Sunteți pe pagina 1din 13

Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

Specializarea:Economia Comertului, Turismului si Serviciilor

Anul III-ID

-Proiect Turism International-

ELVETIA

Nume, Prenume Student:

1
2010

Prezentare:

Numele oficial al tarii este Confederatia Elvetiana sau Elvetia si este un mic
stat federal in Europa Centrala, fara iesire la mare.Vecini ei sunt : Germania, Austria,
Liechtestein, Italia, Franta.Suprafata Elvetiei este de 41.288 Km 2 avand o populatie de
aproximativ 7,26 milioane locuitori( 176 locuitori / Km 2 ).

Sarbatoarea nationala,ziua Elvetiei este sarbatorita pe 1 august (aniversarea


crearii Confederatiei Elvetiene 1291). Limbile nationale sunt germana, franceza,
italiana, retoromana iar moneda nationala este Francul elvetian. Religia in Elvetia este
impartta astfel: catolicismul 49%; protestantism 41%.

Elvetia este tara cu altitudinea medie cea mai ridicata din Europa; 58% din
suprafata sa este ocupata de Alpi , 12% de Muntii Jura si 30% de coline si podisuri.
Alpii ( altitudinea medie 1766 m) se desfasoara pe directia SV-NE si se
caracterizeaza prin masivitate si inaltime, peste 100 de varfuri depasind 4000 m, in zona
izvoarelor Rhin si Rhone. Alpii culmineaza la 4634 in varful Dufourspitze ( altitudinea
maxima din tara) din masivul Monte Rosa. Ei adapostesc renumite statiuni turisice cum
ar fi Bernese, Oberland, Zermatt si Saint Mortiz in valea Innului.
Muntii Jura reprezinta o centura la nord de Alpi. Cele mai inalte varfuri
depasesc 1000m. Muntii Jura (1679 altitudine maxima in varful Tendre) la granita cu
Franta, sunt calcarosi si au culmile paralele, ca niste platouri ondulate cu foarte putine
trecatori.
Intre Alpi si Jura se intinde un culoar, cu latimi ce variaza de la 20 la 60 Km, numit
Mitteland ( altitudinea medie 580 m ), regiune de coline si podisuri modelate de
eroziunea glaciara si presarate cu mari lacuri glaciare.

2
Intre lanturile muntoase Alpi si Jura se intinde podisul Elvetian, cu o altitudine de
aproximativ 400m si cu o latime de 50 Km. Podisul se intinde de la lacul Geneva ( in
extrema de SV), pana la lacul Constance ( in extrema de NE ). Intre Alpi si Jura se gasesc
si vai lungi legate intre ele prin trectori, ca de exemplu valea Engandine de-a lungul
raului Inn in SE. Aproape fiecare vale este traversata de rauri cu cascade pitoresti, ca de
exemplu cascada Staubbach (290m).
Dealurile, platourile si vaile partii centrale a tarii s-au format din nisipurile,
pietrisurile, conglomeratele si aluviunile aduse de ape din munti in marea interioara care
umplea depresiunea pana acum doua milioane de ani. Acest podis este strabatut de
raurile Aare, Thur, Toss, Limmat, Reuss si Saane, toate tributare raului Rhin care
formeaza mare parte din granita de nord. Mare majoritate a populatiei Elvetiei si cele
mai multe orase sunt situate pe raurile din platoul central si pe Rhin.
Ape: o retea bogata: Rhinul (vale adanca) cu afluent Aar, apartinand bazinului
hidrografic al Marii Nordului; raul Inn (afluent al Dunarii) apartinand bazinului
hidrografic al Marii Negre; Rhonul (vale adanca) apartinand bazinului hidrografic al Marii
Adriatice.
Se gasesc peste 1000 de lacuri naturale; printre cele tectone glaciare se enumera:
Geneva, Constance, Neuchatel, etc.
Lacul Maggiore (194 m) se afla la cea mai joasa altitudine din Elvetia, in provincia Ticino.
Elvetia poate fi socotita castelul de apa al Europei.
In ceea ce priveste clima Elvetia e influentata de sistemul climateric atlantic,
continental si mediteranean in timp ce combinatia dintre altitudine, versanti si
expunerea la soare face ca multe parti ale tarii sa dispuna de o serie de microclimate, pe
o suprafata relativ limitata .Acest lucru e evident in multe dintre vaile alpine unde
versantii orientati spre nord ai muntelui, vor fi imbracati in paduri de conifere dense, in
timp ce pe versantii insoriti dinspre sud se afla sate, ferme, terenuri si pajisti.
Clima este temperat continentala cu ierni reci (mdedia in ianuarie 0 C), veri
moderate (peste 15 C) si precipitatii anualede peste 800mm. In platoul central, clima
este moderata. Cea mai umeda parte a Elvetiei este reprezentata de Muntii Jura, Alpii

