DICTIONAR DE
ee
ae
S . a 2
J
ry enciclopedic ABDOMEN
ABDOMEN. Cavite situst’ Ix parte ioferivard a
trunchiului, eontindnd cew mi mate parte w viscercior
aparatului digestiv si a aparatului urinat
‘Conjinutu) abdominal este fnvetim-un ste eujunetiy
Peritoneul, Cavitates abdominal se imparte pe dowd
niveluri. Etajal superior cuprinde Jicatul, caile biliare
pediculul hepatic. primul duoden, punereast. stomacut si
pling. Btajul inferior cuprinde intestinul pros, intestinul
subtire (ejunul si ileonul) si apenuticele. O parte « ealoru-
Jui sirectal se gisese fm buzinul mic, subdiviziune a etajalui
inferior limitatd prin acvul sos al venturil_ pelviene
(sacrumul si osul iliac), Acesta mai eunine i blnbe, vezica
urinara, ansa sigmoid’ si ansele subtiri; la femeie, verica
urinara, urenul, rimpele si avatele
EXAMENE, Palpares abdominal permite cxaminsrea
ficatului, splinei, utenului, vezicii urinare, deteetares anu
tumor, pereeperea unei distensii zaznase (meteorism)
sau unei efuziani peritoncale ¢ascita). Explorarca clinica
4a continutului vbdominal mai poate face apel sila tuyea]
asoeiat cu. tuyeut vaginal ls femeie
Mijloaecie de explorare abdomenului, tate in ordi
nea crescdndd a complenititié lor, sant: radiograia simp
{abdomen fird pregatire), evografis, scanogrifis si imageria
prin rezonanté magnetic’ (IRM. siti imagerie RMN.)
PATOLOGIE. Percteke abdominal poate eomporta zone de
‘mai mic rezistentd.care stau la origines herniilor: canatul
inghinal, ombilicul ete. Insugi ubdomenul, in afta or;
nelor, poate fi sediul unor contazii seu unor pligi
8 O contucie poate proves 0 leziune mai mult sau csi putin
importanta a wou organ intern plin: fica spling, pancress,
cat tise de hemoragie intern in cacul primclor don ongane:
de pancreatitis fn eazu) ullimului organ. O contuzte strage
adesea dupt sine si o snmulgere vascutard, suns de
hemoragie, si spargerca umui organ intern caviter, ceca ce
provoacd ¢ peritonité, Cele dou Jeziuni pot fi usowiate,
Semnele unei hemoragii imerne sau ale unel geritonite
determin’ interventia de urgent
9 0 plaga posie si nu lere7e deat peretele abdominst sau
fie penetranc acd transfisiancd (83 comperte intraze
gio iesire). Orice plagti penetanté necesita conditis ope
aloni perfecte. Tratamentul se barca’ pe doui principit
corcctarea yocului si singerdrii printt-o teanimte rapid,
explorarea chirungicald completa a eavitagii abdominele
ABDOMEN DE LEMN, Contrsewri permanent
irealuctibild si durerost « peretelui abdominal
Acest simptom este caracterisie pentru peitomta
generalizatd. diferent de originen avesteia (azendiett,
ulcer perforat, perforatic colics ete.) Simptam de valnare
diagnosticd primordiald. el nu trebie si fie atemnat nici
rmuscat prio administrarea de analgezive sau antibintice si
impune o interventie chirurgicald de urgent
ABDOMEN FARA PREGATIRE. Examen radiologic
simplu al abdomenului vaeut din fata.
8
Abdomenul lini pregitite este un exsmen care se
desfasard {ari administearea prealubild « unui medicament
sspacitiant si nu neces si fe efoctaat pe nemincate, eoea
ve cdméne tatusi preferabil
ABERATIE GROMOZOMIALA. Anomalic privind
nun] sau structisra exomozomiler
in nuoreroase eazuri.aberapile eromocomiale sunt con
gemotale, provening dingo praastd tepactitie eromozomiali
{inv timpul formarii ovulului sau spermatoznidului, sau in
cursulprimeloe diviziunt ake vwvulului fecundat) sam
dliner-un aranjament eromozomie anormal al unui dite
pacing, darele pot fi si ohindite(eromozom Phikadetphia
in Teuwernia micluid eonica. de cxemplu)
DIAGNOSTIC. Aberatitle eromazornale sunt pase in evi
deati prin studierea eariotipuui (ceprerentares fotografie
4 cromezomilor unei ecluic). {n ewzul unei sarcini cu riscuti
lantecedente familiaie, femeie in varstd de peste 38 ani),
:noicul propune prin s 1S-a sipliimand de servind o anal
ica a celulelor fétniui, celule prelevate in cursul
linet anuniocenteze sau al unci biops a vuoeitaqlor eariale.
in az de detectate & une! anomulit grave. poate fi pus:
problema inireruperit sarsinii. Un genetician evalucwzd cu
aceust ocazie fiscurile apsritie! unei anommalil in decursul
surcinilor ubterioure
TRATAMENT Dati find natura anomaliiker develate, care
ve risixing esupre tururor celulelor unui andivid, nu este
posibiki vreo vindecare. Majoritatea anomalilos autosome
hu permite 0 supravietuire de durati. Tratamentele: hor-
monale si chiruegivale vonuibuie la eorcctares unr ane
imalii de dezvoltare caracteristive sindroamelor Turner si
Klinefeter. > SAT GENETIC, KLINEFELTER (sindromul}.
