DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

Raporturile ca element de extraneitate element de intelegere intre persoanele fizice si

juridice din diferite state.
Existenta unor asemenea elemente deosebite determina ca raporturile juridice sa vina in
contact cu mai multe sisteme de drept. Prin raportare la legea forului, elementele incidente sunt straine
sau de extraneitate fapt pentru care, corespunzator, raporturile juridice cu acest elemnt vor apartine DIP.
Subiectele raporturilor juridice cu element de extraneitate pot fi persoane fizice si persoane
juridice.
Titulari de drepturi si obligatii internationale statul, actioneaza ca putere suverana. Elementul
de extraneitate constituie criteriul esential pentru existenta raporturilor de DIP.
Elementul reprezinta o imprejurare de fapt datorita careia un raport juridic are legatura cu
mai multe sisteme de drept. Elementul nu este un elemnt al raportului juridic, alaturi de subiecte,
continut si obiect, dar, uneori, el poate fi cuprins in structura raportului juridic, ori este absorbit sau
integrat de unul din elemnetele raportului juridic.
Elementul poate consta in diferite imprejurari, care sunt relevante pentru normele de drept
international privat.
In raporturile juridice, pot constituii elemnte urmatoarele imprejurari:
-cetatenia sau nationalitatea unei tari straine;
-resedinta obisnuita sau domiciliul partilor in strainatate;
-locul unde se gaseste fondul de comert sau centrul economic;
-bunul mobil sau imobil care este situat in strainatate ori se afla sub incidenta unei legi straine;
-locul incheierii actului juridic;
-locul executarii actului sau al prestatiei caracteristiuce.
In unele situatii, elemntul de fapt poate fi subiectiv, partile au posibilitatea prin vointa lor, de a se
supune raportului juridic unei legi straine.
Datorita existentei elementului de extraneitate, raporul juridic se afla intr o situatie deosebita,
devenind un raport de drept international privat care pune problema legii aplicabile.

Definirea DIP
Specificul materiei determina:
Determinarea autoritatii sau instantei competente sa instrumenteze ori sa judece;
Indicarea regulilor de procedura aplicabile;
Precizarea legii de fond care se va aplica situatiei juridice;
Stabilirea efectelor produse de hotarrarea autoritatilor straine.
Aceste probleme tin de conflictul de legi si conflictul de jurisdictie, iar solutionarea lor impune luarea
in considerare a conditiei juridice a strainului persoana fizica sau juridica.
Tot conflictul de legi poate pune in discutie:
- Calificarea;
- Retrimiterea;

1|Page
 - Ordinea publica;
- Frauda la lege;
- Aplicarea legii proprii sau a legii straine.
Din domeniul DIP fac parte:
o Conflictul de legi;
o Conflictul de jurisdictii;
o Conditiua juridica a strainului.
Conflictul de legi: presupune situatia in care un raport cu elemnt de extraneitate este susceptibil de a
fi supus unor sisteme de drept diferite. Aparitia lui este determinata de deosebirile de regelementare in
legislatia statelor. Este admis numai in raporturile de drept international privat. Norma calificata va
indica legea aplicabila in cauza.
Conflictul de jurisdictii: inseamna situatia in care un litigiu de drept international privat este
susceptibil de a fi solutionat de instantele din mai multe tari. Problemele de natura procesuala privesc
competenta in DIP, procedura aplicabila in litigiul privind un raport juridic cu elemnt de extraneitate si
efectele hotaririlor judecatoresti si aplicabile straine.
In solutionarea acestui conflict, instanta trebuie sa se pronunte asupra propriei sale competente.
Normele prin care se solutioneaza conflictul sunt materiale, aplicandu-se nemijlocit raportul juridic si
apartin instantei sesizate. Intre conflictul de legi si de jurisdictie exista o anumita interdependenta.
Datorita ordinii in care se solutioneaza, conflictul de jurisdictii are caracter prealabil si influenteaza
conflictul de legi. Legea aplicabila poate fi diferita functie de instanta sesizata. Instanta competenta nu
este tinuta sa aplice, in toate cazurile, propria lege. Aplicarea invariabila a legii forului ar atrage
disparitia conflictului de legi. Pentru evitarea complicatiilor, instantele aleg uneori alta solutie,
invocand propria necompetenta. Asemenea probleme au fost relevate in materia divorturilor
confesionale si a proceselor dintre straini.
Conditia juridica: reprezinta totalitatea normelor juridice prin care se determina drepturile si
obligatiile pe care le poate avea un strain, persoana fizica sau juridica. Prevazuta de legea statului pe
teritoriul carora se gaseste, conditia juridica a strainului priveste capacitatea de folosinta.
Cetatenia: ansamblul normelor juridice care reglementeaza legatura politico-juridica dintre o
persoana fizica si un stat. In calitate de cetatean, persoana fizica este titularul anumitor drepturi si
obligatii specifice, care formeaza statutul sau juridic. Raporturile care se stabilesc exprima apartenenta
persoanei fizice la un anumit stat. Imprejurarea ca cetatenia este un punct de legatura pentru unele
norme conflictuale nu explica includerea institutiei in DIP. Cu toate ca prezinta unele conexiuni cu
statutul juridic al strainilor, institutia cetateniei face parte, in mod normal, din domeniul dreptului
public.
Uni autori, considera ca stiinta DIP este in masura sa asigure un studiu unitar al normelor care pot fi
analizate si in alte ramuri de drept. Astfel, regimul juridic al cetateniei romane se includ in cadrul
conditiei juridice a strainului in Romania, dar numai in masura in care sunt considerate prin prisma
drepturilor si obligatiilor strainilor. In conformitate cu domeniul de aplicare, DIP reprezinta ansamblul
normelor care reglementeaza raporturile cu elemnte de extraneitate, indicand autoritatea competenta si
legea aplicabila.

2|Page
Obiectul DIP
Obiectul este constituit din raporturile de drept privat cu elemnt de extraneitate. Potrivit art. 2557
alin 2 C Civil: - obiectul disciplinei il formeaza raporturile civile, comerciale, precum si alte raporturi
de drept privat si alte raporturi conexe cu ele.
In obiectul DIP se includ si raporturile de munca, raporturile de procedura civila, precum si alte
raporturi conexe cu ele.

Metoda de reglementare in DIP

Relatiile cu elemnt de extraneitate pot fi reglementate prin intermediul normelor conflictuale sau al
normelor materiale.

In DIP se utilizeaza metoda normelor conflictuale si metoda normelor materiale. La randul ei metodfa
conflictualista prezinta doua variante: metoda normelor de aplicatie imediata si metoda proper law.

Metoda normelor conflictuale

Aceste norme indica legea competenta cu privire la un raport cu elemnt de extraneitate.

In functie de izvorul lor, pot fi:
norme interne ori uniforme, precum majoritatea normelor conflictuale interne, avand un
caracter national. Ex: cartea a VII a C Civil.
Aceste norme sunt proprii fiecarui sistem de drept intern, identice pentru mai multe tari,
cum ar fi regula locus regit actus sau lex rei sitae.
Normele conflictuale interne formeaza dretul comun al materiei.
Metoda folosirii normelor conflictuale este rationala si acceptabila. Alegea unei anumite legi dintre
cele care se afla in conflict implica inconveniente practice si mai ales, incertitudini asupra solutiei
pronuntate. Principalele obiectii invocate constau in:
o complexitatea procedeului creaza dificultati in aplicare care sunt accentuate de imprejurarea ca
diferenta intre normele de fond si cele de forma este dinstincta de la o legislatie la alta;
o normele conflictuale fiind elaborate pe cale legislativa dar si jurisprudentiala;
o aplicarea lor depinde de pozitia instantei.

Metoda normelor materiale

Metoda normelor materiale (sau substantiale) se aplica nemijlocit relatiei cu elemntul de extraneitate.
Normele materiale se impart in:
o norme interne;
o norme uniforme.
Normele materiale interne au caracter teritorial, ele exclud, in principiu, aplicarea legii straine.
Normele materiale uniforme se elaboreaza pe calea conventiilor internationale. Dupa natura lor,
normele materiale pot fi:
o De drept civil;

3|Page
 o De drept comercial;
o De drept adminsitrativ;
o De drept financiar,
o De drept penal.
Normele materiale sunt aplicabile numai raporturilor cu elemnt de extraneitate, domeniul lor de
actiune se determina printr-o norma conflictuala.

Metoda normelor de aplicatie imediata

Metoda normelor de aplicatie imediata - inlatura conflictul de legi. Prin excluderea normei
conflictuale a forului, nu mai este posibila aplicarea legii straine.
Conform art. 2566 C Civ: dispozitiile imperative prevazute de legea romana pentru reglementarea unui
raport cu elemnt de extraneitate se aplica in mod prioritar. Conflictul de legi fiind inlaturat, regulile
privind determinarea legii aplicabile, nu sunt incidente, in cauza.Conflictul de legi fiind inlaturat,
regulile privind determinarea legii aplicabile, nu sunt incidente, in cauza.
Normele de aplicatie imediata apartin dreptului intern. Norma conflictuala prin care se prevede ca un
cetatean roman aflat in strainatate poate incheia o casatorie in fata agentului diplomatic sau
functionarului consular, inlatura aplicarea normei conflictuale care prevede ca forma casatoriei este
supusa legii locului unde se celebreaza.
Metoda utilizarii normelor de aplicatie imediata constituie o forma particulara a metodei conflictuale.
Normele conflictuale determina numai competenta unui sistem de drept, pe cand normele de aplicatie
imediata solutioneaza nemijlocit raportul cu element de extraneitate. In raport de normele conflictuale
clasice, normele de aplicatie imediata sunt unilaterale. Ele sunt considerate norme conflictuale speciale
si exceptionale.

