Universitatea Ecologica din Bucurest

Facultatea de Drept si Stinte Administratve

PROCEDURA INSOLVENTEI

Student:

Musat Ionut Liviu

2017

1
 1. Actvitatea comerciala si dificultatle sale

Desfasurarea normala a actvitati comerciale impune ca tot comercianti care si-au

asumat obligati, in baza raporturilor juridice la care partcipa, sa isi execute aceste obligati in
stricta conformitate cu contractele incheiate.

In privinta executarii obligatilor, o importanta deosebita o are executarea obligatilor al

caror obiect il consttuie plata unor sume de bani (pretul marfurilor, al lucrarilor si serviciilor,
rambursarea imprumuturilor etc.). Intr-adevar, neachitarea la scadenta a sumelor de bani
datorate de catre debitor il pune pe creditor in situata de a fi lipsit de mijloacele financiare
necesare reluarii ciclului de producte.

Neexecutarea obligatilor banest la scadenta produce consecinte negatve nu numai

asupra creditorului, ci si fata de alt comerciant cu care creditorul se afla in raporturi juridice.
Tinand seama de interconexiunea raporturilor juridice in care se afla comercianti, insemna ca
nerespectarea obligatilor privind plata sumelor de bani se poate repercuta in lant asupra
altor comerciant, ducand la un blocaj financiar, cu consecinte funeste pentru actvitatea
comerciala si pentru securitatea creditului.

Inca de la inceputul actvitati comerciale, cand au aparut si dificultatle financiare

inerente acesteia, s-a pus problema reactei fata de un atare comerciant a carui actvitate
necorespunzatoare cangreneaza actvitatea comerciala. Attudinea fata de un asemenea
comerciant nu a fost intotdeauna aceeasi; ea a fost in functe de anumite concepti care s-au
manifestat de-a lungul vremii.

Ca tratament juridic aplicabil comerciantlor in dificultate, de curand, a fost adoptata

Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei, care a abrogat Legea nr.64/1995 privind
procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.

Noua lege reglementeaza doua proceduri specifice insolventei si anume: procedura

generala si procedura simplificata.

2. Scopul procedurii insolventei

Scopul Legii nr.85/2006 este insttuirea unei proceduri colectve pentru acoperirea
pasivului debitorului aflat in insolventa.

Caile prin care se realizeaza scopul legii sunt reorganizarea judiciara si falimentul.

Procedura reorganizarii judiciare consta in anumite reguli privind organizarea actvitati

2
debitorului pe baze noi, in vederea redresarii economico-financiare si asigurarii mijloacelor
banest pentru plata datoriilor fata de creditori. Aceasta procedura se poate realiza fie prin
reorganizarea actvitati debitorului, prin anumite masuri economice, financiare, organizatorice,
juridice etc.; fie prin lichidarea unor bunuri din patrimoniul debitorului, pana la acoperirea
creantelor creditorilor.

Potrivit Legii nr.85/2006 reorganizarea judiciara se realizeaza pe baza unui plan de

reorganizare a actvitati debitorului.

De remarcat ca aplicarea procedurii reorganizarii judiciare presupune contnuarea

actvitati debitorului, sub conducerea acestuia sau a persoanelor abilitate de lege.

Procedura falimentului consta in anumite reguli prin care se reglementeaza executarea

silita a bunurilor din patrimoniul debitorului, in vederea plati datoriilor fata de creditori.

Aplicarea procedurii falimentului are drept consecinta incetarea actvitati debitorului

(dizolvarea societati, in cazul debitorului societate comerciala).

Pentru realizarea scopului trebuie aplicata procedura adecvata. Optunea este determinata de
starea patrimoniului debitorului, de sansele redresarii si de interesele creditorilor, in raport de
care se va aplica procedura generala sau procedura simplificata.

3. Conditile aplicarii procedurii insolventei

Pentru aplicarea procedurii, legea cere indeplinirea a doua conditi: debitorul sa faca parte din
categoriile persoanelor carora li se aplica procedura si debitorul sa se afle in insolventa.

3.1. Categoriile de persoane carora li se aplica procedura

Legea nr.85/2006 reglementeaza categoriile de persoane carora li se aplica procedura. Sunt

legiferate persoanele carora li se aplica procedura g 414f57e enerala si cele carora li se aplica
procedura simplificata.