Trisoe 2, TURNER (Sindromul), TiPATULUI DE FISICA
(boala)
ABLATIE. Operatic constinu din indepértarea unui organ,
unui ansamblu de fesurari sau a unui eoep striin pe eale
vhicurgicald. SNONIM: eaerezd.
ABRIKOSOY {tumor a lui). Tumoré benign’ rata
oculizatié pe picle sau pe mucoase, indeasebi pe limba.
SINONIME: miublastom, mniout mioblastic, nariora cu cebule
granntoase
ABSENTA, intrcrupere trecatoure a stini de vonstienta
Absent cure survine mai sles in dceursul ecie de a dous
part copilarici se caracterizcard printr-c rupere a con
‘actului in cursulcarcia eopital is Tntrerupe actvittile, are
© privire goald, nu‘rispunde,
ABSORBTIOMETRIE BIFOTONIGA. Tehnici ce
permite calculurea densitati fesuturlor uaversate de doul
feluri de radiati X de energie diferité
INDICATI Aceasti tehnicd permite urmirinea evalutie’
contimuthy mineral osos (densitatea osoasa) in anumite
afectiuni ale schelerutui, precum si urmitirea efectelor ACID ACETILSALICILIC
ACID ACETILSALICILIC. Medicament anslgeriv
antipiretic (activ fai de durere gi febra) de referines
SINONM: aspirina.
Acidul acctilsaliciic, singur sau in asociere eu alte
prineipit active, intrd in compozitia « numerosse preparate
farmaceutive. Usilzarea sa terapeulica depinde de posolagic
In doze mici, este un antiagregant plachetar: el tmpiedici
plachetele sanguine si se prind’ unele de altele,ceea ce evitd
formarea cheagurilor de singe in vase. In dozcle medié
obignuite, acidul acetilsalicilic este anslgezie si antipiretic
fn dozd mare, este un antiinflamator, indicat in unele
sfectiuni reumatismale
CONTRAINDICATIL, Atunci cind in untevedente exintl
unulces de stomac sau un astm. prescrierea acidului acetil-
salicilic devine o problem’ delicstd. El este contraindicat
1a sfayitul saccini, subiectlor alergici la suliciluti(geapal
de medicamente cdruis Ti apartine) si copiilor sub 12 smi
pe durata unei boli viral. In plus, exists numenoase interact
nedorite cu alte substante: antiinflamavoarete nesieroide gi
anticougulantele
EFECTE SECUNDARE. Principalele efecte secundare
sunt: feziunile digestive (gastrita), tulburdrile hemoragice
(sangerici digestive. hemoragii la sfarsitul sarcinii),
(combopeniile (sciderca numirului de plachete sanguine),
sindromul lui Reye (afectarea fieatului si encefalulul. ls
‘copiil mai mici de 12 ani infectati eu un vin). Po interveni
si intoxicagi grave, mai ales Ta copil; ele se manifests prin
tulburdti de auz, transpitatii, voznd, hipotensiune arteriald,
somnolenti si avisinzli exces de ueizé in orgunism).
ACID ASCORBIC. — Vitamna C.
ACID DEZOXIRIBONUCLEIC (AD.N). Acid mele:
suport al controluluj activititifor celulare $i al transmiterii
caracterelor ereditate.
Moleculs de A.D.N., foarte lung’, compurti dou fire
sucite unul in jurul celuilalt intr-0 dubli elice..
A.D.Neul este principalul constituent chimic al cromo-
zomilor. Pe unal din cele doud fire se gisese informatiile
‘care permit enzimclor si sintetizeze proteinele, care con-
troleazs activiitile celutare. fo timpul civiziunii celulare,
cenzimele separa cele dou fre gi sintetizeaad alte doud fire
ni ia fata celor vechi, Astfel se formeazé dowd noi motecule
de A.D.N, demtive cu cea veche, destinate fiecare cate unei
celule-fiice, Acest feromen, denumitreplicares A.D N uli,
asigurd identitatea genetic’ in timpul multiplicéeii celular.
