AMG PSIHOLOGIE GENERALA NOTIUNI GENERALE DE PSIHOLOGIE CONSTIINTA SCIENTIA = Cunoastere; CON = Care insojeste. @ FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu personalitatea sau cu existenta umana. @ FIZIOLOGIC: Funetia regiunilor corticale aflate in stare optima de functionalitate. B PSIHOLOGK Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoar CIMPUL CONSTIINTEL INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care seapa constiintei, nu au fost constientizate sau care nu se constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din per. de veghe, imagini, reprezentari din perioada viselor, tairi psihice din perioade de tulburari ale constiintei.] Subsistemul inconstient cuprinde 0 component inndscut, ansamblul tendinjelor, pulsiunilor, trebuinfelor si instinctelor determinate biologic si legate de afirmarea si conservarea fiinfei biologice a personalitatii umane si o componenta dobandité, ansamblul experientelor timpurii si al preceptelor constiinfei morale a societiii, asimilate si interiorizate in primii oinci ani de viaga SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza la un moment dat in afara cimpului constiintei, dar care au fost anterior constientizate si pot oricand sa reapara in campul constiintei. Subsistemu subconstient cuprinde, pe de o parte, confinuturile informajional- Cognitive si actele care au fost céndva constiente, dar care in prezent se realizeaza fara controlul constient, iar pe de altd parte, amintirile, cunostinjele si schemele operatorii atente, care intri suocesiv in fluxul actual al constiinjei, in funcfie de solicitéri si situafii. Tot in subconstient se includ si acele elemente care emerg din inconstient, asteptand s& intre In congtiings. CONSTUNTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui si a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATH SI CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant neintrerupt. Subsistemul constient este nivelul superior, evolutiv cel mai inalt pe care ilAMG PSIHOLOGIE GENERALA atinge organizarea psihicului, fiind propriu, in forma sa specificd, numai omului. Funcfionarea sa se bazeazi pe principiul disocierii, al analizei critice, al teleonomici (formularea anticipata a scopurilor), al planificari, al realit&fii Structural, subsistemul congtient cuprinde procese cognitive (senzafii, perceptii, reprezentéri, gandire, imaginajie), trairi emotional-afective, structuri motivationale (trebuinfe, interese, idealuri etc.), actiuni si acte voluntare despre care putem da seama si pe care le putem controla si justifica, explica. fntreaga dinamic& a proceselor si actelor constiente este mediata de limbajul verbal, de analiza si deliberari mentale suecesive. Fiind nivelul cel mai nou din punct de vedere filogenetic si istoric, subsistemul constient va fi componenta cea mai activa si dinamica a psihicului uman, care, pe de o parte, se caracterizeaza prin disponibilitatea cea mai mare la schimbare-dezvoltare, iar pe de alti parte, va inregistra grade de organizare-functionare diferite att in succesiunea istorica a generatiilor, c&t si in interiorul aceleiasi generatii, de la un individ la altul. Interactiunea dintre cele trei subsisteme care alcdtuiesc sistemul psihic uman are un caracter circular (realizand-se atat in sens ascendent — influenta inconstientului asupra subconstientului si constientului, cat si in sens descendent — influenta constientului asupra subconstientului si inconstientului). De relatia dintre cele trei ipostaze ale psihicului, de armonia sau conflictul existent intre acestea, deriva anostitatea sau dramatismul si originalitatea existentei umane gi de asemenea, dificultatea de a se efectua predictii, asupra comportamentului unei persoane. 1 Proprietiiti: Are substrat material atinge_un nivel maxim odati cu limbajul,prezint& variafii in timp gi ciclic (somn/ veghe) si necesita integritatea tuturor sferelor psihice (perc, atenfie, memorie, géndire, afectivitate, ete. ) 1m Tipuri de constiint#; Morala Socials, Grupului,Profesional,De clasi,Nafional’,De sine!- individualizaté FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEL I, SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe a constiintei este suspendata.Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a' proceselor fiziologice. TIPURI DE SOMN: @ LENT -teprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental si e insotit de unde EEG lente. @ PARADOXAL — somnul cu activitate rapida comportamentala, intrerupe periodic somnu! lent si pare sa fie expresia activitatii onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau [PMO].Cuprinde fenomene somatice ( miscariAMG PSIHOLOGIE GENERALA coculare, mioza, relaxerea membrelor), vegetative ( hipertensiune arter., bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, crectie peniana....) UNITATEA DE SOMN=0 PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + 0 PERIOADA SOMN PARADOXAL(20-25%].4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte. VISUL ~ 3-6 faze/noapte. ‘Suprimarea fazei paradoxala a somnului —neliniste, iritabilitate. ‘Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste- tulb. de perceptie, stari confuzo- onirice, anxietate ILSTAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de constiinta necesara bunei functionari a psihicului. m IMEDIATA ~ Se realizeaza fara efort si determina incadrarea noastra corecta in timp si spatiu (orientare allopsihica) si asupra propriei persoane (orientare autopsihiea). MEDIATA - Se realizeaza cu efort, presupune o tensiune psihologica si vizeaza dirijarea activitatii psihice spre ceva.AMG PSIHOLOGIE GENERALA Stadiile dezvoltarii psihice in conceptia lui J. Piaget, L. Kohlberg, E.H.Erikson Stadiile dezvoltirii psihice in conceptia lui J. Piaget, L. Kohlberg, S. Freud i Intre psihologi nu existi un consens privind criteriile in fanofie de care se stabilese stadiile dezvoltirii psihice, nici privind numéiral etapelor si durata lor. Vom prezenta cdteva dintre cele mai importante teorii. Etapele dezvoltarii inteligentei dupa J. Piaget Una dintre cele mai valoroase teorii structureliste a fost avansata de catre Jean Piaget, in anul 1953. Majoritatea psihologilor sunt de acord ca Piaget a fost cel mai influent psiholog in domeniul psihologiei dezvoltarii din secolul XX. Piaget a considerat inteligenta ca pe o forma de dezvoltare, prin intermediul interactiunii cu mediul. Copilul fiind activ, actioneaza continua asupra mediului sau, observand efectul pe care il are actiunea sa. Cand se gandeste, copilul efectuesza operatii mintale, O operatie reprezinta orice set de actiuni care produce un efect asupra mediului. Pe masura ce copilul incepe sa stapaneasca noi abilitati, acestea apar in procesele sale de gandire sub forma structurilor cognitive denumite scheme. Piaget a considerat ca toti copiii tree printr-o serie de perioade distincte in dezvoltarea intelectuala, Astfel, stadiile dezvoltarii inteligentei copilului propuse de Piaget sunt: 1. Stadiul senzorio-motor (0-2 ani). In acest stadiu copilul experimenteaza lumea prin perceptii imediate si prin activitate fizica, fara o gandire asa cum 0 cunosc adultii. Gandirea copilului este dominata de principiul ,ici si acum’. De exemplu, pana Ja varsta de 8 luni nici un copil nu detine conceptul de permanenta a obiectelor. Pana atunci jot ceea ce se afla in afara campului vizual se afla in afara mintii lui, adica copilul nu va incerca sa se uite dupa un obiect vizibil anterior care este plasat in afara campului vizual. 2. Stadiul preoperational (2-7 ani), in perioada preoperationala pot fi percepute cel mai clar diferentele intre gandirea copiilor si gandirea adultilor. Aceasta este perioada in care se dezvolta limbajul si Piaget considera ca utilizarea limbajului de catre copil demonstreaza 0 reduce treptata a egocentrismului. Un alt exemplu de centrare este redat de incapacitatea copilului aflat in perioada preoperationala, de a intelege principiile de conservare. Aceasta este cea mai faimoasa dintre partile teoriei lui Piaget. Prin conservare intelegem ca un obiect isi poate modifica forma sau 4AMG PSIHOLOGIE GENERALA aspectul, pastrandu-si totusi aceeasi masa sau volum. El a efectust mai multe studii asupra conservarii. Aceste studii s-au realizat cu mai multe obiecte: bucati de plastilina, transformate din bile in forme alungite, sau apa colorata, turnata dintr-un pahar larg si mic, intr-unul inalt si subtire. De fiecare data, copilul se concentra asupra celui mai evident aspect ai modificarii, ignorandu-le pe cele asociate, care indicau faptul ca volumul sau cantitatea a ramas aceeasi Principala sarcina a perioadei preoperationale este de a pregati copilul pentru perioadele ulterioare si, in acest scop, copilul invata tot timpul din ce in ce mai multe despre mediu. La sfursitul perioadei preoperationale, copilul este dotat destul de bine cu scheme adecvate pentru a face fata principalelor provocari din mediul sau, 3. Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani). fncepand cu aceasta perioada copilul nu mai este atat de egocentric, fiind capabil sa vada obiectele si evenimentele si din punctul de vedere al celorlalti. in aceasta perioada, gandirea copilului incepe sa fie asemanatoare cu cea a adultului, dar copilul are totusi dificultati in menipularea notiunilor pur abstracte, pentru ca trebuie sa le Jege de lumea reala, pentru a le intelege. Copii aflati in aceasta perioada sunt caracterizati de o dorinta extraordinara de a culege informatii despre lume: deseori ei aduna liste considerabile de fapte sau de date despre un subiect de interes. 4, Stadiul_operatiilor formale (de Ja 11 ani pana la maturitate). Acest stadiu marcheaza aparitia abilitatii de a gandi abstract fara a se bizui pe obiecte sau evenimente conerete. El poate manevra acum logica abstracta, elaboreaza ipoteze (teorii) despre lume, le testeaza ca un om de stiinta si utilizeaza notiuni abstracte in gandirea sa, Copilul este capabil sa rezolve o problema la nivel mental prin evaluarea sistemica a mai multor propozitii si, in acelasi timp, sa analizeze interconditionarea lor. Piaget considera ca aceasta este cea mai inalta forma de gandire si sustinea ca, din acest moment, copilul isi poate extinde cunostintele, fara a mai fi impiedicat de egocentrism sau de alte asemenea restrict Desi stadiile de dezvoltare cognitiva identificate de Piaget sunt asociate cu perioade de timp, ele difera de la un individ la altul.Cercetarile lui Piaget asupra cognitiei, inteligentei si dezvoltarii morale conduc la cateva implicatii educative: 1. copii vor oferi explicatii diferite asupra realitatii la diferite stadii de deavoltare cognitiva; 2. dezvoltarea cognitiva este facilitata prin oferta de activitati si situatii care angajeaza si presupun adaptare (asimilare si acomodare); 3. materialele de invatare si activitatile trebuie sa includa nivelul motor si mental adecvat stadjului de dezvoltare si sa evite sarcini care depasesc capabilitatile cognitive curente; 4. utilizarea de metode de invatare care implica subiectul invatarii si prezinta o provocare.AMG PSIHOLOGIE GENERALA Stadiile dezvoltirii morale in teoria lui L. Kohlberg Dezvoltarea morala este un aspect esenfial al socializarii. Fiecare societate are regulile sale morale care orienteazi comportamentul membrilor sai in diferite situatii. Prin procesul de dezvoltare moral copilul interiorizeazi normele moraleale societafii in care traieste, invafai ce este corect si ce este gresit. Dezvoltarea moral a copilului a fost studiata de Piaget si de Kohlberg. Ei au ajuns la concluzia ci dezvoltarea morala este stréns legat& de dezvoltarea cognitiva a copilului (Hayes, Onell, 1997, p367~ 369; Seamon, Kenrick, 1992, p. 426) Kohlberg, pentru a studia dezyoltarea moralé, a prezentat subiectilor de diferite varste povestiri care implicau céte 0 dilem& morala, si le-a cerut si arate cum ar fi solufionat ei problema, Analizand mii de rispunsuri, Kohlberg a identificat 3 stadii ale dezvoltarii morale, fiecare avnd cate dowd substadii. Aceste stadii sunt: 1 Stadiul moraliti¢ii preconventionale, fn acest stadiu corectitudinea comportamentului este apreciata in functie de consecintele sale. a) in primul substadiu, care fine pand Ja varsta de aproximativ 6 ani, copilul crede ea un comportament este moral dac& permite evitarea unei pedepse. b) copii mai mari, pani la aproximativ 12-13 ani, apreciaza caracterul moral al unei acfiuni tot in funcfie de consecinjele actiunii, dar pentru ei este'esenfial modul in care esti apreciat de cei din jur, recunostinja celor din jur, faptul cd si ei la randul lor te vor ajuta in situafii dificile. 