Astfel, debitorii carora li se aplica procedura generala sunt:

1. societatle comerciale;

2. societatle cooperatve;

3. organizatile cooperatste;

4. societatle agricole;

5. grupurile de interes economic;

3
 6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si actvitat economice

Procedura simplificata se aplica debitorilor aflat in stare de insolventa, care se

incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:

a) comerciant, persoane fizice, actonand individual;

b) asociati familiale;

c) comerciant care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si indeplinesc una dintre
urmatoarele conditi:

1. nu detn nici un bun in patrimoniul lor;

2. actele consttutve sau documentele contabile nu pot fi gasite;

3. administratorul nu poate fi gasit;

4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;

d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1), care nu au prezentat
documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) si h) in termenul prevazut de lege;

e) societat comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductve;

f) debitori care si-au declarat prin cererea introductva intenta de intrare in faliment sau
care nu sunt indreptatt sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de
prezenta lege.

3.2. Insolventa debitorului

Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta
fondurilor banest disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Trebuie retnut ca Legea
nr.85/2006 consacra insolventa vadita si insolventa iminenta.

Insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta,
nu a platt datoria sa fata de unul sau mai mult creditori.

Insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plat la scadenta
datoriile exigibile angajate, cu fondurile banest disponibile la data scadentei.

Creditorul poate cere aplicarea procedurii insolventei asupra debitorului numai daca
tmp de cel putn 30 de zile nu a platt datoriile ce alcatuiesc valoarea-prag. Prin valoare-prag se
intelege cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Aceasta
este de 10.000 lei, iar pentru salariat, de sase salarii medii pe economie.
4
 Insolventa se deosebeste de insolvabilitatea debitorului; pe cand insolventa este acea
stare a patrimoniului care exprima neputnta debitorului de a plat la scadenta datoriile sale din
cauza lipsei de lichiditat, insolvabilitatea este o stare de dezechilibru financiar a patrimoniului
debitorului, in care valoarea elementelor pasive este mai mare decat valoarea elementelor
actve.

Aplicarea procedurii insolventei intervine in toate cazurile in care debitorul se afla in

imposibilitate de a plat datoriile exigibile cu fondurile banest disponibile, indiferent de raportul
dintre actvul si pasivul patrimoniului debitorului.

4. Partcipanti la procedura insolventei

Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatorest, judecatorul-sindic,

administratorul judiciar si lichidatorul.

Organele prevazute la alin. (1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si

operatunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditile legii a drepturilor si
obligatilor celorlalt partcipant la aceste acte si operatuni.

4.1. Instantele judecatorest

Instantele judecatorest competente sa aplice procedura insolventei sunt tribunalul si curtea de

apel.

a) Tribunalul. Competenta privind aplicarea procedurii insolventei apartne tribunalului

in jurisdicta caruia se afla sediul debitorului.Tribunalul are o competenta exclusiva in aplicarea
insolventei, indiferent ca se realizeaza prin procedura generala sau prin procedura
simplificata.Atributile care revin tribunalului in aplicarea procedurii insolventei sunt exercitate
prin judecatorul-sindic, care este un judecator al tribunalului.

b) Curtea de apel. Curtea de apel este competenta sa solutoneze recursul impotriva

hotararilor judecatorului-sindic.Hotararile judecatorului-sindic nu pot fi suspendate de instanta
de recurs.Sunt exceptate de la interdicta suspendarii urmatoarele hotarari ale judecatorului-
sindic:

a) sentnta de respingere a contestatei debitorului, introdusa in temeiul art.33 alin. (4);

b) sentnta prin care se decide intrarea in procedura simplificata;

c) sentnta prin care se decide intrarea in faliment, pronuntata in conditile art.107;

5
 d) sentnta de solutonare a contestatei la planul de distribuire a fondurilor obtnute din
lichidare si din incasarea de creante, introdusa in temeiul art.122 alin. (3).

Curtea de apel este competenta sa solutoneze caile de atac, in conditile generale ale
Codului de procedura civila, impotriva hotararilor tribunalului, date in exercitarea atributilor
care ii revin.Aceasta solute nu este prevazuta expres de Legea nr.85/2006, dar ea se impune
deoarece legea nu o interzice, asa cum o facea in reglementarea initala.