ACID FOLIC. Vitamink hidrosolubili » grupului de
vitarnine B,avand un rol fundamental in farmarea celutelor
organismului. SINONIM: vitamnina BY.
‘Acidul folic, imtervenind in sintezs. A.D.N -ului. jac
un rol capital in productia de celule noi in organism. in
particular, el este indispensabil forméri de globule rosié ale
Sngelui de cétre maduva osoasd
10
SURSE, Acidul folic este prezent in numerause alimente:
ficat, lap. brénzetuc fermentate, legume vera (sparanghel,
spanac, vated verde, moreovi). Necesitatile zilnice de acid
folic sunt foarte muri: de Iu 100 fa 500 mietograme, in
funesie Ge vérsta si stares fiziologicd « subiectului. Totusi,
ovalimentatie diversificatd aduce cantititi suficiente de aid
folic:
CARENTA. Carenta se poate abserva in eaz de subalimen-
tare, in tulburirile de absorbtie (latorate uner anomalit
digestive), in sarcind, in cazal lutiii de medicamente cu
activitare antiolie’. Principata manifestere a caren(ei in acil
folic este 0 varietate de anemie mactocitarl zisd megalo-
blastic Atunei este prescris ca medicament acidul folie
ea administraze pe eale oraii (sau, adeses, derivatul su,
{dal folinie, pe vale injectabila)
ACID GRAS. Acid organic, principalul constituent al
lipidelor.
in naturg exist mai mult de 40 de acizi grasi natural
sliferit
Jn organise, acizii rast constituie, impreund cu gluci-
dele, o sursa primordiali Ue energie. Bi provin din degra-
darea glucidelor sau a lipidelor alimentare. © alimentatie
echilibratd trebuie si aducd cele dout tipuri de aci
Produsele lactate gi cares sunt adesea bogate in acizi grasi
saturai, solizi Ja temperatura ambiantd. Uleiurile vegetale
sipestele sust mai curdnd bogate In uciei yrayi nesaturai,
lichi2i la temperatura ambianti gi usor oxidabili: aceste
alimente rancezese in enntact cu aerud.
ACID NICOTINIC. ~ ViraMina PP.
ACID PANTOTENIC. > ViTAMINA 35.
ACID RIBONUCLEIC (A.R.N.). Acid nucleic care
utilizeazi informatia erediteri purtati de clive acidul
dezoxiribonucleic (&.D.N.) pentru a sintetiza proteinele.
Molecula de ARN are 6 structurd analnaga celal a unui
fir de A.DN
tn nucieu! celular, informatix genetic’ purtwti de cdtre
A.DN. este transerisd in A.RIN.,apoi radusd int-0 proteind
a citoplasmei
AGID URIC, Acid rezulea din degradacea scizilor nucle-
ici (AD.N, 1 AR.N) ai organismului
Acidul uric continut in singe este filtrat de care rinichi,
care il elimind prin uring. La subiectul sinatos, rinichii
aetionear4 astfel incat_mentin uriceria (procentajul
sangvin de acid uric) in limite aeceptabile. Uneori, eli-
minarea ronal a acidului uric este insulficienti sau
producerea sa este exvesiva (holi de sange, boli enzimatice
creditare), provocind o hiperuricemie (procente anormal
de ridicate de acid uric in singe). in acest eaz, acidul uric
tinde si precipite sub formi de cristsle, ceca ce poute Ww
cclansa crize de guti, o litised urine’ sau ambele con-
comitent
ACIDITATE GASTRICA. Caracteristicd a stomaculat
datoretd secretin, de cltre. macoasa gastric’, a sucului
gastric acid confiaaind pepsind (enzima care degrade ara
proteinele), acid clorhidric (cate omoar bavterile din
alimente si favorizeazd aetiunea popsinel) si factor intrinsec
(esential pentru absorbjia vitaminei B12 in intestinal
subtize)
Senzatille de acru ¢i arsurile de stomac nu sunt adesea
devdt o hipersccretie acida trecttoure provocuti de elitre
unels alimente (grasimi prijite, alec).
