Sunteți pe pagina 1din 13

1.

Sanatatea publica- exemple, definitie, modelul de tip


casa
Definitie

Stiinta si arta prevenirii bolii, prelungirii vietii si promovarii sanatatii prin eforturile organizate ale
intregii societati (Acheson 1988).

Stiinta protejarii oamenilor si a sanatatii, promovarii si redobandirii sanatatii prin efortul


organizat al intregii societati (Hanlon).

Acele activitati ale agentiilor guvernamentale sau grupurilor comunitare ce nu sunt desfasurate de catre
sectorul privat si care imbunatatesc starea de sanatate a unei comunitati sau a indivizilor dintr-o
comunitate

dupa OMS tiina care studiaz problemele de sntate ale unei populaii, starea de sntate
a colectivitii, serviciile de igiena mediului, serviciile generale sanitare i administrarea serviciilor de
ngrijiri. Este strns legat de conceptele medicinei preventive, medicinei sociale, abordnd n egal
msur sntatea comunitar si sntatea public veterinar.

modelul de tip casa

Fundatia = sanatatea mamei si copilului

Peretii: - stilul de viata

- reducerea stresului

- integrarea sociala

- siguranta mediului ambiant

Acoperisul (protectia finala impotriva bolilor) = sistemul de ingrijiri de sanatate

2.Domenii si scopuri cheie ale sanatatii publice


1. Prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile prin:

- asigurarea imunizarilor

- controlul epidemiilor

- supravegherea bolilor

- supravegherea FR comportamentali

- prevenirea accidentelor

1
2. Monitorizarea starii de sanatate prin:

- monitorizarea indicatorilor starii de sanatate

- monitorizarea determinantilor starii de sanatate

- monitorizarea eficacitatii si eficientei activitatilor SP

- evaluarea nevoilor populatiei privind serviciile de SP

3. Promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate prin:

- campanii de informare-educare-comunicare

- programe de educatie pentru sanatate si promovare a sanatatii in comunitati

- dezvoltarea si implicarea comunitatilor locale

- pledoaria pentru SP

4. Sanatatea ocupationala prin:

- definirea standardelor de SO

- controlul aplicarii reglementarilor sanatatii in munca

5. Sanatatea in relatie cu mediul prin:

- monitorizarea factorilor de mediu in relatie cu sanatatea

- reglementarea calitatii principalilor factori de mediu

- stabilirea normelor de igiena si SP comunitare

-controlul aplicarii reglementarilor referitoare la calitatea

factorilor de mediu

6. Reglementarea primara si secundara in domeniul SP prin:

- elaborarea, revizuirea, adaptarea si implementarea legislatiei SP

- reglementarea circulatiei bunurilor si serviciilor cu impact

potential asupra SP

7. Managementul SP bazat pe:

- manag politicilor, planificarii si dezvoltarii sistemului de SP

- formularea si implementarea politicilor de SP pe baze stiintifice

2
- cercetarea in domeniul SP si a sistemelor de sanatate

- colaborarea si cooperarea internationala in domeniul SP

8. Servicii specifice de SP:

- servicii de sanatate scolara

- servicii de urgenta in caz de dezastre si calamitati

- servicii de laborator in domeniul SP

- servicii de planificare familiala

3.Principii de asistenta in sanatatea publica


1. Responsabilizarea societatii pentru SP

2. Focalizarea pe grupuri populationale si preventie primara

3. Preocuparea pentru determinantii starii de sanatate

4. Abordarea multidisciplinara si intersectoriala

5. Parteneriat activ cu populatia si cu autoritatile publice centrale si locale

6. Decizii bazate pe cele mai bune dovezi stiintifice existente la momentul respectiv (SP bazata pe
dovezi)

7. In situatii speciale, decizii fundamentate pe principiul precautiei

8. Descentralizarea sistemului de SP

9. Existenta unui sistem informational si informatic integrat pentru managementul SP

4.Momente de referinta ale sanatatii publice


1. Vaccinarea eradicarea variolei, eliminarea poliomielitei, controlul rujeolei, rubeolei, tetanus,
difteriei si infectiei cu Hemophilus Influenze tip B;