2. In stadiul moralititii conventionale devine important& respectarea regulilor sociale. a) la inceputul adolescenjei un comportament este apreciat ca fiind moral dac respect convenfiile sociale si eviti dezaprobarea celorlalfi. Aprobarea sau dezaprobarea unuiAMG PSIHOLOGIE GENERALA comportament nu se realizeazi atat in functie de consecinfele comportamentului, cat in funcfie de intenfiile subiectului. ») spre sffrsitul adolescenfei nu mai are o importanfé asa de mare aprobarea sau dezaprobarea social, devin mai importante respectarea legilor si a ordinii sociale. Un comportament este considerat moral dacd prin el se respect autoritatea gi sunt indeplinite detoriile fat’ de familie, prieteni, yard. 3, Stadiul moralititii posteonventionale. a) cei care se afla in acest stadiu nu neaga rolul legilor si normelor sociale, dar nici nu le absolutizeaz%; ei isi dau seama c& acestea sunt doar niste instrumente necesare pentru buna funcfionare a unei societifi. Ei infeleg c& uneori unele norme sau legi pot fi in contradicfie ou bbunele intenfii ale unei persoane. b) ultimul substadiu al dezvoltirii morale tine seama de cele mai importante principii etice, ca de ex. de drepturile omului, Cei care se afla la acest nivel se conduc dupa principi morale proprii. Regulile pot fi, sau nu pot fi inciilcate fh functie de concordanja sau discordanja lor cu aceste principii Fiecare om trece prin aceste stadii in aceeesi ordine, dar unii trec mai feet intr-un stadiu superior, alfii mai repede. Unii mu ajung niciodati in ultimul stadiu, " Observatie, Kohlberg a studiat judecata morala, si nu comportamentul moral. Unele cercetari arat c& exist o concordanji destul de mare intre acestea. De ex. cei care se aflA tn al treilea stadiu al dezvoltirii morale au o tendinfé mai redusi de a-i ingela pe ceilalji (de a ingela examinatorul Ia un test sau de a copia la examen) sau manifest mai pufind obedienf& in experimentele asemanatoare cu cele ale Iui Milgram (Hayes, Onell, 1997, 303; Eysenck, Eysenck, 1998, p. 37).AMG PSIHOLOGIE GENERALA. Teoria dezvoltarii psihosociale a lui E. H. Erikson Erik Erikson este unul dintre psihologii neofreudieni care a dezyoltat teoriile Ini Freud. Erikson, analizand biografia a sutelor de pacienfi trateti de el, a ajuns la concluzia c& premisa d si societate, El dezvolt&rii unei personalitaji sindtoase este rezolvarea conflictelor dintre indi a identificat 8 stadii ale dezvoltirii psihosociale. fn fiecare stadiu individul se confrunté cu un alt tip de conflict, De modul in care sunt rezolvate conflictele depinde progresul individului, 1, Primul stadiu, tn primul an de viafé, are la baz conflictul incredere / nefneredere determinat de calitatea ingrijirii mateme. Ingrijirea calda, echilibrata, calma determind incredere, ingrijirea dezordonati, capricioasi duce la neincredere, suspiciune, teami, Aceste insusiri (Increderea sau neinerederea) se integreazd in inconstient si devin trasaturi de baz in relatiile interpersonale. 2. Al doilea stadiu dureaza pani la 3 ani. In aceasti perioada copilul invata si meargé, si acjioneze singur $i s& igi controleze sfincterele. Conflictul caracteristic perioadei este cel dintre autonomie / indoial4, sentimentul de rusine datorat incapacitiii de a dobandi autonomia, Dacd copilul este incurajat si efectueze singur diferite actiuni marunte, se dezvolté autonomia, Dact este criticat freovent [pentru cl se loveste, se murdireste, stric& unele obiecte, se scapi pe el (adica, dupa parerea unor pirinfi este ,,foarte bine educat”)], atunci se va indoi de capacitatea sa de a face singur ceva si devine excesiv de rusinos. Adeseoti gi aceste tnsusiri (autonomia, fncrederea fn sine / tndoiala, rusinea) devin insusiri fundamentale ale personalitttii 3. in al treilea stadiu, care dureazi pana la 5 ani, conflictul de baz este cel dintre initiativa gi vinoviitie, Copilul are tendinfa de a fi activ, de a se migea tot timpul, de a se juca, de a comunica cu cei din jur. Dacé inifiativa nu este ingrédité, devine o caracteristic& psihict. Dacd copilul este mereu certat, pus la punct, el se va simfi vinovat. Sentimentul vinovatiei, autosubevaluarea pot deveni insusiri de personalitate. 