SUBIECT 1.

) FLUXUL DE FABRICATIE IN CONFECTII TEXTILE

Procesul de productie este un proces in cadrul caruia oamenii intra in relatii reciproc determinate si
actioneaza cu ajutorul mijloacelor de productie asupra obiectului, numai pentru a crea diverse bunuri materiale.
Elemente specific productiei industrial:
- Procesul de fabricatie reprezinta o succesiune,evolutie de etape de transformare a materialelor in
produse finale.El cuprinde totalitatea procedeelor pentru transformarea materialelor in bunuri.
- Procesul tehnologic reprezinta o succesiune de operatii,de stare sau fenomene prin care se efectueaza o
lucrare sau prin care se produce o transformare a materialelor prelucrate.Succesiunea de etape a unui process de
fabricatie sunt definite ca faze ale procesului.
- Operatie tehnologica reprezinta o activitate desfasurata de unul sau mai multe muncitori cu o anumita
calificare in atingerea unui scop.Se numeste operatie tehnologica facuta de masina,utilaj in cadrul unei munci
specific.
- Faza sau manuirea reprezinta fiecare din etapele distinate de evolutie a unui proces de fabricatie sau
fiecare din starile successive ale unei transformari.
Conform acestor definitii,procesul de fabricatie din confectiile textile se poate reprezenta graphic sub forma
unui flux de fabricatie.
Fluxul de fabricatie reprezinta un circuit ( o evolutie de faze si operatii) al materialului si semifabricatului ce
sunt transformate in produse finite.
Depozitare
*- depozitare; *- control cantitativ; *- control calitativ
materii prime *- pregatirea materialului pentru croit
si auxiliare

Croire *sablonare *spanuit *sectionare span *decupare repere*sortat*numerotat

Flux
Confectionare *termolipirea reperelor *pregatirea reperelor *asamblare *finalizarea
tehnologic
*tratament umidotermic *coaserea nasturilor *finalizarea finisajului
Finisare

*ambalare *depozitare *formare loturi

Depozitarea
produselor
finite
*expedierea
Produsul se realizeaza pe baza documentatiei tehnice ce contine:un produs etalon,realizarea tiparelor,realizarea
sabloanelor,incadrari,consumuri ,indici,procese tehnologice.
 SUBIECT 2.) CLASIFICAREA MATERIALELOR PENTRU CONFECTII
Se clasifica in patru grupe principale:
A.) In functie de tehnologia de fabricare
a.) Materiale obtinute prin tehnologie mecanic textile.
Acestea sunt obtinute prin procedee specific de fibre, tesere, tricotare, neconventionala si au caracteristica
comuna, prelucrarea mecanica. Componenta de baza este fibra textila. Denumirea materialelor se face in functie
de procedeul de obtinere: *-fire textile obtinute prin procedeu de filare; *-tesaturi,obtinut prin tesere;
*-tricoturi, obtinut prin tricotare; *-netesute, obtinute prin procedee neconventionale
In cadrul acestei grupe se disting trei etape tehnologice bine determinate:
I.) Obtinerea fibrelor-reprezinta baza de materie prima pentru realizarea firelor textile
II.) Obtinerea firelor prin tehnologie de filare specific fibrei si a tipului de fir obtinut.Materia prima a
firului este fibra,iar firul este materie prima pentru a se obtine fire cablate sau rasucite ce pot fi
produse finite.
III.) Obtinerea textilelor plane prin procedee specific de tricotare,tesere,neconventional,materia prima
sunt firele,Textilele plane reprezinta ponderea materiilor prelucrate in industria de confectii textile.
Conform celor prezentate aceste materii sunt cunoscute ca material textile si fac parte din familia
materialelor fibroase.
b.) Materiale obtinute prin tehnologie chimico textile:
-pielea si blanurile natural
Latura chimica a tehnologiei de tabacire fiind preponderata si axata pe prelucrarea aminoacizilor. Principalul
constituent o reprezinta proteinele.Baza de materie prima pentru aceste materii o constituie pielea cruda si
invelisul paros obtinut prin jupuire.
c.) Materiale obtinute prin tehnologie chimica :
*inlocuitori de pilele si blana *burette *cauciuc *artic-plastice *hartie,adeziv
Tehnologia este specific chimica de sinteza adecvata fiecarui tip de material.
d.) Materiale obtinute prin tehnologie mecanica : -butoni, nasturi, agrafe, catarame.
Se obtine prin tehnologia mecanica de aschiere, turnare, specific fiecarui produs.
B.) Rolul si locul in produsul finit
a.) Materialele de baza constituie scheletul exterior,baza existentei produsului,are rol determinant in
asigurarea functiilor acestuia: *acoperire-aparare de corp *igienico fiziologice *informational-estetic.
Ca material de baza intalnim:tesaturi,tricoturi,piele naturala,blanuri,inlocuitori si netesute.
b.) Materiale secundare depend de cele de baza si se situeaza in locul al 2-lea din punct de vedere al
importantei si functia din produs.Sunt divizate in 3 categorii:
- captuseli-au rol functional pentru marirea izolatiei rezistentei la frecare. Denumiri: atlas, satin, tricoturi
urzite,blana.
- intarituri-au rol functional pentru marirea rezistentei la purtare,a stabilitatii dimensionale,modelare.
Denumiri :panza albita,canofas,volvatir,diverse netesute cu adeziv.
- fornituri cu rol functional-sunt utilizate pentru stabilirea liniilor de confectii,izolatie termica. Pot fi:banda
tesuta,vatelina,rejansa,elastic,vata industriala,semifas.
c.) Materiale auxiliare sunt acele material ce depend de materialul de baza si se afla pe locul 2, completeaza
produsele de confectii. Se impart in:
- ata de cusut,auxiliare pentru imbinari prin coasere,sunt de diverse tipuri si feluri
- garnituri, au rol esthetic ce completeaza aspectul general al confectiilor-dantela,articole pasmanterie
- accesorii, acestea reprezinta materialul cu rol functional sau esthetic-nasturi agrafe,butoni.
C.) Structura si compozitia elementelor constituente ( compozitia fibroasa sau chimica a materialelor)
a.) Materiale naturale : *-vegetale-celulozice *-animale-proteice *-mineral-azbest,sticla
b.) Materiale chimice: artificial si sintetice.
D.) Forma de prezentare a materialelor
a.) Materiale filiforme se caracterizeaza prin faptul ca are o dimensiune mult mai mare decat celelalte. Au
caracteristic o axa centrala: ate , sfori, snururi
b.) Materiale plane ce se caracterizeaza prin o dimensiune mult mai mica decat celelalte.au o suprafata medie:
tesaturi, tricoturi, blanuri, pieli si inlocuitori.