2. Siguranta rutiera reducerea deceselor datorate accidentelor rutiere prin implementarea de


tehnologii inalte de constructie pentru vehicule, imbunatatirea soselelor, schimbari in
comportamentul soferilor si pietonilor;

3. Reducerea numarului accidentelor si riscurilor de boli profesionale la locul de munca;

4. Controlul bolilor infectioase (f.tifoida, holera,TBC, BTS)

3
5. Reducerea numarului deceselor datorate bolilor coronariene si AVC prin modificarea factorilor
de risc(fumat, HTA) si acces imbunatatit la diagnostic si tratament precoce;

6. Alimente mai sanatoase prin reducerea contaminarii microbiene si cresterea continutului


nutritional.

7. Bolile nutritionale carentiale rahitism, gusa, scorbut, anemii - sunt sub control.

8. Mame si copii mai sanatosi igiena si nutritie mai buna, utilizarea antibioticelor , acces la servicii
specializate si dezvoltarea tehnologiei utilizate in monitorizarea noi-nascutilor si a gravidelor /
mamelor;

9. Planning familial reducerea dimensiunii familiei, imbunatatirea sanatatii copilului si


mamelor;utilizarea de bariere contraceptive >>> reducerea numarului de sarcini nedorite si BTS;

10. Fluorizarea apei potabile >>> reduce numarul cariilor dentare si a dintilor pierduti;

11. Declararea fumatului ca pericol pentru sanatatea populatiei si masuri de stopare/reducere a


fumatului >>>scaderea morbiditatii si mortalitatii datorate fumatului.

5.Strategia de sanatate
Cooperarea globala si pacea ca aspecte importante ale ingrijirilor de sanatate primare (ISP)

ISP trebuie adaptate la conditiile particulare ale tariilor si comunitatilor in care se desfasoara

Starea de sanatate reflecta o mai larga dezvoltare sociala si economica

ISP ca si coloana vertebrala a strategiilor nationale de sanatate cu accent pe strategiile de


promovare a sanatatii si prevenire a bolilor

Realizarea echitatii in starea de sanatate

Participarea in planificarea, organizarea, aplicarea si controlul ISP, sustinute prin educatie


adecvata

Implicarea tuturor sectoarelor de activitate in promovarea sanatatii

6.Declaratia de lege "Carta de la Ottawa"


Dezvoltarea unor politici publice sanatoase
Crearea de medii sanatoase in care oamenii sa-si poata
atinge potentialul maxim ca indivizi sanatosi
Intarirea actiunilor comunitare
4
Dezvoltarea de abilitati/capacitati personale care sa le
permita oamenilor sa faca alegeri sanatoase
Reorientarea serviciilor de sanatate catre sisteme
comunitare, mai prietenoase si mai bine controlate.
7.Realizari pana in sec 21- la fel ca la sub 4

8.Amenintari pt sanatatea publica in sec 21

Globalizarea

Privatizarea institutiilor si serviciilor de stat

Terorism medical

Rezistenta antimicrobiana

Bioterorism si nanotehnologie

Schimbari in modelul global de morbiditate

Cresterea costurilor pentru medicamente si servicii de sanatate

Regulamentul Sanitar International 2005 (OMS)

CODEX ALIMENTARIUS (Codul universal al alimentelor)

Crize globale (problema-reactie-solutie):

- financiare,economice si sociale

- alimente, energie si apa

Guvernare mondiala pentru sanatate (OMS, ONU, OMC, BM, FMI)

9.Boli cr- determinanti si factori de risc. Atitudini


Determinanti
Comportamentali (stil de viata), Socioeconomici, Culturali, Politici, De mediu

Factori de risc
5
- controlabili- Dieta nesanatoasa, Inactivitatea fizica, fumatul

-Necontrolabili:-varsta, mostenirea genetica

Atitudini:

Preventia primordiala

Faza premergatoare aparitiei factorilor de risc si cauzali

Populatia tinta = populatia totala si grupuri cu risc

Scop = evitarea aparitiei si dezvoltarii unor modele sociale, economice si culturale ce prezinta un
risc crescut de boala

Metode = politici si programe de educatie sanogene

Preventia primara

Faza = FR prezenti

Tinta = populatia totala, grupe de risc si indivizi sanatosi

Scop = reducerea incidentei bolilor prin controlul factorilor de risc si cauzali

Strategii = populationala si individuala

Metode = politici si programe de educatie sanogene.