3
centrali la nord de vaile Rhin-Rone si Alpii din Valais. In Zurich temperatura medie este
de 0 - 6 in ianuarie si 18 C in iulie.
Compozitia etnica a populatiei Elvetiei este determinata de catre principalele
comunitati lingvistice: germani 65%, francezi 20%, italieni 10% si reto-romani.
Un procent foarte mic din populatie este alcatuit din alte grupuri entice, ca spanioli,
portughezi si turci.
Populatia Elvetiei numara aproximativ 7,26 milioane locuitori.
Sporul natural (0,1% pe an, in prezent) a scazut continuu din 1960 cand era 1,1%.
Numarul mare de straini care traiesc aici ( aproximativ 15%) afecteaza mult statisticile
demografice.
Orasele cu mai mult de 10.000 locuitori incorporeaza 75% din populatie. Cele mai
mari orase Zurich, Basel, Geneva, Berna si Lausanne incorporeaza o treime din
populatia Elvetiei.Rata populatiei urbane in Elvetia este de circa 61%.
Capitala: Berna (Bern, Berne), situata in partea centrala a Europei, pe valea raului
Aar, intr-o zona colinara a Mittenland-ului, la 570 m altitudine; mentionata documentar
pentru prima data la 1191; obtine in 1218 statutul de oras liber imperial si isi extinde, in
decenille urmatoare, autoritatea asupra tinuturilor invecinate. Resedinta a cantonului
omonim, Berna e admisa in 1353 in Confederatia Elvetiana.
Zurich, situat in nord, capitala cantonului Zurich, este cel mai mare oras din
Elvetia, fiind totodata si un important centru comercial si industrial si capitala financiara
a tarii. Desi este o metropola moderna, Zurich are un sarm istoric aparte. Acest oras
prezinta importante puncte de interes ca: Romanesque Grossmunster, o biserica
protestanta, Muzeul Rietberg unde sunt adunate importante vestigii de arta asiatica,
africana, americana si Muzeul National Elvetian, cu exponate datand din epoca
preistorica si pana in prezent; Gradina Botanica si Universitatea.
Basel, capitala cantonului Basel-Stadt, pe Rhin, este un mare centru industrial
dar si cultural si turistic. Ca puncte de atractie turistice trebuie mentionat Munster,
consacrata ca si catedrala in 1019 si ca manastire in 1529. Aici se afla si Universiatea
Basel, o institutie de mare valoare si cel mai vechi centru universitar din Elvetia (1460).

4
Geneva este situata in extremitatea vestica a Lacului Geneva, la gurile Ronului.
Ronul divide Geneva in doua parti aproximativ egale, pe malul stang aflandu-se partea
veche a orasului, cu districtele financiare si doua districte rezidentiale mai vechi (Eaux
Vives si Carouge), pe malul drept fiind construit cartierul Saint-Gervais. Geneva se poate
mandri cu multe parcuri si piete, dintre care merita amintite Jardin Anglais, Place Neuve
si Place des Alpes. Un mare interes pentru turisti prezinta cladirile istorice: Catedrala lui
Saint Peter ( sec. X-XI), City Hall in still florentin (din sec XIV), Temple de l`Auditoire unde
a predicat reformatorul religios scotian Jhon Knox si unde a predat teologul francez John
Calvin, casa unde s-a nascut filozoful francez Jean Jacques Rousseau, Muzeul de Arta
Rath, Muzeul de istorie naturala. Pe langa faptul ca Geneva reprezinta un important
centru cultural si turistic, aici se organizeaza si numeroase intruniri si conferinte
internationale, orasul fiind si un mare centru diplomatic.
Lausanne, oras in vestul Elvetiei, capitala cantonului Vaud, este situat pe lacul
Geneva, reprezentand un important nod feroviar. Orasul este sediul Curtii Supreme si a
Tribunalului Federal. Aici se afla si o mare universitate, si anume Universitatea Lausanne,
fondata in 1537.