Metoda proper law

Metoda proper law presupne determinarea legii aplicabile pentru fiecare situatie juridica.
Imprejurarile de fapt fiind diferite de la o cauza la alta, se poate ajunge, chiar in aceeasi materie, la
aplicarea unor legi dinstincte. Este folosita indeosebi in materia raporturilor contractuale , a
raspunderii civile delictuale si a regimului matrimonial.
Metoda are inconveniente, intre care distingem: - solutia nu poate fi cunoscuta inainte ca instanta de
judecata sa determine legea aplicabila. Pentru determinarea legii aplicabile se va recurge la
compararea continutului legilor aflate in concurs si nu la criteriile normei conflictuale. Potrivit art.
2565 din C civ., se permite inlaturarea, in mod exceptional, a legii aplicabile. Exista insa doua
derogari:
Metoda nu poate fi aplicabila in materiile in care normele conflictuale au un caracter
imperativ, cum sunt legile privind starea civila si capacitatea persoanei;
cand partile convin asupra legii aplicabile in temeiul principiului autonomiei de vointa.

Autonomia DIP

4|Page
Autonomia DIP raporturile care formeaza obiectul disciplinei au un element de extraneitate. Prin
actiunea doctrinei si practicii, dreptul conflictual urma sa devina un drept international.
In mod cert, intre principiile si institutiile DIP din diferite tari exista asemanari, precum: regula locus
regit actum sau lex rei sitae fiind admise in numeroase legislatii.
Principalele izvoare ale materiei sunt interne, iar litigiile privind raporturile cu elemnt de extraneitate
sunt de competenta instantelor nationale. Regulile de solutionare ale conflictelor de legi apartin
dreptului intern. Ele sunt proprii fiecarei tari formand un ansamblu de norme care contribuie la
dezvoltarea relatiilor internationale.
Dreptul conflictual reglementeaza relatiile de drept privat cu elemnt de extraneitate.

CORELATIA DIP CU ALTE RAMURI DE DREPT

Dreptul international privat si dreptul civil

Ambele categorii raporturi juridice se incadreaza in domeniul dreptului privat, iar pozitia partilor este
de egalitate juridica. Obiectul de reglemntare al DIP este mai larg de cat al dreptului civil.

Dreptul international privat si dreptul comertului international

Ambele compun dreptul privat. Spre deosebire de DIP, in DCI elemntul de extraneitate nu este
intodeauna un element international. In timp ce obiectul DCI este format din raporturile juridice care
apar in sfera comertului si cooperarii internationale, DIP se ocupa de toate raportuile din domeniul
dreptului privat cu elemnt de extraneitate.

Dreptul international privat si dreptul international public

Cu toate influentele si legaturile reciproce, DIP se deosebeste de dreptul international public prin
calitatea subiectelor. Astfel, subiectele de dreptul international public sunt statele si oragaizatiile
internationale guvernamentale, pe cand in DIP se regelemnteaza raporturile dintre persoanele fizice si
juridice.

Dreptul international privat si dreptul ad-tiv

In practica, dispozitiile legii straine pot fi luate in considerare pt stabilirea regimului juridic. Ex: o
actiune in nulitatea casatoriei pt incompetenta agentului instrumentator din strainatate se va determina
potrivit legii straine.

Dreptul international privat si dreptul financiar

5|Page
Cand problemele conflictuale se pot interfera cu cele de drept finaciar, astfel, invocarea nulitatii straine
a persoanei juridice care desfasora activitati pe teritoriul junei tari in scopul de a nu plati impozitele
prevazute de legea locala. Se va avea in vederea legea prevenirii dublei impuneri si a evaziunii fiscale.

Dreptul international privat si dreptul penal

Conform principiilor aplicarii legii penale romane, raportul de drept penal cu element de extraneitate
este supus legii romane. Daca legea penala romana nu este aplicabila, instanta se declara necompetenta
in cauza.

CONTINUTUL DIP

Notiune continutul disciplinei este format din normele juridice care alcatuiesc DIP
Normele DIP se impart in norme conflictuale si norme materiale. In acest cadru, o pozitie dinstincta o
au normele de aplicatie imediata.

Norme, carcatere, izvoare.

Norma conflictuala determina legea aplicabila unui raport cu elemnt de extraneitate. Indica legea care
este competenta tinand seama de anumite criterii. Deoarece solutioneaza un conflict de legi se numeste
norma conflictuala.

Spre deosebire de normele de drept material, care indica solutia pe fond, norma conflictuala nu se
aplica nemijlocit relatiei cu elemnt de extraneitate. Prin intermediul normei conflictuale se stabileste
sistemul de drept asplicabil. Actiunea normei conflictuale inceteaza in momentul in care s-a desemnat
legea de drept material aplicabila in cauza.

Norma conflictuala este norma de trimitere sau de fixare. Ex: norma care prevede ca starea si
capacitatea persoanei fizice sunt carmuite de legea sa nationala, daca prin dispozitii speciale nu se
prevede astfel.

Dispozitiile normei conflictuale nu contin o reglementare substantiala, ci numai indica legea ce se va

aplica raportului cu element de extraneitate si anume lex rei sitae.

Normele conflictuale pot fi incluse in:

dreptul intern sau in conventiile internationale. In normele interne sunt proprii fiecarei tari (C
Civ si drept international privat);
in conventiile internationale sunt comune pt statele contractante. Cele unicate, evita
coliziunea intre sistemele de drept ale statelor participante (ex: conventiile consulare).

6|Page
 Structura normei conflictuale: continutul si legatura. In literatura s-a admis ca din structura face
parte si legea aplicabila (este importanta doar cand legea aplicabila este straina)

Continutul reprezinta domeniul la care se refera sau materia ce va fi reglementata de un

anumit sistem de drept. Prin continut se determina sfera de aplicare in spatiu a unei legi.
Conditiile de forma ale unui act juridic sunt stabilite de legea cre il carmuieste fondul.

Legatura determina legea aplicabila raportului cu elemnet de extraneitate. Stabilirea

sistemului de drept care va reglementa situatia constituie scopul normei conflictuale.

Puncte de legatura stabilesc legatura raportului juridic cu un anumit sistem de drept.

Principalele circumstante care constituie puncte de legatura prevazute de legea romana sunt:
o Cetatenia;
o Teritoriul si pavilionul unei nave sau aeronave
Cetatenia este punct de legatura pentru:
starea civila si capacitatea persoanei fizice;
relatiile de familie;
mostenirea in ansamblul ei;
jurisdictia competenta in unele situatii.
Teritoriul este locul unde se infaptuieste un act sau fapt juridic ce implica urmatoarele elemente:
resedinta obisnuita este PL pentru starea civila si capacitatea persoanei fizice; relatiile
de familie; conditiile de fond ale actelor juridice, etc;
sediul social este PL pt statutul organic al persoanei juridice; conditiile de fond ale
actelor juridice; etc.;
fondul de comert este PL pt conditiile de fond ale actelor juridice cand debitorul
prestatiei carcateristice este un comerciant, jurisdictia competenta;
vointa partilor este PL pt conditiile de fond ale actelor juridice si in mod deosebit aler
contractelor;
locul situarii bunului este PL pt regimul juridic ale bunurilor mobile si imobile
considerate ut singulu, jurisdictia europena, etc;
locul incheierii este Pl, in subsidiar, pt conditiile de fond ale contractelor, etc;
locul intocmirii actului este PL pt conditiile de forma ale actului juridic,
locul executarii contractului este PL pt modul de executare;
autoritatea care examineaza validitatea actului juridic este PL pt conditiile de forma
ale actului juridic,
locul unde s-a produs fapul juridic este PL pt raporturile juridice care rezulta din
delictul civil,
locul producerii prejudiciului este PL pt regimul juridic al raspunderii delictuale;
locul unde se judeca litigiul este PL pentru stabilirea legii procesuale.
Pavilionul pe care il abordeaza nava sau aeronava este PL pt mijloacele de transport, in unele situatii.

Gruparea PL

7|Page
Dupa natura lor, pot fi:
constante;
variabile.
Elementele de legatura constante - nu pot fi deplasate de sub incidenta unui sistem de drept. Ex: locul
unde se afla un bun imobil sau locul unde s-a produs faptul cauzator de prejudiciu reprezinta un punct
de legatura constant.
Elemente de legatura variabile sau mobile pot fi schimbate dintr-un sistem de drept in altul. Ex:
domiciliul unei persoane fizice sau locul unde se gaseste un bun imobil este un punct de legatura
variabil.

Clasificarea normelor conflictuale

Dupa felul legaturii, normele conflictuale pot fi:

o Unilaterale;
o Bilaterale.
Dupa continutul lor, se pot referi la:
o Persoane;
o Bunuri;
o Contracte,
o Familie mostenire.
Dupa domeniile la care se refera, normele juridice apartin unei anumite ramuri de drept:
o Norme conflictuale de drept civil;
o Dreptul proprietatii intelectuale;
o Dreptul muncii,
o Dreptul transporturilor;
o Drept procesual civil.
Aplicarea normelor conflictuale

In determinarea legii aplicabile raportului cu element de extraneitate, se admite ca intotdeauna sunt ale
forului.
Daca litigiul se judeca intr-o alta tara, instanta va aplica, pt stabilirea legii competente, norma
conflictuala proprie. Recunoasterea hotararii straine nu poate fi refuzata pe motiv ca instanta a aplicat
o alta lege decat cea determinata de dreptul international privat roman, afara numai daca procesul
priveste starea civila si capacitatea unui cetatean roman, iar solutia adoptata difera de cea la care s-ar
ajunge protrivit legii romane. Normele conflictuale ale forului se aplica si chestiunilor prealabile ce
pot apare in desfasurarea procesului. Legea aplicabila se stabileste prin folosirea normelor conflictuale
din legislatia noastra, adica a normelor de DIP.
Solutia aplicarii normelor conflictuale ale forului se intemeiaza pe urmatoarele argumente:
Normele conflictuale au in principiu un carcater imperativ, forta lor juridica se impune
autoritatii care trebuie sa le aplice;
In cadrul arbitrajului institutional, organele de jurisdictie avand un caracter national au
obligatia sa asigure aplicarea propriului sistem de norme conflictuale

8|Page
 Vointa implicita a partilor, care adresandu-se instantelor romane, fara a fi precizat lex cause , se
poate admite ca au acceptat aplicarea dreptului conflictual al fosului.
In arbitrajul ad-hoc, elementele de structura si procedura se stabilesc prin vointa partilor. Daca
partile nu determina legea contractului, arbitrii vor aplica legea desemnata de norma conflictuala
pe care ei o considera potrivita in speta.

