1.

Defecte de camp vizual:

-scotoame:pete oarbe in campul vizual cu localizare centrala sau periferica
- vedere tubulara:ingustarea concentrica a campului vizual
-hemianopsii:pierderea vederii intr-o jumatate de camp vizual la fiecare ochi

2.Semiologia parezei complete de n III

-ptoza palpebrala
-strabism divergent
-imobilitatea globului ocular pentru adductie,miscarea in sus si in jos
-bolnavul are diplopie la ridicarea pasiva a pleoapei , la mobilizarea globului ocular in directia
muschilor paralizati
-pupila midriatica:reflexe pupilare abolite

3.Nevralgia trigemiala esentiala : dg si tratament

Clinic:-crize paroxistice scurte,foarte puternice
-caracter fulgurant de curent electric
-fenomene vasomotorii si secretorii (spasme ale mm fetei , secuse clonice la nivelul mm
orbiculari,hipersecretie salivara,nazala si lacrimala,hiperemia tegumentelor fetei si conjuctivei )
-zona trigger caracteristica
-anxietate si insomnie
-reflexul cornean normal
Tratament:antiepileptice cu actiune pe durerea neuropata(carbamazepin,gabamenti,pragabalin)
In cazurile rebele:corticoterapie,tratament neurochir.

4.Sistemele implicate in echilibru : vizual,oculomotricitatea,PY,Epy,tr cerebral,n vestibulari

,cerebel,labirint-urechea interna , MS,SNP

5.Tulburarile de mers :
Spastic,ataxic,spastic-ataxic,distonic,hiperkinetic,cu pasi mici,cotit,stepat,hiperlordotic,cu genunchii
in hiperextensie , Trendelenburg,Duchenne

6.Tratementul migrenei al crizei ,profilactic

Tratamentul atacului : analgezice (ASA,diclofenac,paracetamol,naproxen),antiemetice
(metoclopramid),alcaloizi ergot(ergotamina),triptanii (supatripan,zalmitripan),acid valproic
Profilaxia atacului : betablocante , blocante ale canalelor de ca , medicatie
ae,amitrptilina,venlofoxina,noproxen,bisoprolol,asa

7.Tratementul crizei epileptice tonico-clonice generalizate

Asigurarea liberttii cilor respiratorii superioare prin aplicarea unei pipe oro-faringiene sau
a unui dispozitiv improvizat adecvat (din tifon, cauciuc sau alt material netraumatic) si
poziionarea n decubit lateral pantru a nu facilita aspiratia secretiilor n cile respiratorii.
Prevenirea producerii traumatismelor secundare crizei prin ndeprtarea obiectelor sau
suprafetelor tioase sau ascutite, surselor de foc, ap. Nu este recomandat tentativa de
blocare a contractiilor clonice ale membrelor, care poate favoriza leziuni traumatice
(dezinsertii tendinoase, rupturi musculare).
Aceste msuri pot fi asigurate si de membrii familiei pacientului, dup o instruire prealabil.
Profilaxia repetrii crizei se realizeaz prin:
administrarea unui anticonvulsivant cu actiune rapid diazepam;
 pe cale i.v. diluat n 10 ml ser glucozat 10%: 0,15-0,25 mg/kgc (f. a 5 mg) la adult si 0,2-0,3
mg/kgc la copil;
pe cale rectal: 0,2 mg/kgc la adult, 0,3-0,5 mg/kgc la copil.
Administrarea pe cale venoas se poate repeta dup 20 minute, iar cea pe cale rectal dup
4 ore.