Profilul pietei nturistice


Elvetia este considerata o tara a vacantelor si a concediilor, mai ales datorita
diversitatii peisajului si naturii alpestre, ramasa relativ intacta. Orice tara si-ar dori sa
aiba macar jumatate din atuurile Elvetiei.
Jumatate din teritoriul Elvetiei este acoperit de munti. Alpii prezinta mai mult de
100 de varfuri depasind 4000m, care fac din Elvetia ceea ce Grand Canyon face din statul
Arizona. Turistii sunt atrasi in numar mare de staiuni celebre cum ar fi:

Saas Fee denumita perla Alpilor,aflata in inima unui amfiteatru de


munti;
Zermatt orasul interzis masinilor;

5
Montreaux pe malul lacului Geneva, cu cladiri moderne alaturi de ale
Belle epoque; oras al turismului de congrese si manifestarilor culturale
St. Mortiz una din cele mai elegante si faimoase statiuni ale lumii;
Interlaken, Basel, Geneva, Jungfrau, Davos, Arosa, Sankt-gall-en;
Cei mai insoriti munti din Elvetia, ofera o panorama splendida a regiunilor alpine
Bernesse si Valaise, precum si statiunii Monta Rosa.
Un interes deosebit pentru vizitatori prezinta nu numai peisajele alpine, ci si
orasele deosebit de atragatoare ale acestei tari.Pe langa cele cinci orase prezentate mai
sus mai sunt inca cel putin doua orase care prezinta un deosebit interes pentru turisti:
Lucerna, oras in centrul Elvetiei, capitala cantonului Lucerna, este un important
centru turistic si industrial. S-a format in jurul unei manastiri construite in secolul VIII.
Deosebit de atragatoare pentru turisti sunt Gradina Glaciara o reminiscenta a erei
glaciare, descoperita in 1870 si Leul Lucernei cioplit in 1821 in roca solida de catre
sculptorul danez Bertel Thorvaldsen.
Lugano este o statiune deosebit de atractiva, fiind impropriu denumita Rio de
Janeiro al batranui continent.Lugano isi conserva caracteristcile sale exclusive:
primavara cu vegetatie subtropicala luxirianta, vara cu invitatie la ciclism si excursii,
toamna cu o continua schimbare a decorului natural si iarna cu specificul sau aparte.
Pentru turistii amatori de drumetii se organizeaza organizeaza o serie de drumetii spre:
Monte Boglia, Alpe Bolla, Denti della Vecchia, Castagnola, toate aflate nu la mare
distanta de Lugano.
Dar poate cele mai frumoase palate sunt muntii cu formatiunile lor creste,
varfuri, crevase, lacuri, chei, pereti, paduri si izvoare.
Cu toate ca cea mai scurta distanta pana la mare este de 250km (portul Genova
la Marea Mediterana), nici marinarii nu vor fi dezamagiti. Lacurile Geneva (Leaman) si
Constance (Baden) sunt numite mici mari, cu 250km 2 fiecare.
Nu trebuie uitat nici lacul Neuchatel, situat in vestul Elvetiei, la o inaltime de
427m, fiind cel mai mare lac situat in interiorul granitelor tarii. Diversitatea atractiilor