Norme materiale - se aplica direct raporturilor cu element de extraneitate. Aplicarea este

influentata de norma conflictuala care trimite la un anumit sistem de drept. Norma aplicabila
solutioneaza problema de fond a cauzei in mod nemijlocit.

Norme de aplicare imediata

Notiuni, criterii.
Normele de aplicare imediata sunt reguli materiale care apartin dreptului intern. Datorita gradului
lor de imperativitate, aceste norme se aplica cu prioritate unui raport juridic cu elemnt de
extraneitate, inlaturand conflictul de legi.
Prin admiterea criteriilor formaliste, normele de aplicare imeditata au caracterul imperativ si isi
stabilesc unilateral domeniul de aplicare in spatiu. Ele excud actiunea normelor conflictuale,
inlaturand, in toate situatiile, aplicarea legii straine.
Intr-o sustinere apropiata, se precizeaza ca normele de aplicare imediata au o sfera de actiune in
spatiu mai mare decat a normelor conflictuale (ex: soc. comerciale care au sediul intr-o anumita
tara sunt supuse legilor locale. Pentru stabilirea legii nationale aplicabile, tertii pot invoca sediul
statutar, care nu poate fi opus de societate, daca sediul real se gasete intr-o alta tara. Cu toate
acestea, normele de aplicare imediata nu sunt intotdeauna teritoriale, iar normele teritoriale pot sa
nu fie uneori de aplicare imediata.
Prin acceptarea criteriilor finaliste, normele de aplicare imediata exprima un interes social
imprtant, aplicandu-se in principiu, pe teritoriul unui stat anumitor raporturi juridice.

Domeniul normelor de aplicare imediata

In cazul in care normele de aplicatie imediata nu sunt competente, instanta va recurge la normele
conflictuale. Asadar, normele de aplicatie imediata constituie o metoda prealabila conflictului de lege.

CONFLICTELE DE LEGI

Notiune, denumire.
Conflictul de legi reprezinta situatia in care un raport cu elemnt de extraneitate se afla in legatura cu
mai multe legi, care apartin unor state diferite, susceptibile de a fi aplicate in cauza, aceste legi se
gasesc in conflict sau in concurs. Prin specificul materiei, raportul cu elemnt de extraneitate implica
determinarea legii aplicabile.

9|Page
Dupa elemntele de extraneitate pe care le cuprinde raportul juridic, conflictul poate interveni intre
doua sau mai mult legii.
Legile concurente sunt:
legea autoritatii sesizate;
i legea straina aratata de elemntul de extraneitate.
Astfel, un contract de v/c incheiat in tara noastra de doi cetateni romani referitor la un bun situat in
strainatate, pune in prezenta legea romana si legea tarii unde se gaseste bunul respectiv. In al doilea
rand, conflictul se investe intre mai multe legi: legea personala cu privire la capacitatea de a
contracta a partilor, legea locului de incheiere pentru forma contractului, legea locului unde se afla
bunul referitor la efectele reale ale contractului, legea contractului pentru drepturile si obligatiile
partilor.
In cadrul DIP conflictele de legi constituie o problema fundamentala si apar in domeniile in care se
admite aploicarea legii straine. Ele sunt generate de diferentele existente intre sistemele de drept ale
statelor, precum si de circulatia dintr-o tara in alta. Instanta sau autoritatea este supusa numai legilor
tarii sale. Daca raportul juridic include un elemnt de extraneitate, instanta va tine seama de propriile
reguli conflictuale care indica legea competenta. Asadar, instanta nu solutioneaza un conflict de legi, ci
doar aplica legea proprie.
Forma conflictelor de legi se pot clasifica functie de mai multe criterii, astfel, prezinta urmatoarele
forme:
conflictele de legi in spatiu;
conflictele de legi in timp si spatiu;
coflictele intre legi provinciale;
conflictele intre legi nationale;
conflictele intre legi interpersonale;
conflictele de legi in cazul statului nerecunoscut.
Conflictele de legi in spatiu apar intre doua legi in momentul nasterii, modificarii, transmiterii sau
stingerii unui drept ce rezulta dintr-un raport de DIP. Ex: cand un roman si un strain vor sa se
casatoreasca in Romania, constatam ca cele doua legi coexista in spatiu si se afla in concurs. Legea
aplicabila va fi identificata ca urmare a aplicarii propriilor reguli de DIP.
Conflictele de legi in timp si spatiu - apar intre legea sub imperiul careia s-a nascut un drept si legea
tarii unde se cere a fi recunoscut ulterior. Ex: doi cetateni se casatoresc in tara lor dupa care solicita
intr-o alta tara recunoasterea situatiei de persoane casatorite. Acest conflict se produce posterior
nasterii, modificarii, transmiterii sau stingerii unui drept. Invocarea dreptului intereseaza problema
determinarii efectelor care se vor produce in tara.
Conflictele intre legile provinciale in acest tip de conflict, elementul de extraneitate are un caracter
aparent. Legile desi in prezenta, desi diferite, apartin unui singur stat si nu pun probleme de
suveranitate. Datorita acestei situatii, hotararrile judecatoresti date in cadrul acestui stat se executa
intr-o alta provincie fara exequatur.
Conflictele intre legile nationale elemnetul de extraneitate apartine unui stat suveran. Legile in
conflict reprezinta interese colective din state diferite. Fata de legea locala, legea unui alt stat este cu
adevarat straina.

10 | P a g e
Conflictele de legi interpersonale in sistemele traditionale, de inspiratie religioasa, relatiile din unele
domenii sunt supuse unor reglementari diferite. Legea aplicabila se determina dupa apartenenta
persoanelor la o anumita religie, fara a tine seama de cetatenia sau domiciliul lor. Pe langa instantele
civile, in unele state exista si instante confesionale care pot sa rezolve anumite litigii. Conflictele de
legi interpersonale intervin in problemele de familie, succesiuni sau proprietate. Aceste conflicte
suscita interes intrucat:
norma conflictuala a forului trimite la legea unui stat care se stabileste in functie de
criteriul confesional;
determinarea competentei interne a tribunalului confesional in cadrul procedurii pentru
obtinerea exequatur-ului in conformitate cu legea statului unde s-a pronuntat hotararea
straina.
Conflictul de legi in cazul statului nerecunoscut statul nerecunoscut de statul forului, intereseaza
daca legile sale pot da nastere la conflicte de legi. Dupa cum recunoasterea are un caracter declarativ
ori consultativ, legile statului strain vor fi sau nu aplicate.
Solutionarea conflictelor de legi are in vedere influentele de conceptia teritorialitatii cutumelor sau
de conceptia posibilitatii aplicarii legii straine.
In sistemul traditional al teritorialismului cutumelor legea unei provincii se aplica tuturor
sistemelor care se gasesc pe teritoriul sau.
In sistemul modern al posibilitatii aplicarii legii straine aceste conflicte se solutioneaza dupa
alte considerente. Legea competenta se stabileste tinandu-se seama de un numar de argumente,
dintre care importante sunt protejarea intereselor statului suveran si reglementarea
corespunzatoare a relatiilor cu elemnt de extraneitate.

Evolutia DIP

Notiuni primele solutii in materia conflictelor au aparut in Evul Mediu.

Conflictele de legi in antichitate regulile privind solutionarea conflictelor de legi se desprind din
analiza dreptului roman, care a constituit cel mai perfectionat sistem juridic al timpului. Istoria statului
roman se imparte in trei mari pericole: statul cetate, imperiul mediteraneian si imperiul romano
bizantin.
Perioada statului cetate dreptul si religia erau destinate numai romanilor excluzandu-se
participarea strainilor. In dreptul roman era rezervat numai cetatenilor romani, fiind singurul sistem de
drept in care strainul era lipsit de protectie juridica. Totusi, in unele situatii, strainul putea fi primit in
cetate prin intermediul a doua institutii: clientela si hospitalitatea.
Clientela se folosea pentru strainul de o conditie sociala inferioara. Protectia se
realiza prin integrarea intr-o ginta in care isi desfasura apoi activitatea.
Hospitalitatea se aplica strainului care apartinea clasei dominante. Ocrotirea se acorda
de o familie nobila, sub conditia reciprocitatii.
Nerecunoasterea personalitatii strainului a inlaturat posibilitatea aparitiei conflictelor de legi.
Perioada imperiului mediteranean din sec III i.Hr, Roma devine un imperiu mediteranean a carui
stralucire se impune intregii lumi antice.