4.2. Judecatorul-sindic

In aplicarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, un rol important ii revine

judecatorului-sindic.Judecatorul-sindic are statutul juridic al unui judecator al
tribunalului.Judecatorul-sindic este nominalizat, in fiecare caz, de catre presedintele
tribunalului, dintre judecatorii desemnat ca judecatori-sindici.

Principalele atributi ale judecatorului-sindic sunt urmatoarele:

- pronuntarea motvata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in

faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;

- judecarea contestatei debitorului impotriva cererii introductve a creditorilor pentru

inceperea procedurii; judecarea opozitei creditorilor la deschiderea procedurii;

- desemnarea motvata, cu caracter provizoriu, a administratorului sau lichidatorului,

confirmarea ulterioara a acestora, stabilirea atributilor, controlul actvitati si, daca este cazul,
inlocuirea lor;

- judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce actvitatea;

- judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care

au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa;

- judecarea actunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru

anularea unor acte frauduloase si a unor consttuiri ori transferuri cu caracter patrimonial,
anterioare deschiderii procedurii;

- judecarea contestatilor debitorului si a opozitilor creditorilor impotriva masurilor luate

de administratorul judiciar sau de lichidator;

- admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa

votarea lui de catre creditori;

- judecarea actunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;

6
 - pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.

In indeplinirea atributilor sale, judecatorul-sindic pronunta hotarari (incheieri sau

sentnte). Hotararile judecatorului-sindic sunt definitve si executorii. Ele pot fi atacate cu recurs
la Curtea de Apel.

4.3. Administratorul judiciar

In realizarea procedurii insolventei, un rol important revine administratorului judiciar.

Prezenta unui specialist in actvitatea de gestune si management este indispensabila pentru
initerea si realizarea unor masuri pentru redresarea actvitati debitorului.

Statutul administratorului este reglementat prin O.G. nr.79/1999 privind organizarea

actvitati practcienilor in reorganizare si lichidare.

Judecatorul-sindic va desemna, cu caracter provizoriu, o persoana care sa indeplineasca

functa de administrator judiciar, prin hotararea de deschidere a procedurii.

In cadrul primei sedinte a adunarii generale a creditorilor sau ulterior, creditorii care
detn cel putn 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator
judiciar, stabilindu-i si remunerata chiar daca anterior judecatorul-sindic desemnase un
administrator.

Principalele atributi ale administratorului judiciar sunt urmatoarele:

- examinarea situatei economice a debitorului si a documentelor depuse si intocmirea

unui raport amanuntt asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparita starii de
insolventa, cu mentonarea persoanelor carora le-ar fi imputabila;

- intocmirea actelor prevazute la art.28 alin.1, in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit
aceasta obligate;

- elaborarea planului de reorganizare a actvitati debitorului si supravegherea

operatunilor de gestonare a patrimoniului debitorului;

- conducerea integrala, respectv in parte, a actvitati debitorului;

- convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau

ale actonarilor, asociatlor ori membrilor debitorului persoana juridica;

- introducerea de actuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in

dauna drepturilor creditorilor si mentnerea sau denuntarea unor contracte incheiate de
debitor;

7
 - verificarea creantelor, incasarea lor si incheierea de tranzacti, descarcarea de datorii,

descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garanti reale.

4.4. Lichidatorul

In cazul cand se dispune trecerea la procedura falimentului este necesara numirea unui
lichidator, care sa realizeze operatunile de lichidare a bunurilor din patrimoniul debitorului.Ca si
in cazul administratorului judiciar, lichidatorul trebuie sa fie un specialist. Statutul sau juridic
este reglementat prin O.G. nr.79/1999 privind organizarea actvitati practcienilor in
reorganizare si lichidare.

Principalele atributi ale lichidatorului sunt urmatoarele:

- examinarea actvitati debitorului in raport cu situata de fapt si intocmirea unui raport

asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la starea de insolventa;

- conducerea in tot sau in parte a actvitati debitorului;

- introducerea de actuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor, in

dauna drepturilor creditorilor;

- aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru

conservarea lor;

- mentnerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;

- urmarirea incasarii creantelor din patrimoniul debitorului rezultate din transferul de

bunuri sau de sume de bani efectuate de acesta inaintea deschiderii procedurii etc..