6
turistice este influentata si de clima. Turistii pot gasi in Elvetia simultan zapada partiilor
de ski si clima mediteraneana din Lugano si Locarno.
Turismul in Elvetia este influentat pozitiv si de reteaua de transporturi. Traseul cel
mai indragit este Glacier Express de la Zermatt la la St. Mortiz, o escapada romantica de
sapte ore si jumatate intr-un peisaj carstic ce-ti taie rasuflarea. Sau ascensiunea la
Jungfraujach unde calea ferata cu cremaiera ajunge la 3475m, cea mai inalta statie din
Europa. De sus nu stii ce sa admiri mai intai: spectaculozitatea ghetarului Aletcha (23km)
sau opera ingineriilor din 1912, fata de care peisajul ar fi fost accesibil doar
montaniarzilor bine antrenati.
In materie de turism, elvetienii au facut un pionierat in a inventa o noua forma de
ospitalitate de inalta clasa, care le-a adus intr-un secol reputatia de a fi hotelierii regilor
si regi ai hotelurilor. Elvetia era refugiul capetelor incoronate si a elitei intelectuale si
culturale a miscarii romantice. Suisse devenise sinonim cu superior in cercurile
internationale. Aici a trait Wagner pentru a compune, William Turner pentru a picta,
Goethe sau Byron pentru a scrie. Marile hoteluri erau adevarate palate, edificii victoriene
cu turnuri, la Montreaux, Lucerna, Interlaken, pe insula Brissago pe lacul Maggiore.
Formele de turism practicate in Elvetia sunt:
Turismul cultural
Turismul de sanatate
Turismul de afaceri
Turismul sportiv
Turismul de tranzit
Turismul de sejur
Turismul de circuit

Infrastructura de transporturi a Elvetiei este considerata impecabila. Sistemul de cai


ferate acopera 5000km, transportul feroviar fiind complet electrificat. Din cele patru
magistrale care leaga Italia de restul Europei, doua trec prin Alpii elvetieni.Elvetia
dispune de 71.000km de strazi, autostrazi, miraculous de putin inclinate.Reteaua
elvetiana de drumuri este in plina extindere, prin construirea de noi tuneluri in Alpi.

7
Trenurile cu cremaliera, telecabinele si telescaunele asigura transportul catre
diverse orase si statiuni montane, precum si catre varfurile cele mai inalte din Alpi.

Imaginea Romaniei in opinia populatiei din Elvetia:

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind concentrati in


jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in
Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana care grupeaza
aproximativ 10% din umarul acestora. Cel mai frecvent motiv pentru care romanii au
emigrat in Elvetia a fost dorinta de a avea o situatie economica mai buna.

In ultimii ani ,dupa ce s-a eliminat obligativitaea vizelor pentru Elvetia ,pe
teritoriul acestei tari au ajuns si destui infractori romani ,in special cersetori si hoti de
buzunare. Parlamentul elvetian a decis, ca extinderea pentru Romania si Bulgaria a
liberei circulatii si confirmarea actualului acord cu UE pe aceasta tema sa fie votate in
bloc la referendumul din 8 februarie 2009, UDC, formatiune a dreptei nationaliste, s-a
opus acestei decizii, insa nu a reusit sa obtina majoritatea necesara pentru a-si impune
punctul de vedere.

Profilul consumatorului de turism Elvetian


Dupa cele doua razboaie mondiale, Elvetia a continuat sa profite de fosta sa
neutralitate in razboaie, dar a inceput sa se confrunte totodata cu o concurenta tot mai
serioasa din partea unor tari ce ofereau un evantai mai larg de posibilitati, gratie
progresului in transporturi, si deci reducerii distantei fizice. In plus, in alte tari se acordau
subventii guvernamentale pentru turism si se construiau rapid hoteluri agreabile, bine
administrate. Pe de alta parte europenii si elvetienii insisi descopereau placerea
vacantelor exotice in Kenya, bali, Acapulco sau Caraibe. Odihna si distinderea intr-un
cadru de vis se vedeau surclasate de un element indispensabil dezvoltarii turismului:
divertismentul (baruri exotice, scutere, ski nautic, parapante, discoteci, etc)

8
Turismul a inceput sa nu se mai adreseze indivizilor, ci turistilor ca grup,
cumparatori de pachete turistice, care se imbarcau si debarcau in grup ramanand
indiferenti la mediu sau la cultura locala. Fata de aceasta formula, Elvetia a inceput
adaptarea sectorului de ski, care a inregistrat o crestere spectaculoasa.
Industria turistica a Elvetiei se confrunta cu o serie de probleme, cum ar fi:

Concurenta acerba a altor tari ofertante de turism datorita cresterii ofertei de


sejururi tot mai diversificate, concurentei puternice facute de tarile UE si cresterii
exigentei turistilor.
Imaginea aceea de tara a lui Heidi, o tara unde putine evenimente fac sa-ti
creasca tensiunea, iar trenurile sunt de o punctualitate Swatch. Realitatea insa
arata ca Elvetia este sufficient de diversificata pentru a merita sa revii.
Supraaglomerarea in sezoane si statiuni in dauna extrasezoanelor si altor statiuni
turistii sunt concentrati astfel: schiorii in februarie-martie si estivalii in iulie-
august; 80% din acestia preferand doar 10 din cele 200 de statiuni elvetiene ( in
special Geneva, Interlaken, St. Mortiz, Lucerna, Montreaux).
Supradezvoltarea si urbanizarea telefericele, telescaunele, teleskiurile,
extinerea caselor de vacanta si a cabanelor, construirea de aeroporturi,
drumuri, parcari, partii de ski ii revolta pe toti adeptii ocrotirii mediului.
Ecologia in Elvetia respectful fata de mediu este a doua natura; Elvetia nu a
incurajat turismul de masa care exista oe coastele spaniole.Finantarea protectiei
mediului este facuta chiar de turism.
Criza de ospitalitate a aparut fenomenul de oboseala a ospitalitatii (numarul
mare al turistilor fiind ceea ce determina acest fenomen)

In plus la aceste motive se adauga fapul ca Elvetia nu are iesire la mare; deci in
aceste conditii turistii elvetieni care doresc un sejur pe litoral sunt nevoiti sa iasa din
tara, cel mai apropiat litoral fiind in Italia.

9
Tocmai din acest motiv una din cele mai cautate destinatii de catre turistii elvetieni
este Italia. Alte destinatii turistice preferate de elvetieni sunt: Spania, Thailanda,
Republica Dominicana, Brazilia, Africa de S sau Asia. De asemenea turistii elvetieni nu se
feresc nici de insulele din Oceanul Pacific si de cele din Oceanul Indian. Toate aceste
informatii ne arata ca practic ca turistii elvetieni sunt foarte atrasi de excursiile exotice.

Propunere produs turistic adaptat profilului consumatorului de turism Elvetian


Produsul turistic pe care il propun pentru turistii elvetieni veniti in Romania
trebuie sa le satisfaca in totalitate asteptarile . Motivele pentru care cltoresc elvetienii
sunt: 55% relaxare, 51% timp liber, 52%rencrcarea bateriilor i distanarea de stres i
rutin, 7% sport, 8% aventur, 12% cultur. Principalele temeri ale elvetienilor atunci
cnd cltoresc sunt: furtul, atacurile teroriste, bolile i accidentele, apoi problema
cazrii, catastrofele naturale, turitii enervani sau localurile de slab calitate. Atunci
cnd i planific o vacan, ei in cont n primul rnd de calitatea cazrii, apoi de
atractivitatea destinaiei i de preul cltoriei. Dintre mijloacele detransport, elvetienii
prefer autoturismul. Cnd merg n vacan, majoritatea elvetienilor i doresc o
atmosfer prietenoas , posibiliti de a face baie, peisaje frumoase, posibiliti de joac,
excursii locale i ospitalitate,respectiv mncare i butur bun. n Romnia ns, se
ateapt s gseasc peisaje naturale nealterate, ofert gastronomic diversificat i
gustoas, tradiii bine conservate, ospitalitate, ofert cultural diversificat, dar
i...aspecte negative privind societatea romneasc.

