Doilea RS,zboi
Mondial. ,,Morome{ii" impune insi noi tipologii: firanul reflexiv 9i intelec-
tualul cu rddicini in satul romAnesc.

249

li,,ii