ACIDOCETOZA, Form’ particulari de avidozi
{aviditate sangviod excesivi) metabolic’, datorati anci
acumuliri de corpi cetoniei (acetoni si substante chimice
innudite)
ACIDOZA. Deranjament al echilibrului acidobazie al
organismultti corespunzand une? cresteri a concentratiei de
acid in plasmi si in lichidele intersuitiale (lichidele in care:
se scald’ celulele, cu exceptia singel)
Acidoza metabolic’. Aceasti dereglare a echilibrulai
acidohazic al organismului poate fi provacati de o pro-
ductie crescutt de acizi in organism sau printr-o picrdere
de baze (bicarbonatul de vodiu, de exemplu). Acidocetoza,
© form’ de acidez3: metaholicé, survine introun diabet
zaharat prost stipanit si ints-c mécuri mai mic, in post
Gacidozs metabolic’ poate, de asemenea, si fie provocatd
de 0 pierdere de bicarbonati in caz de diaree sever sau de
intoxicatie cu aspiring. Dur cauza principald a acidozei
metabolice o constituie climinarea insuficienta & acidului
prin urind: atunei se vorbeyte despre ¢ acidozd renal
Acidoza respiratorie. Acidaza respiratorie sau acideza
gazoasi este 0 dereglare a echilibrului acidobuzie al
‘organistmului care se proshuce azunci cand prin tespiratie ma
se realizeazi eliminazea bioxidului de carbon in cancitete
suficienta; excest! de bioxid de carbon rlimas in singe se
‘va dizolva in el, formand acid carbonic si provocdnd astfel
creslerea aciditatit sangvine.
‘Acidoza respiratorie poste fi acutl, cauzati de o depresic
4 centrilor nervosi respiratori, ca in cazul asfixiilor (in
strangulare), a) paraliziilor respiretorit(poliomieln, act
une a extractelor de curara) sau dupS Iuarea de medicarmente
hipnotice. Ea mai poate fi si eronied (bronsité cronica.
enfizem, cifoscolioza),
ACIDOZA LACTICA, Form’ particulart de acidosis
(aciditate sungvind excesiv’) metaholicd datorati unci
acumuliri de avid lactic in singe
Acidoza lactict powte fi consecinga unei diminuiri
ccanttitilor de oxigen disponibil, ca in decursul unui eolups
{(cddere de tensiune) sau al unei insuficiente respiratorii. Ea
se mai intilnoste gi Sn alte bolt. diabet zatarat; insulicient
ACNEE
ronald, eucersies intosicatie medicumentoasi sau aleoolic’,
uncle deficite ensimatice congenitale. Aeideca lacticd xe
inanifesti printe-o stare de yoe eu bipovolemie (sedderea
volurului sangvin tots] circulant). Diagnosticarea sa este
confirmatd prin examenc sangvine (procentajal de lactat,
pH). Tratamentul acidozei lactice este deosebit de intensi¥
{doze mati de bicarbonat in perfurie intravenoasa) si mai
ales trebuie x8 stace cauzele apariticd acidezet
AGNEE. Dermnatozd provocuti de inflamarea foliculilor
piloscbacei
Foraya si cea mai frecventa, acneea juvenila, afectead
aproximativ 80% dintre adolescent $i se vindecd spontan
lise virsta de 19 ani in 90% din cazuri, Piri a Lesa cieatnic
Acree roauvee si rozaceea se observa mai ales la femei
cu Vérsla cuprinsd inte 40) si 50 ani, Acnecs neonatal
sfectes’ fata noului-niiseut, 4 pu duresz’ decat citeva um
‘In plus, existd forme de acnec foarte particulare: acneca
necrotics (a frunfii), acneea cheloidiand (x vefei}, acneea
conglobata fintinse abeese supurative cu fistule). Acneele
medicumentease sunt provocute de ingeraren de medica-
mente (corticosteroizi, vitumina B12, entticotzafing, barbi-
turice, bromuri, siruri de fitiu, unele medieamente
antituberculoase si imunodepresoare si, fs femei, hormor
androgeni si contraceptivele orale confinand deriv
andcogenici) sau in rma contactului eu produsele cos-
rctice, industriale (uleiuri minerale, bidrocarburi sromatice
halogenate, clor industis!) sau din cauza unei expuneri acci-
dentaie fa dioxine: ele se caracterizeaza prin leziuni infla-
imutorit congestive si supurate, apardndl indecwebi pe fal
Acneea juvenila. Acneea juvenili este datoraté unor de-
reglici ormonale: la pubertate secretia sebavee, care depinde
de androgen (hormonti sexuali msculini) side estrogeri
(bormonai sexusli ferinini) produ de edte gland suprae
renalé si de testicul sau ovar, eregle in mod deosebit.
SIMPTOME $I SEMNE. Aceasti acumulare de sebum
(substangs grasd secretatd de glandele sebacee ele pict),
la care s¢ adaugi o hiperkeratozd (hiperseeretia de. Kera-
tin, claburati fn exces de cite peretele folicultdui) si o
proliferare hacteriani, untrenew7i o inflamace a foticulilor
pilosetacei. dnd posihilitatea formar de comediune ind
deschise (puncte negre}, cand inchise (microchisturi), 4 uno
papnle, unor pustule (papule avénd deasupra un punct.
alburiu supurant), chiar de noduli (tumori). In formele cele
rai grave de acnee se observa chisturi profunde si pu
Tente, care aieseu se golesc la suprafata. Acneea apare
ales fn zonele cu mate concentrate de glande sebacee, in
special fafa, gitul, pieptl si spatele
Acneea rozacee. Cauzele acneei rozacee sunt vontro-
versate: uniio atribuie unei hipoclorhidrii (dimimuarea
propottiei de acid elochidtic in sucul gastric}, ne pare cd
ceaiul, cafeaua, nucle, ciocoluta, piperul,alcoolul si miro-
deniile joacé un tol favorizant.