5. Alt partcipant la procedura insolventei

5.1. Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor

In aplicarea procedurii insolventei un anumit rol il au adunarea creditorilor si comitetul

creditorilor.

a) Adunarea creditorilor. Adunarea creditorilor cuprinde pe tot creditorii care au

anumite creante fata de debitor si are ca atributi principale:

- desemneaza comitetul creditorilor;

- analizeaza situata debitorului si rapoartele intocmite de comitetul creditorilor.

8
 b) Comitetul creditorilor. Judecatorul-sindic va desemna, daca apreciaza ca este necesar,
in raport cu situata concreta, un comitet format din 3-7 dintre creditorii cu creantele garantate
si chirografare cele mai mari.

Comitetul creditorilor este desemnat prin incheiere, dupa intocmirea tabelului

preliminar de creante.

Desemnarea comitetului creditorilor de catre judecatorul-sindic are un caracter

provizoriu, fiind determinata de anumite nevoi ale desfasurarii procedurii. Intr-adevar, potrivit
legii, in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acesta pot alege un comitet format din 3
sau 5 dintre creditorii cu creante garantate si creditorii chirografari, dintre primii 20 de creditori,
in ordinea valorii.Comitetul creditorilor ales va inlocui comitetul desemnat anterior de
judecatorul-sindic.

Daca, in cadrul adunarii creditorilor nu se obtne majoritatea necesara alegerii comitetului,

judecatorul-sindic va putea desemna comitetul, in conditile mentonate sau va putea mentne
comitetul desemnat anterior.

Comitetul creditorilor are urmatoarele atributi:

- sa analizeze situata debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la

contnuarea actvitati debitorului si la planurile de reorganizare propuse;

- sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie

desemnat de catre creditori in dosar conditile numirii si sa recomande adunarii creditorilor
astfel de numiri;

- sa ia cunostnta despre rapoartele intocmite de administratorul judiciar sau de

lichidator, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestati la acestea;

- sa intocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile

luate de administratorul judiciar sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna, motvat, si
alte masuri;

- sa solicite, in temeiul art.47 alin.5, ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

- sa introduca actuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de

debitor in dauna creditorilor, atunci cand astfel de actuni nu au fost introduse de
administratorul judiciar sau de lichidator.

5.2. Administratorul special

9
 In noua reglementare, adunarea generala a membrilor sau a asociatlor/actonarilor nu
mai este prevazuta printre organele care aplica procedura. Locul adunarii generale este luat,
insa, de administratorul special, care este un partcipant nou la procedura. In acest sens, art.18
dispune ca dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actonarilor/asociatlor
debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana
fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societati si ale acestora si
sa partcipe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare,
debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si actvitatea
comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele
actonarilor/asociatlor.

Atributile administratorului special sunt urmatoarele:

- exprima intenta debitorului de a propune un plan, potrivit art.28 alin.1 lit. h), coroborat cu art.
33 alin. (2);

- partcipa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actunilor prevazute la art. 79

si 80;

- formuleaza contestati in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;

- propune un plan de reorganizare;

- administreaza actvitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa

confirmarea planului;

- dupa intrarea in faliment, partcipa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si
bilantul de inchidere si partcipa la sedinta convocata pentru solutonarea obiectunilor si
aprobarea raportului;

- primeste notficarea inchiderii procedurii.

6. Cererile introductve

Procedura insolventei este deschisa printr-o cerere adresata tribunalului competent de

catre: debitor, creditori precum si Comisia Natonala a Valorilor Mobiliare.

6.1. Cererea debitorului

10
 Daca debitorul constata ca este in stare de insolventa, el este obligat sa ceara
tribunalului sa fie supus procedurii generale sau procedurii simplificate.

Cererea trebuie facuta in 30 de zile de la aparita starii de insolventa.

Legea permite deschiderea procedurii chiar inainte de ivirea starii de insolventa, daca
aceasta este iminenta. Dar, in acest caz, cererea este facultatva, fiind lasata la aprecierea
debitorului.

