PAUL GOMA SAPTAMANA ROSIE 28 iunic - 3 iulie 1940 sau BASARABIA SI EVREII eseu Varianta 11 martie 20041. Intrebari fi fost motivul, pretextul, temeiul - sawisi cauza - pentru care, din prima, a Campaniel antisevitice celui, de al Doilea Rizbo! Mondial (22 lunie 1941), “cu nebinuit cruzime, roménii i-au masacrat din senin pe evrei, lat pe soluf national ~ Abatorul de fa Bucuresti, Pogromul de la lagi, Trenurile Mortii, Basarabia si Bucovina - cat mai ales in Transnistria”?, (teza evreilor) - re ar fi “devansat in timp, egalat in cruzime Auschwitzul”?, cum serie Malatias Carp. Care si fi fost resortul criminal care, dintr-o comunitate ca a noastri, dack nu legendar de tolerant, atunci sigur: indelung ribéitoare, a facul-o si devind in interval de doar un an: 28 junie 1940 - 22 junie 1941 (si dac& numai_ in o siptimand: 28 iunic-3 julic 19402) “una majoritar si feroce antisemiti, ineuviin{ind masurile guvernamentale de persecutare, de lichidare & evreilor”?, cum sustin, de jumatate de veac, evrei Numirul victimelor inscris pe monumentul comemorativ de la Coral, Bucuresti: 400,000, Nu mai mult, nu mai putin: 400,000. Aproape o jumitate de milion? Reprezentind jumataie din totalul evreilor cin Romania? 400 000 de fiinte omenestiucise de romani “in mai putin de un an”, cum clameaza evreii’? Nu “doar” 200000? Or “poate numai 50 000? Sau...? Ne tirguim pe cadavre? Ne Liudkim cu numéirul mortilor? Incepind de la cate victime se poate vorbi de gevtocid? Dar de “holocaustul rominesc, cel care a provocat moartea a 400000 de evrei”, cum dezinformeaza dezinformatorii de gcoali veche si verificati, sovictici? Se poate scrie in piatr un astfel de neadevar? S-a putut. Dupa ce rusii au ocupat Roménia, unul din marile-secrete:_numrul evrellon Aste! in 1948, Republica Populard Romana (fara Basarabaa, Ft Bucovina de Nord), cifra era de peste un mition ~ de unde mai muiti in Romania-Mica, decat in Romania Mare, inainte de “holocaustul romanesc” Adevirat: (pro}veneau, nu doar din URSS (evrei de origine roméni; evrei din ‘Transnistria sind ceva romanesle, dat si evrel-nisi = tus vorbitor! numa dc rust - ce conla, po ruski avea si terorizeze Romania decenii si decenii), din Ungaria: zeci de mii - numai? - de evrei unguri-unguri (in afara de unguri cetijeni sovietici), ne-nativi din’ Ardealul de Nord, n “in Virtutea ajutorului frijese maghiar, cites ai Kremlinului cu misia de a fi presedinti-secretari de cdte ceva, de orice, dar at mai “de-conducere”: aciivisti de partid, procurori, militien, securisti anchetatori, securisti tortionari; in Bucuresti (“al doilea ora maghiar din lume”) mai bine de un sfert din cet nou-veniti-de-la-Budapesta au intrat direct la “Conducerea Superioari” — de unde Dumnezeu, in Roménia, atditia “ilegalisii, supraviequitort ai Auschwitculut Contabilii de cadavre imaginare au fixat cifra evreilor victime ale romdnilor Ta 400 000 (“o dat peritru toudeauna”, cum a hocirat wovardgul Rude Florian, din care vom mai cita). S8 acceptim macabra logicd aritmetic& numai pentru 2 nota neconcordantele — deocamdat nu ain spus: “falsurile grosolanenici: minciunile sfruntate”: Tn totalul de 400.000 (pe Hang’ “sutele de evrei atirnati in cfulige, la Abator™— nu “mille”?, ar mai fi contat un zero?; chiar doua 2) au fost incluse: 1) “Circa 12,000 Vietime de Ta Tasi”™ ‘Au fost puse toate in sarcina Roméniei, cu toate ci un istorie evreu, Nicolae Minci-Griinberg seria: “La. proces’ (...)