SUBIECT 3.) RECEPTIA MATERIALELOR TEXTILE

 Controlul si depozitarea este prima faza din procesul de fabricatie din confectii textile.
Controlul materialelor sosite intr-o unitate prezinta doua aspecte: control cantitativ si control calitativ .
Controlul cantitativ ca o operatie are drept scop verificarea materialelor din punct de vedere cantitativ prin
aceasta operatie se realizeaza o verificare dimensional, cantitativa a materialului si compararea rezultatelor cu
datele din actele insotitoare a materialului private ca marfa. Din punct de vedere al confectiilor ne intereseaza
lungimea si latimea materialului textile ce intra in fabricatie. Verificarea acestor dimensiuni se poate face manual
sau mecanic, inregistrandu-se datele in fise de control. Un utilaj frecvent folosit pentru controlul cantitativ este
rampa de control,unde materialul textil(3) este desfasurat pozitiv de pe
cilindrul(1), apoi trece prin rola cilindru(2) ca sa fie condus in fata mesei(4) a
rampei ce este compus din geam transparent(5) iluminata de sursele de
iluminare(6). Materialul(3) este tras prin fata geamulul(5) de catre cilindrii(7)
si (7) de tragere si presare.Cilindrul (7) poate fi ridicat si coborat la
introducerea in lucru sau la scoatere.Dupa tragere urmeaza cilindrii de
conducere (8) si materialului (3) va fii infasurat pe un cilindru de infasurare
(10) la fel ca cel de alimentare.Inainte de infasurare materialul textil trece
peste un dipozitiv (9) de control si reglare a tensiuniii de infasurare. Rampa
se mai foloseste la controlul calitativ, rampele moderne sunt prevazute cu
dispozitiv de masurare a lungimii cu inregistrare si stocare de date precum si
a variatiei latimii pe intreaga lungime.
Controlul calitativ a materialelor are doua aspecte:
- Din punct de vedere al caracteristicilor specific materialelor textile(durabilitate,valori de
intrebuintare.Acestea se determina prin procedee de laborator cu metode si metodologie specifica.
Rezultatele de laborator se compara cu cele normate, specific cu standard sau norme interne.
Defectele se grupeaza pe 4 categorii:
a.) Defecte critice,care impiedica indeplinirea functiei produsului.Ele sunt penalizate cu 100 puncte de
penalizare.In cadrul acestei grupe intra:gauri,cuiburi in material,fire straine,batatura amestecata,pete de
imprimare,carcei.
b.) Defecte principale: ace defecte care risca sa produca o defectiune a produsului sau produc o reducere a
posibilitatii de utilizare a produsului. Se acorda 50 de puncte de penalizare. In aceasta grupa intra: rarituri sau
deseturi, navadire gresita, flotari fire, devieri raport culoare, diferente de nuanta pe suprafata materialului, pete
nelavabile.
c.) Defecte secundare, acestea reduc posibilitatea de utilizare a produsului si sunt sesizabile atat la
beneficiar cat si la produs. Se pot remedia, se pot ocoli. Se acorda 10 puncte de penalizari.In aceasta grupa intra:
deplasari de sablon la imprimare, fire lipsa, margini rupte, pete de apret, carcei la margine, fire ingrosate.
d.) Defecte minore, nu reduc posibilitatea de utilizare a produsului, se acorda 1 pct penalizare. Se compune
din margine neimprimata, scamosare neuniforma, lipsa marginilor.
Depozitarea materialelor pentru confectii
Materialele se depoziteaza, se stocheaza in incaperi pe tipuri si grupe de material. Aceasta operatie se
realizeaza cu foarte multa atentie si are drept scop conservarea proprietatii materialelor ce vor fi utilizate in
procesul de fabricatie. Depozitul pentru material de baza, secund si auxiliare este divizat. Rezervele de material in
magazine trebuie sa asigure continuitatea fluxului de fabricatie fara a depasi o anumita cantitate bine precizata,
astfel evitandu-se stocarile nejustificate. Conditiile de depozitare in magazine presupune:
*- Asigurarea unei bune ventilatii; *- Asigurarea umiditatii relative 60-65 %; *- Temperatura 20-22 C;
*- Protectie impotriva prafului; *- Protectie impotriva microorganismelor; *- protective impotriva focului
Magaziile de depozitare trebuiesc amplasate in apropierea sectiilor de lucru pentru asigurarea unui flux continuu
si pentru micsorarea lungimii traseelor de transport.
Suprafata unei magazii de materii prime se compune din trei elemente distinct:
S=suprafata totala a depozitului; Su=suprafata utila ocupata cu material in depozit
Sa=suprafata auxiliara necesara pentru culoare, birouri si suprafata zonei de receptive
Sc=suprafata elementelor constructive; S=Su+Sa+Sc

SUBIECT 4: ELEMENTELE DOCUMENTATIEI TEHNICE

 Procesul de fabricatie in conf. presupune nu numai prelucrarea mat. in vederea realizarii unor bunuri ci si o
parte tehnica, creativa d epregatire a fabricatie. Acesta are un impact asupra realizarii funtionale a prod. de imbr.
iar aceasta activitate cuprinde urmatoarele elemente: a.) schita modelului ; b.) descrierea modelului atat tehnic
cat si estetic ; c.) specificarea mat. componente in prod. si a modelului de structurare a materialelor in prod. ;
d.) tabelul dimensional al prod. pe marimi ; e.) totalitatea sabloanelor pt. toate reperele prod. atat din mat. de
baza, cat si secundare si auxiliare dar si pt. intreaga gama dimensionala; f.) consumurile specifice pt. toate tipurile
de mat. ; g.) procesele tehnologice de conf., finisare ; h.) model etalon. In cadrul acestei etape de pregatire a doc.
tehnice un rol import revine activ de proiectare constructiva a prod. de imbr. Prin aceasta se intelege un complex
de activitate desfasurate pt. realizarea modelului de confectionat in cadrul caruia intra urmatoarele: *- activitate
de cercetare; *- activitate de realizare a schitei modelului ; *- activitate de constructie a tiparelor *- activitate de
calcule tehnico-economice ; *- executia si experimentarea modelului. Cea mai importanta activitate in proiectarea
constructiva o reprezinta latura de creatie atat tehnica cat si estetica. De aceste activitati se ocupa o stiinta
,,proiectarea imbr., ce are ca scop proiectarea rationala a prod. de imbr. si colaboreaza cu antropologia aplicata si
CFI, arta aplicata, tehnologia de confectionare, stiinta materialelor textile. In realizarea obiectivului de proiectare
a imbr. o reprezinta utilizarea metodelor matematice aplicate cu ajutorul calculatorului si necesare la
fundamentarea stintifica a metodelor de proiectare a imbr. Problema fundamentala o constitue obt. Celor mai
avantajoase forme si dimensiuni ale prod. de imbr. in concordanta cu particularitatile de conformatie a corpurilor
purtatorilor, proprietatile mat. textile, cerintele estetice, cerintele functionale, economice. In scopul dimensionarii
corecte a prod. de imbr. si a asigurarii corespondentei dintre prod. si corp este necesar sa se cunoasca structura
anatomica a corpului uman privita ca suprafata de srijin a prod. de imbr. Pt. acest lucru este necesara sa se
cunoasca o serie de date furnizate de antropologia aplicata. Antropologia este stiinta ce se ocupa cu istoria
naturala a omului, cu studiul variabilitatii omului si a originii raselor umane.Informatia cu privire la dimensiunea si
forma corpului uman si variatia acestora in randul populatiei careia ii sunt destinate prod. de imbr. stau la baza
proiectarii imbr. Aceste informatii se obt. pe baza unor cercetari antropometrice desfasurate dupa un program
specific adoptat cerintelor industriei de confectii. Antropometria este una din tehnicile principale utilizate in
cercetarea de antropologie si are ca obiect masurarea corpului uman. Dimensiunea corpului uman se preiau intre
puncte bine precizate pe corp numite puncte antropometrice. Pt. confectii sunt necesare 25-30 puncte
antropometrice ce sunt specificate in standarde.Dimensiunile corpului se pot impartii in 2 categorii:
- I.) liniare se determina ca dist. intre 2 pct. masurate in linie dreapta: *- inaltimile ; *-diametre; *-adancimi;
- II.) curbilinii reprezinta dist. intre 2 pct. antropometrice masurate pe suprafata corpului uman: *-lungimi; *-
latimi; *-perimetre; *-arce de rascroieli;