11 | P a g e
Perioada imperiului roamno-bizantin in anul 212 d. Hr., prin edictul imparatului caracalla,
locuitorilor impreiului i s-a acordat cetatenia romana.
Personalitatea legilor sistemul prin care pe teritoriul unui stat sunt in vigoare, in acelasi timp, legi
diferite, care apartin grupurilor distincte, se numeste personalitatea legilor. Fiecare lege se aplica
numai locuitorilor unui anumit grup. Daca exista un litigiu, ficare parte este supusa legii sale proprii.
In operatiunile mixte, se recurgea la un sistem pentru determinarea legii competente. De la sistemul
personalitatii legilor a existat o singura exceptie. Regulile dreptului canonic fiind unice, se aplicau
tuturor crestinilor in domeniile care interesau biserica.
Teritorialismul feudal al cutumelor cutumele erau teritoriale, aplicandu-se tuturor celor care se
aflau pe un anumit teritoriu, regiune sau provincie. Datorita realitatii lor, cutumele nu aveau putere in
afara teritoriului. Teritorialismul feudal al cutumelor reprezinta sistemul prin care toate persoanele ce
se gasesc pe un teritoriu sunt supuse numai legilor locale. Jurisdictia este exercitata de senior care avea
o autonomie deplina. Justitia senioriala aplica alat localnicilor, cat si strainilor, cutuma provinciei. In
timp ce capitatia si formariajul dispar, droit d, aubain se mentine pana la revolutia franceaza din 1789.
Scoala statutarilor italieni incepand cu secolul al XI-lea, orasele din nordul Italiei cunosc o
inflorire deosebita. In fiecare oras se aplicau norme de drept propriu, care se numeau statue si normele
dreptului roman, sub forma lui Corpus iuris civills. Dreptul roman reprezinta dreptul comun tuturor
oraselor si partea principala a sistemului de drept. In acest cadru, conflictele de legi apar intre dreptul
roman si statutele unui oras, precum si intre statutele unor orase diferite. Dintre glosatorii deveniti
celebri, o importanta deosebita prezinta Aldricus Hugolinus si Accursius. De altfel, glosele lor
marcheaza aparitia dreptului international privat. Aldricus arata ca judecatorul va aplica acea lege care
i se pare mai utila si mai indicata de imprejurari, intrucat trebuie sa judece cum i se pare mai bine.
Gloss lui Accursius din anul 1228 prevede ca atunci cand un cetatean din Bologna se afla la |M|odena,
el nu trenuie judecat dupa statutele Modenei, carora nu le este supus. Sistemul sistemic al conflictelor
de legi incepe odata cu postglosatori. Sistemul de solutii conflictuale propus de postglosatori formeaza
scoala italiana a statutelor. Statuarii italieni au impartit conflictele de legi intr-un anumit numar de
categorii de DIP. Tot statutarii au formulat urmatoarele reguli: distanta intre normele de procedura si
normele de fond; regula locus regit actum in privinta formei exterioare a actelor juridice; regula lex rei
sitae referitor la bunurile imobile; diferentierea intre delicte si contracte; aplicarea unei legi unice in
materia succesiuni.
Scoala franceza a statutelor :
Ideile formulate au preconizat mentinerea particularismului juridic a proviinciilor ori unificarea
dreptului cutumiar si solutionarea conflictelor intre cutume.
Aceste doua orientari au fost cu stralucire prezentate de catre Dumoulin si DArgentre.
In situatia in care o cutuma prezinta lacune sau neclaritati, el propunea aplicarea cutumei
Parisului, considerata regina Consuetudium.
Statutele reale se refera la bunuri iar statutele personale la persoane.
Scoala olandeza:
Are o economie in plina dezvoltare devenind o mare putere comerciala si coloniala.
Pentru solutionarea conflictelor, juristii olandezi au preluat teoria lui DArgentre, insistand
asupra aplica strict teritoriale a legiilor.

12 | P a g e
 Pentru prima oara se foloseste notiunea de conflict intre legi nationale, iar aplicarea legii
straine are un alt fundament.
Scoala germana:
Juristii germani renunta la metoda postglosatorilor de solutinare a conflictelor de legi.
Imaprtirea statutelor in reale si personale nu mai este acceptata ca o regula esentiala.
In problemele conflictelor de legi, Savigny admite existenta unei comunitati juridice
internationale, in cadrul careia regulile de solutionare sunt acceptate de toate statele.
Aplicarea legii straine pe propriul teritoriun este permisa sub conditia reciprocitatii.
Scoala italiana a personalitatii legilor:
De la principiul personalitatii legilor sunt admise si unele exceptii.
Legea straina nu este aplicata daca dispozitiile ei contravin ordinii publice.
Scoala anglo-americana:
Instantele au creat dreptul comun al regatului common law, dupa cucerirea de catre
normanzi in sec al XI-lea.
In absenta unor reguli care sa fie utilizate pentru solutionarea conflictelor intre legile
nationale, instantele engleze se declarau incompetente si aplicau dreptul propriul.
Dreptul local se aplica tuturor raporturilor juridice, adica persoanelor si bunurilor care se
afla pe teritoriul statului.
Conflictele de legi se solutioneaza prin aplicarea legii instantei sau a legii teritoriului.

Izvoarele dreptului international privat

Izvoare interne:
Constitutia, unele carti din Codul Civil si Codul Procesual Civil, anumite dispozitii din Codul
de Procedura Penala si Codul Aerian, alte acte normative care privesc raporturile cu element de
extraneitate.
Principiile fundamentale:
Ale Constitutiei revizuita in 2003 se aplica si dreptului international privat.
Normele conflictuale privind dreptul material sunt integrate in Codul Civil din 2009.
Normele conflictuale referitoare la procesul de drept privat cu element de extraneitate sunt incluse
in Codul de Procedura Civila.
Izvoare internationale:
Sunt formate din conventii internationale si cutume internationale.
Conventii multilaterale:
Conventia de la Haga din 12 Iunie 1902 pentru reglmentarea conflictelor de legi si de
jurisdictie in materie de divort si de separatie de corp.
Conventii bilaterale:
Tratatele de asistenta juridica reprezinta un ansamblu sistematic de norme privind relatiile
dintre persoanele sau autoritatile statelor contractante.
Ele contin reguli ale colaborarii internationale in materie juridica.
Conventii consulare:
Asigura cadrul juridic necesar pentru ocrotirea intereselor statelor contractante si ale
propriilor cetateni. Ex: ambasada Ro in China.

13 | P a g e
 Cutuma internationala:
Este considerata in mod deosebit in domeniul transporturilor maritime.
Caracterul subsidiar al reglementarii interne:
Dispozitia de drept international privat sunt aplicabile in masura in care nu a fost stabilita o
alta reglementare, in caz contrar preponderente vor fi conventiile internationale la care Ro
este parte, dreptul UE sau dispozitiile din legile speciale aplicabile raporturilor cu element
de extraneitate.

Clasificarea si conflictele de clasificari

Notiunea de calificare:
Continutul normelor conflictuale se stabileste prin intermediul unor notiune cum ar fi
capacitatea, stare civila, forma actelor juridice, conditiile de fond si cele de forma ale
contractului, bunurile, mostenirea, prescriptia extinctiva.
Starea si capacitatea persoanei fizice constitue obiectul reglmentarii normei conflictuale .
Pentru fiecare categorie de raporturi normele conflictuale determina legea aplicabila.
Indicarea legii competente este in fucntie de stabilirea punctului de legatura.
Felurile calficarii:
In functie de natura operatiunii sau de momentul in care intervine, calificarea este de doua
feluri:
Primara :
Stabileste legea aplicabila raporturilor cu element de extraneitate.
Legea competenta depinde de modul in care se face clasificarea, rezultand un conflict
de legi.
Se face dupa legea forului.
Secundara:
Tinand seama de elementele de structura ale normei conflictuale care se califica, pot fi
deosebite doua forme:
Calificarea continutului normei conflictuale si calificarea legaturii normei conflictuale.
In prima forma se schimba insasi norma conflictuala pe cand in cea dea doua se schimba
norma aplicabila.
Legea dupa care se face calificarea:
Principalele criterii utilizate sunt lex fori si lex causae.
Calificarea dupa legea forului:
Atunci cadn determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaza sa fie data unei
institutii de drept sau unui raport juridic se ia in considerare calificarea juridica stabilita de
legea romana.
Calificarea dupa legea cauzei:
Lex causae reprezinta legea straina competenta cu privire la un raport juridic sau unul din
elementele sale.
In mod necesar normele juridice se vor califica dupa sistemul de drept din care fac parte.
Exceptiile de la calificarea dupa legea forului:

14 | P a g e
 In functie de situatia concreta calificarea unei notiune se va face dupa legea care permite o
solutie echitabila.
Exceptiile care sunt admise se refera la urmatoarele aspecte:
Calificarea prin vointa partilor
Calificarea legala
Calificarea secundara
Calificarea bunurilor imobile
Calificarea in caz de retrimitere
Calificarea institutiilor juridice necunoscute
Calificarea cetateniei
Calificarea autonoma.
Calificarea prin voina partilor:
Partile pot preciza sensul notiunii de domiciliu, locul incheierii contractului sau locul
executarii contractului.
Prin acordul lor partile au libertatea sa aleaga legea aplicabila contractului precum si
calificarile indicate in cauza.
Atunci cand partile au determinat ele insele intelesul notiunilor dintr-un act juridic,
calificarea acestor notiuni se face dupa vointa aprtilor.
Calificarea legala:
In unele cazuri notiunile din normele de drept international privat pot fi definite intr-o lege
interna sau conventie internationala.
Sensul notiunilor cuprinse in legea interna este determinata de legiuitor in cuprinsul
normei.
Calificarea secundara:
Este o problema de drept international.
Fara a influenta legea aplicabila, calificarea secundara afecteaza o solutie pe fond.
Poate fi data de lege, de practica judiciara sau de literatura de specialitate.
Calificarea bunurilor imobile:
Natura mobiliara sau imobiliara a bunurilor se determina potrivit legii locului unde se afla
sau sunt situate.
Calificarea in caz de retrimitere:
Admiterea de catre lex fori a retrimiterii implica luarea in considerare si a calificarii date de
legea straina notiunilor din norma conflictuala.
Astfel dca norma conflictuala straina retrimite la lex domicili ce se gaseste intr-un stat tert,
notiunea de domiciliu se va califica dupa legea tarii ca a dispus retrimiterea.
Calificarea institutiilor juridice necunoscute:
Daca legea romana nu cunoaste o institutie juridica straina sau o cunoaste sub o alta
denumire ori cu un alt continut se poate lua in considerare calificarea juridica facuta de
legea straina.
Calificarea cetateniei:
Determinarea si proba cetateniei se fac in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se
invoca.
Stabilirea cetateniei presupune si precizarea legii nationale a persoanei fizice.
Calificarea autonoma:

15 | P a g e
 Cerintele specifice ale raportului cu element de extraneitate si in special promovarea
relatiilor economice internationale, pot impune anumite calificari distincte de legi care se
afla in conflict.
In cazuri similare, autoritatile din mai multe tari pot folosi calificari identice dar diferite de
cele date in dreptul intern.