_Sturmbanfuhrerul Heinz Ohlendorf care comandase insatckommando-ul D_«si-a asumat personal ispunderea pentru un total de aproximatiy 90 000 vietime, printre care si cele de la tasi, din iunie 1941 »(s.m); 2) “Cele “130.000 victime din Unguri: ‘S-a precizat ci s-a ficut dubli-contabilitate? Figurcazii accste 130 000 si pe vreun memorial din Budapesta, acolo unde s-a decis soarta evreilor fosti cetiiteni romani, deveniti in 1940, cu jubilatie, cetateni maghiari? Daca da, de ce au fost trecute si in sarcina romanilor? Ca si indice “originea” lor? Care origine? La Cedarea Ardealului, la 30 august 1940, marii-maghiari evrei lepsidaseri “valahismul-impufit” ca pe © ruf’i murdarg, suportat o eternitate de 22 ani — de penitent! “Totalul” zice: 130 000 saz 260 000? — orice devine posibil, cdnd un falsificator de istorie ca Elie Wiesel maniuieste cifrele. Fl este ecl care @ propus-impus “adovirul statistic general” publicat in ani ‘80 si in revista francezi L’Express. Viitorul laureat al premiului Nobel pentru pace mingea : ) prin omisiune: nu a suflat un cuvant despre ocuparea, intre 1940-1945, de etre Ungaria, « unor teritorii din Slovacia, din Lugoslavia, din Roménia: totodati a trecut sub ticere responsabilitatea ungurilor Gcupanti pentru ecea ce sa pelrecut sub administratia lor, inclusiv deportarea lor in lagrele de concentrare, germane; b) prin inversarea enlpei, trecind-o de la ocupant-si-responsabil: Ungaria, impreuni cu... numdrul victimelor, la Uirile ocupate (adevaral, partial): (Ceho)slovacia, Tugoslavia, Roménia. Astiel, dupa “statistica” publicati in Siptiminalul L’ ‘Express, reiegea cd Ungaria isi lichidase evreit in proportie de 40%, spre deoschire de Romania: 80%! Desi serisese (in volumul de memorii Ah Rivers Run To The Sea): “populatia a primit cu bucurie intrarea trupelor maghiare in Sighet, mana mea s-a bueurat de schimbarea nationalitépii”, in anit ‘80, senin, a declarat la televiziunea francezi ci, iu aprilie 1944, la Sighet, familia fi fusese carestati, trimisit la Auschwite de ciitre... jandarmii romani! (nu conteazé cand, in timp, fusese scrisa cartea si cand a fost rostitdé “marturia” la televiziune: Wiesel face parte dintre evreil care mu se tem de contradict — sar sire peste ele, stiindu-se dispensagi din principin (ca evrei) de proba adeviirului) ~ deci ne-supusi Poruncii care pedepseste minciuna; ©) prin exclusivisin: Wiesel. verticalul propovaduitor al eticii comerciale, totodati Komisariale, dupi ce’ Ia Viudatlins in lungig in cur-mezig pe Ceausescu, a contestat existenfa comunismulul ca Réiu simetric (si in sintstrat conctirenfé cu nacisnmul), precum si efectele lui: Gulagul ~ cu vehementa, cu indarjirea, cu disperarea celui cdruia i s-ar zmulge ceva ce fi apartine lui si numai lui: “unicitatea holocaustului ca genocid”, in virtutea acestui postulat, in rransilvania de Nord”, ocupatd atunci deYara anulut 2002 a refurat si viitere, ta Sighet si Memorialul Vietimetor Comunisimului; 3) Sutele (mile?) de familii de evrei bogati \cepind din 1938, pre- nd persccutiile rasiale, apot din februarie si pand la 3 julic 1940, temindu- se si de cele boigevice, inerente ocupiirii Bucovinei si a Basarabici, s-au refu- giai fntai in restul Romanici, apoi au plecat in Occident, nu in Paicstina. Or, absentii (din Romania si din statisticele ei) au fost considerati “lichidayi de cditre romani”; 4) Dispirutii/deplasatii spre sud: emigratii in Palestina inainte si in timpul raboiului, mai cu