SIMPEOME $I SEMNE, Acneea rozavce este caracterizat
pustule apiirind pe un fond de rogeatd difuza si de ACOMODARE
cuperoza cure afecteaza pometii si nasul in principal. Este
frecventd asociereu cu 0 eczemi a fete
TRATAMENTUL ACNEEI. Depinde mai putin de tipul
seneei i mai mult de severitatea leziunilor.
Win acneete superficiate, este suficient un tratament locel
pevate externa, Respecturca igienei este fourte importants,
jn special spalarea cu sdpun bland de dou’ ori pe zi. Este
necesard aplicarea de incdicamente active in hiperkerato7a
(acid retinoic, napoit si vitamina A acidi), in scboree (iz0-
tretinoind, Toca), tn indlamatie (peroxid de benzoil in
concentratie $ sau 1/}%). Aplicares medicamentelor trebuie
sii fie realizaté dupa reguli precise pentru a evita o iritare
prea putemicd, Nu este indicat expunerea la sure pe durata
tratementului, Ameliorarea apare dupd 3~4 siptimini de
Ja incepurul tratamentului. Antibiererapia Joculi Ceritto-
micin’, tetraciclin’) di, de asemenea, reaulrate bune ta
acneele superficiale. Toate aveste proguse pot declangy «
iritare sau o wscare w pielii, adesea chiar recrudescenta
feziunilor in primele siptimin’. O erem’ bidratantd apli-
ati zlnic remedu2i aveste probleme. Rezultatele obtinuie
sunt foarte satisfiemoare in 80% din cuzuti, cu eorditia
touusi sd se depuni eforturi de ingrijire pe durata a ccd putin
34 luni,
w Jn acneele grove prin persistent sau prin importants
Jeziunilor, tratamentul este general, El are drept scop evi-
tarea cicutricclor Antibioticele administrate pe calc oral
(Ciciinete in special), utiizate tinap de cel putin 4 luni penn
a evita reciderile, sunt extrem de efviente. Femeiu insiir-
cinatd va evita antibioterapiy general
Retinoidele orale constituie un progres recent deoscbit
{nea de egee al antibioticelor sau in formele foarte severe
de acnee. Ele diminucaza secretia sebuvee gi climina defi-
nitiy acneea in 4 pant la 6 Juni dz tratament. Folosizea
retinoidclor impune mijloace de contraceptie foarte sigure
deoarece pox proxtuce mulformatil vongenitale. Conus
trebuie sf inceapé cu a lund inainte de inceperes. trate
mentuiui, se continu pe ducata tratamentubul $1 se pre-
tungeste mai multe Juni dupi oprirca acestuia,
Li femei, estroprogestativele sufleiem davate in estro-
geni (miniplulele si eicropilulee sent ineficiente fa acre)
chiar si androgeni sunt, unenri preserise pentru tratamentul
aeneei
PREVENIREA ACNEEI. Folosirea xnumsitor peoduse cos-
metice comedogene, abuzul de detergenti ca st scoateres
comedounelor si a cogurilor tebuie evitae, procum storie.
expunere la share.» ROZACEE.
ACOMODARE. Modlficare 4 curburiicristalinulai sub
influent mugehiului ciliar, care permite formares unor
inxagini clare pe retind, att in vederes de aproupe, c&t si
de la distanea
Acomodares rogreseazé incepind cam de la 4 ani
Aatoritd rigiditatii progresive a cristalinalui: aceasce este
2
are se truce pria pierderea claritin vederea
de apronpe si poate fi corectaté purtand lentile convexe.
ACONDROPLAZIE. Afectiune a dezvoltirii osoase
are duce la nanism
Acondroplazia este 0 ufectiune credituet rar, care atinge
tun individ fs 27-004
ACROCIANOZA, Deregiare cirvulatnrie trecatoere
Fesporsabili deo cianoai acxtremittilor cexpulu (urechi.
imiini, pleioare).
Destul de rari. acrocianoza atinge Indeosebi fetele tinere
in timpul gi dupit pubertate.