Cererea debitorului privind aplicarea procedurii trebuie insotta de anumite acte:

- situata financiara anuala si copii de pe registrele contabile curente;

- lista tuturor bunurilor debitorului;

- lista creditorilor cu precizarea creantelor acestora;

- declarata prin care debitorul isi arata intenta privind optunea asupra procedurii aplicabile.

Debitorul trebuie sa arate optunea intre aplicarea procedurii generale si procedura

simplificata. Absenta unei atare declarati prezuma debitorul in stare de insolventa si
judecatorul-sindic va pronunta o hotarare de intrare in procedura simplificata.

6.2. Cererea creditorilor

Cel mai adesea, inceperea procedurii insolventei are loc la initatva creditorilor.

Legea prevede ca orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide si
exigibile poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care este prezumat in
insolventa din cauza incetarii plati fata de acesta tmp de 30 de zile. Acest creditori, legea ii
numeste creditori indreptatt sa solicite deschiderea procedurii insolventei.

Intrucat debitorul este prezumat a fi in insolventa, el poate face dovada ca nu se afla in

incapacitate de plata si ca dispune de fonduri banest.

7. Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii

11
 Dupa inregistrarea unei cereri introductve, presedintele tribunalului va nominaliza
deindata judecatorul-sindic.

7.1. Hotararea judecatorului-sindic privind deschiderea procedurii

Cererea introductva este verificata de judecatorul-sindic.

Modul de a proceda al judecatorului sindic este diferit, in functe de cererea

introductva.

In cazul cererii debitorului, daca cererea indeplineste cerintele legii, judecatorul-sindic va

da o hotarare de deschidere a procedurii.

Creditorii sunt in drept sa faca opozite la cererea debitorului.

In cazul cererii creditorilor, judecatorul-sindic va comunica cererea introductva, in copie,

debitorului.

Daca debitorul nu contesta ca ar fi in stare de insolventa, judecatorul-sindic va da o

incheiere de deschidere a procedurii.

In cazul in care debitorul contesta ca ar fi in stare de insolventa, judecatorul-sindic va

tne o sedinta pentru solutonarea contestatei.

Daca se constata ca sunt indeplinite toate conditile cerute de lege pentru ca debitorul sa
fie supus procedurii, judecatorul-sindic va respinge contestata debitorului si va deschide
procedura printr-o sentnta.

Daca se stabileste ca nu sunt indeplinite conditile prevazute de lege pentru aplicarea

procedurii, judecatorul-sindic va respinge, prin sentnta, cererea introductva, care va fi
considerata ca lipsita de orice efect, chiar de la inregistrarea ei.

Prin sentnta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va desemna, daca este

necesar pentru protejarea intereselor creditorilor si/sau asociatlor/actonarilor, un
administrator judiciar provizoriu, stabilindu-i atributile.

12
 7.2. Efectele deschiderii procedurii

Potrivit Legii nr.85/2006, deschiderea procedurii insolventei produce anumite efecte

juridice.

a) Ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea

Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare constand in dreptul

de a-si conduce actvitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea
daca acesta nu si-a declarat, in conditile legii, intenta de reorganizare.

Intrucat debitorul nu mai are dreptul de administrare asupra averii sale, toate actele,
operatunile si platle savarsite de debitor, ulterior deschiderii procedurii, sunt nule fata de masa
creditorilor, cu excepta cazurilor prevazute de lege si de cele autorizate de judecatorul-sindic.

b) Suspendarea actunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra

debitorului sau a bunurilor sale

De la data deschiderii procedurii se suspenda toate actunile judiciare sau extrajudiciare

pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

Deci, ca efect al inceperii procedurii, orice urmarire individuala impotriva debitorului se

suspenda.

c) Suspendarea cursului prescriptei privind actunile pentru realizarea creantelor impotriva

debitorului

Pentru a proteja pe ttularii actunilor care au fost suspendate, legea reglementeaza si

suspendarea cursului prescriptei privind aceste actuni.

Pe data inceperii procedurii, prescripta actunilor pentru realizarea creantelor asupra

debitorului sau a bunurilor sale se suspenda.

Termenele vor incepe sa curga de la data pronuntarii hotararii de inchidere a procedurii

insolventei.

d) Suspendarea curgerii dobanzilor, majorarilor si penalitatlor

Deschiderea procedurii are efecte diferite asupra curgerii dobanzilor, majorarilor si

penalitatlor privind creantele nascute anterior deschiderii procedurii.