Combaterea factorilor precipitani: febr, hipoglicemie

8.Enumerati medicatia folosita in preventia secundara a AVC ischemic

Managementul factorilor de risc vasculari

Terapia antitrombotica:
Antiplachetare: aspirina, dipiridamol, clopidogrel, ticlopidina, triflusal
Anticoagulante orale vechi: acenocumarol, warfarina (controlul INR=2-3.5)
Anticoagulante orale noi: dabigatran (Pradaxa), apixaban (Eliquis), rivaroxaban (Xarelto)
Anticoagulantele iv: heparina nefractionata (APTT=40-60 secunde)
Anticoagulante sc: heparine cu greutate moleculara mica (fraxiparine, enoxaparine -
clexane, dalteparin-fragmin, fondaparinux arixtra)

9.Definitia puseului de SM
Tulburare neurologica sugestiva pentru SM cu durata de minim 24 de ore , in absenta febrei
-durata de 30 de zile intre 2 pusee diferite

10.Semne clinice ale MG

Diag:-Ptoza -Diplopie -Facies Miastenic:-pleoape cazute inegal -gura imobila cu colturile

cazute -zambetul care seamana mai degraba a ranzet -mandibula suportata cu mana -Deficit
de sugere si deglutitie -Deficit motor al membrelor variabil Lab:-anticorpii anti-AChR -
anticorpil Ig G contra enzimei MuSK(intraccelular muscle specific kinaze), enzima ce joaca un
rol in strructura normala a membranei postsinaptice -EMG(decrementing response);Single-
fibre electromyography jetter sau completed bloking -Teste farmacologice:-
Edrophonium(Tensilon):1ml iv apoi dupa 45 sec >4-9ml, -Neostigmina methyl sulfat:1,5 mg
im,actiune in 15-20 min>1 ora Efectele muscarinice se combat cu Atropina sulfate 0,8mg cu
cateva minute inainte. Risc de Fibrilatie ventriculara si stop cardiac.Deci testarea numai daca
urgenta e accesibila -CT pulmonar evidentiaza timomul

1.Tulburarile de camp vizual :

Vedere tubulara
Cecitate/ambliopie
Amaurosis
Hemianopsie bitemporala
Hemianopsie homonima dr/stg
Cvadranopsie homonima dr/stg sup/in
Hemelaropie diurna
Cecitate pentru culori :acromatopsia ,monocromariom,dicromatism

2.Enumerati semnele clinice ale parezei complete ale n oculomotor stg

-ptoza palpebrala
-strabism divergent
-imobilitatea globului ocular pentru adductie,miscarea in sus si in jos
-bolnavul are diplopie la ridicarea pasiva a pleoapei , la mobilizarea globului ocular in directia
muschilor paralizati
-pupila midriatica:reflexe pupilare abolite

3.Neuropatia trigeminala secundara:tablou clinic si etiologie

Clinic : pe fond dureros continuu , apar paroxisme dureroase spontan sau declansate de
atingerea zonelor trigger
-durerea restransa la unul sau doua teritorii trigeminale
-apar leziuni asociate altor nervi cranieni (facial , vestibulocohlear )
-tulburari ale motilitatii(diminuaea miscarii de masticatie,lateralitate,protruzia mandibulei
:maseterul ,temporalul nu se simt la palpare)
-reflexul cornean abolit.
Etiologie :
Leptomeningita bazala,tromboza sinusului cavernos,anevrismul de carotida la nivelul
sinusului cavernos
-procese patologie localizate la nivelul stancii temporale
-procese inflamatorii sau tumorale care pot afecta r oftalmica si simpaticul pericarotidian
-tumori de unghi pontocerebelos
-leziuni intranevraxiale bulbo-pontine

4.Tabloul clinic al AVC ischemic in teritoriul arterei cerebrale medii stangi la un pacient
deptaci
-hemipareza/hemiplegie contralateral facio-brahiala
-hemihipoestezie
-hemianopsie homonima contralaterala
-paralizie a miscarii de orizontalizare
-afazie,aproxie(ACM emisfer dominant )
-in faza cronica spasticitate in flexie a mi , mers de circumductie a MI