Preventia secundara

Faza preclinica a bolii

Tinta = pacientii

Scop = vindecarea si evitarea consecintelor bolii prin diagnostic si tratament precoce corect.

Metode = programe de screening

Preventia tertiara

Faza clinica (simptomatica) a bolii

Tinta = pacientii

Scop = reducerea progresului si complicatiilor bolii

Metode = terapeutice si de recuperare prin care se reduce suferinta, incapacitatea si handicapul

10.Opinii si mentalitati-sub 22
6
11. Saracia- impact asupra sanatatii
Cel mai puternic factor ce afecteaza sanatatea este diferenta
de venituri dintre bogati si saraci (14-18 mil decese / an).
Penetrarea crescuta de capital strain in tarile sarace duce la
o crestere economica lenta si o inechitate accentuata.
Singura cale de a imbunatati sanatatea populatiei din tarile
sarace este asigurarea nevoilor de baza ale acesteia printr-o
politica adecvata.
In Statele Unite 1% din familii detin peste 40% din bogatia tarii

12.Indicatorii UE (grupe)

1. Indicatori demografici si socioeconomici

2. Indicatori ai starii de sanatate

3. Indicatori ai determinantilor sanatatii

4. Indicatori de activitate ai serviciilor de sanatate

5. Indicatori de activitate ai promovarii sanatatii

13.Sist de santate (SUA,privat,sistemul german,englez)


Particulariti ale modelelor de sisteme de sntate existente n lume

I. Sistemul naional de sntate

numit i model Beveridge, dup numele celui care l-a introdus n Anglia dup cel de-al doilea rzboi
mondial. Este finanat prin impozite generale, iar terul pltitor este reprezentat de guvern.

II. Sistemul de asigurri sociale de sntate,

numit i sistem bismarckian, dup numele celui care l-a introdus n Germania la sfritul secolului al XIX-
lea, n care colectarea banilor se face prin asigurri publice (obligatorii) dependente de venituri i nu de
starea de sntate a celor asigurai, iar terul pltitor este reprezentat de mai multe case de asigurri
non-profit. rile n care se aplic acest sistem sunt: Frana, Belgia, Elveia, Austria, Olanda, Luxemburg,
Canada i Japonia.

7
III. Sistemul de asigurri private de sntate

caracteristic pieii private de sntate, cu finanare privat pe baza unor asigurri private voluntare
(neobligatorii) n care primele de asigurare sunt corelate cu riscurile de mbolnvire a asigurailor, iar
terul pltitor este reprezentat de case de asigurri pentru profit. Acest sistem are aplicabilitate n special
n S.U.A.

14.Globalizare- beneficii si riscuri


beneficii pentru sanatate: Economice, sociale, politice

Beneficiile economice: globalizarea --->crestere economica--->sanatate

relatie de sinergism: Comert crescut => crestere economica

Crestere economica => creste bunastarea

Creste bunastarea => scade saracia

Scaderea saraciei => imbunatatirea sanatatii

Imbunatatirea sanatatii => crestere economica

Beneficii sociale si politice

Programe de sanatate internationale - fonduri pentru dezvoltarea sistemului sanitar.