Retrimiterea

Formele retrimiterii:
Retrimiterea simpla:
Se face de norma conflictuala straina la dreptul forului datorita atribuirii competentei
instanta sesizata aplica propria sa lege materiala.
Prin retrimitere de gradul I aplicarea legii straine este inlaturata in favoarea legii
instantei.
Retrimitera complexa:
Trimiterea mai departe se face de norma conflictuala straina la dreptul unui stat strain.
Limitele aplicarii retrimiterii:
Retrimiterea se face de legea straina, care nu cuprinda si normele ei conflictuale
retrimiterea este exclusa.
Prin desemnarea unei legi straine se presupune ca partile s-au raportat la dreptul
material strain si nu la normele conflictuale care ar putea crea unele dificultati nedorite.
Limitarea retrimiterii se produce in urmatoarele cazuri:
Alegerea de catre parti a legii straine aplicabile in virtutea principiului autonomiei
de vointa.
Aplicarea legii straine formei actelor juridice
Determinarea legii aplicabile straine obligatiilor extracontractuale.
Retrimiterea poate fi inlaturata si in alte cazuri speciale prevazute de conventiile
internationale la care Ro este parte, de dreptul UE sau de lege.
Retrimiterea in dreptul roman:
In dreptul roman, admiterea retrimiterii este posibila datoritata considerarii legii straine
ca un element de drept.
In cazul in care legea straina retrimite la dreptul roman sau la dreptul altui stat, se aplica
legea romana, daca nu se prevede in mod expres altfel.
Dreptul roman admite retrimiterea de gradul intai.
Daca legea straina retrimite la dreptul roman se aplica legea romana.
Legea materiala romana se aplica in temeiul acceptarii retrimiterii de catre dreptul
forului si nu a normei conflictuale straine care dispune retrimiterea.
Dreptul roman nu accepta retrimiterea de gradul II.
Trimiterea mai departe la dreptul unui stat tert creaza o nesiguranta care este inlaturata
prin aplicarea dreptului material al forului.

Ordinea publica de drept international privat

16 | P a g e
 Legea straina competenta in baza normelor conflictuale ale instantei nu poate fi aplicata unui
raport cu element de extraneitate in situatia in care contravine ordinii publice a tarii forului.
Pentru incheierea casatoriei conditiile de fond sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre
viitori soti, dar legea straina ar putea sa prevada un impediment la casatorie care, potrivit dreptului
roman este incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie.
Daca unul dintre viitori soti este cetatean roman si casatoria se incheie pe tritoriul RO, acel
impediment va fi inlaturat ca inaplicabil.
Ordinea publica = ansamblul normelor juridice, al principiilor generale ale dreptului care consacra
o anumita oranduire. Dispozitiile legale referitoare la ordinea politica economica si sociala au un
caracter imperativ, ele se impun vointei partilor care trebuie sa le respecte in exercitarea drepturilor
concrete.
Ordinea publica poate fi invocata daca sunt indeplinite cumulativ 2 conditii:
Legea straina trebuie sa fie competenta a reglementa raportul cu element de extraneitate =
competenta legii straine este atribuita de normele conflictuale ale forului.
Legea straina aplicabila trebuie sa fie contrara principiilor fundamentale ale dreptului instantei.
Ordinea publica in dreptul intern si in dreptul international privat:
Urmareste acelasi scop, protejarea intereselor fundamentale ale statului, ambele notiuni au
izvorul in dreptul intern avand ca finalitate inlaturarea aplicarii unei legi.
Ordinea publica din dreptul intern prevede limitele de vointa al partilor.
Conceptul de ordine publica in dreptul international privat determina limitele aplicarii legii
straine.
Fiecare notiune are o sfera de aplicare proprie.
Normele de ordine publica din dreptul intern nu au in totalitatea lor, acelasi caracter in dreptul
international privat
Dreptul international privat admite insa aplicarea unei legi straine competente care ar contine
alte prevederi in materia incheierii casatoriei fara a se opune ordinea publica.
Normele de ordine publica in dreptul international privat isi pastreaza intotdeauna caracterul
imperativ si in dreptul intern.
Dupa cum normele care au un caracter supletiv in dreptul intern nu pot fi in ordine publica in
dreptul international privat.
Cu toate ca au aceeasi finalitate, aplicarea legii forului, ordinea publica in dreptul international
privat nu se confunda nici cu normele de aplicare imediata.
Daca ordinea publica intervine numai dupa semnarea legii straine competente norma de
aplicare imediata inlatura actiunea normei conflictuale inlaturand aplicarea legii straine.
Prevederile legale si conventionale:
Aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea publica de drept international privat
roman.
In cazul inlaturarii aplicarii legii straine se aplica legea romana.
Incalcarea ordinii publice trebuie sa produca un anumit rezultat, aplicarea legii straine incalca
ordinea publica de drept international privat roman in masura in care ar conduce la un rezultat
incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului roman ori al dreptului UE si cu
drepturile fundamentale ale omului.

17 | P a g e
 In procesele de drept privat cu element de extraneitate ordinea publica este mentionata si in
codul de procedura civila.
Caracterele ordinii publice in dreptul international privat:
Sunt configurate in modul in care actioneaza in dreptul international privat, ele
individualizeaza ordinea publica ca o notiune proprie conflictelor intre legi nationale.
Ordinea publica este:
Corectiv
Variabila in spatiu
Variabila in timp
Actuala.
Efectele invocarii ordinii publice:
Efectele invocarii ordinii publice pot fi apreciate prin prisma formelor concrete ale conflictelor
de legi.
Ele sunt corespunzatoare conflictelor de legi in spatiu si conflictelor in timp si spatiu.
La conflcitele de legi in spatiu ordinea publica intervine in materia constituirii drepturilor.
Autoritatea competenta in cauza va trebui sa decida in momentul nasterii, modificarii,
transmiterii sau stingerii raportului juridic pe teritoriul tarii forului daca legea straina normal
aplicabila nu contravine unui principiu fundamental al dreptului local.
Interventia ordinii publicedtermina insa efecte distincte:
In situatia in care ordinea publica inlatura legea straina competenta crearea dreptului este
impiedicata si efectul va fi negativ.
Tot invocarea ordinii publice poate avea si un efect pozitiv. In locul legii straine care este
inlaturata autoritatea locala va aplica legea proprie, astfel legea straina care prevede
anumite deosebiri intre copilul din casatorie si din afara casatoriei va fi inlocuita de legea
forului.
In conflictele de legi timp si spatiu ordineapublica se invoca in materia drepturilor
castigate.
Raportul juridic a luat nastere intr-o alta tara iar eventual un conflict de legi s-a solutionat
in conformitate cu normele conflictuale ale autoritatii straine
In tara forului se cere numai recunoasterea existentei raportului juridic format in strainatate,
intervenin cu o intensitate redusa, efectele ordinii publice sunt atenuate.
Efectul atenuat al ordinii publice nu opereaza independent de verificare in fiecare caz,
instanta forului va aprecia daca dreptul constituit in alta tara va produce efecte .

Frauda la lege in dreptul international privat

Frauda la lege se poate produce in 2 modalitati:

Prin schimbare in mod artificial a punctelor de legatura care determina competenta unei legi, se
atrage aplicarea altei legi.
Partile pot introduce in raportul juridic un element de extraneitate, care desemneaza un alt
sistem de drept decat cel normal competent.
Conditiile fraudei la lege:

18 | P a g e
 Prin vointa lor partile pot schimba punctul de legatura a unei norme conflictuale cu legaturi
variabile.
Partile trebuie sa utilizeze un mijloc licit care sa atraga competenta unui alt sistem de drept
decat cel normal competent, persoana juridica isi muta sediul intr-un alt stat, mijloacele fiind
permise, eludarea legii este indirecta.
Intentia partilor de a incalca legea trebuie sa fie frauduloasa. Conditiile create de parti au ca
scop inalturarea legii normal competente si recurgerea la o alta lege.
Rezultatul obtinut de catre parti trebuie sa fie ilicit.
Delimiterea fradei la lege de alte institutii:
Frauda la lege in dreptul intern si international privat:
In dreptul intern, frauda la lege opereaza in cadrul aceluiasi sistem de drept, partile
urmaresc eludarea unei legi materiale, ce contine dispozitii imperative sau prohibitive, cu o
alta lege interna, favorabila lor si care in mod normal nu era aplicata raportului juridic
Frauda la lege si ordinea publica in dreptul international privat:
Ordinea publica in dreptul international privat are in vedere continutul legii straine normal
competente, conformitatea cu normele conflictuale ale forului.
In cazul fraudei la lege se tine seama numai de activitatea frauduloasa a partilor, prin care o
lege devine aplicabila in desfasurarea altei legi.
Cele doua institutii se deosebesc si in privinta sanctiunii, ordinea publica inlatura aplicarea
legii straine normal competente in cauza pe care o inlucuieste cu legea forului, inschimb
frauda la lege atrage inopozabilitatea actului juridic in fata autoritatii romane.
Sanctiunea fraudei la lege:
Frauda la lege se invoca numai in cazul in care nu se poate utiliza un alt mijloc pentru a
inlatura actul incheiat prin eludarea dispozitiilor legale.
Realizarea unui scop ilicit prin mijloace licite exclude o alta sanctiune juridica, altfel
cetateanul roman care se casatoreste in alta tara cu un strain fara indeplinirea conditiilor
stabilite de legea sa nationala la momentul casatoriei, incalcarea legii romane fiind directa
se sanctioneaza cu nulitatea casatoriei nefiind necesara invocarea fraudei la lege.
Sanctionarea fraudei la lege nu tine seama nici de faptul ca partile pot sa exercite anumite
drepturi in conditiile stabilite de lege, prin schimbarea punctului de legatura a unui raport
juridic se exercita un drept al partilor care nu prejudiciaza o alta persoana.
Intinderea inopozabilitatii efectelor juridice poate fi apreciata diferit.
Inopozabilitatea se poate referi la intregul act juridic sau doar la consecintele urmarite prin
incheierea actului.
De obieci se considera ca actul juridic in ansamblul lui este inopozabil

Relatiile in timp si spatiu

Conflictele de legi in timp si spatiu:

Dispozitiile codului civil consacra formularea de respectarea drepturilor castigate in tara
straina.
Distinctia intre conflictele de legi in spatiu si conflictele de legi in timp si spatiu:

19 | P a g e
 Notiunea de lege teritoriala in conflictele de legi in spatiu nu prezinta aceeasi semnificatie in
conflictele de legi in timp si spatiu.
Legea teritoriala se aplica tuturor raporturilor care se formeaza in cadrul unui stat, chiar si celor
cu element de extraneitate.
Pe teritoriul statului respectiv aplicarea legii straine este exclusa.
Legile care sunt teritoriale in conflictele de legi in spatiu, devin extrateritoriale in conflictele de
legi in timp si patiu.
Daca dreptul dobandit se invoca in tara noastra, autoritatea romana va recunoaste competenta
legii de la locul situarii bunului, adica a legii straine.
Ordinea publica in conflictele de legi in spatiu intervine diferit fata de conflictele de legi in
timp si spatiu.
Invocarea ordinii publice este frecventa in conflictele de legi in spatiu deoarece dreptul se
constitue in tara forului si competenta este legea straina.
Ordinea publica in conflictele de legi in timp si spatiu nu se opune recunoasterii unui drept
castigat, efectele ei fiind atenuate.
Solutiile date in conflictele de legi in spatiu sunt deosebite fata de cele din conflictele de legi
in timp si spatiu.
Legea straina se aplica destul de rar in aceste conflicte, dreptul se formeaza cu participarea
autoritatilor locale care trebuie sa aprecieze daca legea straina nu este contrara principiilor
fundamentale ale sistemul propriu de drept.
Conflictele de legi in timp si spatiu reprezinta domeniul de preferinta al aplicarii dreptului
strain, favorizand desfasurarea relatiilor internationale.
Recunoasterea drepturilor castigate:
Prin eficacitatea internationala a drepturilor se intelege ca o situatie juridica dobandita sub
imperiul unei tari poate fi recunoscuta intr-o alta tara.
In legatura cu recunoasterea internationala a drepturilor castigate se pot desprinde doua situatii:
Raportul juridic se constitue in sistemul dreptul intern al unei tari, la momentul formarii
dreptului, nu exista nici un conflict de legi. Ulterior dreptul dobandit se invoca in alta tara
intervenind un conflictv de legi in timp sin spatiu.
Raportul juridic se constitue in sistemul dreptului international privat si implica un conflict
de legi care se solutioneaza dupa normele conflictuale ale tarii forului. Dreptul se invoca
intr-o alta tara, existand un conflict de legi in timp si un conflict de legi in timp si spatiu.
Drepturile castigate in tara straina sunt respectate in RO.
Conditiile recunoasterii drepturilor castigate:
Sa fie constituit conform legii competent.
Sa fie valabil, potrivit legii straine competente
Dreptul dobandit sa nu fie contrar ordinii publice in dreptul international privat al tarii
solicitate.
Dreptul constituit conform legii competente:
Dreptul castigat intr-o alta tara va fi valabil, daca s-a aplicat legea materiala competenta
aratata de normele conflictuale ale tarii unde se invoca raportul juridic.
Fiecare stat aplica propriile reguli de drept international privat si nu se admite o alta
situatie.

20 | P a g e
 Dreptul dobadnit in alta tara va fi recunoscut daca s-a aplicat legea de fond competenta
desemnata de normele conflictuale ale tarii unde s-a constituit raportul juridic.
Recunoasterea unei hotarari straine nu poate fi refuzata printr-un singur motiv ca instanta
care a pronuntat-o a aplicat o alta lege decat cea determinata de dreptul international privat.
Dreptul sa fie valabil dobandit potrivit legii straine competente:
Daca legea competenta este straina, conditiile de existenta ale dreptului se vor aprecia dupa
legislatia acelui stat.
Dreptul dobandit sa nu fie contrar ordinii publice in dreptul international privat al tarii
solicitante:
Drepturile castigate in tara straina sunt respectate in Ro, cu exceptia cazului in care
contravin ordinii publice in dreptul international privat roman.
O hotarare straina nu poate fi recunoscuta in tara noastra, daca instanta romana avea
competenta exclusiva pentru judecarea cauzei.
Efectele drepturilor dobandite in strainatate:
Dreptul dobandit va produce efecte in alta tara daca in statul unde se invoca nu s-a
constituit intre timp un drept nou care il include pe cel din strainatate.
Dreptul dobandit va produce in tara in care se invoca toate efectele prevazute de legea
straina competenta.
Dreptul dobandit nu produce mai multe efecte in alta tara decat cele admise de legea straina
sub incidenta careia s-a constituit.
Conflcitele mobile de legi:
Prin conflicte mobile se intelege ca o situatie juridica este supusa in mod succesiv, prin
schimbarea punctelor de legatura, incidentei unor sisteme de drept diferite.
In conflictele mobile se produce, prin acordul partilor, o schimbare a punctului de legatura,
modificarea intervenita se resfrange asupra legii aplicabile si nu a normei conflictuale.
Conflictele mobile se deosebesc de conflictele de legi in timp precum si de conflictele de legi
in timp si spatiu.
Cele doua legi in concurs sunt in vigoare dar se aplica succesiv iar situatia juridica trece sub
imperiul unei legi din alt stat.
Privesc urmatoarele domenii:
Statutul real imobiliar prin deplasarea bunului intr-o alta tara.
Drepturile creditorului prin schimbarea domiciliului debitorului in strainatate
Forma testatmentului prin schimbarea cetateniei testatorului.
Solutii aplicabile:
Aplicarea regulilor dreptului tranzitoriu sau intertemporal ; se considera ca deosebirile
dintre conflictele de legi si conflictele mobile de legi nu sunt de natura sa implice solutii
diferite.
Prin admiterea regulii de drept intertemporal in materia conflictelor mobile, legea statului
actualmente competent se va aplica efectelor viitoare ale unei situatii formate sub
autoritatea unui alt stat.
Rezolvarea problemei pe planul dreptului international privat ; distinctia dintre legea
anterioara si legea ulterioara se poate stabili prin intermediul normelor conflictuale ale tarii
forului.

21 | P a g e
 In legatura cu efectele situatiei juridice se are in vedere modul lor de executare care poate fi
instantaneu sau succesiv.
Solutiile pentru conflictele mobile de legi sunt consacrate de conventia de la HAGA privind
legea aplicabila transferului international de bunuri imobiliare, corporale din 1952.
Solutinarea conflictelor mobile in dreptul roman:
Norma conflictuala romana prevede:
Declararea mortii, stabilirea decesului si a datei prezumate a mortii, precum si
prezumtia ca cel disparut este in viata sunt carmuita in ultima lege nationala a persoanei
disparute.
Mostenirea este supusa legii statului pe teritoriul careia defucntul a avut la data mortii
domiciliul.
In scopul evitarii fraudei la lege, ca situatie juridica sa fie reglmentata in continuare de
legea naterioara.
Intr-un numar de cazuri, actiunea in timp a legii anterioare si a legii noi asupra situatiei.
Situatia juridica sa fie reglmentata de legea cea mai favorabila.

Aplicarea legii straine

Legea straina este admisa intr-o acceptiune larga si reprezinta dreptul strain, oricare ar fi izvorul
sau concret.
Aplicarea legii straine inseamna activitatea practica prin care din normele dreptului strain se
desprind consecintele juridice referitoare la raport cu element de extraneitate.
Se aplica in temeiul normei conflictuale a tarii forului, norma forului prevede limitele si conditiile
in care se impune aplicarea legii straine.
Legea straina poate fi aplicata intr-un raport cu elment de extraneitate ca lex causae sau ca o
conditie de identitati de reglmentare. De regula aplicarea legii straine nu este conditionata de
principiul reciprocitatii
Titlul cu care se aplica legea straina in tara noastra:
Legea straina este considerata ca fiind un element de drept.
Aplicarea legii straine este independenta de conditia reciprocitatii.
Legea romana nu impune conditia reciprocitatii in privinta normelor conflictuale
Recunaosterea unor hotarari straine nu poate fi refuzata pentru singurul motiv ca instanta vcare
a pronuntat hotararea a aplicat o alta lege decat cea care a fost determinat de dreptul
international privat.
Recunoasterea unei legi straine poate fi refuzata daca priveste starea civila si capacitatea unui
cetatean roman iar solutia adoptata difera de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii ormane.
Reciprocitatea poate fi legislativa implica o activitate intre dispozitiile legale din statele
respective, diplomatica rezulta dintr-o conventie internationala la care statele sunt parti, si
de fapt se concretizeaza in practica autoritatilor din cele 2 state.
Legea straina va constitui o conditie pentru aplicarea legii forului.
Invocarea legii straine in fata autoritatilor forului:
Poate fi invocata de catre instanta de oficiu, precum si de catre partea interesata in baza
principiului disponibilitatii.
22 | P a g e
 Legea straina aplicabila poate sa cuprinda dispozitii neconvenabile partilor pentru a evita
aplicarea lor, partile au posibilitatea sa nu invoce competenta legii straine.
Intantele romane au obligatia ca din oficiu sa determine si sa aplice legea straina.
Partile au insa posibilitatea sa ceara aplicarea legii competente raporturilor cu elment de
extraneitate.
Judectaorul trebuie sa intervina in desfasurarea procesului avand un rol activ.
Proba legii straine:
Stabilirea continutului legii straine:
Normele juridice sunt prezumate ca fiind cunoscute de orice persoana de la data publicarii
lor.
Cu atat mai mult aplicand legea si celelalte acte normative, judecatorul trebuie sa cunoasca
dreptul.
Judecatorul nu este obligat sa cunoasca legea straina
Determinarea continutului legii straine depinde de modul de considerare a naturii sale
juridice.
Legea straina fiind un element de fapt se probeaza de catre parti.
Instanta are numai rolul de a aprecia probele administrate in cauza, judecatorul fiind obligat
sa aplice legea straina asa cum a fost aprobata.
Mijloacele de proba utilizate pentru cunoasterea legii straine sunt certificatele de cutuma si
expertizele.
Instanta poate cere partii sa prezinte textul legii straine.
Legea straina constituind un element de drept, beneficiaza de regimul recunoscut legii
nationale fara a fi necesar sa o dovedeasca.
Mijloacele de proba a legii straine in dreptul roman:
Stabilirea adevarului obiectiv se asigura prin rolul activ al instantei in desfasurarea
procesului civil.
Instanta judecatoreasca prin atestatri obtinute de la organele statului care au edictat-o, prin
avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat.
Sarcina probei este impartita prin prisma colaborarii dinte instanta si parti, partea care
invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului ei.
Imposibilitatea de a stabili continutul legii straine:
Daca legea straina aplicabila unui raport cu element de extraneitate nu poate fi cunoscuta se
admit mai multe solutii.
Ele prevad respingerea actiunii, aplicarea dreptului unui alt stat, aplicarea principiilor
fundamentale comune tuturor statelor sau aplicarea legii forului.
Aplicarea dreptului unui alt stat are in vedere apropierea sau asemanarea cu legea straina
competenta dar necunoscuta.
Aplicarea principiilor fundamentale comune tuturor statelor are in vedere analogia cu legea
straina necunoscuta. Considerarea principiilor generale permite instantei sa aplice totdeauna
legea proprie.
Aplicarea legii forului in locul legii straine normal competente :
Imposibilitatea de a stabili, intr-un termen rezonabil continutul legii straine, atrage
aplicarea legii romane.

