Algele nu sunt nici fructe,nici cereale,dar unele inlocuiesc legumele,in alimentatia zilnica a sute de

milioane de oameni.Algele au avut si au o foarte mare importanta pentru popoarele din Orient si
Extremul Orient ca si pentru anumite populatii nordice.Chinezii,japonezii,hawaienii consuma mari
cantitati de alge ca sa-si echilibreze meniurile pe baza de orez si de peste uscat. Tonice generale,algele
sunt deopotriva apreciate in tarile respective pentru neumaratele lor virtuti. Japonezii cultiva o alga
rosie foarte pretuita si consumata sub numele de Nori,irlandezii maninca,de veacuri,anumite varietati
de alge rosii si brune. In Franta , cunoscatorii pot sa beneficieze de aceste mancaruri mai ales la
restaurantele chinezesti,japoneze sau vietnameze. Dar algele sunt folosite si in anumite produse ale
industriei noastre alimentare.

Algele marine sunt de-o bogatie nebanuita , sunt intia manifestare a vietii pe globul nostru-
(P.Gloess).Algele contin minerale si metaloizi din belsug:iod,magneziu, potasiu ,calciu, fier , aluminiu
,mangan , fosfor , sulf , nichel , aur , zinc , cobalt , strontium , titan , vanadium , staniu , rubidium , siliciu
.Ele contin vitamine,aminoacizi, glucide, materii grase ,multa clorofila, mucilagii, substante antibiotice,
etc.

De aceea nu trebuie sa fim surprinsi de numeroasele lor indicatii:-adenite, limfatism, astenii fizice si
intelectuale, anemie, tulburari glandulare, reumatisme cornice, algii, tulburari circulatorii, in tratamentul
afectiunilor cardiace, obezitate, celulita, arterioscleroza, hipertensiune, alergii, rinofaringite, etc.

Alge, prin definitie sunt plante inferioare caracterizate prin prezenta clorofilei si raspandite in ape dulci,
sarate si pe uscat. Algele sunt plante de o mare diversitate, care se gasesc in medii diferite de viata, au
un corp unicelular sau pluricelular, simplu sau ramificat. Unele sunt vizibile doar la microscop, iar altele
formeaza tufisuri intinse in apele marilor (cum este Marea de Sargassum din Oceanul Atlantic). Desi la
prima vedere par a fi majoritatea verzi, dupa culoare, se impart in mai multe clase, dintre care amintim:
algele albastre (Cyanophyceae), algele verzi (Chlorophyceae), algele rosii (Rhodophyceae) si algele brune
(Phaeophyceae).

Tipuri de alge

(pe scurt)

Algele verzi filamentoase Chlorophyceae

Algele verzi - cele mai multe cloroficee sunt acvatice, dar unele alge verzi pot trai si pe zapada, pe
trunchiurile copacilor, in sol sau pot forma simbioze cu protozoarele, hidrele sau cu lichenii. Exista in jur
de 8.000 de specii, de la dimensiuni miscoscopice pana la ce am numi "mari'. Culoarea tipica a acestor
plante este data de pigmentii clorofilei, rezultand o culoare a marului verde sau a ierbii, chiar daca unele
specii merg spre verde galbui sau spre verde inchis.

Algele verzi calcifiate, mai ales Halimeda sp., sunt importante datorita contributiei lor la formarea
sedimentelor marine. Stralucitoarele bancuri de nisip ale Caraibelor si multe alte locuri din lume sunt
formate din ramasitele erodate ale carbonatului de calciu din algele verzi.

Algele brune Phaeophyceae

Algele brune: Sunt foarte raspandite in apele marine, unde pot forma frunze gigantice. Aceste alge
constituie hrana multor animale marine. De asemenea, unele se folosesc ca hrana pentru animalele
domestice si la prepararea unor produse alimentare. Din unele se extrag bromura de potasiu si iodul.
Cantitati mari de alge sunt folosite ca ingrasamant pe terenurile agricole.

Algele rosii Rhodophyceae

Algele rosii: Un mediu de cultura des intalnit in biologie este agar-agarul, obtinut din algele rosii.
Locuitorii din Hawai folosesc alge rosii in alimentatie. Japonezii le intrebuinteaza in alimentatie, in
cosmetica si in industrie, la apretat si pentru a da luciu hartiei.

Algele albastre Cyanophyceae

Algele verzi-albastrii: Se intalnesc in sol, in apele sarate sau dulci si pot rezista la temperaturi foarte
variate. Unele forme (Spirulina) sunt folosite ca supliment in dieta pentru continutul ridicat de proteine.

1.- Algele verzi Chlorophyceae

Algele verzi filamentoase Chlorophyceae reprezinta un grup semnificativ si important din clasa algelor
verzi de apa dulce. Aceasta clasa include unele dintre cele mai cunoscute specii precum si specii care
sunt importante din punct de vedere ecologic si stiintific.

Exista aproximativ 350 de genuri si 2650 specii de alge verzi filamentoase, cu o varietate de forme si
configuratii, inclusiv specii de unicelulare inotatoare, colonii, unicelulare neflagelate, filamente si altele.
Cateva din algele din aceasta clasa sunt: Enteromorpha, Ulva, Bryopsis, Codium si Cladophora.

Asemeni plantelor de uscat, algele verzi depoziteaza amidon (amiloza amylose sau amilopectin
amylopectin) si au clorofila de tip a si b precum si pigmenti secundari: carotina, luten (lutein) si
zeaxantin (zeaxanthin). Unele specii de Chlorophyta prezinta si sifonoxantin

( siphonoxanthin). Membrana reticulara, endoplasmica cu cloropasta este absenta la algele verzi; peretii
celulei sunt formati din celuloza, hydroxproline, glycosides, xilan (xylans), mannans sau uneori carbonat
de calciu.

https://biblioteca.regielive.ro/referate/biologie/algele-proteinele-viitorului-44558.html