SUBIECT 5: PROIECTAREA TIPARELOR - RETEA DE BAZA

Produsele de imbr. sunt realizate dintr-un anumit nr. de repere croite din mat. plane si asamblate intre ele
prin diverse procedee. Reperele croite sunt obt. pe baza unor tipare ale prod. Tiparele reprezinta desfasuratele
plane ale reprerelor prod. de imbr. are caror forme si dimensiuni se coreleaza cu forma si dimensiunea corpului
uman. Metodele de obt. a tiparelor pot fii clasice si moderne. In ambele cazuri sunt necesare informatiile despre
forma si dimensiunea corpului uman si marimea adaosurilor pt. fiecare tip de produs. In constructia tiparelor se
porneste de la un nr. limitat de dimensiuni iar o alta serie de dimensiuni se calc. , se determina cu relatii simple ce
au la baza dimensiuni principale.
1.) Metoda geometrica - sunt necesare urmatoarele dimensiuni pt. constructia tiparelor:
a.) principale (corpului tip): *-inaltimea corpului; *-perimetrul bustului
b.) secudare obt. din cele principale cu ajutorul unor relatii simple de proportionalitate: *-latimea fetei;
*- latimea spatelui
c.) proprietatile produsului sunt dependente de tipul de prod.,moda(lungime prod.,lungime maneca)
d.) adaosurile indiferent de tipul de prod. sau model constructia tiparelor urmeaza o anumita ordine ce
cupreinde urmatoarele etape; *-I.) trasarea retelei de baza a tiparului; *-II.) conturarea tiparului; *-III.)
transformarea tiparelor in model. In constructia tiparelor pt. o notare uniforma, unitara si o urmarire
corecta a metodei de constructie s-a adoptat un sistem de notare a liniilor si a pct. constructive. Conform
 acestei notatii unitare se considera corpul uman intersectat de 7 plane verticale si 9 orizontale. Aceste plane
trec prin principalele pct. antropometrice. Intersectia acestora dau retea de linii a caror desfasurata in plan
reprezinta o retea de linii imaginare careia ii corespunde reteaua de baza. in constructia tiparelor. Notarea
punctelor constructive din reteaua de baza se face cu 2 sau 3 cifre de forma
A B C
A planul orizontal de intersectie
B plan vertical de intersectie
C nr. de ordine din evolutia de obt. a conturului tiparelor
O retea de baza pt. un produs cu sprijin pe umeri poate fii:
Liniile verticale: 1 linia de mijloc a spatelui
in care cel mai important este 11
2 linia de intersectare a umarului cu gatul
3 linia de delimitare a latimii spatelui
4 linia de delimitare a fetei fata de spate
5 linia de delimitare a fetei
6 linia de trecere a umarului la gat
7 linia de simetrie a fetei

11-12 = latimea rascroielii gatului la spate

12-121 =inaltimea rascroielii gatului la spate
121-141 = lungimea liniei umarului
17-171 = adancimea rascroielii gatului la fata
171-172 = latimea rascroielii gatului la fata
172-173 = inaltimea rascroielii gatului la fata

Linii orizontale 1 intersectarea c. u. cu

planul ce trece prin cea de-a 7-a vertebra.
2 intersectarea c.u. cu un plan ce trece pe
la inaltimea rascroielii gatului
3 linia planului ce intersecteaz c.u. in
dreptul bustului
4 linia taliei ; 9 linia de terminatie a prod.
La intersectarea liniei verticale si orizontale se obt. principalele puncte constructive a tiparelor din
reteaua de baza:
31-37 = linia de latime a prod.(pe jumatate) si se dimensioneaza dupa relatia 31-31 = (Pb/2) + A
11-41 = inaltimea Ic/x + K lungimea pana la talie
31-33 = lS latimea spatelui
35-37 = lf latimea fetei
33-35 = diametrul rascroielii manecii.
Realizarea tiparelor pe reteau de baza incepe din pct. 11 cu reprezentarea punctelor antropometrice
considerat la nivelul coloanei vertebrale la cea de-a 7-a vertebra cervicala. Se dimensioneaza tiparele pe
lungime pe verticala 1 obtinand segmentele 11-31 ; 11-41 ; 11-91. Se duc liniile orizontale prin pct.
principale, se dimensioneaza tiparul in latime. Dimensionarea facandu-se pe linia bustului 31-37 se duc
liniile verticale 3, 5, 7. La intersectarea orizontalei cu verticala se obtin pct. constructive principale. Dupa
aceea se realizeaza constructia tiparelor prin trasarea liniilor de contur principale. Astfel se pot dimensiona
si obtine tipare ale prod. cu sprinjin pe umar. De la tiparul de baza prin diferite procedee specifice
proi.imbrac.se obtin tiparele de model, rezltand toate elementele de produs prin repeele lor componente
(spate,fata,maneci,buzunre,mansete).Aceasta meoda simpla, geometrica de obt.tiparelor coexista cu
celelalta metode clasice, dar si cu cele moderne. Cele moderne folosesc tehnica de obt. prin calculatoare,
existand programe speciale de efect a tiparelor.

SUBIECT 6: CALCULUL INDICILOR SI INDICATORILOR. NOTIUNEA DE CONSUM SPECIFIC

 Pt. definitivarea obtinerii reperelor croite ale prod. de imbr. se apeleaza la o operatie de incadrare ce
presupune o aranjare de tipare a uneia sau mai multe prod. pe o suprafata considerata ca mat. textil. Aranjarea
tip prin incadrare se face cu ajutorul sabloanelor ce sunt conturate prin dif. procedee pe o suprafata bine
precizata. Prin procedee de conturare a sabloanelor se obt. o incadrare ce poate fii simpla(acelasi model) sau
combinata(mai multe modele, marimi diferite).
Elementele unei incadrari sunt: *Li lungimea incadrari este data de nr., forma si dimensiunea reperelor de prod.;
*li latimea incadrari conditionat de latimea optima a mat. textil; *n P nr. prod. ce contine n i repere ; = Li
li [m]. Se pot determina indicile incadrari ce reprezinta eficienta incadrarii si indicatorii ce reprezinta
consumurile specifice de material. Iu = (S utila/ S incadrare) 100(%)
Ip = (S incadrare S utila/ S incadrare) 100(%) Iu + Ip = 100(%)
Si St = D (m) Iu indice util ; St , Su suprafata totala ; Si suprafata incadrata ; D desene(m) ;
Incadrarea se realizeaza cu ajutorul sabloanelor tinandu-se cont de anumite conditii caracteristice
produsului si mat. textil. Restrictiile la incadrare se refera la: *a.) amplasarea sabloanelor pe suprafata considerata
a mat. se face nemijlocit cu respectarea directiei nominale. Directia nominala reprezinta directia de maxima
rezistenta a mat. textil(urzeala); *b.) respectarea desenelor de legatura sau culoare; *c.) amplasarea sabloanelor
se va face simetric pt. repere simetrice; *d.) respectarea sensului si directiei de scamasarein cazul materialelor
scamasata; *e.) respectarea modului de asezare a sabloanelor in functie de prezentarea mat. textil (pe intreaga
latime sau pe jumatate de latime); *f.) incadrarea sabloanelor se face dupa o anumita succesiune intai cele mari si
apoi pe cat posibil reperele mici in functie de nr. si marimea prod. incadrate pe aceasi suprafata. Incadrarile pot fii
simple sau combinate. La scara indicelelor cele mai avantajoase incadrari sunt cele combinate. Combinarea
marimilor, taliilor incadrate se face tinand cont de repartizarea sau repartitia volumului de produs.
In urma incadrarilor se calculeaza consumurile specifice ca elemente ale documentatiei tehnice. Relatiile de
calcul sunt: Cs(m) = Li/nP ; Cs(kg) = Si M/nP ; Cs(m) = Si/nP unde M - masa specifica(kg/m).
Consumurile specifice ca element ale documentiei tehnice determina in mare masura consumurile de material si
rationalitatea proiectarii produselor de confectii.Cs reprezinta cantitatea de mat. necesara realizarii unui prod.
Cs reprezinta cant de mat., combustibil sau energie consumata pt. realizarea unui prod., unui serviciu, pt.
efectuarea unei operatii sau pt. functionarea unei instalatii sau masini. Pt. un prod de imbr. confectionat intr-o
anumita gama dimensionala trebuie realizat si stabilit necesarul de mat. pt. aprovizionare. Necesarul se stabileste
in functie de consumul specific si cantitate de produs ce se realizeaza intr-o anumita perioada( schimb/ zi/ luna).
In acest scop se utilizeaza Cs medie ponderata ce se calculeaza Cs med = Csi Ni + Csx Nx/Ni + Mx (m , m ,
kg) ; Nm = Cs med P (m , m , kg) ; Csi = Cs din incadrarile combinate I ; Ni nr. de prod. ce se
realizeaza cu incadrarile combinate ; Csx Cs la incadrari necombinate ; Nx nr. de prod. ce se realizeaza cu
incadrarile necombinate ; Nm necesarul de mat.