23 | P a g e
 Daca ultima lege nationala a personaei disparute nu poate fi indentificata se aplica legea
romana.
Interpretarea legii straine:
Legea straina trebuie aplicata cu interpretarea dta de tara de origine.
Tot interpretarea legii straine este determinata si de organizarea instantelor judecatoresti si a
cailor de atac in tara forului.
Legea straina se interpreteaza si se aplica potrivit regulilor existente in sistemul de drept careia
ii aprtine.
Cu toate acestea interpretarea straina data textelor unei conventii internationale nu se impune
instantelor noastre.
Legea straina la care trimite norma conflictuala romana fiind considerata norma de drept,
gresita ei interpretare da dreptul la exercitarea cailor ordinare si extraordinare de atac admise in
sistemul nostru de drept.

Conditia juridica a strainilor

Strainul este persoana care nu are cetatenie romana sau cetatenia unui alt stat membru al UE ori al
spatiului Economic European.
Regimul atribuit strainilor este recunoscut si apatritului.
Persoana care nu apartine niciunui stat este asimilata cetateanului strain.
Conditia juridica a strainilor si conflictelor de legi:
Este distincta de conflictele de legi in domeniul starii si capacitatii personale.
Normele care interpreteaza conditia juridica a strainului sunt materiale pe cand conflictul de
legi se solutioneaza prin norme conflictuale.
Drepturile si obligatiile strainului sunt stabilite de legea statului unde se afla si nu de legea lui
personala.
Conditia juridica a strainului se refera la capacitatea de folosinta iar conflictul de legi la
capacitatea de exercitiu.
Conflictul de legi intervine numai dupa ce se recunaoste strainului un anumit drept.
Formele conditiei juridice a strainilor:
Regimul national:
Prin regim national se intelege ca strainii beneficiaza in principiu de drepturile pe care le au
cetatenii.
Egalitatea de tratament intre cetatenii proprii si straini priveste drepturile civile si garantiile
individuale.
Aplicarea regimului national nu se refera si la drepturile politice.
Regimul national este apropiat, dar nu identic cu cel al cetatenilor. Pentru straini exista
anumite institutii, care nu se aplica si cetatenilor.
Regimul reciprocitatii
Se intelege ca anumite drepturi conferite strainilor sub conditia ca statul strain sa asigure, la
randul sau, un tratament identic.
Regimul reciprocitatii se poate aplica impreuna cu regimul national.

24 | P a g e
 Reciprocitatea poate fi :
Legislativa presupune o identitate intre dispozitiile normative care reglementeaza
conditia strainului in cele 2 state.
Diplomatica- rezulta din prevederile incluse dintr-o conventie internationala, inlatura
regimul national.
De fapt consta in practica din statele in cauza privind drepturile strainilor.
Regimul clauzei natiunii celei mai favorizate:
Se intelege ca strainii cetateni ai anumit stat beneficiaza de drepturi la fel de favorabile cu
acelea acordate cetatenilor oricarui alt stat tert.
Tratementul natiunii celei mai favorizate se acorda printr-o conventie internationala.
Regimul special:
Drepturile acordate strainilor sunt precizate prin legi sau conventii internationale.
Drepturile recunoscute sunt individualizate prin enumerarea lor.
Aceasta se practica prin tratatele de asistenta juridica, acordurile de prevederi sociale si
coventiile de cooperare tehnico-stiintifica internationala.
Regimul juridic al strainilor in RO:
Drepturile strainilor:
Strainii beneficiaza de protectie sociala, de protectie generala a persoanei si a averilor
garantata de constitutie si de alte legi.
Strainii beneficiaza de drepturile recunoscute cetatenilor romani si se bucura de drepturile
recunoscute in conditiile legii.
Egalitatea de tratament nu se aplica si in domeniul drepturilor politice.
Obligatiile strainilor:
Pe timpul sederii in tara noastra sunt obligati sa respecte legislatia romana.
Trebuie sa-si exercite drepturile si si libertatile constitutinale cu buna credinta fara sa
incalce drepturile si libertatile celorlalti.
Cetatenii europeni care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi
ales .
Intrarea, sederea si iesirea strainilor:
Conditii:
Poseda un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul
roman
Poseda viza romana acordata in conditiile prezentei ordonantei de urgenta
Prezinta documente care justifica scopul si conditiile sederii lor si care fac dovada
existentei unor mijloace corespunzatoare atat pentru intretinere pe perioad sederii, cat si
pentru intoarcerea in tara de origine sau pentru tranzitul catre alt stat in care exista
siguranta ca li se va permite intrarea.
Prezinta garantii ca li se va permite intrarea pe teritoriul statului sau care vor parasi
teritoriul RO.
Nu sunt inclusi in categoria strainilor impotriva carora s-a instituit masura interzicerii in
RO sau care au fost declarati indezirabili.
Nu au incalcat anterior, in mod nejustificat, scopul declarat la obtinerea vizei ori nu au
incercat sa treaca frontiera Ro cu documente false.

25 | P a g e
 Pe numele lor nu au fost introduse alerte in sistemul informatic Schengen in scopul
refuzarii intrarii.
Nu prezinta un pericol pentru apararea si siguranta nationala, ordinea, sanatatea ori morala
publica.
Documente de trecere a frontierei de stat:
Pasapoarte, titluri de voiaj, carnetele de marinar
Documente de identitate sua alte documente similare
Documentele de calatorie ale refugiatilor
Documentele de calatorie ale apatrizilor.
Nepermiterea intrarii in vigoare:
Daca pe perioada sederii in Ro ori in strainatate impotriva statului sau a a unui cetatean
roman sau savarsit infractiuni
Daca au introdus sau au incercat sa introduca alti straini.
Sufera de maladii care pot pune in pericol grav sanatatea publica, stabilite prin ordin al
ministrului sanatatii.
Regimul acordarii vizelor:
Viza de tranzit aeroportuar:
Este obligatorie pentru cetatenii statelor cuprinse in lista care se intocmeste de catre
MAE in acord cu reglementarile UE.
Viza de tranzit:
Perimite unnui strain sa tranziteze teritoriul tarii noastre.
Viza de scurta sedere:
90 de zile in decurs de 6 luni de la data primei intrari.
Viza de lunga sedere:
Pe o perioada de 90 de zilecu una sau mai multe calatorii.
Viza diplomatica si viza de serviciu:
Simbol DS
Permite intrarea in tara strainilor titulari ai unui pasaport diplomatic.
Sunt valabil pe perioada misiunii sau in conformitate cu intelegerile bilaterale la care
RO este parte.
Viza colectiva:
Viza de tranzit sau de scurta sedere acordata in scop turistic si pentru o perioada care nu
depaseste 30 de zile sub conditia ca membrii grupului sa intre, sa ramana si sa
paraseasca RO in grup.
Sederea strainilor in RO:
Sedere temporara:
Pama la 90 de zile incepand cu ziua primei intrari in tara.
Se poate prelungi de catre oficiul roman pentru imigrari.
Dreptul la sedere temporara poate fi revocat prin decizie motivata de catre oficiul roman pentru
imigari cand strainul nu mai indeplineste conditiile pe baza caruia i-a fost prelungit dreptul de
sedere, a incalcat reglmentarile privind frontiera de stat sau sufera de o boala ce pune in pericol
sanatatea publica.
Dreptul la sedere permanenta:
Au avut o sedere continua si legala pe teritoriul RO in ultimii 5 ani

