COMUNICAREA

Multe din dificultatile pe care le intampina copilul in adaptarea sa la viata socio-

culturala se datoreaza unor deficiente de comunicare, necunoscute la timp si nerezolvate in
termen util .

Perturbarile de comunicare constituie o piedica in integrarea individului in lumea

relatiilor, cat si un semn al unor deficiente potentiale.

Comunicarea este un proces de mare generalitate, care caracterizeaza relatiile fiintei

umane. Este un proces complex de schimb de energie, substanta, informatie, care ancoreaza
omul in determinantele sale de sistem complex bio-psiho-social. Datorita acestui tip de
activitate, fiecare om este conectat permanent la mediul inconjurator.

Conduite necesare mecanismelor de comunicare:

- conduite simple, dupa analizatorii implicati: auzul, vazul, tactilul, miscarea, mirosul, gustul.

- conduite complexe

a privi si a gasi cu privirea lucrurile;

a manipula obiectele;
a alege comportamente adecvate obiectelor diferite;
a indeplini mai multe sarcini;
a intelege pozitia obiectelor;
a recunoaste si a intelege sunetele;
a imita actiuni;
a imita sunete rostite;
a folosi jocul de imaginatie.

-conduite ce includ operatii intelectuale, ca:

a intelege sensul cuvintelor;
a produce cuvinte;
a intelege sensul limbajului;
a produce expresii complexe de limbaj;
a se exprima prin limbajul non-verbal etc...

In mod obisnuit, aceste conduite se structureaza la copil in jurul varstei de 2 ani si

jumatate si constituie cadrul de asigurare a comunicarii sale cu lumea.

Enumerand dificultatile de comunicare ne referim la:

vorbire
mimica si gestica
grafism
scriere
orice alta forma de expresie si limbaj
sfera afectiv-motivationala.

La varstele mai mici conduitele urmarite se refera la cunoasterea timpurie a:

 gesturilor
exprimarii verbale
relatiilor de atingere si manipulare
relatiilor sociale primare.

Prima forma de comunicare a copilului este prin miscare; la inceput haotic si apoi tot
mai organizat. Intrat in viata sociala, de familie, la inceput, copilul are posibilitatea construirii
comunicarii ca urmare a relatiilor sociale, cu incarcatura lor emotionala si de expresie.

Limbajul non-verbal, verbal si grafic constituie partea cea mai importanta a

comunicarii.