CAUZA. Aceasti afectiune este cauzati de un spasm al
Yaselor cutunate mici feapilate yi venulep, pravocand
inceti ‘al u citculatier sdngelui, Inu-adevar,
cianoza este insofiti adeseu de perturhiri ale ciclului
menstrual, Avmocianors xe observa cdzeodaca in cudrul Doli
ui Rayna,
SIMPTOME S$ EVOLAITIE. Cianara se accentueazd cu
frigul yi umibitatea, care pot chiar provoew uncle dureri
Uusoare. Ba se mui agraveazi in cas de ematie, Cianoza poate
depasi extremititile corpului $i poate atinge coapsele gi
aantebratcle. Adesea ise snc transpiratia si rivitew piel:
Evolutia este de obicei benign’, ameliorarea survenind
spontan cu timpul
TRATAMENT. Trutamental cel mai eficate consti in
cvitares expuneri la frig. Au mai fost propuse salle msuri
pentru g lupta impotriva aconiel acestor mici vase (vitamin
‘erapic, fitoterapie), dar eficacitatea lor este nesigur’. Nu
existé vteo misurd preventisi
AGRODINIE. Boalt vazomotorie « exttemitititor, obser-
vabilé Ja copilul Ue varsta cuprinsa intee 6 luni si ani,
Acrodinia este datorati une] intoxicatit, cel mai wlesea
medicamentousd, eu mereur. Mainile $i pivivarele sunt
tumefiate,royii, dureroase., Copitul este abosit, slibeste, se
scurpind, transpiri mult, suferd de pareste7ii (senzatii de
fornicure) side tahicardic. Nu are febra. Suprimarea trata-
mentelor in curs pe bard de mercur (substanfe vermifuge.
‘gamaglabuline, pomezi pe Paz de mercur) asigurd vinde-
werodiniai
ACROKERATOZA. Dermatozi caructerizatd printe-o
ingrosare a epidermei afectand in principal palmele mi
lor sitilpile picinurelor SiNONIM: Riperkeratoza urtokerae
torical
ACROMEGALIE. Afectiune curacterizata prin modifi
clr morfologice hipertrofice ale mainilor, picioarelor 5:
capulvi, asoviate cu tulburiri curdiace.
Acromegalia este o afectiune rard, care se intilneste fa
uproximativ 40 de indivizi dinte-un milion, it special ka
femeile Ue véeste cuprinse intre 30 si 40 ani. Ex se datoreuzit 13
tunel hipersecreui de hormon de exestere {somathorraon) de
ire un adenom (tumors benign’) a Iobului anterior a
hipofizei. La un subiect tind care inc’ poate cregte,aceast
dereglare hormonal provoscd gigantismul. La adult,
‘cresterea osodsi find incheiati, aceasti dereglare hormonala
antreneaz’ wcromegalia.
ACROPARESTEZIE. Senzatic de amortire, Ue ply
turd sau de furnicare la extremititile membrelor.
ACROPATIE ULCEROMUTILANTA. Sindrom
care afectoazai exiremititile membrelor (mini yi, rua ales,
picioare), caracterizat prin ulverafii nedureroase ale piel
asociate cu muti osmase
ACROPUSTULOZA INFANTILA, Bouli benign’,
neinfectioasi, a nouw-niscutului si sugarului. carscterizaté
prin grupur de pustule miei, ce apar pe palme si pe degetele
ainilor, pe tilpile picioarelor xi pe degetele de ja
picioare, mai rar fn alte zone ale corputui
Acropustuloza infantila afecteaz in prineipal, i fri
un motiv evident, sugarii neyri de sex masculin. Accastd
boald este deranjanté din cauze méneirimii pe care ©
provoacik sia recidivelor eure survin fird Mnccture. Bola
rezisti la tratamentele Iocale (in schimb se trateazi
simpiomele ei cuajuonul ansepticelor sia dermocontice sero
izilor), dar sc vindced spontan spre varsta de 2-3 ani
AGTH > COATICOTROFINA.
ACTINOMICOZA, Boss infevtioass provocatd de
actinomicete
Actinomicetce tciese in me normal ty cavitatez bucal
a finfelor umane. Aparitia infecfiei este fuvorizati de 0
igiend dentar’ precard side o stare imunadepresiva. Infectia
se dezvolts adesea pornind de la un facar initial fearie
dentari) si se propegi tn organism. Localizirile obisnuite
ale aetinomicozei sunt picica, oasele, creicrul, plaménul si
pleura.
Evolujia este, in general, favorabiia mulumisi unei
antibioicrapii prclungite, ce mai multe huni cu pericilina
O imerventic chirurgicald este nevesurd adesea pentru
exciza sau dren fistula,
ACTINORETICULOZA. Dermatoz cronied a udul-
tului, cauzatd de o hipersensibilitate a piclii bi lumina,
Actinoreticuloza afectear’ indensehi birbatit trevuli de
0) ani. Ea pare si fic eau de asucierea unui leren utergic
famailial si personal cu o fotosensibilizare. Leziunile, foarie
pruriginoasc, predomini pe zonele expuse la lumin. De
la simple plici cezematiforme rosii si descuamante. ele se
transforma la capStul « c@torva luni sau ani in pupule mari
‘care pot sii se intinda pe zonele protejate de lumina yi, in.
final, sf se intindd pe tot eorpul
ACUPUNCTURA
Singurul tratarent este: corticopuvaterapia (Iratament
care asoctuail corticostecor7i cut rauiatile ultraviolete A).