SUBIECT 7: SABLONARE SI METODE DE SABLONARE

 A.) Sablonarea reprezinta o operatie din faza de croire in care se realizeaza o incadrare a reperelor prod.
pe o suprafata a spanului (a x b). Operatia presupune efectiv o desenare de contur la scara reala al unei incadrari
realizate in faza de pregatire a documentatiei tehnice. Operatia de sabloanare se realizeaza cu ajutorul
sabloanelor. Denumirea operatiei deriva din utilizarea sabloanelor pt. desenarea conturului. Sabloanele sunt
conturate in cadrul operatiei de sablonare pe mat. textil sau mat. auxiliar. Se realizeaza si cu ajutorul calcatului. La
sablonare se tine cont neaparat de incadrarea obtinuta la documentatia tehnica. Rezultatul operatiei de sablonare
se numeste tot sablon iar operatia se poate realiza conform incadarii simple sau combinate numindu-se sablon
simplu sau sablon combinat. Sablonul simplu cuprinde un complet de sabloane pt. un singur prod. putand fii
realizat pe intreaga latime sau pe jumatate. Sablonul combinat cupreinde 2 sau mai multe seturi de sabloane a 2
sau mai multe produse. Combinarile se pot face pe marimi, talii, pe marimi si talii dar intodeauna in cadrul
aceluias grup de conformatie. Trebuie executata cu foarte mare atentie respectandu-se urmatoarele conditii: a.)
la mat. cu desene reperele simetrice trebuiesc potrivite pr. acelasi raport al desenului; b.) la mat. plusate
reperele aceluiasi prod. trebuiesc asezate in acelasi sens; c.) de fiecare data trebuie respectata directia nominala
cu cea a sabloanelor ; d.) in cazul desenelor cu dungi trebuie respectata sincronizarea acestora.
B.) Metode de sablonare 1.) Metoda manuala este metoda cea mai veche, este o metoda de baza pt.
celelalte metode. Aceasta metoda nu necesita lucrari preliminare decat cea de obtinere a sabloanelor in cadrul
documentatiei tehnice. Metoda consta in conturarea cu creta sau cu creionul a conturului sabloanelor pe o
suprafata de mat. tex. conform unei incadrari prealabile. Incadrarea prealabila se prezinta sub forma miniaturala.
2.) Metoda pulverizarii aceasta metoda inlocuieste conturarea manuala a sabloanelor avand ca avantaj
economisirea timpului. Etapele metodei: *- pe un start de mat. textil de dimensiuni identice incadrari se aseaza
sabloanele conform incadrari ; *- intreg ansamblul material sabloanele se fixeaza pe o masa pt. prevenirea
devierilor ; *- pe sabloanele asezate se trece un carucior ce pulverizeaza vopsea usor lavabila sau praf de creta
care se usuca; *- se ridica sabloanele de pe material astfel inacat in acest mod sa se obtina conturul clar al
incadrari. Pt. prevenirea deteriorarii sabloanelor din cauza vopsirii acestea se obt. din mat. rezistente la vopsire:
placi de polistiren, din metal usor. 3.) Metoda prin heliografiere aceasta metoda consta in incadrarea pe hartie
transparenta ce se expune cu o hartie fotosensibila de ozolid la dif. surse de lumina, obtinandu-se astfel nr. de
incadrari la scara reala. Incadrarea astfel obt. se poate utiliza imediat la operatie de croire asezandu-se foaia de
ozolid pe foaia de span. Aceasta metoda este utila in cadrul unei productii de serie mare. In acest caz
productivitatea este mare fata de metoda clasica de aproximari. 4.) Metode automate automatizarea
proceselor de incadrare si gradarea tiparelor precum si a operatiei de croire conduce la cresterea productivitatii
muncii, la reducerea cheltuielilor materiale. Creste nivelul calitati in productie. Metode automate moderne contin
echipamente electronice de calcul avand in componenta urmatoarele elemente: *- un calc. pereformant; *- o
unitate cu disc magnetic; *- o unitate cu banda magnetica; *- un digitizor; *- o consola teletip; *- display grafic; *-
plotter. In memoria sist. moderne automate pt. prelucrarea datelor cu ajutorul calculatorului se introduc prin
digitizare urmatoarele date tehnice: a.) biblioteca de reguli de gradare in sistemul de axe rectangulare; b.)
continutul notarilor de pe tipare si incadrari ; c.) restrictiile de incadrare ; d.) informatii alfanumerice de
identificare si prelucrare a tiparelor ; e.) info asupra coordonatelor punctelor de gradare si celor intermediare.
Incadrarile obt. pe asemenea instalatii pot fii finalizate si interactiv de catre operatori prin selectarea si
directionarea reperelor utilizand facilitatile de incadrare si actionand la statura displayului. Restrictiile fiind
controlate de calc. realizarea automata a incadrari si mentionare unor reguli de incadrare pozitionare pot fii
facute de operatori sau stocate in memoria calc. In final se realizeaza afisarea incadrarilor cu cel mai bun indice
de utilizare a suprafetei de incadrare. Astfel pe diplay se afiseaza lungimea incadrari si dand posibilitatea operatiei
de a schimba pozitia reperelor. Incadrarile efectuate pot fi memorate, desenate si tiparire pe un plotter in vederea
croirii de pe desen sau a copierii pe hartie a incadrarii. Solutiile pot fi obt. si la scara redusa (1:5 sau 1:10) putand
fii transmise ca document pt. croire impreuna cu setul de sabloane.

SUBIECT 8: CALCULUL PRODUCTIEI SI PIERDERILE LA SABLONAT

 Productia la operatia de sablonat. Se poate determina in functie de Cs al produsului si nr. de buc. De
productie din incadrare. Pt. det. productiei se calc. timpul necesar unei buc. de produs in anumite conditii pe
foaia de mat. textil. a.) calcului coeficientului de amplificare ,,C : C= T/T(Tpi + Tde + Ton) C- tine cont de
opririle efective in procesul de sablonare; T durata unui schimb (480 min) ; Tpi timp de pregatire si
incheiere a operatiei de sablonare(min) ; Tde timp de deservire a locului de munca (min) ; Ton timp de
odihna si necesitate(min); b.) calculul timpului operational: (Top) Top =Top C (min) Top tine cont de
opriri(timpul practic); Top timpul teoretic de sablonare, nu tine cont se opriri, depinde de Cs (m) si nr. de
prod. din incadrare; c .) calculul normei de timp: (Nt) Nt = Top p (min) p nr. de prod. din incadrare
d.) Productia practica (Pp) Pp = T/Nt (sabloane/schimb)
e.) Z = P/Pp; Z nr. de zone de lucru ; P productia curenta pe un schimb