Dupa deschiderea procedurii curg si, deci, se iau in considerare la stabilirea drepturilor
13
creditorilor, numai dobanzile, majorarile si penalitatle aferente creantelor garantate, nu si in
privinta creantelor chirografare, afara de cazul cand prin planul de reorganizare s-a stabilit altfel.

e) Interdicta instrainarii actunilor sau partlor sociale

Dupa deschiderea procedurii este interzis administratorilor debitorului, sub sanctunea

nulitati, sa instraineze fara acordul judecatorului-sindic, actunile sau partle lor sociale detnute
la debitorul care face obiectul procedurii insolventei.

8. Primele masuri

Odata ce procedura a fost deschisa prin hotararea judecatorului-sindic, trebuie luate

primele masuri pentru realizarea procedurii insolventei.

8.1. Notficarea deschiderii procedurii si a primelor masuri

In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notficare tuturor

creditorilor mentonat in lista depusa de debitor, debitorului si oficiului registrului comertului
sau, dupa caz, registrului societatlor agricole ori altor registre unde debitorul este
inmatriculat/inregistrat, pentru efectuarea mentunii.

Notficarea cuprinde urmatoarele elemente:

- termenul limita de depunere, de catre creditori, a opozitilor la hotararea de deschidere a

procedurii, precum si termenul de solutonare a opozitilor;

- termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului;

- termenul de verificare a creantelor si de definitvare a tabelului creantelor;

- locul, data si ora primei sedinte a adunarii creditorilor.

8.2. Declararea creantelor creditorilor

a) Cererea de admitere a creantelor

Potrivit legii, tot creditorii ale caror creante sunt anterioare datei deschiderii procedurii,
cu excepta salariatlor, vor depune o cerere de admitere a creantelor.

Declaratile creditorilor privind creantele impotriva debitorului vor fi inregistrate intr-un

registru care se pastreaza la grefa tribunalului.
14
b) Verificarea creantelor inregistrate

Toate creantele inregistrate sunt supuse procedurii de verificare, cu excepta creantelor

constatate prin ttluri executorii si creantele bugetare rezultand dintr-un ttlu executoriu
necontestat in termenele prevazute de legi speciale.

c) Intocmirea tabelului preliminar al creantelor

Pe baza verificarilor efectuate, administratorul judiciar va intocmi un tabel preliminar al

creantelor.

d) Contestatile privind creantele creditorilor

Creantele inscrise in tabelul preliminar pot fi contestate de catre debitor, creditori si

orice alta persoana interesata.

e) Inregistrarea si afisarea tabelului definitv al creantelor

Odata solutonate contestatile privind creantele, tabelul creantelor creditorilor poate fi

considerat definitv. In consecinta, administratorul va inregistra, de indata, la tribunal si va
dispune afisarea la sediul tribunalului a tabelului definitv al tuturor creantelor impotriva averii
debitorului, cu precizarea sumei, a prioritati si a situatei (garantata sau negarantata) a fiecarei
creante.

De remarcat ca, potrivit legii, numai ttularii creantelor inregistrate in tabelul definitv au
dreptul sa partcipe la adunarile creditorilor, sa voteze asupra unui plan si sa partcipe la orice
repartti de sume in cadrul procedurii falimentului.

Totalitatea creantelor creditorilor sau, din perspectva debitorului, totalitatea datoriilor,

formeaza masa pasiva.

Avand in vedere ca, prin procedura insolventei creditorii urmaresc realizarea aceluiasi
scop satsfacerea creantelor lor ei formeaza o grupare organizata, pe care doctrina a
denumit-o masa credala.

8.3. Intocmirea si prezentarea raportului privind situata debitorului

Administratorul judiciar va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit

de acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa
propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie contnuarea perioadei de observate din
15
procedura generala.

Raportul va indica daca debitorul se incadreaza in criteriile legii si, in consecinta, trebuie
supus procedurii simplificate caz in care va cuprinde documentele doveditoare si propunerea de
intrare in faliment in procedura simplificata.

Ulterior, administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, in cazul procedurii

simplificate, va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de judecatorul-
sindic, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si
imprejurarilor care au dus la aparita insolventei debitorului, cu mentonarea persoanelor carora
le-ar fi imputabila.