Misurile de proteetic fajé de lumina sunt indispensabile,
ACUFENA. Perceptie. in general, eronati a unei senzatit
sonore tamed, Nuicrat, rain)
Acufenele constituie un fenomen freevent, Ele pot afecta
1) ureche sau ambele. dese, pacientui nu poate preciza
partea atinsi si pare sd perceapi aculena I mijlocul
cranialui
CAUZE, Orive leriune obstructivaa urechil extere, orice
leziune a urechii medii sau interne este susvepnibild si
antreneze acufene: dnpul de cerumen. nits mecie acutd,
joza, prezbiacuzia (diminuarca nstucali a auzula
\intarea in varsta) sau de o tumora « nervului
auditiv, Dacd zgomotul este audibil de catre un subiect
ewerior, sincron cu pulsul, e] poate avea o origine
wasculard.
TRATAMENT. Tratamentul acufenelor este dificil denarece,
pind ia prezent, nici o mtetedd mu a Facut dovada unei
eficacititi eorstante
ACUMETRIE, Misurare clinic’ a azul
‘Avummetria permite diagnosticarea cu usuringé a tipului
ue sunditate a pacientului chiar dct, spre deosebire de
sanliometrie (masuranea au7ulvi eu aybtoral uni eehipament
electronic) nw este decito apreciere aprosimativi relizata
de catre medic.
ACUPUNCTURA, Remar a medicine! talitionale
chineveyti constind in pravticares de intepaturi eu ace in
puncte precise ale suprafetet compului unui pacient, cu scopul
de a vindeea anumite boli sau de a provoca un efect
analgezic
ISTORIC. Chinezii suat cei vare au descoperit aeupunetura
intr andi 4008 91 301M) .fIrelahorind acest tebniel poate
plecdnd de Ia ohservarea remisiunilor inexplicubile la
anili de sigeli sau ale eclor torturati cu ace ascutite
Practieatea Sa s-a rispandit {3 Franta incepand cu decenil
al patrulea,
INDICATIL. Agi cum tn China, in prezent, medicina
occidental este mult practicatd, acupunctari a degvoltat
ni ea foacte bine in qarle occidentale, cel mai adesea in
completares eltor tratarnente
Indicatille ci tin de aveleasi specialitit ca vele ale
medicine! generale: de 1a reumatologie la pneumelogie,
trecind prin ginecologie (vornele din timpul sarcinii,dis-
menoreele), gastraunter gle, otorinolaringologie (simuzite,
rinolaringite, traheite cronice} sais uncle tulhurii de com-
portunent tnervouitate, take, anyouse, enuresis, afeettun
consecutive stresului), Ea este indicat in moc particular
in caz de inflamstic, de spasme yi de dureri (nevralgti,
rmigrene, duseri-fantomd ale amputatilor mislgii, contrac
turd), i afara cazului wnei feeinni orgunice importante, ACUT
Manifestirile alergice (astm, febra fanului) constituic, de
asemened, unul dintre domeniile de predilectie ale acu-
punctarii. In fine, in vaz de entorsd sau de avcident muscular
banal (intindere), acupunctura permite o usurare a dureritor
pacientului.
Utilizatd pe scard largd in China, anatgezia acupunctu-
ral8, eronat denamiti anesterie prin ecupunctard, na este
utilizatd in Occident decat in obstewicd (nasterea rd dureri)
stomatologie (ingriri denture), incercile de fnlocuine
4 anesteziei prin acupunctur’, in cursal unor adewarare
intervenji chirurgicsie, mu dau recultate suficiemte, dope:
criteriile occidentale.
PRINCIPIUL. S.a demonstrat ed acupunctura elibercaza in
sisteruul nervos central endorfine (ormoni cu efect anal-
gezic). Mai malt, intreducerea de ace. stimulind nervii
periferici, xr distrage atenfis de la durerea de baza
Dupi medicina traditionala chinezd, 4, influsul vital,
circu in corp in lungul 4 24 meridiane sau Bini de inaintare,
fn legiturd unele cu ultele, Pe lungimea fiecieul meridian
se gésese punctele-cheie. Ele se impart in 5 eategorit:
= puncicle de tonificare, al edror rol este de stioeula
6 funetie organie’ deficivars;
— punctele de dispessie, I eitor rol este de a calma 0
functie organic’ ce suferd prin exces (hiperluactic,
hipersecretie et);
= punctele surse care regleaz3:
— puincicle de alarma sau punetele: Hérault, dureroase
spontan atunei cdnd meridianal pe care s€ givese este
perturba,
— punctele de trevere, prin care se scurge energia vital’
ahunci cAnd ea se afld in exces intr-un organ,
Acupunctura tratex2 pacientul prin inserarea acelor in
aceste puncte precise (787 in total}. In functie de boala, se
stabilese temperatura acului, unghiul de introducerc,
miscarea de bascutare sau de vibratie acclui in momencul
introgucerii ui, rapiditatea intoduccrii sau retregerii
scului, precum si durata de mentinere in accasti ayezare.