Pt. determinarea productiei la

croit si implicit sablonat se ia in
considerare repartitia produselor pe
talii si marimi conform planului de
prod. Se vor obt. nr. de zone de lucru,
nr. de sablonari, nr. de muncitori la
sablonari si nr. de mese de sablonat.
Pierderile la sablonat de
finetea si corectitudinea operatiilor de
sablonare depinde in mare masura
volumul pierderilor in faza de croire.
Ele se pot schematiza grafic. X grad
de pierderi datorita mat. textil ;
Y grad de pierderi datorita modelului produsului ; Z grad de pierderi datorita modului de croire si a
metodelor de sablonare *- pierderi interioare sunt dependente de X, Y, Z ; *- pierderi de margini sunt
dependente de X si Z ; *- pierderi de stratificare dependente de X si Z ; *-pierderile finale dependente de X
si Z ; *- pierderi de sens dependente de X si Z.
Pierderile interioare apar in mai mica masura la mat. fara modele pt. ca asezarea sabloanelor in incadrare
nu necesita prea multe restrictii, la cele cu dungi, desene, carouri sabloanele trebuiesc potrivite pt. simetria
reperelor si pt. pastrarea desenelor astfel incat pierderile cresc iar forma si marimea reperelor precizate in cadrul
sablonarii influenteaza pierderile interioare: *- in cadrul aceleiasi grupe de produs, modelele cu mai putine detalii
sunt mai putin covenabile; *- odata cu scaderea nr. de tipare incadrate, creste suprafata sabloanelor si consumul
specific; *- nu intodeauna un nr. mare de detalii reprezinta o economicitate a pierderilor la croit.
Pierderile de margine acestea depind de varianta latimii materialului cat si de dotarea tehnica a unitatilor
productive, deci se poate specifica ca latimea optima de incadrare se obt. prin incercari de lunga durata,
obtinandu-se economii de mat. Pierderile de margine admise la incadrarile normale sunt de 0,3 3,35 si se
evidentiaza nemijlocit la operatia de spanuire.
Pierderile de stratificare sunt pierderi datorate mat. textil in starturi in cadrul operatiei de spanuire.
Acestea depind de X si Z, de modul de spanuire a mat. fiid posibila reducerea printr-o tehnologie de stratificare
moderna. Reducerea se poate face prin: *- stratificarea pe toata latimea materialului; *- optimizarea calculului
lotului de mat. acesta referindu-se la corelatia lungimii balotilor de mat. cu lungimea spanurilor; *- fixarea si
taierea corecta a capetelor de span. Pierderile de stratificare sunt de ordinul 0,15 0,3 % din volumul mat.
Pierderile finale acestea apar in cazul unor calcule incorecte a lotului de mat. si se admit in proportie de
0,1 % din suprafata de sablonare.
Pierderi de sens se datoreaza schimbarii sensului de dispunere a stratului de material in span. Sunt admise
0,5 % din suprafata spanului. Operatia de sablonare este influentata de 2 grupe de factori:
subiectiv: * - pregatirea profesionala a sablonorului ; *- rutina muncitorului; *- realizarea sau nu a
combinatiilor de incadrari
obiectivi: *-forma, marimea si nr. de tipare din incadrare: *- raportul dintre detaliile mici si mari, precum si
plasarea acestora pe directia nominala; *- caracteristicile materialului textile: *- latimea si variatia ei pe intreaga
lungime a mat. textil.

SUBIECT 9.) SPANUIREA SI MODALITATI DE STRATIFICARE

 A.) Spanuirea reprezinta o stratificare a mat. textile in structuri suprapuse de lungime L corespunzator
lungimii incadrarii. Pt. a asigura conditiile unei productii de masa a confectionarii sia rationalizarii consumului de
material din care se obt. confectiile precum si pt. obtinerea unei calitati si productivitate inalta la operatiile de
spanuire trebuiesc respectate urmand conditiile tehnice:
1.) Stabilirea cu exactitate a lungimii spanului, precum si limitarea, pozitionarea corecta a sectiunilor de
span. Aceasta conditie este realizata in functie de caracteristicile comenzilor si caracteristicile mat. textil ce se
spanuieste. Lungimea spanului depinde in mare masura de consumul specific al produsului de nr. completelor de
sabloane, de modul de realizare a incadrarii precum si de caracteristicile mat. textil. Astfel spanuirile scurte de 2-3
metri nu sunt rationale, deoarece se maresc pierderile la capete, creste durata operatiei de spanuire, creste
timpul datorita fixarii si taierii capetelor de span.
2.) Stabilirea unei spanuiri adecvate, nr. de staruri precum si lungimea spanului. Astfel spanurile cu
lungimea mai mare de 6-20 m influenteaza calitatea produselor prin modificarea tensionarii mat. dispuse in
straturi. Se recomanda realizarea unor spanuri de lungime medii, in cazul spanuirii mecanice si normale.
3.) Stabilirea inaltimii (h) a spanului corecte. Cea mai rationala h specificata prin nr. de foi in span (N)
fiind cea in care se asigura taierea mat. cat mai rational. Totodata h este influentat de carecteristicile tehnice ale
masini tehnice de croit, compozitia fibroasa a mat. textil, finisajul mat., de o anumita productie impusa prin
comanda ce se executa.
4.) Modalitatile de stratificare influenteaza pierderile in acest sens precizand urmatoarele: *- mat.
asezate in span se stratifica astfel incat pe una din partile marginale sa se suprapuna perfect, iar cealalta margine
se accepta cu pierderi (perete drept) : *- la mat. scamosate trebuie sa se tina cont de directia de scamosare,
precum si de orientarile fibrei in cadrul scamosarii ; *- la mat. cu desene trebuie sa se tina seama de marimile
desenelor astfel incat acestea sa coincida atat pe lungime cat si pe latimea spanului ; *-se admite asezarea
arbitrara a mat. in span in cazul mat. uni sau a mat. care nu au desene bine conturate; *- asezarea mat de culori
dif. in span va tine cont de ordinea acestora in productie, pt. a nu influenta productivitatea ulterioara; *- in
acelasi span nu trebuiesc stratificate mat. cu compozitie fibroasa dif. ; *- in cadrul spanuirii trebuie realizate
prepararea adica limitarea defectelor din mat. in special a clor care influenteaza calitatea produsului; *- fiecare
buc. de mat. pt. stratificare trebuie utilizata conform calculului loturilor pt. a se minimaliza pierderile.
B.) Modalitati de spanuire a.) spanuirea fata la fata cu sens schimbat, mat. nu se taie la capete, se
indoaie astfel incat avem o alternanata de fata la fata si dos dos, fiind modificat tot alternativ; b.) spanuire fata
la fata in acelasi sens in acest caz mat. sunt taiate la capete si dispuse tot in alternanta fata la fata, dos-dos dar
sensul este acelasi; c.) Stratificare de tip fata-dos cu sens schimbat mat. scurt taiate la capete urmand o
dispunere alternativa de sens ; d.) Stratificare de tip fata-dos de acelasi sens mat. sunt taiate la capete
e.) Stratificare a mat. dublat cu capete netaiate avand alternanta de fata dos si sensul schimbat
f.) stratificarea mat. dublate pe latime taiate la capete in acelasi sens cu suprapunere fata- dos fara alternanata
g.) stratificare in trepte de lungime de span diferite.
In toate cazurile de modalitati de spanuire lungimea incadrari trebuie respectata si trebuie sa fie egala cu
lungimea spanului.

SUBIECT 10: CALCULUL PRODUCTIEI SI PIERDERILOR LA SPANUIRE:

 Modalitatea de stratificare este dependenta de orientarea detaliilor de pe suprafat de incadrare realizate in
cadrul operatiilor de sablonare. Pierderile sunt pierderi de margine pt. ca se respecta conditia peretelui drept.
Aceasta conditie rezulta in urma determinarii in prealabil a latimii optime. Daca se face o sectiune intr-un span in
care este un perete drept, rezulta urmatoarele elemente de calcul a pierderilor de margimi: p = Vp/Vs 100%
Vs = a bm h ; Vp = a h (bM bm)/2 ; p = bM bm/2 bm 100 %
Vp volumul pierderilor ; Vs volum span ; a lungime span ;
p coeficient pierdere
Pt. evitarea pierderilor de margini se face sortarea mat. pe loturi
astfel incat sa se admita variatii ale latimii de cca 1 cm.

Calculul productiei. Pt. determinare trebuie sa se tina cont ca aceasta operatie presupune 2 grupe de
activitati: 1.) activitate de spanuire propriu-zisa, startificarea mat. realizate manual sau mecanic in diverse
modalitati de dispunere a straturilor de mat. 2.) presupune lucrari suplimentare ce privesc marcarea spanului,
sectionarea capetelor de mat., eliberarea mesei de spanuit, activitate realizata de unul sau mai multi muncitori.
Tot ca activitate suplimentara se considera si activitatea de reproducere a incadrari. Tinand cont de grupa de
activitate - productia la spanuit: Ps = T/t1 + t2 (sp/T) T durata unui schimb(min); t1 timpul necesar spanuirii
propriu-zise (min) ; T2 timpul pt. activitate suplimentara. Productia la spanuire si productivitatea depinde de
valoarea t1 si t2, pt. optimizarea productiei, trebuie sa se micsoreze pe cat posibil t2. Valoarea lui t1 depinde de
mare masura de modul de realizare a sablonarii si spanuirii. Pt. obt. unei productii practice t1 + t2 se amplifica cu
un coeficient C - ce tine cont de opriri. (t1 + t2) C = t C = T/T-(Tde + Tp + Ton)
Tde timp de deservire a locului de munca Tpi timp de pregatire ; Ton- timp de odihna si necesitate
Pp = T/t (sp/T) Pp productia practica la spanuire creste in cazul spanuirii mecanice, in acets scop utilizandu-se
masini si utilaje specifice.