5.Managementul terapeutic al crizei epileptice tonico-clonice generalizate

Asigurarea liberttii cilor respiratorii superioare prin aplicarea unei pipe oro-faringiene sau
a unui dispozitiv improvizat adecvat (din tifon, cauciuc sau alt material netraumatic) si
poziionarea n decubit lateral pantru a nu facilita aspiratia secretiilor n cile respiratorii.
Prevenirea producerii traumatismelor secundare crizei prin ndeprtarea obiectelor sau
suprafetelor tioase sau ascutite, surselor de foc, ap. Nu este recomandat tentativa de
blocare a contractiilor clonice ale membrelor, care poate favoriza leziuni traumatice
(dezinsertii tendinoase, rupturi musculare).
Aceste msuri pot fi asigurate si de membrii familiei pacientului, dup o instruire prealabil.
Profilaxia repetrii crizei se realizeaz prin:
administrarea unui anticonvulsivant cu actiune rapid diazepam;
pe cale i.v. diluat n 10 ml ser glucozat 10%: 0,15-0,25 mg/kgc (f. a 5 mg) la adult si 0,2-0,3
mg/kgc la copil;
pe cale rectal: 0,2 mg/kgc la adult, 0,3-0,5 mg/kgc la copil.
Administrarea pe cale venoas se poate repeta dup 20 minute, iar cea pe cale rectal dup
4 ore.

6.Tabloul clinic in sindromul de hipertensiune intracraniana

Cefalee cu exacerbare nocturna

Greturi si vomismente
Staza papilara
Tulburari psihice
Iritatie meningiana
Pareze de oculomotori
Tulburari vestibulare
Epilepsie

7. semne clinice si simptome care fac dg dif al parezei faciale centrale de pareza periferica

Pareza faciala periferica:

-in repaus trasaturile fetei de partea n lezat sunt sterse si coborate
-pliurile fruntii estompate,spranceana mai coborata,fanta palpebrala mai deschisa,epifora
-santul nazo-labial sters , comisura labiala coborata
-inchiderea ochilor=>deplasarea globului ocular in sus si in afara (semn Charles-Bell)
-la aratarea dintilor=>orbicularul buzelor este tras pe partea sanatoasa si dintii nu se vad de
partea bolnava
-daca incearca sa umfle obrajii aerul iese la coltul gurii de partea paralizeiei
-hipoguezie/aguezie de partea n facial afectat

Dg dif-in paralizia de tip central deficitul apare numai in etajul inf al fetei (deformarea
comisurii bucale in repaus si la aratarea dintilor )
-nu se insoteste de tulburare de gust si deficitul motor este predominent pe partea
voluntara ,activitatea reflexa este normala

8.7 semne clinice care constituie cel mai frecvent manifestari ale puseului de screloza
multipla

-parestezii,spasticitate,contractii spastice,ataxie,nevrita optica,diplopie,pareza

faciala,tulburari cognitive,anomalii vezicale,nevralgie trigeminala

9.Descrieti manifestarile clinice ale pacientului cu afazie receptiva

- vocabular redus la cteva cuvinte sau silabe, bolnavul adopt un stil telegrafic;
- parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetic" (producerea unor cuvinte cu foneme incorecte);
 - deficiene gramaticale, mai ales de sintax (agramatism);
- debit verbal ncetinit, laborios;
- pronunia (articularea) cuvintelor defectuoas;
- "melodia verbal" (prozodia) srac;
- scrisul este defectuos, n parte i prin slbiciunea minii drepte;
- nelegerea vorbirii este puin sau de loc afectat;
- pacientul este contient de dificultile avute, reacioneaz depresiv;
- comunicarea este redus n primul rnd datorit incapacitii de expresie.
10.Nevralgia de glosofaringian-clinic si tratament
-crize paroxistice dureroase localizate faringian,la baza limbii,iradiate in ureche ,unghiul
mandibular si regiunea submaxilara
2 forme : esentiala paroxisme dureroase caracterizate ca lovitura de cutit , intercritic
bolnavul nu are acuze , examenul clinic este normal
Secundara durerea persista intre crize dar are intensitate mica , semne de suferinta
motorie (semnul cortinei pozitiv , reflexul faringian abolit ) , senzitiva ( anestezia fundului de
gat ) . poate fi determinata de fracturi de baza de craniu , arahnoidite bazale , fracturi de
baza , infectii amigdaliene .
Functionala durere de tip arsura la baza limbii cu iradiere spre ureche , durerea este
accentuata de inghitit in gol cu senzatia de persistenta locala de corp strain .
Tratament- etiologic,simptomatic, neurochirurgical