Uni specialist in acuponcnerd chiar recung la trevesea unui
cureat electric pentru a stimula deblocarea meridianuitu.
TEHNICL. Bolnavul trebuie sé fie Iungit pe spate sau pe.
burt, Penetsarea acclor este putin durcrnasé pe ansambiul
corpuluj, mai dezagreabil& la extremitati. in generat, au
tiebuie sx se depigeased 15 pind ta 2 ace pe yedinta de
tratament. Profunzimea de implantare w lor nu depiyeyie
3 sau 4 milimetn
Sedintele dureazi faire 15 yt 30 minute, Ele sunt pre-
serise, in general, tn serii de cite $ sau 10, in ritmal de 0
sedingd pe 2i sau la fiecare dova zile.
‘cele, din wolfram sau ofel inoxidabil, sunt steritizate
toate seu sunt de unicé intrebuintare, fiind aruncute dup
folosire.
EFECTE NEDORITE. Riseul cel rai gray al weupuneturii
|-ar constitui transmiterea infectilor, in particular SIDA gi
hepatic virala, act aceasta nu sar preveni prin sterlizarca
14
insirumenturului dup norme stricte sau, mai bine, prin
folosires acelor de unicd intrebuintare. Au fost descrise gi
cazuri de rani; avesta este unul dintre mativele de inter-
dictie a practicdrii acupunctutii de cite nemedici, interdictie
lubilé in unele (ini ca Franta, De altfel, weupunctura
practicata fied discerndimnt ar putea duce la pierderes
beneficiilor unui tratanent oxidetn mai eficace
AGUT, -A. Care survine bruse si evoluesz# rapid, atunci
ind se vorbeste despre 0 boald
O evoluyie subacutd este mai putin brutal: 0 evolutie
Supraaculé este extrem de rapid si violenta
ADAM {mar al lui), Proeminentl formatd de cartilagiul
tiroid al latingelui. situatd in partea median’ a gatutui.
ADAMANTINOM. Tuator’ recidivanti a maxilarelor,
Jn general benign, SINONME: umelohulsion, amelom
Lacalizat mai ales ia regiunes: molarior §) pe rarmura
ascerslenti a maxilarulu’ inferior. adamantinoml distruge
fesutul osos gi gingia, dar au duce Ix formarea de
metstaze. Bolnavul este ect mai bine protejat fap de
recidive prin sblatis chirurgicald a tumor
ADAM-STOKES (sindromu lui), Accident neurologic
cauzat de o diminuare brused a irigarii cerebrale.
Sindcomul lui Adam-Stckes atinge mai ales Bisbal
trevufi de varsta de $4 ani, La origines lui se afl o incetinire
extremi a ritmuluj cardiac, prin bradicardie sau bloc
auriculoventeular, rispunzdtoare deo oprire cardio.
circulator
SIMPTOME $1 SEMNE. Caracteristica sindromului este
sincopa spontand, nelegalé de efort, Subiectul igi pierde
bruse consticnja: cl este palid, inert, dar respirs in per-
nents in pofida tncetiniii sau disparigei pulsclui, El
redevine vonstient dupa citeva zevi de secunde.
DIAGNOSTIC $1 TRATAMENT. Confirmarea acestel
Uereglici de conductie este obzinuta prin inegistarea Holter
(inregistrare eleetrocardiogralicd timp de 24 ore) gi prin
Tntegistearea fasciculului lui His (care asigurd conductia
influxulai_nervos pind in venwiicule), prin sonda intra-
S-ar putea să vă placă și
- Prezentare de Caz Medicină de Familie CopiiDocument4 paginiPrezentare de Caz Medicină de Familie CopiiStefan Antighin75% (4)
- Radio Imagistica Osteo ArticularaDocument48 paginiRadio Imagistica Osteo ArticularaStefan AntighinÎncă nu există evaluări
- Suport Curs OrlDocument0 paginiSuport Curs OrlDaniela Dascaleanu100% (2)
- Grigore T PopaDocument2 paginiGrigore T PopaStefan AntighinÎncă nu există evaluări