26 | P a g e
 Fac dovada asigurarii generale de sanatate
Fac dovada detinerii legale a spatiului de locuit
Sederea se considera continua daca perioada de absenta de pe teritoriul RO este mai mica de 6
luni consecutive si nu depaseste in total 10 luni.
Cererea de sedere permanenta cererea de sedere permanenta se analizeaza de catre o comisie
special constituita care formuleaza propuneri motivate pentru fiecare caz in parte
Se poate prelungi pentru motive obiective cu inca 3 luni. Cererea este aprobata sau respinsa de
seful oficiului roman pentru imigrari.
Anularea dreptului de sedere intervine daca se constata ulterior ca:
La data acordarii dreptului de sedere permanenta sau a prelungii dreptului de sedere temporara
strainul nu indeplinea conditiile prevazute de lege
Dreptul de sedere a fost obtinut prin informatii false, documente false sau falsificare de alte
mijloace nelegale, in baza unei casatorii de convenienta incheiata cu singurul scop de a eluda
conditiile de intrare si sedere a strainilor.
Strainul a fost indepartat anterior de pe teritoriul RO si a reintrat sub o alta identitate in
perioada de interdictie.
Dreptul de sedere permanent poate fi revocat cand se constata ca rezidentul permanent constitue o
amenintare la adresa ordinii publice.
Sederea permanenta inceteaza:
Prin anularea sau revocarea dreptului de sedere permanenta
Absenta de pe teritoriul statului roman pe o perioada mai mare de 12 luni consecutive
Absenta de pe teritoriul statului roman pe o perioada mai mare de 6 ani consecutiv.
Permise de sedere:
Poate fi :
Permis de sedere temporara
Permis in scop de munca
Permis de sedere permanent.
Aceste documente dovedesc identitatea strainului si atesta existenta dreptului de sedere in Ro
precum si durata siscopul pentru care a fost acordat.
Permisul de sere temporara:
Se elibereaza strainului la acordarea sau prelungirea dreptului de sedere temporara
Valabilitatea permisului este limitata pe perioda pentru care s-a acordat dreptul de sedere.
Permisul de sedere in scop de munca:
Se elibereaza pentru sedere temporara si dreptului la munca.
Permis pentru sedere permanenta:
Se elibereaza in baza obtinerii dreptului de sedere permanenta pe o perioada de 5 ani.
Pentru reinnoire solicitantul depune o cerere cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea
valabilitatii documentului.
Cartile de rezidenta:
Poate fi:
Cartea de rezidenta pentru strainul membru de familie al cetateanului roman.
Cartea de rezidenta permanenta pentru strain membru de familie al cetateanului roman.
In acestea se inscrie adresa la care strainul delcara ca are resedinta sau domiciliul.
Documentele se acorda pe o perioada de 10 ani si se reinnoiesc succesiv pentru aceasi
perioada.
27 | P a g e
 Titularul cartii de rezident are obligatia de a o nu instraina si de a nu prezenta autoritatilor
competente ori de cate ori se solicita.
Iesirea strainilor din RO:
Documentele necesare iesirii din tara:
Poate iesi pe baza documentului de trecere a frontierei de stat folosit pentru intrare.
Nepermiterea iesirii din tara:
Strainul este invinuit sau inculpat intr-o clauza penala si magistratul dispune instituirea amsurii
interdicitie de a parasi tara.
A fost condamnat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si are de executat o pedeapsa
privativa de libertate.
Incetarea masurii are loc atunci cand:
S-a stabilit neinceperea urmarii penale.
Scoaterea de sub urmarie penala
A fost achitat ori s-a dispus incetarea procesului penal.
A executat pedeapsa
A fost gratiat
Benefiziaza de amnistie.
Regimul indepartarii strainilor din RO:
Punerea in aplicare a prevedirilor hotararii instantei prin care strainul a fost declarat indezirabil
ori s-a dispus masura de siguranta a expulzarii.
Returnarea strainilor:
Constitue o masura administrativa dispusa de Ofciul Roman pentru imigrari sau a
formalitatilor sale teritoriale prin care strainii sunt obligati sa paraseasca statul roman.
Decizia de returnare da posibilitatea strainului sa paraseasca tara neinsotit.
In functie de situatia concreta a strainului masura va fi dispusa in aplicare in 15,30,90 de
zile.
Aceste curg de la data la care decizia de returnare a fost vadusa la cunostinta strainului.
Decizia se comunica strainului prin emiterea unui exemplar.
In termen de 10 zile de la data comunicarii decizia poate fi contestata la Curtea de Apel
competenta teritorial.
Strainii indezirabili:
Strainul care a desfasurat, desfasoara ori exista indicii temeinice ca desfasoara activitati de
natura sa puna in pericol securitatea nationala sau ordinea publica.
Sesizarea se judeca in camera de consiliu cu citarea partilor.
Datele si informatiile in baza carora s-a formulat sesizarea se pun la dispozitia instantei cu
respectarea prevederilor referitoare la siguranta nationala si protejarea informatiilor clasificate.
In termen de 10 zile de la inregistrarea sesizarii, Curtea de Apel Bucuresti se pronunta, prin
hotarare motivata, care este definitiva.
Perioada declararii strainului ca indezirabil este de la 5 ani la 15 ani.
Hotararea de declarare ca indezirabil este pusa in executare prin escortarea strainului pana la
frontiera sau pana in tara de orgine, de catre personalul specializat al Oficiul Roman pentru
Imigrari.
Indepartarea sub escorta a strainilor:
Prin insotirea strainului pana la frontiera ori in tara de origine, de tranzit sau destinatie.

28 | P a g e
 Se aplica urmatoarelor categorii de straini care nu au parasit voluntar teritoriul Ro la expirarea
termenului deciziei de returnare care au trecut ilegal frontiera de stat sau care au fost declarati
indezirabili.
Repatrierea voluntara umanitarea asistata:
Impreuna cu organizatiile internationale cu atributii in domeniu si cu organnizatiile
neguvernamentale de profil, Oficiu Roman pentru Imigrari va desfasura programe comune
pentru identificarea modalitatilor concrete de sprijinire a strainilor in vederea repatrierii
voluntare umaniste asistate.
Expulzarea strainilor:
Impotriva strainului care a savarsit o infractiune in RO se poate dispune masura expulzarii.
Dreptul de sedere inceteaza de drept.
Pana la efectuarea expulzarii, strainul va fi luat in custodie publica fara ca perioada acestei
masuri sa depaseasca 2 ani.
Daca masura nu poate fi pusa in executare in 24 de ore strainul va fi luat in custodie.
In anumite cazuri masura expulzarii este interzisa:
Nu poate fi expulzat intr-un stat in care exista temeri justificate ca viata ii este pusa in
pericol ori ca va fi supus toturii, tratamente inumane sau degradante.
Daca strainul est invinuit sau inculpat intr-o cauza penala
Interzicerea indepartarii din RO:
Se dispune atunci cadn:
Strainul este minor, iar parintii acestuia au drept de sedere in RO.
Strainul este parinte al unui minor, ce are cetatenia romana, daca minorul se afla in
intretinerea acestuia sau a platii pensiei alimentare.
Strainul este casatorit cu un cetatean roman, casatoria nefiind de conventie.
Strainul a depasit varsta de 80 de ani.
Indepartarea este interzisa de documentele internationale la care RO este parte.
Tolerarea ramanerii in RO:
Strainii sunt in invinuiti sau inculpati intr-o cauza penala si s-a dispus interdictia de a parasi
tara ori au fost condamnati prin hotarare defintiva si au de executat o pedeapsa privativa de
libertate si nu indpelinesc conditiile prevazute de lege pentru acordarea unui permis de sedere.
Strainii luati in custodie publica impotriva carora s-a dispus masura returnarii nu au putu fi
returnati intermen de 6 luni
Strainii luati in custodie publica, impotriva carora instanta a dispus expulzarea, nu au putu fi
expulzati in termen de 2 ani de la data la care au fost luati in custodie publica.
Strainii a caror prezenta temporara pe teritoriul RO este ceruta de interese publice importante,
tolerarea fiind acordata la solicitarea organelor de stat competente.
Strainii cu privire la care exista motive serioase sa se considere ca sunt victime ale traficului de
fiinte umane, tolerarea acordandu-se la solicitarea procurorului sau a instantei.
Strainii care se aflau in imposibilitate de a parasi temporar Ro din alte motive obiective.
Perioada de timp pentru acordarea tolerantei este de pana la 6 luni cu posibilitatea prelungirii
pentru noi perioade de pana la 6 luni, pana la disparitia cauzelor.
Interzicerea intrarii in RO:
Se comunica strainilor in scris de catre organul care a luat masura impreuna cu motivele care
au stat la baza dispunerii.

29 | P a g e
 Poate fi contestata de catre straini in termen de 10 zile de la comunicare la Curtea de Apel in a
carei raza de competenta se afla formatiunea care a dispus masura.
Contestatia care nu suspenda executarea masurilor de indepartare se solutioneaza de instanta
printr-o hotarare irevocabila.
Documentele de calatorie care se elibereaza strainilor:
Titlul de calatorie se elibereaza :
Apatrizilor domiciliati in strainatate alfati temporar pe teritoriul Ro care nu mai sunt in
posesia unui ducoment de trcere a frontierei de stat si din motive obiective nu pot obtine un
asemenea document.
Cetatenilor straini aflati pe teritoriul RO care nu mai sunt in posesia unui pasaport national
si din moitve obiective nu pot obtine un document de calatorie de la reprezentanta
diplomatica a statului.
Pentru acesti straini se elibereaza titlu de calatorie de catre Oficiul Roman pentru Imigrari prin
formatiunile sale teritoriale.
Valabilitatea titlului de calatorie este limitata, o singura calatorie pentru o perioada de 30 de
zile cu posibilitatea prelungirii cu inca 30 de zile.
Pasaportul pentru persoana fara cetatenie se elibereaza apatrizilor cu sedere permanenta in
tara noastra precum si apatrizilor de orgine romana care sunt repartizati in baza unor intelegeri
internationale la care Ro este parte.
Strainii cu drept de sedere permanenta in statele mebre ale UE:
Pot intra si ramane pe teritoriul statului roman pentru o perioada de 90 de zile in decurs de 6
luni fara obligativitatea obtinerii unei vize de intrare.
Membrii de familie ai strainilor cu drept de sedere permanent in statele mebre ale UE:
Intr-un stat membru al UE pot intra in tara noastra pe baza unei vize de lunga sedere acordate
in acelasi scop de catre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale RO cu indeplinirea
conditiilor generale de acordare a vizelor , precum si cu indeplinirea conditiilor generale de
acordare a vizelor precum si cu prezentarea dovezilor privind dreptul de sedere.
Strainii victime ale traficului de persoane, traficul de migranti sau alte infractiunii de facilitate a
sederii ilegale a strainilor pe teritoriul RO:
Permisul se elibereaza in urmatoarele conditii:
Manifesta o intentie clara de a coopera cua autoritatile romane pentru a facilita identificarea
si tragerea la raspundere penala a participantilor la savarsirea infractiunilor ale caror
victime sunt.
Au incetat relatiile cu persoanele suspendate de comiterea infractiunilor ale caror victime
sunt
Acordarea dreptului de sedere este oportuna pentru reluarea investigatiilor judiciare.
Sederea acestora in RO nu prezinta pericol pentru ordinea publica si securitatea nationala
Strainii minori neinsotiti:
In cazul strainilor minori care intra neinsotiti sau care raman neinsotiti dupa intrarea pe
teritoriul RO, Oficiul Roman pentru Imigrari si formatiunilor sale teritoriale, autoritatea va
proceda in modul urmator:
Se stabileste identitatea persoanelor si modul de intrare in tara

30 | P a g e
 Se asigura reprezentarea acestor persoane printr-o institutie competenta potrivit legii care le
va garanta si protectia si ingrijirea necesara inclusiv cazarea in centre speciale de ocrotire a
minorilor in aceleasi conditii ca si pentru minorii romani.
Se iau masuri de identificare a parintilor, indiferent de locul de resedinta al acestora, in
scopul reunificarii familiale.
Pana la identificarea parintilor minorii de varsta scoala au acces la sistemul de invatamant.
Daca parintii minorului nu au resedinta pe teritoriul nostru, acesta se returneaza in tara de
resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membri de familie, cu
acceptul acestora.
In cazul neidentificarii parintilor ori a altor membri de familie sau daca minorul nu este
acceptat in statul de origine, i se acorda dreptul de sedere temporara pe teritoriul nostru.
Strainii minori care locuiesc in RO au acces la invatamantul scolar obligatoriu in aceleasi
conditii ca si minorii cetateni romani.

31 | P a g e