11.Modificari clinice in paralizia de hipoglos

Semnul cortinei examinarea reflexului faringian este urmata de deplasarea palatului si
peretelui faringian posterior de partea sanatoasa
Disfagia pentru solide
Abolirea reflexului faringian
Hipoestezie faringe , tonsile , partea posterioara a limbii
Hipoguezie 1/3 post limba
Hipersalivatie
Tahicardie

12.AIT semne clinice si conduita terapeutica

AIT CAROTIDIAN : cecitate monoculra fugace ,,hemianestezie , hemiareza fugace,pareza
faciala , afazie trecatoare
AIT VERTEBROBRAZILAR pareze tranzitorii de oculomotori , disartrie , drop-attack , vertij ,
diplopie , hipoacuzie , tetraplegie , hemipareza in bascula
AIT GLOAL intereseaza sstemul carotidian si vertebrobazilar , pierdere de cunostinta
episodica , stari confuzionale episodice , ictus amnestic

13.Miastenia gravis medicamente contraindicate

-curarizatele
-betablocantele
-chinina
-chinidina
-procainamida
-antibiotice de tip aminozide
-colimicina
Tetraciclina
-sedative tranchilizante (benzodiazepine, neuroleptice , carbamazepina )

14.Sincopa : etiologie

I. Reactii neurogene vasodepresoare

A. Generate de semnale extrinseci catre maduva pornite de la baroreceptori
1. Vasodepresor (vasovagal)
2. Neurocardiogenic
3. Hipersensibilitatea sinusului carotidian
4. Vagoglosofaringian
5. Durere Severa, in special pornita din viscere (colecist,ovar, testicole, etc.)
B. Cuplata cu diminuarea intoarcerii venoase la inima
1. Mictionala
2. Tusiva
3. Valsalva, effort fizic, apnee fortata, ridicarea de greutati
4. Postprandiala
C.Stimuli psihici
1. Frica, anxietatea (stare presincopala)
2. Stimuli emotionali puternici
3. Isteria

II. Afectarea Inervatiei SN Simpatic -disautonomia (hipotensiunea ortostatica)

A. Afectarea SNP autonom
1. Diabet
2. Pandisautonomia
3. Sindrom Guillain-Barre
4. Neuropatia Amiloidica
5.Simpatectomia
6. Medicatia Antihipertensiva si alti blocanti ai inervatiei vasculare

B. Afectarea SNC autonom

1. Primary autonomic failure (hipotensiunea ortostatica idiopatica)
2. Atrofia multisistemica (parkinsonism, ataxia, hipotensiune ortostatica)
3. Traumatismele, infarctul medular
4. Medicamente anti hipertensive cu actiune centrala si alte medicamente

III. Reducerea outputului cardiac sau volumul intravascular inadecvat (hipovolemia)

A.Reducerea outputului cardiac:

1. Aritmiile cardiace
a. Bradiaritmia
Bloc Atrioventricular (BAV grad 2 si 3 - sd Adams-Stokes)
Asistolia Ventriculara.
Bradicardia Sinusala , Bloc sinoatrial ,Oprirea sinusala, boala de nod sinusal
b. Tahiarithmiile: Tahicardia Ventriculara Episodica, Tahicardia Supraventricular
2.Miocardul: IMA sau Insuficienta cardiaca congestiva severa
3.Obstructia outfluxului ventricular stang sau aortic: stenoza aortica, stenoza subaortica
hipertrofica, arterita Takayasu
4.Obstructia fluxului spre a.pulmonara: stenoza de a.pulmonara,tetralogia
Fallot,Hipertensiunea pulmonara primara,embolia pulmonara
5.Tamponada cardiaca

B. Volumul inadecvat intravascular: hemoragie, deshidratare