functie de natura bolii (altfel se reactioneaza la o raceala si altfel la un infarct)

si de trasaturile de personalitate ale pacientului.

La un pol avem negarea subiectiva sau nerecunoasterea bolii (anozognozia),

iar la celalalt pol avem supraevaluarea subiectiva a simptomelor (hipernozognozia).
In primul caz e vorba de ,,fuga de boala, iar cel de-al doilea, de ,,refugiu in boala
(Rascanu R., 1997).

Consecintele starii de boala depasesc disfunctiile biologice si psihologice,

afectand intreaga viata sociala a persoanei. Persoana bolnava pierde controlul
activitatii sociale normale, cu particularitati in diferite tipuri de imbolnavire. Ca
,,situatie de impas existential (I. B. Iamandescu, 1997), boala antreneaza o serie de
servituti si restrictii, modificand modul de viata al individului. Acestea privesc
aspecte ca:

- restrangerea sau modificarea unor activitati motrice sau fiziologice

(alimentare, sexuale);
- limitarea sau suprimarea unor activitati intelectuale sau profesionale, care
pentru unii constituie surse intrinseci de satisfactie, dincolo de obtinerea unor
mijloace de existenta;
- suprimarea, pe diferite durate de timp, a unor activitati extraprofesionale;
- modificarea relatiilor interpersonale in sensul diminuarii contactelor cu cei
apropiati (mai ales in cazul bolnavilor spitalizati);
- dereglarea raporturilor familiale sau conjugale;
- pierderea sau reducerea capacitatii de munca si, legat de aceasta, a
posibilitatilor de a realiza castiguri economice sau mijloace de subzistenta;
- dependenta fata de ceilalti, mai ales in cazul aparitiei unor infirmitati.

Sub aspect social, boala are drept consecinte pierderea rolurilor obisnuite, a unor
gratificatii si a unor moduri de comportament adaptativ.

Pacientul nu depune o prestatie sociala optima si constituie izvor de suferinta

pentru cei din ambianta imediata. Parsons arata cum pot fi tulburate rolurile familiale
datorita imbolnavirii unuia dintre membrii ei, dereglandu-le orarul si marind
tensiunea dintre ei. Boala mamei este cea mai perturbatoare, deoarece
dezorganizeaza resorturile generale ale vietii familiale. Boala tatalui creeaza reactii
discrete din partea celorlalti membrii ai familiei, incarcata de tentativa de a-l retine
mai mult in stare de dependenta (la pat) si de ai se ,,uzurpa rolul autoritar Prezenta
unui batran bolnav intr-o familie nucleara (parinti, copii) poate perturba intr-o
masura semnificativa rolurile celorlalti membrii din familie, datorita dependentei
bolnavului de adulti.

Rolurile sociale in relatia terapeutica

Statusul si rolul social

Statusul reprezinta pozitia ocupata de o persoana sau de un grup de persoane in

societate. Aceasta pozitie are doua dimensiuni: orizontala si verticala.

Dimensiunea orizontala a statusului se refera la reteaua de contacte si de

schimburi reale sau posibile pe care individul le are cu alte persoane situate la acelasi
nivel social. Dimensiunea verticala vizeaza contactele si schimburile cu persoane
situate in ierarhia sociala intr-o pozitie superioara sau inferioara. Statusul este astfel
definit ca un ansamblu de relatii egalitare si ierarhice pe care individul le are cu alti
membri din grupul din care face parte.

Rolul social se defineste ca model de comportare asociat unei pozitii sociale sau
unui status, punerea in act a drepturilor si datoriilor prevazute de statusurile
indivizilor si grupurilor intr-un sistem social. Rolul are valoare de expresie a
persoanei care ocupa un anumit statut, fiind rezultatul unei interactiuni dinamice
intre normele si modelele impuse unei anumite pozitii sociale si spontaneitatea
creatoare a subiectului. Personajul este rezultatul sintezei dintre prescriptiile si
modelele comportamentale statutare si originalitatea personalitatii subiectului, care
dau o forma distincta comportamentului de rol.

Din punct de vedere terminologic conceptul de rol a aparut in contextul artei

dramatice, caracterizand prestatiile actorului in cadrul unei reprezentatii si de aici a
fost imprumutat de limbajul stiintelor sociale, referindu-se la functia pe care o
indeplineste o persoana ocupand o pozitie intr-un cotext social. La fel ca in cazul
actorului, si rolul persoanei este dependent partial de rolul altora cu care ea se
relationeaza in contextul social.