4, Stadiul al patrulea dureazi pin’ la aproximativ 11 ani si este caracterizat prin conflictul sarguinti / inferioritate. in aceasti pericada copilul incepe scoala. Copilului i se impun numeroase cerinfe clirora el reugeste si le fac fafa prin dezvoltarea sérguinfei. Dac nu reuseste si fact fata cerinfelor, atunci va avea sentimente de inferioritate, se va simfi incapabil s& facd faffi solicitirilor'.AMG PSIHOLOGIE GENERALA > Stadiul al cincilea are loc intre 12-18 ani. In acest stadiu trebuie rezolvat contlictul dintre constientizarea identititii eului — respectiv confuzia rolurilor. fn aceasta perioada ‘anérul se integreaza in diferite grupuri sociale care solicit interpretarea unei mari varietiti de roluri sociale. in relatile cu pain si profesorii trebuie s& accepte regulile impuse de acestia; \tebuic si colaboreze sau s& rivalizeze cu colegii de scoala sau din cluburile, cercurile pe care le Feeventeazi; trebuie si inveje si domine, 88 organizeze uneori activitatea — deci trebuie si invete si interpreteze diferite roluri. Rolurile sunt contradictorii si aceasta contradicie trebuie ezolvati pe plan subiectiv. Tandrul trebuie s& igi construiasc& identitatea care si integreze, st sintetizeze insusirile solicitate de aceste roluri Paralel cu intérrea identitafii eului se intensifick inerederea in sine, inifiativa, autonomia $i scade frecvenfa comportamentelor opozitioniste, demonstrativ-nonconformiste Bgecul formar identtifit duce la confuzia de roluri care este insojtl de neincredere in sine, sentimente de inferioritate, 6: Cel de al saselea stadiu are loc intre aproximativ 18-35 ani gi este perioada tineretii si ‘neeputul varstei adulte. Conflictul caracteristic acestei perioade este cel dintre intimitate si izolare, In acest stadiu se stabilese relaiiintime bazate pe iubire sau prietenie Esecul realizivii lunor astfel de relafii duce la izolare social 7 Al saptelea stadiu, intre 35-65 ani, este perioada adult propriu-ziss, Conflictul Fundamental este cel dintre gemerativitate si stagnare. Termenul “generativity” este un termen creat de Brikson din nofiunile generozitate, generare, si exprim& dorinfa de a ajuta membrii familici i pe alfi, exprima preocuparea pentru generafile vitoare, progresul {ari sau chiar al ‘umaniti (la unii politicieni, oameni de stiinj, artist). Cei caracterizati prin generativitate sunt imal activi, mai ereativi. Eyecul generativitiii duce la egocentrism, pasivitat, rutin, stagnare in dezvoltarea personalitigii. 8. Ultimul stadiu are loc de regulli dupt 65 ani, in perioada bitténejii. Conflicul de baz este cel dintre sentimentul realizirii, respectiv al disperdrii. Unii, atunci cénd privese inapoi, sunt satisPicuti de realizarile lor. Aljii sunt nemulfumifi, chiar disperafi, deoarece nu vad decat esecurile si posibilitajile pierdute (Hayes, Orrell, 1997, p. 352; Schiopu, Verza, 1995, p, 38; Gal, 2001, p. 18). Marcle merit al teoriei lui Erikson este acela 8 pune in evidenfa dezvoltarea Eului de-a Iungul intregii viefiAMG PSIHOLOGIE GENERALA PERSONALITATEA ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA COMPLEXA, DINAMICA SI ARMONICA. Ansamblul de trai i intelectuale, de insusiri gi aptitudini sau defecte care caracterizeazi modul propriu de a fi, individualitatea comparativ cu alte persoane Presupune jocul dintre aspecte ereditare/ dobandite Permanenti transformare, dezvoltare, autoconstructie unicd, irepetabild, indivizibila Dimensiuni a PS. Ht dimensiunea biologica : potentialul uman natiy, ereditatea fiecarei fiinte umane; BH dimensiunea socio-culturala. este un produs al procesului de socializare, respectiv interventia mediului socio-cultural asupra potentialului ereditar disponibil; 1 dimensiunea psihologiea se constituie in zona de intersectie a nativului cu dobanditul, personalitatea dobandind autonomie si capacitate de autoevolutie, m PERSONA = MASCA ACTORULUI. Ofera insului supletea adaptativa. Lazarus si Opton: Personalitatea inseamna tot ce credem despre un om si ne face sa-l tubim sau wram. Componente ale personalitatii : 1 Intelectual- cognitiva HE Dinamic- energeticd ~ (temperament, afectivitate, motivatie) B Proiectiv-(necesitafi, tendinfe, aspirafii, idealuri) 1B Efectorie (aptitudini, capacitii, deprinderi) 1 Relajionala (caracter interpersonal) 10AMG PSIHOLOGIE GENERALA Constitufia biopsihologica Modele de personalitate Modelul psihanalitic. Freud