Rapoartele intocmite de administratorul judiciar trebuie prezentate judecatorului-sindic,

iar administratorul va asigura posibilitatea consultarii acestora, fie la sediul sau, fie la grefa
tribunalului.

8.4. Sedinta adunarii creditorilor

Prima sedinta a adunarii creditorilor are loc la data si locul stabilit prin convocarea facuta
prin notficarea adresata creditorilor. La aceasta sedinta, administratorul judiciar ii va informa pe
creditorii prezent despre voturile valabile primite in scris, cu privire la propunerea de intrare in
faliment a debitorului, in procedura generala.

9. Planul de reorganizare

Spre deosebire de reglementarea cuprinsa in Legea nr.64/1995, prezenta lege cuprinde

doar planul de reorganizare a actvitati debitorului, nu si planul de lichidare.

9.1. Elaborarea si contnutul planului de reorganizare

Legea nr.85/2006 recunoaste dreptul de a propune un plan debitorului,

administratorului judiciar si creditorilor.

Planul cuprinde anumite elemente, diferentate in functe de obiectul planului de

reorganizare.

In primul rand, planul de reorganizare trebuie sa indice perspectvele de redresare a

actvitati debitorului, luand in considerare posibilitatle si specificul actvitati debitorului, cu
mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului.

16
 In al doilea rand, planul de reorganizare trebuie sa prevada modalitatle de lichidare,
totala sau partala, a pasivului debitorului. Planul va mentona tratamentul categoriilor de
creante defavorizate (pentru care se prevede o modificare a creantei ori a conditilor de
realizare), precum si despagubirile ce ar urma sa fie oferite tuturor categoriilor de creante, in
comparate cu valoarea ce ar fi primita prin distribuire in cazul aplicarii procedurii insolventei.

In al treilea rand, planul de reorganizare trebuie sa cuprinda masurile adecvate pentru

realizarea obiectvelor sale.

Pentru masurile propuse in planul de reorganizare trebuie stabilite termene de

indeplinire.

Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani calculat de la data

confirmarii planului.

9.2. Formalitatle privind aprobarea planului de reorganizare

Dupa elaborarea sa, planul de reorganizare parcurge formalitatle reglementate de Legea

nr.85/2006.

a) Depunerea si comunicarea planului

Planul in copie este depus la grefa tribunalului, unde se inregistreaza, precum si la

registrul oficiului comertului. Totodata, el se comunica debitorului, prin administratorul special,
administratorului judiciar si comitetului creditorilor.

b) Admiterea planului de catre judecatorul-sindic

Judecatorul-sindic va convoca o sedinta la care vor fi citat cei care au propus planul,
debitorul si administratorul.

Dupa audierea persoanelor citate, judecatorul-sindic va admite sau va respinge planul

propus.

c) Publicitatea privind planul

Dupa admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune publicarea unui anunt privind

propunerea planului in Buletnul Procedurilor de Insolventa.
17
d) Votarea planului de catre creditori

Dupa admiterea planului, judecatorul-sindic dispune convocarea creditorilor.

Potrivit legii, fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care ttularul acesteia il
poate exercita in categoria de creante din care face parte creanta respectva.

In vederea protejarii intereselor creditorilor, art.100 din Legea nr.85/2006 stabileste

urmatoarele categorii distncte de creante, care voteaza separat:

- creditorii cu creante garantate;

- creditorii bugetari;

- creditorii chirografari pentru creantele izvorate din contractele de furnitura fara de care
actvitatea debitorului nu se poate desfasura;

- ceilalt creditori chirografari.

Planul va fi acceptat de o categorie de creante daca in categoria respectva planul este

acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie.

Confirmarea planului. Legea prevede ca judecatorul-sindic va confirma un plan de

reorganizare daca sunt indeplinite urmatoarele conditi:

- cel putn jumatate plus una dintre categoriile de creante mentonate in programul de plat,
dintre cele mentonate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotte ca accepta planul, cu
condita ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;

- in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria
cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;

- fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament
corect si echitabil prin plan.

Se intelege ca doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.

In cazul cand nici un plan nu este confirmat, iar termenul pentru propunerea unui plan a expirat,
judecatorul-sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului.

18