seam in 1944, cnd It s-a pus la disporitic nave (motivul: desigur, panica de care fusese cuprins guyernul, constatand ed rizboiul din Est, alituri_de Hitler, este pierdut, dar si “politica evreiasc” a Antonestilor, mult diferité de a lui Hitler) : oricum nici ci nu au fost vietime de sange aifale romdnilor (“doar”... vaimuiti-jefuili, ca si-si plateasd plecarea); acestia au tit, tnii fhe mai traiese tn Israck, in Oceident. ins&, pentru cd atunci tisplrusera de pe solul Roméniel (si din scripte) au fost trecuti abuziv la absenti, deci au ‘fost 5 ei considerati lichidati de citre romani a patra dubli contabilitate. 3) In fine : tot la “victime ale romdnilor”- ecle 400 000! — ucisele din senin! — a fost inclusdi categoria coa mai numeroasi, aleltuiti din displirugi spre Est, indicati astfel de memorialul Coral: “Basarabia iulie-august 1941 circa 180 000 victime, Transnistria 1941 circa 80 000 victime”. Dupi informatorii coralisto-sionisti-maghiarolatri ar fezulta efi in gase Luni ar fi fost ucisi 260000 de oameni! — in jur de 3000 pe zi! —citeste : cvasitotalitates populatiel evreiesti din Teritoriile Ocupate de sovietici in 28 iunie 1940, Caleulul nostru neputindu-se rezema pe cifre atat de orbitor de exacte ca ale coralnicilor (de unde, daci documentele roménesti att fost furate chiar de nst ‘d4?), tine seams de trecerile peste nona frontier’, in in Bucovina de Nord ~ si de cronologie: 1cepaind de Ia 15 innie 1940. [“disprutii”] de pe mall drept al Prutului pe cel sting, in provinciile romdnesti Basarabia si Bucovina, iar dupti 28 iunie aceleasi provineii roménesti ripite de rugi — if nobilul scop al “construirii ‘comunismului”; = dupa 22 iunie 1941: “dispirutii” peste Nistru, in URS.S., operatic botezati - “retragere strategic’ pe povitii dinainte stabilite, fn vederea contraofensivei spre Apus. In fapt: evacuare a cadrelor-de-stal-si-de-partid; ‘cum cadrele-de-stat-si-de-partid crau, in majoritate evrei... Este vorba, desigur, de evreii comunisti care, inainte, in timpul, dupit ‘ccuparea Basatabici a Bucovinei de Nord si a Hertei optaseri pentru’ Raiul Sovietic. Cati s& fi fost? 130 000? 260 000? Aceiasi Care, dupli 22 iunic 1941, pentru ci nui aveau nimic a-si reprosa (?) au fugit vitejeste peste Nistru, s& nu pun Romfnii mana pe ei. smu au fost opriti de stapinii lor decdt in Asia Central, (unde s-a nascut vaniitorul-sef-adjunct de antisemiti Valeriu Oisteanu = citez din Enciclopedia Exilului Romanese de Florin Manolescu : “3 sept. 1943, Karaganda, Kazahstan, Tatil: Mihail Oigteanu, prof. universitar. 4Mama: Bella, niscuti losovici, ziaristi la Agerpress. Nepotul lui Leonte Réutu, Copibiria a Cerndut), Acolo, Asia Centrala, din iulie 1941 par evrei Cugari au CApliat instructajul apropiat pentru_a deveni komisari— guvemanti”. Multi se ilustrascra prin talentele de cilai ai roménilor din Basarabid, Bucovina, Herta inure 28 iunie 1940 si 22 junie 1941 si au (re)aparut in Lirile care urmau a fi ocupate si sovietizate — unit; altii, in “carantina auriti” de la ‘Cernaiuti (944 1948), au urmat cursuri de “ “consilieri sovietici dup 23 august 1944, in ceea ce mai riméisese din Romi Multiplicati (se casitorisera, facusera copii, aveau sccri, cumnnati, cumetri) — devenisera, c&ti din 200 0007: 400 0007, 700 0007 Un coborisera, ocolit, din Nord, prin/din'Ungaria), ca “repatriati” — in a cui patrie ? fiindca A. Toma inca nu scrisese jucdus-senilele-i versuri ce vor deveni ale Imnului Stat al RPR : “Azi tara ta € casa inii recenti, altfel NKVD-isti, si le spuneau a ureche, fcdndu-si cu ochiul : “Azi tara ta e casa mea. Neocolonizatori pe dati unsi super-polifai-“romant”, jurnalisti (romani), procurori (romani), fabricanti-de-istorie a...’ RomAnici, consilicri, consilicri- seli, colonei, general (de ii, militie, securitate), director, director at directorilor, pregedinti de orice, minigtri (in Aparatul ‘de Teroare — inclusiv “Justitia” — la Externe, in economic, ‘comert, exterior, cultura si inyalamént), cenzori, supta-cenzori, sefi, sefi-ai-sefilor de comisii ale zecilor de tentacule Sov-Rom prin care Rusia’a supt pand la ultima picdturd vlaga Romanici ‘ocupate ~ a treia dublZ-contabilitate. — dupa 1944-1945: “disparuuii” tn Occident (direct din URSS — cu precadere in cele doud “parti” ale Germanici). “Pata alba” pe harta crimei (si existe in URSS/ Rusia/Ucraina vreun memorial asemanator Coral-ului consemnind atit numarul evreilor ucisi de inamicti sovieticilor, ct si ai evreilor victime ai/ale sovieticilor? ~ fiinded despre un Memonial ridicat la Chisinau sila Cerniuti onorind memoria romanilor victime directe ale evreilor sovictici deocamdata nu se vorbeste) continua a fi intretinut de reficul sovieticilor si al israelienitor de a furniza cifre. Cum rusii au confiscat arhivele germane cuprinzind documente ale solutiei finale” si i samtajeazt pe evrei amenintinduei cu. publicarea “adevratului bilant al Holocaustului”; cum tot rusit ‘au furat din athivele roménesti cca 200 000 dosare tratind Basarabia gi evreii (comandoul condus de generaltl sovietic Grisa Nahum, evreu din Ucraina, devenit comandant al Directici Contrainformatii Militare romane), lipsese datele privitoare la numérul exact al evreilor ce pirdsiseri Romdnia pentru Patria Socialisomlui Biruitor (pand la 22 iunie 1941), la numarul evreitor victime ale romiinitor — dupa 22 iunie 1941. precum si numarul, originea si numele evreilor intrafi in Romania dupa 1944. Vid documentar profitabil calpuzanilor, traficanfilor de istorie: casi sovietici, israclienti refuz si fumizeze cifre (find vorba despre acecasi “problema”. paznicii dosarelor vor fi fost, nu intamplitor, aceiasi justi tovardisi ‘in URSS gi in Isracl, doar sionismul unu este el), constituind fatal : “secrete dei) nu fi s-a cerut, pentru Nurnberg IL, lista ciliilor actionind in URSS §i in tirile ocupate de Marea Uniunea Sovietici (cea Foarte) Liberatoare..., Recuperatii de Isrucl, riguros aceiasi bolyevici internayionalist, ‘data ajunsi in Tara Sfanti an devenit peste noapte : ultra-nationalisti, ultra” pastrind fondul komisarnikutui Tnsa chiar fara “documente” - fiindca le-au furat insisi evreii sovictici, iar aclieni refuzit si comunice informatii (aga se face justifla de’ tip ‘: provoci “disparitia” probelor, citeste: le furi, astfel acuzatul nu va putea respinge acuzatitle mincinoase) ~ cumplirul adevir spune: In sarcina $i pe constiinta Roméniei réméan multe si grele (cate : 100 sau 100 000?, 200 san 300 000 victime), pacate comise impotriva evrilor. Or se stie: crima incepe de fa un. Absenta documentelor departe de a-i deranja pe Dinu C. Giurescu, Riizvan Theodorescu, Andrei Pippidi, S. Tanase romani curat-impartialisti, altfel lingusiti emeriti care, din dezgustitoare slugamnicie legitimeazi orbeste cele mai nerusinate neadevaruni; nici pe Moses Kozen, Z. Omea, A. Oisteanu, L. Volovici,’ M. Shafir, A. Corea, R. loanid — auto-numitul “istoric”, autor al unui singur text. cel “inscris pe Memorialul Coral. Spuneam ci absenta documentelor este mandi cereasci pentru “specialistii” susnumifi. Interpelati, ei raspund cu seninatate: Muze! Holocaustului de ta Washington nu ‘este inieresat de numérul evreilor de origine romdnd victime tn Unitunea Sovieticd intre 26 iunie 1940 si 23 august 1944 — am citat esenta “rispunsului” dat de Radu Ioanid, Iueritor-pe-tirdm la poarta Muzeului pomenit. Oare de ce nu este interesal muzeul pomenit si american? Fiinded_ un impostor, un falsificator de istorie de teapa lui R. loanid, dupa o carieré de securist exemplar in familia lui de securisti; de gangster, tot exemplar, in Romiénia, dupa ce a fiicu! ceva inchisoare a... emigrat in’ USA, unde ca tot securistul evreu, a fost, mu doar acceptat, dar i s-a ingdduit... anto-ungerea ca istorie ai Holocanstului (in bund. companie: Elie Wiesel, cu care face schimb de refete) mi este interesat in aflatca adevarului care contravine inventillor, falsurilor ~ ordin de-sus-de-tot, de la Centrala Industriei Holocaustulul. Si fi fost noi, romani mai pogromisti decat rusii, cei ce inventaser’, nu doar cuvantul pogrom (in rusi: furtuna cu tunete, trisnete, méinie-a-cerul pripid), ef realitatea acestuia?; mai “fascisti decdt nemtii”, cum se exprima Matatias Carp — care va fi avut la viata Tui alte, multe calititi, insi nu si pe aceea de a stipéini convenabil cuvintele folosite in limba romani, in care sia seris méirturia (la care voi reveni)? fi fost noi mai ahtiati dup bunurile materiale ale evreilor decal, de pilda, francezii ocupati de germani (dar evreit din Basarabia erau extrem de Siraci, la limita mizerici)?; mai, setosi de singe evreiese decat ungurit?; de ‘comparat doar cu polonezit cei fiorosi “care aul supt antisemitismul odatd cu laptele mamelor lor”, cum att de poetic ne explicit evreii polonezi — ca homologul lui Wiesel, Marek Halter, autor a o duzind de volume a efite © miede pagini fiecare, cu toatele “descriind realitatea aga cum a fost ea”, printre care scarta Iui de copil in ghetoul din Vargovia: Cum iegea el in ory canale, cum se intoreea si cum aproviziona rezistenta interioarai cu munitii... — adevarul flind usor altul: Intreaga sa familie de colaborationisti bolscviet (nu va fi bantuit, intre septembnic 1939 si iunie 1941, taman in regiunea oriigelului Jedwabne? vezi mai departe) se affa in Asia Central, pentru instructaj, acolo si aga se luptase cu fiara fascisti..., iar drept recompensi pionierul sovietic llaltcr Marek fusese ales pentru a fi fotografiat in bratcle Tatalui Popoarclor, tovarigul su, Stalin. Reiau autochestionarea: care va fi fost resortul, mobilul, motivul pentru care, in Romania ciuntiti de Rusi prin Diktatul de la 36 iunie 1940, incepind de 1a3 julie 1940 (incheierea retragerii) - fnsi cu nici un chip inainte de 28 iunie acelasi an, 1940 — au explodat, au erupt promisiuni, fagiiduinte, juruinte de rizbunare. Tati cuvantul: rdcbunare. Nu din partea legionarilor (ei mu mai_aveau audienti de Ix Rebeliune: fe-o suprimase Antonesc amul lor politic continea articolul uni: «Jos jidanii! » — ci din a soldatitor firant si mestesugari, mici slujbasi. Mobilizati de la izbucnirea Rizboiului, I septembnic 1939, cunoscuseri, nu iadul frontului de trangee, ci Ptestoril conilinged nfionae din mpul evaevritBasarabiei, 2 Bucovine! de (ord, a Hertei (28 iuni¢-3 iulie 1940), Uimire, revolt, minie trecute pe hartie, nu doar de penele lui Prundeni ori Seicaru, ei si de cele ale lui forga, Arghezi, Agirbiceanu, Galaction, ba gi de ale “jidovitilor” Sadoveanu,, Lovinese Ce s-a putut intimpla in doar o saptamana — in | siptimana: dintre 28 iunie — 3 lulie 1940, de innebuniser iptim2ina 28 iunie — 3 iulie 1940, de turbaserd romanii, ajungind si ceard, si promiti gi sii jure — ei, romani — ricbunare pe evrei, potrivit neromfnestei Legi Evretesti a Talionului: “Ochi pentru Ochi st Dinte pentru Dinte!”