Sunteți pe pagina 1din 2

Natura umana din perspectiva sociala Au existat o serie intreaga de filosofi,

printre care si Aristotel, care au considerat omul ca fiind prin excelenta un zoon
politikon( un animal social). Omul nu-si poate desavarsi conditia umana decat in
comuniune cu ceilalti semeni ai sai. Societatea ii ofera acestuia conditiile necesare
dezvoltarii sale: institutii de invatamant, de socializare si de formare profesionala.
Pentru ca oamenii sa nu intre in conflict unii cu ceilalti datorita incalcarii proprietatii
private, s-a inventat ideea de contract social (J.J Rousseau) si cea de consens
social ( Emile Durkheim).

Viata sociala, relatii individ societate, umanizare, socializare

Omul este o fiinta primordial sociala. Fiinta umana nu poate trai si nu se poate
dezvolta decat in societate, in interactiune cu alti oameni. Se poate spune ca omul
este un produs al vietii sociale. Este in acelasi timp elementul constitutiv de baza al
societatii. El reprezinta substratul vietii sociale.

Societatea nu poate exista decat prin indivizii care o compun. Omul este nu
numai actor al vietii sociale, ci si autor al acesteia. Viata sociala este rezultatul
activitatii comune a oamenilor, al actiunilor acestora si interactiunilor dintre ei.

Cum nu exista societate fara comunicare, asa nu exista nici personalitate,


individ fara interactiune cu mediul social. Societatea participa la modelarea
personalitatii, a comportamentului social.

Elemente de sociologie a colectivitatii

Potrivit DEX-ului colectivitatea reprezinta grupul de oameni care traiesc si


muncesc in comun. O multime de oameni, un agregat, este o colectie de indivizi care
se afla in acelasi loc si in acelasi timp, dar nu au conexiuni unii cu altii. Ex. un public
la cinema, pasagerii din statia de autobuz.

Conceptul de colectivitate se aplica unor medii ai caror membrii impartasesc


un anume numar de norme sau principii, dar in interiorul carora interactiunea
lipseste. Acest termen este folosit pentru a defini in general: etnii, ,,miscari sociale",
chiar colectivele abstracte, mai ales statul si biserica.
In ceea ce priveste organizatiile, acestea ar putea fi definite ca formatiuni
sociale care au fost fondate si construite in mod deliberat de catre indivizi, in sanul
carora ei isi amenajeaza, mai ales, mijloace de decizie, de executie, de control, totul
in vederea unui obiectiv specific, ce determina sensul general al interactiunilor intre
persoanele asociate in urmarirea acestui obiectiv.

Colectivitatea sociala este un ansamblu de persoane reunite pentru a trai


si/sau actiona in vederea realizarii unui scop comun, indiferent daca acest scop a fost
stabilit in mod voluntar de persoanele respective sau le-a fost impus. Criteriul
constiintei apartenentei si scopurile comune sunt fundamentale pentru recunoasterea
unei colectivitati sociale. Aceasta constiinta este premisa constituirii unei structuri
institutionale de sanctiuni si recompense care reglementeaza responsabilitatile
membrilor colectivitatii, statusurile si rolurile lor, generand astfel o forma
determinata de solidaritate economica, politica, morala, religioasa.

Colectivitatii sociale i se suprapune notiunea de ,,grup social", ca ansamblu


de persoane caracterizat de o anumita structura si cu o cultura specifica rezultata din
relatiile si procesele psihosociale dezvoltate in cadrul sau. Ca atare, grupul este
ireductibil la simpla insumare sau juxtapunere a indivizilor. Capacitatea umana de a
intemeia grupuri se numeste sodalitate.

Noiunea de ,,grup social" este centrala in psiho-sociologie. Ca exemple de


grupuri sociale mentionam familia, comunitatile etnice, profesionale, societatile
stiintifice, clasele sociale, natiunea. Relatiile interpersonale se pot stabili intre doua
sau mai multe persoane. Multiplicarea relatiilor interpersonale genereaz o nou
realitate numit ,,grup" si un nou tip de psihologie, ,,psihologia de grup".

Definim grupul uman ca ansamblu de indivizi istoric constituit, intre care


exista diferite tipuri de interactiuni si relatii in vederea exercitarii unei actiuni
comune. Grupul vine in intimpinarea nevoii de socializare.

Grupul social mic este unitatea social a unui numr de indivizi a


cror statute sociale se afl n unitate i interaciune i este condus dup anumite
reguli.