SUBIECT 11: TAIEREA PRIN STANTARE:

 Prin stantare se intelege o operatie de formare plastica prin taierea unui mat. plat cu ajutorul unui
instrument mecanic numit stanta. Stanta determina o anumita forma a unei portiuni din mat. iar prin operatia de
stantare se separa aceasta portiune de restul mat. sub activitatea unei forte. Se obtine cu ajutorul unei prese sau
masini de stantat. Stantarea se aplica la taierea intariturilor pt.: gulere, mansete, buz., repere mici si chiar la
taierea pieselor componente ale unei incadrari simple. Forma unei stante este ca forma conturului piesei ce se
croieste. Taierea prin stantare se realizeaza cu ajutorul unui cutit sistematic care primeste o miscare energica de
intrare in mat. astfel incat se obtin repere de contur dorit. Se poate schematiza astfel: *1.) butucul de stanta ;
*2.) materiale ce se croiesc din span; *3.) conturul de stanta ; *4.)
unghiul de acutire ; *5.) P- forta de presare.
3
Materialul pt. taiat este depus pe butuc ce are rol de prelucrare
a eforturilor efectuate de cutitul stanta. Stanta(3) exercita o forta de
2
presare, datorita unei presiuni superioare opuse butucului de
stanta(1). Miscarea stantei pe verticala, fiind puternica si energica. La
taiere muchia cutitului trebuie sa depaseasca suprafata de sprijin a
1 mat. ce se croiesc, suprafata (1).

In acest fel se realizeaza taierea completa a mat. presiunea(P) se obt. cu ajutorul unei platforme superioare
mobile actionata de un sist. mecanic. Pt. o buna functiune a stantarii este necesar ca butucul de stanta si
platforma superioara sa fie paralel intre ele si paralel cu materialele ce se croiesc. Butucul de stanta este realizat
in general din lemn de stejar sau fag, mai rar din otel carbon. In afara acestui mod de stantare, unde forma de
stantare are o miscare de ridicare coborare, se mai intalnesc si mas. de stantat cu platforma superioara rabatabila.
In acest caz taiarea mat. este rezultatul depasirii rezitentei la compresiunea mat. ce se taie datorita apasarii
muchiei cutitului de stanta precum si a depasirii rezistentei la intindere a mat. care sunt tensionate datorita
curburii dstartului de mat. In afara acestor stante simple se mai utilizeaza: *- stante plasate pe mat. reperele
rezultate prin taiere sunt antrenate si deplasate intr-o zona de selectare si numerotare. Deplasarea acestora se
face cu ajutorul unor benzi transportoare. Schemele de principiu privind functionarea taierii prin stantare sunt
simple prezentand: platforma inferioara si supreioara, stantele situate intre platforma si mat. ce se croiesc in faze
de taiare; *- stantari cu cilindri ca stanta se prezinta suprafata unui cilindru ce intra in contact cu suprafata
textila. Pe suprafata cilindrului se evidentiaza conturul stantelor. Taierea se realizeaza prin debitarea mat. textil
intre cilindrul de stanta si o platforma, iar prin presare se obt. detaliile reperelor croite.

SUBIECT 12.): TAIEREA MECANICA COMPLEXA

Operatiile de sectinare a spanurilor si de decupare a reperelor din span sunt cele care definesc croirea si fac
parte din croirea mecanica prorpiu-zisa. Ele reprezinta principalele procedee de croiri complexe. Sectionarea
spanului este operatia prin care spanul este divizat prin taiere in sectiuni. Aceasta operatie se executa pt. a facilita
operatia urmata de decupare a reperelor deoarece sectiunile de span sunt mai usor de manevrat la mas. de croit
fixe sau la mas. de decupat dupa contur. Operatia de sectionare a spanului este considerata de volumul si
marimea spanului, adica de lungimea spanului si nr. de starturi din span. Datorita acestui volum mare a spanului
el nu poate fii transportat la masinile de decupat si atunci se sectioneaza. Sectionarea spanului are loc pe directie
transversala si mai putin longitudinala, obt unui anumit nr. de sectionari in functie de lungimea spanului, latimea ,
inaltimea si forma si conturul detaliilor din incadrare. Operatia de sectionare a spanului se realizeaza cu mas.
mobile de croit. In cazul taierii exista: *- cu disc ; *- cu cutit vertical.
Taierea mat. textil cu ajutorul masini de croit fixe si mobile are loc datorita unei miscari complexe reciproce
dintre cutitul de taiere si mat. Datorita acestei complexitati unghiul de taiare nu este intodeauna acelasi cu
unghiul de ascutire.

SUBIECT 13.): DETERMINAREA PRODUCTIVITATII LA CROIRE

 Pp = T/td (sp/T) ; Pp productivitatea practica la croire ; T- durata de schimb ( 480 min) ;
Td timp de deservire (min)
Inainte de a explicita factorii de influenta a lui td si a Pp este necesar precizarea catorva considerente
privind operatii si lucrarile ce se executa la croire. In ansamblu in cadrul etapei de croire se executa 3 grupe de
operatii: *1.) operatii de pregatire a croitului se refara la lucrari executate de unul sau mai multi muncitori
privind elementele :sablonare, spanuire, calcule etc ; *2.) lucrari de prelucrare a spanului verificarea incadrari,
sectionarea, deplasare sectiunilor de span la mas. de croit fixa, croirea propriu-zisa etc. ; *3.) operatia de
finalizare a croitului verificarea reperelor, corectarea reperelor croite, imperecherea reperelor, formarea
pachetelor etc.
Pp este influentata de: *- complexitatea prod. din incadrari ; *- nr. de starturi din span ; *- gradul de
incadare a reperelor pe suprafata de croire : *- structura si compozitia mat.
td = td N (min) ; td timpul necesar taierii unei foi din span ; td este dat cu relatia ; N nr. de foi din span;
td = Top S (min) ; Top timpul operational de taiere sau croire (min) ; S suprafata spanului (m) ;
Top = Top K (min.) ; K coeficientul opririlor ; Top timpul operational teoretic
K = T/T (Tpi + Tde + Ton) ; unde T durata unui schimb (480 min) ; Tpi timp de pregatire si incheiere a
operatiei de sablonare(min) ; Tde timp de deservire a locului de munca (min) ; Ton timp de odihna si
necesitate(min).
Valoarea acestori timpi sunt precizate in functie de complexitatea operatiei de croire si calificarea personalului.
Top = CT CsK1 NK2 CT constanta generala de croire ; CT = 5,97 pt. mat. groase ; CT = 27,85 pt. mat. subtiri
Cs consum specific (m) ; N nr. de foi in span ; K1, K2 exponentul Cs ce tine cont de caracterele mat. croite

SUBIECT 15.) : ELEMENTE DE STRUCTURA SI PARAMETRI CUSATURILOR

Elementul structural de baza al cus. il reprezinta bucla sinonima in cazul structurii tricotului cu ochi de tricot
.Bucla poate fi * bucla de ac; * bucla apucator. Buclele pot fii de mai multe feluri: * bucla de amplitudine G/2
intalnite la cus. rigide ; * bucla de amplitudine G in cazul cus. elastice
Cusatura reprezinta o insiruire pasi de cus. Pot fii executate din unul sau mai multe fire putand fi numai la ac
si apucator. Unele cus. prezinta in structura lor si fire suplimentare inserate in cadrul cusaturii de organe numite
depunatoare de fir. Ata de cus. este principalul component al cus. si este un fir superior rasucit sau cablat avand o
anumita finete Nm
Parametri de structura ai cus. pt. caracterizarea anumitor cusaturi exista carecteristici specifice ale
structurii cusaturiice sunt precizate din parametri de structura : *-diametrul firului de ata ; *-pasul cusaturii;
*- marimea pasului ; *-latimea cus. : *-desimea cus.
Structura cusaturii reprezinta modul de imbinare a buclelor si de legatura in cadrul evolutiei firelor de ata. Cus. se
pot reaiza manual sau mecanic.

