Sunteți pe pagina 1din 2

TULBURARILE DE COMPORTAMENT (dupa E.F. Verza, 2002) 6.1.

Delimitari conceptuale n handicapul de comportament Privind comportamentul ca expresie a relatiei dintre dezvoltarea psihica, dintre dezvoltarea personalitatii si mediul ambiant n care traieste individul, putem de fini tulburarile de comportament ca fiind abateri de la normele si valorile uman e pe care le promoveaza un anumit tip de societate. Aceste abateri comportament ale se nscriu n categoria larga a fenomenelor de inadaptare si pot aparea la toate nivelurile de vrste, fiind determinate de o varietate de cauze. n limbajul stiint ific, ca apoi si n cel cotidian, handicapurile de comportament sunt cuprinse n mod sintetic n conceptul de delicventa si uneori n cel de infractiune (mai cu seama n stiintele juridice). Acesti termeni desemneaza comportamente nonconformiste, car e pot produce efecte negative att pentru individ, ct si pentru societate. Din punc t de vedere psihologic, indivizii care au astfel de comportamente aberante prezi nta dezechilibre sau o stare deficitara n unul sau pe toate palierele: maturizari i psihice, structurarii constiintei de sine si a constiintei sociale, asimilarii normelor si valorilor social-culturale, structurarii motivational-caracteriale, maturizarii sociale. 6.2. Cauze si forme ale handicapului de comportament Manifestarile comportamentale sunt traite n plan intern si au un efect ci rcular. Ele se repercuteaza asupra subiectului, mentinnd sau modificnd caracterist icile ce au stat la baza declansarii actiunilor respective. Putem vorbi de o categorie de tulburari n planul intern cum ar fi: anxiet ati si frustrari prelungite, instabilitate afectiva si depresii, ostilitate si n eacceptarea colaborarii cu cei din jur, slaba dezvoltare afectiva si indiferenta , trairea unor tensiuni, repulsie fata de activitate, dereglari ale unor functii psihice. Acestea determina tulburari de comportament de forme si intensitati dife rite, n functie de profunzimea dereglarilor interioare si se concretizeaza, n exte rior, prin: reactii afective instabile (frica, mnie, furie, rs si plns nestapnit), a gitatie motorie si miscari dezorganizate, negativism si apatie, teribilism si in fatuare, furt vagabondaj, cruzime si aberatii sexuale. Referindu-se la tulburarile de comportament specifice perioadei copilari ei, Mariana Neagoe (1997) subliniaza ca ele apar pe fondul unor tulburari de dez voltare, care determina o ncetinire a dezvoltarii prin mentinerea infantilismului , o dezvoltare inegala n unele paliere psihice si o afectare a dezvoltarii sau di storsionare a acesteia. Toate acestea pot ave la baza o multitudine de cauze care actioneaza asu pra subiectului n diferite perioade de vrsta. De asemenea, putem vorbi de sechele datorate leziunilor cerebrale, ca urmare a meningo-encefalitelor sau a traumatis melor, modificari chiar endocrine produse brusc n conditii de mediu nefavorabil s i chiar disconfortul psihic si influentele negative ale anturajului. Lipsa de supraveghere a copiilor, lipsa de autoritate sau autoritatea tiranica a parintilor, mpreuna cu neantrenarea n activitate, pot duce la parasirea domiciliu lui si chiar la vagabondaj. Astfel de fenomene se asociaza aproape ntotdeauna, cu carente afective ce determina trasaturi egocentrice sau subestimare. Tulburarile de comportament au o frecventa diferita de la o perioada de vrsta la alta. Uni autori (1970) considera ca tulburarile de comportament au cea 16 ani, dupa care se atenueaza, iar cnd se manifesta la mai mare frecventa ntre 14 vrsta adulta capata forme caracteriopate cu tendinte spre stabilizare si repercu siuni antisociale. n literatura de specialitate (U. Schiopu, E. Verza, 1997) s-a pus n eviden ta si relatia dintre infractionalism si conduitele sexuale aberante, la baza car ora se afla frecvent experiente negative de tipul: -incidente sexuale negative, produse n copilarie, prin reactia unui homosexual, a incestului sau a violului, genereaza imaturitatea n conduite; -lipsa unor modele sexuale concrete n familie, cu care sa se identifice, determin a sporirea riscului aparitiei conduitelor aberante; -izolarea excesiva fata de alti copii si lipsa de educatie sociala determina tea

ma fata de sexul opus si dificultati de stabilire a relatiilor interpersonale; -imaturitatea si lipsa de responsabilitate determina dependenta de ceilalti si s ugestibilitate crescuta la influentele negative; -teama si anxietatea excesiva din familie si scoala duce la tensiuni si hiperact iuni sexuale; -viata austera si deprivarea de relatii sociale creeaza un risc n adaptarea compo rtamentelor mature si armonice. n cazul baietilor, manifestarile cu caracter aberant sunt mai evidente si au o fr ecventa mai mare fata de cele ale fetelor, dar, n ambele cazuri implicatiile comp lexe sunt evidente n viata sociala. Minciuna este o abatere comportamentala simpla, care semnifica formarea particularitatilor negative ale personalitatii. Ea evolueaza diferit n functie de vrsta. Daca n perioada anteprescolara minciuna nu poate fi luata ca o nota specif ica a unui caracter negativ ci doar ca o forma de adaptare la conditiile noi, cu timpul, prin repetare, devine o obisnuinta si se poate transforma ntr-o caracter istica negativa a personalitatii. Furtul este o alta abatere comportamentala cu consecinte mult mai grave. La baza acestuia se afla un sentiment de frustrare cu pronuntate note de anxiet ate. Furtul efectuat n banda mbraca forme mai grave si cu pronuntate note de terib ilism, mai ales la tineri. n ontogeneza timpurie, n forma sa incipienta, furtul se manifesta prin nsusirea fortata sau brutala a jucariei partenerului, ca mai trziu sa ia forma nsusirii obiectului dorit pe furis, cu o nuanta de lasitate. Jaful ca forma de comportament foarte grava are loc sub amenintare sau c a act de violenta. Situatia devine tragica si complexa cnd jaful se produce n band a, evidentiind caracteristicile personalitatii dizarmonice, a unei dezvoltari ps ihice scazute n care discernamntul este limitat. Fuga de acasa si vagabondajul, ca forme de manifestare a unui comportame nt tulburat, apar pe acelasi fond. Un asemenea fenomen are loc n cazul copiilor i ntrovertiti, emotivi, anxiosi, dar si la cei agitati, frustrati afectiv, neadapt ati n colectiv, conflictuali si labili. Vagabondajul, ca deteriorare comportamentala grava, se asociaza adeseori cu alte forme aberante, cum ar fi prostitutia si perversiunile sexuale. Oboseala provocata de un consum nervos rapid duce la scaderea activitati i intelectuale, ceea ce atrage dupa sine instalarea unor noi alte feluri de tulb urari de comportament. O asemenea oboseala faciliteaza instalarea fenomenelor a stenice, ce determina tulburari n plan psihic: diminuarea activitati mnezice, sca derea capacitati de concentrare si incapacitatea de a ndeplini sarcini complexe. n plan comportamental, oboseala duce la aparitia anxietatii, irascibilita ti, insomniei, scaderii apetitului pentru activitate, a manifestarilor unor dere glari ale limbajului, a ncapatnari si negativismului.;