a conceput initial personalitatea, divizind mintea umant in trei niveluri de constienfa: Constient (toate aspectele de caze suntem constienfi la un moment dat), Preconstient (génduri de care mu suntem imediat constienfi dar care pot fi foarte usor accesibile constiinfi) i Inconstient Gartea dominant a minfii umane, in opinia Tui Freud responsabila pentru majoritatea comportamentelor persoanei).n jurul anilor 1920, Freud si-a revizuit teoria eu privire la Sttucturazea personalitafi, propundind 0 now organizare in ID/Sine, Ego/Eu si superego/Supraeu, Modelul_trisiturilor: cercetarea personalitifii din punct de vedere a actelor, acfiunilo, reactillor, ec, observabile, constante. Constantele observabile, particularitajile, insusrile stabile lunel persoane pot fi interpretate ca triséturi psihice, avnd un caracter descriptiv si o valoare cxplicativa, Reprezentantul cel mai de seami al acestui model, Gordon Allport Potrivit acestuia 's fiecare individ pot fi puse in evidenta 1-2 trasaturi cardinale(dominante), 10-15 trasaturi prineipale(caracteristice) si o multitudine de trasaturi secundare, Modelul constitutional —paralelisme intre constitutia corporal a unei persoane si manifestarile de ordin psihic. Cea mai cunoscuta tipologie constitutionala este cea a lui E. Kretschmer, care Giferentiaza tei tipur: pienie (statura mijlocie, exces ponderal, fata rotunda, main si picioare scurie ¢te.), astenie (corpul alungit si slab, greutate inferioard celei normale, sistem osteo. ‘muscular fir etc.) si atleie (bine proportionat fic, eu toracele gi musculatura bine dezvoltate), Modelul factorial: Reprezentant Raymond Cattell cere considera cé ,personalitatea unui individ este ceea ce ne permite s& prezicem ce va face un individ intr-o anumité situate (1965). Conform cercetérii empirice realizate, personalitatea putea fi redusi la 16 factori sursa care contribuie la descrietea diferentelor interindividuale, rezultnd o insiruire’ de trésituri care permit operationalizarea conceptului de personalitate . it‘AMG PSIHOLOGIE GENERALA FACTORIL FUNDAMENTALI Al DEZVOLTARIH PSIHICE, Al FORMARIL PERSONALITATI 1 .Ereditatea este primul factor fundamental al dezvoltarii personalitifii si primul care se manifesta (nu existd nici o manifestare psihica fr’ o baz organic asigurata de ereditate). Ereditatea este proprietatea flinfelor vii de a transmite urmatilor caractere dobandite de-a lungul filogenezei. 2. Mediul este al doilea factor fundamental al personaliti{ii. Totalitatea influenjelor naturale $i sociale, fizice si spirituale, directe si indirecte, spontane gi organizate, intenfionate si neintentionate, care constituie ambientul in care se naste, triieste si se dezvolt omul — se numeste mediu.Pentru om este important si mediul natural dar cea mai mare influenja este exercitaté de componentele socio-culturale. Mediul exercita influenfe variate si caracteristice pentru fiecare varsti , acestea definesc NISA DE DEZVOLTARE care se referd la : - obiecte gi locuri accesibile copilului in cadrul aceluiasi mediu - rispunsurile gi reacyiile persoanelor din jurul copilylui - cerinfele aduljilor privind comportamentele si. performantele pe care trebuie sa le atinga copilul + activitiile propuse, impuse sau desfsurate din initiativa copilului si acceptate de cei din jur. 3 Educafia — este cel de-al treilea factor fundamental al dezvoltirii personalitatii - este ansamblul dé actiuni si activititi care integreazd fiinfa umanA ca pe un factor activ, se desfisoard sistematic, unitar si organizat, pe durate lungi de timp, avénd confinuturi definite fn raport cu cerintele societafi, utilizénd metode si strategii fundamentate stiintific si fiind conduse de persoane competente, special calificate = este considerati ca fiind un factor hot&rdtor in dezvoltarea personalitifii pentru c& : ea proiecteazi devenirea acesteia, asigura conditii corespunzitoare de realizare, dezvolta la nivel inalt capacitiile umane, asigur& dezvoltarea deplina a personalitifii, promoveazA constant valori si norme care ajuti la formarea caracterului , e aspiratiilor si proiectelor de viay’ = este o premist a dezvoltirii psihice, mediul este surs& si o condiie, educafia este un factor determinant, o forfa motricd a dezvoltdii. 12