SUBIECT 14.): CROIREA NECONVENTIONALA

 Poate fii: cu laser,raze electronice, plasma
a.) Laserul reprezinta un dispozitiv pt. amplificarea sau generarea undelor electromagnetice din
domeniul optic pe baza efectului de emisie fortata a sist. atomice. Un laser consta dintr-un tub de descacare, o
sursa de putere, aparatura optica si 3 gaze: *- bioxid de carbon; *- heliu ; *-nitrogen. Pe baza unor legi fizice se
cunoaste ca din interactiunea a celor 3 gaze si a energiei electrice, rezulta o emisie de fotoni cu o forma coerenta
a luminii laser. Aceasta lumina laser este reflectata de o serie de oglinizi si concentrata intr-un spot foarte fin pe
suprafata de lucru. Scopul taierii cu laser consta in vaporizarea mat. concetrand spotul mic al luminii foarte
fierbinti pe mat. Laserul se caracterizeaza prin: *- monocromicitate latimi inguste de benzi la intensitati mari;
*- coerenta undele de lumina sunt faza si se intaresc una pe alta ; *- divergenta minima ; *- intesitate mare o
raza focalizata bine produce energie focalizata foarte puternica. Raza si localizarea unei oglinzi si a lentilelor
determina diametrul razei.
b.) Plasma este o substanta in stare gazoasa puternic ionizata, avand proprietatile fizice determinate de
existenta ionilor pozitivi si electronilor in stare libera la temperaturi destul de inalte, orice subst. se gaseste in
stare gazoasa si este ionizata pe masura ce eneria medie de agitatie termica, depaseste energiile de ionizare ale
atomilor care sunt de ordinul cateva electroni-volti. Taierea mat. textile cu jet de microplasma ca si taierea cu
laser este insotita de formarea unei zone de distructie termica datorata temp. de 5x10 4 grade celsius ce apare in
zona de taiare.Proprietatile sectiunilor formate prin croirea mat. difera de cele obt. la taierea mecanica prin faptul
ca in zona de distructie termica se produce o slabire a rezistentei firului intre 40-90 % .In procesul de taiere se
produce modificarea culorii mat. de margine ca rezulatat al parlirii firelor din fibre nat. si a modificarii culorii mat.
termoplastice. Grosimea si rigiditatea tesaturilor din fibre naturale nu se modifica. Probele de purtare confirma
rezultatele incercarilor de lab. Privind cresterea rezistentei sectiunilor la destarmarea mat. termoplastice croite cu
microplasma in comparatie cu aceleasi sectiuni cusute la mas.
c.) Scantei electrice procesul de taiere are loc in conditiile ionizarii aerului dintre electrozi, efectul
termic al descarcarii crescand cu marimea intensitatii curentului.Este recomandabil pt. mat cu fibre artificiale pt. a
evita posibilitatea murdaririi detaliilor ce apar in cazul mat. din fibre nat.Inainte de inceperea procesului de
taiere , mat. este strapuns. Strapungerea mat. cu descarcare electrica este mult influentata de dimensiunile,
forma si dist. dintre electrozi. Deoarece descarcarea electrica se propaga in aer in mode dezordonat dist. intre
electrozi si mat. trebuie sa fie minima. Distanat dintre electrozi si mat. trebuie sa fie minima dar nu mai mica
decat grosimea mat. si se stabileste astfel incat sa asigure deplasarea relativ libera a mat. si electrodului.
Us = Es h ; U = Ea ha ; Es tensiunea de strapungere a mat. ; h grosimea mat. ; Us tensiunea de
strapungere ; U tensiunea de strapungere a stratului de aer ; ha grosimea stratului de aer ; Ea tensiunea
de strapungere a aerului.
d.) Taierea cu jet de apa este un proces hidrodinamic complex, distrugerea mat. realizandu-se la
interactiunea mecanica dintre acesta si jetul de apa. Efortul actiunii jetului asupra mat. se afla intr-o dependenta
directa cu presiunea de scurgere a lichidului precum sis de diametrul ajutajului. Un factor important ce
influenteaza caracteristicile de taiere il reprezinta natura lichidului, care trebuie sa aiba o anumita vascozitate,
densitate. Principalii parametri: *- presiunea de scurgere a lichidului ,,P ; * diametrul ajutajului ,,dc ;
*- distanta ,,l dintre ajutaj si mat. ; *- viteza de scurgere a lichidului ,,v1 ; *- viteza de debitare a mat. v2 ; *-
latimea ,,d ; *- adancimea liniei de taiere ,,h ; *- rezistenta mat. Sa constatat ca taierea cu jet de apa este
dependenta de structura in sensul ca acesta este usurata la mat. dese comparativ cu mat. la care se inregistreaza
chiar o deviere a jetului. Se foloseste un sist. foarte bine focalizat cu o presiune foarte mare. Are urmatoarele
avantaje : *- croire usoara ; *- strat inalt de span ; *-alunecare minima a straturilor ; *- nu se executa sudarea
marginilor ; *- croire usoara a detaliilor mici ; *- functinare prin calc ; *- ecoomic.

SUBIECT 16.) :CUSATURI CLASA 100

 Clasa 100 include cusaturile formate prin impletirea a unul sau doua fire si sunt destinate diferitelor operatii
din confectii (asamblare, tighelire, ornamentare a marginilor, insailare, execuatrea tivului, broderii)
Reprezentative pentru aceasta clasa sunt cusaturile 101 (cusatura in lant dintr-un fir) si 103 (cusatura ascunsa
dintr-un fir). Masinile de cusut sunt prevazute cu organe principale de formare a cusaturii specifice formarii
lantisorului.Organele principale de executare a cusaturii sunt: *Acul *Apucatorul *Transportorul
Faza I.

Prinderea buclei de ac de catre apucator.Bucla este prinsa de varful apucatorului in

miscarea de rotatie, ce trece intre canalulscurt al acului si flancul posterior al buclei
acului.

Faza II.

Trecerea buclei noi prinbucla veche.Acul se ridica, ajunge cu varful inpartea inferioara a
materialului. Astfelbucla noua este eliberata pe apucator. Bucla veche aluneca pe
corpul, iar buclaveche este retinuta de pintenul apucatorului.

Faza III.

Formarea lantisorului;
In miscarea de rotatie, apucatorul elibereaza buclaveche, iar bucla noua este alungita.
Inacest caz se formeaza lantisorul din bucla veche. Aculeste in pozitie de ridicare,iesit
din material.

Faza IV.

Formarea pasului de cusatura:

Trasprtorul deplaseazamateialul cu lantisorul format, cu un pas de cusatura. Acul
ajunge in pozitia extreme de sus,iar apucatorul cu varful sau, opus pozitiei din fata.

Faza V.

Rasucirea buclei acului:

SUBIECT 18.) :CUSATURI CLASA 300
 Clasa 300 cuprinde cusaturi formate din grupe de fire care se impletesc in
profunzimea straturilor de material sau sub material. Clasa de cusaturi 300
cuprinde 12 cusaturi, formate din 24 fire.
Cusatura 301, formata din doua fire: firul 1 de la ac si firul 2 de la apucator.
Punctul in care acul strapunge materialul se numeste impunsatura, distanta
dintre doua impunsaturi successive se numeste pasul cusaturii p, iar numarul
de pasi corespunzator unui centimetru de cusatura reprezinta desimea cusaturii.
La formarea cusaturii 301, participa mai multe organe de lucru. In cazul aparitiei defizientelor de reglare se
obtin cusaturi necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.
Organele de lucru sunt; acul;apucatorul;debitorul-intinzator;placuta acului;piciorusul de presare
Reprezentarea structurala a cusaturii 301:

Formarea cusaturii de suveica cu apucator cu miscare oscilatorie:

Faza I.