Sejur la Hotel President 4* -Mangalia


Turisti elvetieni vor ajunge in Romania cu avionul pe aeroportul Mihail Kogalniceanu
din Constanta.
De aici vor fi preluati cu un autocar si vor fi transportati pana la hotelul unde vor fi
cazati.Pretul biletului de avion este in jur de 250 euro dus-intors, iar costul autocarului
10 euro de persoana.
Statiune balneoclimaterica permanenta, de interes general situata in judetul

10
Constanta. Mangalia este cea mai sudica statiune de pe litoralul Marii Negre, ridicata pe
ruinele vechii cetati grecesti callatis.
Municipiu-port maritim, situat in extremitatea de SE a judetului Constanta, in
zona litoralului maritim al Podisului Dobrogei de sud, la nord de limanul fluvio-maritim,
Mangalia.
Mangalia beneficiaza de un climat de campie influentat de Marea Neagra, cu
unele caractere submediteraneene. Media lunii iulie este de 21,8 C, iar a lunii ianuarie
este mai mare de 0,2 C.Nebulozitatea este redusa in timpul verii iar soarele straluceste
circa 12 opre pe zi.
Factorii naturali de cura: ape minerale sulfuroase, clorurate, bicarbonatate,
sodice, calcice, mezotermale; apa marii cu o mineralizare de 15,5 grame la litru; namol
sapropelic extras si transportat din lacul Techirghiol; namol de turba aflat in turbaria din
partea de nord a orasului Mangalia; bioclimat marin bogat in aerosoli salini si radiatie
solara, cu effect excitant asupra organismului.

Deschis pe toata durata anului, Hotelul President**** situat in in legendarul oras


Mangalia, fosta cetate Callatis, este destinatia ideala atat pentru evenimente, cat si
pentru petrecerea vacantelor.
Mangalia este renumita pentru plajele sale cu nisip fin si auriu, pentru apa lina si
curata a marii, dar si pentru tratamentele balneare, avand un valoros potential de cura
pentru o gama larga de afectiuni.
In incinta complexului President sunt conservate, ca intr-un veritabil muzeu,
vestigii arheologice datand din epoca greaca si romano-bizantina, ceea ce face structura
societatii noastre unica in tara.
Hotelul President, primul hotel din tara ale carui servicii au fost certificate conform
standardului ISO 9001:2000, prin confortul si eleganta sa, asigura servicii de calitate
celor mai exigenti clienti.

Facilitati hotel:

Capacitate de cazare - 65 de spatii de cazare din care: 40 camere duble (cu/fara


vedere la mare), 6 camere duble de lux (cu vedere la mare), 17 camere single
(cu/fara vedere la mare), 1 apartament de lux si 1 apartament prezidential (cu
vedere la mare)

11
Restaurant President (120 locuri), cu meniuri diverse din bucataria ramanesca si
internationala
Fast-Food Neptun deschis in timpul sezonului estival
Cofetaria Jolly
Bar Calltis
Business Club cu biliard, sah, rummy, table
Room service 24 ore
Sauna, masaj, sala de fitness barbati/femei
Piscina pentru adulti si copii in timpul sezonului estival cu terasa, bar si protap
pentru cine barbecue in aer liber
Plaja amenajata
Salon de infrumusetare
Parcare privata
Serviciu bagaje
Servicii de mesagerie
Depozitare valori la seiful receptiei
Servicii de spalat-calcat
Servicii de secretariat
Organizare excursii in Delta Dunarii, la Varna, degustare de vin la podgoria
Murfatlar, tur de litoral

Facilitati camere:

aer conditionat
minibar
uscator de par
televiziune prin cablu
telefon cu acces international
acces la internet

12
Obiective turistice in Mangalia:
Muzeul de Arheologie "Callatis", nfiintat n 1925 (colectie de antichitati greco-romane:
coloane antice, basoreliefuri, sculpturi, podoabe, ceramica fina de alabastru, statuete,
numismatica)
Vestigiile Cetatii Callatis,(Portul antic Callatis, Apeductul roman, morminte antice, bazilica de tip
sirian)
Colectia de curiozitati "Mercurius" (stampe, litografii, ceasuri, lucrari de pictura, sculptura,
grafica). Geamina "Esmahan Sultan", monument de arhitectura din 1525, n stil maur (colectie de
covoare orientale, obiecte de cult valoroase, fntana rituala, Lapidarium, cimitir turcesc.

Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C5%A3ia

http://berna.mae.ro/index.php?lang=ro&id=20651

http://www.spas.ro/statiuni/Mangalia/

http://www.hpresident.com/
http://www.funtur.ro/elvetia

13