Integrarea in sistemul european si mondial.
Schimburi de experienta pentru studenti, cadre universitare si personal medical
Acces la medicamente, tehnici si aparatura medicala performante
Informarea in timp real a pacientilor si medicilor despre ultimele noutati in domeniu.
Probleme pe care Globalizarea le pune pentru sanatatea populatiei

Cresterea inegalitatii si insecuritatii economice

Noi forme de excluzie si polarizare sociala

Accelerarea raspandirii stilurilor de viata nesanatoase

Scaderea capacitatii guvernelor de a proteja si imbunatati starea de sanatate a cetatenilor

Creste migratia personalului medical din tarile in curs de dezvoltare

Cai prin care globalizarea a afectat sanatatea populatiei

Cresterea traficului de calatori / migranti

Produsele si tehnologiile daunatoare sanatatii

Industria farmaceutica / Complexe M-I

8
Mijloacele massmedia

Tranzitia epidemiologica

Modificarile climatice si poluarea mediului

Sisteme de sanatate inadecvate

Politicile economice ce favorizeaza corporatiile

Cresterea saraciei / inegalitatii

Razboaiele si revoltele populare

15.Definitiile si caracteristicile globalizarii


Definitii

Fluxul liber de informatii, bunuri de consum, capital si oameni, fara bariere politice si economice
(Daulaire,1999).

Sistem mondial in care corporatiile transnationale, interconectate si puternice, elimina


granitele nationale si transforma societatile in unitati eficiente de productie Ratner1997

Caracteristici:

Fenomen mondial de tip capitalist

Bazat pe principiile neoliberalismului

Inceput odata cu invazia europeana a Americii(1492)

Promovat prin comertul international

Proiectat si sustinut de elita mondiala

Serveste interesele corporatiilor multinationale

Determinant major al politicilor sociale si economice nationale.

16.Metode de plata pt spital


Finanarea sistemului de sntate din ROMNIA , conform LASS

n conformitate cu Legea Asigurrilor Sociale de Sntate nr. 145/1997, completat cu


Ordonana M.S. 150/2002, n prezent n vigoarea legea privind reforma sntii legea
95/2006, asigurrile sociale de sntate reprezint principalul sistem de ocrotire a sntii
populaiei n Romnia.

9
Pot fi organizate i societi private de asigurri de sntate sau alte forme de asigurri
de sntate care acoper riscuri individuale, acestea nefiind ns obligatorii.

Asigurrile de sntate sunt obligatorii i funcioneaz descentralizat, pe baza


principiului solidaritii i subsidiaritii n colectarea i utilizarea fondurilor precum i a
dreptului alegerii libere de ctre asigurat a medicului i a unitii sanitare.

Legea 145/1997 a modificat sistemul de finanare a serviciilor de sntate din Romnia,


fiind nlocuit modelul finanat preponderent prin impozite generale cu modelul bazat pe
contribuii de asigurare, obligatorii. Acestea sunt legate de veniturile realizate, fiind pltite
lunar n proporii inegale de angajat (sub forma unei cote de 6,5% din salariu) i de angajator
(sub forma unei cote de 7% din fondul de salarii).

Fondurile asigurrilor de sntate sunt constituite din contribuia angajailor,


persoanelor fizice i juridice care angajeaz personal salariat, precum i prin subvenii de la
bugetul de stat sau alte surse.

17.Evolutia natalitatii
18.Factorii ce influenteaza natalitatea
19.Mortalitatea infantila,cauze ,perioade,dinamica
20.Mortalitatea materna: factori de risc,cauze

21. Actori cheie ai SP


Guvernul prin toate ministerele si departamentele cu impact asupra sanatatii populatiei;

Consiliile municipale si judetene, DJSP, CNAS, CJAS;

ONG-uri, organizatii profesionale si comunitare;

Furnizorii de ingrijiri primare (cabinete medicale);

Universitati si institute de cercetare.

22. Opinii si mentalitati in bolile cronice


nr 10

Bolile cronice afecteaza in principal tarile dezvoltate (programele de preventie si control a


acestor boli s-au concentrat in special pe aceste tari datorita prevalentei mai mari)

10
Studiile ne arata ca 80% din decesele prin boli cronice au loc in tarile subdezvoltate si in curs de
dezvoltare

nr 9

Tarile sarace ar trebui sa controleze bolile infectioase inainte de a se ocupa de cele cronice.