In pozitie extrema inferioara, acul stapunge materialul.Inceperea miscarii de ridicare a acului si

formarea unei bucle.Apucatorul gaseste suveica in corpul careia este mosorelul, patrunzand cu
varful sau in bucla formata din firul de la ac.

Faza II.

Acul continua faza de ridicare.Apucatorul largeste bucla formata din firul acului. Bratul de debitare
executa miscare de coborare alimentand firul superior.

Faza III.

Bucla formata din firul acului este condusa dincolo de axa verticala, astfel incat sa existe siguranta
eliberarii buclei in partea stanga a apucatorului.Acul se gaseste deasupra materialului. Bratul de
debitare incepe miscarea de ridicare recuperand firul din bucla acului.

Faza IV.

Apucatorul a eliberat bucla acului si incepe miscarea oscilatorie in sens antiorar. Bucla din firul acului
este impletita cu firul apucatorului.Firul acului este recuperat de bratul de debitare, acul incepe miscarea
de coborare.

SUBIECT 19.) :CUSATURI CLASA 400

Cusatura in lant cu doua fire se obtine prin impletirea unui fir superior alimentat la ac cu un fir inferior alimentat la apucator.
Semnificative in aceasta grupa sunt cusaturile 401 realizate pe una sau mai
multe linii de coasere paralele si 404 zigzag. In cazul cusaturilor in lant cu doua
fire paralele, numarul de ace este egal cu numarul de apucatoare.
Organele care participa la formarea cusaturii in lant cu doua fire sunt: acul
sau acele*apucatorul sau apucatoarele*transportorul*piciorusul de
presare*debitorul-intinzator de fir *dispozitivul de debitare a firului condus
de apucator*dispozitive de tensionare
Reprezentarea structurala a cusaturii 401:

Fazele de formare a cusaturii 401:

Faza I.

In pozitie extrema inferioara acul strapunge materialul textil.Inceperea miscarii de

ridicare a acului si formarea unei bucle din firul condus. Apucatorul executa o
miscare oscilatorie de la dreapta la stanga, prin spatele acului, patrunzand cu varful
in bucla formata din firul condus de ac.

Faza II.

Acul continua miscarea de ridicare, iesind din

material.Pe corpul apucatorului ramane o bucla formata din firul acului.
Apucatorul continua miscarea pana in pozitia extrema, combinand miscarea
de inaintare cu miscarea de deplasare din spatele in fata acului.Bucla din firul
acului aluneca pe corpul apucatorului. Transportorul deplaseaza materialul cu un
pas de cusatura.

Faza III.

Acul coboara si strapunge materialul, patrunde in spatiul delimitat de apucator, firul

apucatorului si vechea bucla de ac.

Faza IV.

Acul coboara in pozitia extrema inferioara, apucatorul se retrage prin fata

acului. Urmeaza alunecarea buclei vechi a firului acului de pe corpul
apucatorului pe firul condus de acesta.

Faza V.

Acul se afla in pozitia extrema inferioara cu firul perfect

intins.Apucatorul isi combina miscarea oscilatorie din planul frontal cu o
miscare alternativa, astfel incat ajunge in spatele acului. Din firul condus de apucator se formeaza pe corpul acului
o bucla.

Faza VI.

Acul incepe miscarea de ridicare, din firul condus de ac se formeaza o noua bucla.
Apucatorul continua sa se deplaseaza in spatele acului, patrunzand cu varful sau
in noua bucla de ac.

Faza VII.

Apucatorul continua miscarea de avans, retinand pe corpul sau noua bucla de ac.
Acul elibereaza bucla din firul apucatorului. Apucatorul continua miscarea de
inaintare, combinand cu o deplasare di spate in fata acului.
 SUBIECT 20.) :CUSATURI CLASA500.

Clasa 500 include cusaturi elastice destinate incheierii si surfilarii reperelor produselor de imbracaminte. Aceasta
clasa de cusaturi asigura asamblarea straturilor si acoperirea cu fire a marginilor. Inlantuirea buclelor confera un
grad mare de elasticitate.
Pentru cusaturile combinate, masinile de incheiat surfilat realizeaza simultan cusatura de surfilare si cusatura in
lant cu 2 fire. In acest caz masina dispune de un al doilea ac si de mecanismul apucatorului suplimentar.
Fazele de formare a cusaturii 504:

Faza I.

Prinderea buclei acului de catre apucatorl stang. Apucatorul stang in miscare de

osciltie spre dreapta trece prin spatele acului si prinde bucla acestuia.
Apucatorul din dreapta incepandu-si miscarea de oscilatie spre stanga pe tija sa
se gaseste bucla formata din firul din conducator.

Faza II.

Prinderea bucli apucatoruui stang de catre apucatorul drept. Acul a cedat bucla
apucatoruluistang, apucator ce retine bucla pe baza tijei sale. Apucatorl drept in
miscarea de oscilatie spre stanga, trece prin spatele apucatorului stng siprinde
bucla acestuia, realizanduse patrunderea buclei apucatorului drept in bucla
apucatorului stang.

Faza III.

Formarea pasului de cusatura.

Acul ajunge in pozitia extreme sus. Apucatorul drept ajunge asupra materialelor
retinand pe tija sa bucla apucatorluistang. Apucatorul ajunge in pozitia extreme din
dreapta, pe tija sa aflanduse bucla acului. Prin actiunea transportorului are loc
deplasarea materialului cu un pas de cusatura.

Faza IV.

Prinderea buclei apucatorului dreptde catre ac.Acul coboara prin

spatele apucatorului drept si prinde bucla acestuia. Apucatoruldrept
in miscarea de retragere cedeaza bucla sapetija acului. Apucatorul
stang oscileaza in sens invers.
Faza V.

Formarea impunsaturii.
Acul strapunge materialul, realizand o noua bucla de ac. Apucatorul drept a
cedat bucla sa pe ac, iar cel stang si-a cedat bucla pe apucatorul drept.

Faza VI.
Formarea cusaturii.
Acul ajunge in poz.extreme de jos terminandusiciclul. Apucatorul drept
ajunge in pozitia extreme stanga, elibarand bucla acului.

SUBIECT 22.) :CODIFICARE ASAMBLARILOR PRIN COASERE SI REPREZENTARE:

SUBIECT 23.) :ORGANE DE FORMARE A CUSATURILOR:
PAG. 1.) FLUXUL DE FABRICATIE IN CONFECTII TEXTILE

PAG. 2.) CLASIFICAREA MATERIALELOR PENTRU CONFECTII

PAG. 3.) RECEPTIA MATERIALELOR TEXTILE

PAG. 4.) ELEMENTELE DOCUMENTATIEI TEHNICE

PAG. 4-5.) PROIECTAREA TIPARELOR - RETEA DE BAZA

PAG. 6.) CALCULUL INDICILOR SI INDICATORILOR. NOTIUNEA DE CONSUM SPECIFIC

PAG. 7.) SABLONARE SI METODE DE SABLONARE

PAG. 8.) CALCULUL PRODUCTIEI SI PIERDERILE LA SABLONAT

PAG. 9.) SPANUIREA SI MODALITATI DE STRATIFICARE

PAG 10.) CALCULUL PRODUCTIEI SI PIERDERILOR LA SPANUIRE:

TAIEREA PRIN STANTARE:

PAG 11 TAIEREA MECANICA COMPLEXA

DETERMINAREA PRODUCTIVITATII LA CROIRE

PAG 12 CROIREA NECONVENTIONALA

PAG 13 ELEMENTE DE STRUCTURA SI PARAMETRI CUSATURILOR

CUSATURI CLASA 100

PAG 14 CUSATURI CLASA 300

PAG 16 CUSATURI CLASA 400

PAG 17 CUSATURI CLASA500

PAG 19 CODIFICARE ASAMBLARILOR PRIN COASERE SI REPREZENTARE

PAG 20 ORGANE DE FORMARE A CUSATURILOR