? Care sift fost Ochiul-prim (in timp)? Dar primal, eronologie, Dinte? Rispunsul nu este greu de aflat, Dar nesfarsit de greu de formulat, fiind romAnii, de peste o jumitate de secol, actizati-fark-drept-de-apiirare-si- ¢galii-condamnati ' Nu (doar) Basarabia, provincia romfneasci, locuiti de romdni, triitori_ a c&ror istorie, traditii, limba materna este roména; nu elementul constitutiv ‘organic, istorico-geografico-etnic-lingvistic. indispensabil in unitatea numitd, din 1918: Roménia Mare ~ dovadit desi a fost intdia care s-a unit cu Patria Mama, la 27 martie (Bucovina in octombrie, Ardealul abia la 1 decembrie). Basarabia a ramas nepreuiti — si se observe, am evitat: dispretuit — neglijatd de Centru, ba chiar considerati 0 Nou Caledonic carpato-danubian‘i, unde rau trimigi intru pedcapsi pleava, drojdia gi scursura din celelalte provincii — i mereu invidiata de sora Transilvania (nu pentru cd Basarabia iar fi ripit eva ce i s-ar fi cuvenit ei: doar pentru © alta problema). Ci Basarabia cea din Sdipidimdna Rosie - de rusinare, de singerare = cand romani au descoperit ci (chiar si) Basarabia este Roménia. In acea Sdpidiman’s Rosie: 28 iunie —3 iulie 1940 Basarabia a deyenit, pentru intdia oara in constiinta romanilor nebasarabeni, o cauzi de apéirat; un ochi gala-scos carecerea si fie scos alt ochi. In acea siptimand (Incd-ined-ined o dati: cca dintre 28 iunie si 3 iulie 1940) se va fi operat o mutatie genetics. Atunci si roma ne-basarabeni au aflat, in Rusul este dusmanul de moarte al neamului nostru, ecl cate de la 1711 ne-a ingelat, tradat, umilit, jefuil, obijduit, violentat, de asti dati avandut unealt& fideli, fanatic pe evreu (in timpul turcului ausiliar al ocupantului grecul). De acea-datd (in Sapitindna Rosie: 28 iunie ~3 iulie 1940) romani mu au mai Hisat-o moartd; nu s-au mai resemnat mioritic; nu au mai iertal, din lasitate ccrestineasc’; au promis rivbunare. Si, vai: peste un an, raizbunare a fost. Sc vorbeste numai de rizbunarea roménilor pe evrei — adevarat, accea a dat cele mai numeroase vietime. Explicabil: evreii au furnizat cel mai mare numzir de colaboragionisti. Nu a fost riizbunare pe 0 etuie (desi textele publicate de eyrei denunti rasismud roménilor inc’ din 1867!"), ci pe o categorie de cetiteni romani din Basarabia, Bucovina de Nord si Herta: tradétorii de tard, colaborationistii voluntari in slujba ocupantului sovietic. Dup’ 22 iunic 1941 mii de ne-evrei: romani, rusi, ucrainieni, tigani, bulgari, gigauzi, armeni au fost batuti, Lingati, spancurali, tiiati, arsi, andi din richunare de populatia care avusese de suferit de pe urma fapicior for criminale, din acel an Cumplit, de ocupatie bolyevici. Pe un var al mamei, mobilizat, Cedarea La surprins pe malul drept al Prutului. Familia ti rimisese in Basarabia. Un an incheiat nu a avut stiri. La 22 iunie 1941 s-a propus voluntar, si mearg’ in fruntea unititii, ca’ unul care cunostea terenul, spre satul natal, pe Raut, 1a 30 kilometri nord de Orhei. Nu i s-a acordat. A devertat si s-a dus acasi...’ Unde nua mai gisit pe nimeni din numeroasa-i familie (cam un sfert din sat): inc din august 1940 tatal sau fusese Impugcat In curte, finde’ se opusese arestirii sitenilor (era primar); Sin frate: deportatis soja gi feta se ascunseserd in pivmia unor * Numi e% un orn dit a ura pe cake celui care fi adiipostea pe ascungi, a denuntat. Enkavedistii, in bund traditie ruscas nu au ezitat, au tas cu mivaliera prin gura piv fi alli copii — apoi i-au impugcat, in curte, pe {oli membrii familiei gizduitoare, Aflind cc se intamplase cu'un an in urma, unchiul meu a pus mana pe primul obiect gasit, un hatlet si a ciopartit pe consiiteanul denuntitor — rudi pe departe... A’ fost judecat pentru dezeriare si pentru omor ~ apot internat fntr-un aul. Asemenea riizbunati sangeroase au avut loc aproape in fiecare localitate din Teritoriile Ocupate de rusi. Vietime: cei care din interes material, din prostic, din convingeri politice isi denuntaser’i cunoscutii, vecinii, chiar neamurile, colaboraserai cu ocupantul, participind astfel la teroarea bolyevied. Fireste, “nu toti evreii” au colaborat ~ ca si vin in fntimpinarea celor care mii vor acuza cdi generalizes-antisemitizes. Fiinded din 1965, cfnd am reiesit la suprafata pimantului din inchisori-deportari si am inceput a mii exprima prin seris, am ffcut bitituri de po urma invinovatirilor de “antisemitism” (sic), venite dinspre stinga — de la fosta-actualii-Securitate; ca si de “jidovism”(re” 8sic), dinspre dreapta: actuala —"fostii-Securitate”. Sigur este: n-am auzit — nu am ‘auzit eu — Si fi existal_un singur evreu, amnci-acolo, in Basarabia- Bucovina Sapldmdnii Rosii (28 iunie-3 julie 1940) care verbal ~ nocum sa sc fi opus Coreligionaritor beti de wrd-de-rasa, (nui de-clasa), dedati ta acte de puri bestialitate. Victime: militarii romani in retragere, romanii civili pornili in refugi Pe mine evreii nu au cum si ma culpabilizeze cu Holocaustul ale cui vietime au fest ei — altcandva, cronologic dup Holocaustul nostru — provocat de ei. Nu sunt german, nici france, nici ungur, s& tremur de fiecare dati end un evreu se incruntit la mine. Sunt roman basarabean si am fost, cu ‘intreaga familic a mea, cu neam de neamul meu de romani abandonati in 1940 rugilor, ca toti basarabenii, bucoyinenii, hertenii, victimd a bolsevicilor dintre care o bund parte : evrei_ Incepind din 28 iunie 1940 noi, romani am fost victime ale strtinilor-vanzitorilor, pe pimdntul nostru cotropit : ne-au haituit, ne-au terorizat, ne-au ars clrtile, ne-au Hisat fr parinti, ne-au deportat — nd hu ne-au asasinat ei, bolgevicii rugi cu slugile lor eredincioase © evrei Ca romfn basarabean am fost printre primii care mi-am asumat piicatele comunitiii mele romfnesti: persecutarea, martirizarea, in timpul rizboiului, ncepfind din 22 iunie 1941, a evreilor gi a tiganilor (deportati tn Transnistria doar pentru eX erau evrei, tigani ; oriclte circumstante atenuante am evoca- invoca : actele de “omenie romineasci” ale unor soldati, ale unor jandarmi, in ‘comparatie cu ale germanilor, nu putem nega: in Transnistria, sub adminis. tratia nostri, roméneasci ameni nevinovali — care nu fuseseri “cadre” bolsevice — evacuate de sovietici ; nici prinsi cu arma in méind, luptind ‘impotriva Armatei Roméne : accia fuseseri impuscati potrivit legilor razbo- iului — au fost umiliti, chinuiti, infometati si, vai: asasinati ; faple prin care romani participangi