In realitate, tarile cu venit mic si mijlociu au o dubla povara, ele continuind sa aiba probleme cu controlul
bolilor infectioase, probleme la care se adauga cresterea numarului de cazuri de boli cronice, in special in
mediul urban

nr 8

Bolile cronice afecteaza in principal oamenii bogati.

Adevarul este ca in toate tarile, cu exceptia celor subdezvoltate, patura saracilor prezinta un risc
mai mare de imbolnavire si deces prin boli cronice decat cea bogata.

nr 7

Bolile cronice sunt specifice persoanelor varstnice.

Studiile arata insa ca aproape jumatate din decesele prin boli cronice apar prematur, inainte de
70 de ani.

In tarile sarace exista tendinta ca aceste boli sa apara la adultii tineri si de varsta mijlocie, astfel
prelungindu-se suferinta si decedand mai devreme decat cei din tarile bogate

nr 6

Unele boli cronice, in special afectiunile cardiace afecteaza in principal barbatii.

Adevarul este ca bolile cronice, printre care si cele cardiace afecteaza in mod aproape egal
ambele sexe (B = 53%, F = 47%)

nr 5

Bolile cronice sunt rezultatul unui stil de viata nesanatos iar indivizii sunt singurii responsabili.

Adevarul este ca responsabilitatea individuala poate fi totala numai atunci cand indivizii au acces
in mod egal la o viata sanatoasa si sunt sustinuti in alegerea unui stil de viata sanogen.

Exista si categorii precum copii si saracii care nu pot alege mediul, dieta, accesul la educatie si
ingrijiri de sanatate.

nr 4

Bolile cronice nu pot fi prevenite

11
In realitate, principalii factori de risc ai bolilor cronice sunt cunoscuti iar daca ei ar fi eliminati cel putin
40% din cancere si 80% din afectiunile cardiace, AVC si diabet tip2 ar putea fi prevenite

nr 3

Preventia si controlul bolilor cronice sunt prea scumpe pentru a fi implementate in tarile sarace.

In realitate multe dintre interventiile pentru bolile cronice au costuri mici de implementare.

nr 2

Exemple de genul Bunicul meu a fumat toata viata si a fost obez si a trait 96 de ani

Pentru bolile cronice exista 2 tipuri de indivizi: - unii cu multi factori de risc care sunt sanatosi si
traiesc mult

- altii care nu prezinta factori de risc sau au foarte putini si se imbolnavesc si decedeaza de boli cronice
la varste tinere.

Acesti indivizi exista dar ei sunt putini si nu respecta modelul tipic al majoritatii.

nr 1

Fiecare trebuie sa moara de ceva

Este adevarat ca fiecare va muri de o anumita cauza dar moartea nu trebuie sa fie lenta,
dureroasa sau prematura.

Multe dintre bolile cronice duc la suferinta indelungata daca bolnavul nu este tratat
corespunzator.

23. Declaratia de la Jakarta-Prioritati ale PS in secolul 21


Promovarea responsabilitatii sociale pentru sanatate

Cresterea investitiilor pentru imbunatatirea sanatatii in toate sectoarele

Consolidarea si extinderea parteneriatelor pentru sanatate

Cresterea capacitatii comunitare si imputernicirea indivizilor

Asigurarea unei infrastructuri pentru promovarea sanatatii.

24. Declaratia de sanatate pentru toti pana in anul 2000


Cooperarea globala si pacea ca aspecte importante ale ingrijirilor de sanatate primare (ISP)

12
ISP trebuie adaptate la conditiile particulare ale tariilor si comunitatilor in care se desfasoara

Starea de sanatate reflecta o mai larga dezvoltare sociala si economica

ISP ca si coloana vertebrala a strategiilor nationale de sanatate cu accent pe strategiile de


promovare a sanatatii si prevenire a bolilor

Realizarea echitatii in starea de sanatate

Participarea in planificarea, organizarea, aplicarea si controlul ISP, sustinute prin educatie


adecvata

Implicarea tuturor sectoarelor de activitate in promovarea sanatatii.

13