fa masacre au umilit-degradat intreaga noastra comunitate = ine nu pentru acest motiv au fost condamnati, multi executati, dup. august 1944) ; iar dupa razboi a germanilor si a refugiatilor din Basarabia si Bucovina de Nord, Nu en sunt dator, primul, si rispund la acuzatiile de “antisemitism” de masacrare a lor, ei ei” si rispundi intdi la acuzatiile noastre, doar este impede ck Holocanstil Rou pus la eale si de ei a inceput pentrn noi, roménii, cu un_an mai devreme decat al lor : fa 28 iunie 1940 — si nu s-a incheiat niet Desigur exist multi evrei cu simtul adevarului, al justitiei, al normaliti — deci Voi cita pe larg din mirturiile cftorva, scrise, in legiturd cu “Basarabia si Evreii”. Dezbatere, ori doar enuntare considerati de eternii Paznici de foapte de la Poarta’ Templului Istoriei Mistificate: “tidare” (din partes evreilor normali), iar din a goi-lot': “ribufnire fascist”, “antisemit “negationista”... Cum alifel, dac%i analfabetizatorii de ci_ nu tin seama — pentru inceput... — de falsitatea, de idiolenia termenului, “antisemit”, cand semiti (de Ia Sem) sunt si maltezii si berberii, si arabii si, cine ar crede, az in Israel: palestinienii — dragi tovarist de alle nationalit3i! Nu voi face ca “unit evrei, nu chiar toli, doar © mici Zdrobitoare majoritate” care afirma despre oft polonecii: “au supt antisemitismul odati cu laptele matern”; care spun despre tofi romédnii: “sunt fascisti legionari” adaosul: “antisemit” avind doar rol de intirire...; si care mai afirma: “Pogromul de la Tagi (din 29 iunie 1941,precizarea mea, P.G.) are ridicinile (...) fn sistemul oficial antisemit de guverniimant, inaugurat la 1867 si aplicat vreme de © jumditate de veae cu nezdruncinata perseyerenti... — am citat din Matatias Carp, la 4n3 (rei) volume ma voi Opri intr-un capitol Intreg, Fireste, “nu (chiar) tofi evreii”, care au scris despre caua “masacririi din senin’ a evreilor de ciire romani, intre 1941 si 1943 ignor’ cu o superioritate- sul istoric, cronologic: — Indi —'28 iunie -3 iulie 1940 — a avut loc pirisirea Basarabiei, a Bucovinei de Nord sia ‘Tinutului Herta: in timpul evacuitit tragice, vietime au fost romani gi doar ei, = apoi - dupa un an incheiat gi o “Aceasta a fost, domnilor, conversaiia (...) : si dupit ce s-a dus acolo mu a fost primit de prefecti cu capul plecat, cum a zis domnul Voinov ; s-a dus pretutindeni si prefcctii ca si primarii, dupa speciale instruetiuni ce li s-au dat, [-au pus in pozitiune si vazii durerile poporului. “Se zice c& a Cipsitat testimonie In favoarea jidanilor. Nu este exact. A clipitat de la trei sate si de la un proprictar care avea feciori boieresti pe mosic niste jidani; de la acesta a cipitat o marturie c& locuitorii. sunt multumiti de jidani. Atata este ce a eXpitat”. (...) *Acum zice domnul Voinoy ci m-am mullumit a da numai circu n-am privegheat esecutarea lor. (...) frumoas gi fericit ar fi qara cand ar ajunge asa ca administratiunea de 1a ministry st pan’ Ja primar s& mearg toti si am zis si-mi faci un inventar de tofi evreii cAti sunt prin sate ; apoi si-mi arate contractele pe care le au; al treilea si-mi arate data contractelor. (...) C2nd am primit recensimantul, am fost fn pozitiune si stiu citi jidovi sant prin sate gi cate contracte au, (...) am facut circulara aceasta : “Domnule prefect, “« Dupi ce afi supus ministerului tabloul de israeliti carciumari: gi accizari in comunele rurale (...) v-am invitat sii luati disporitiuni ca tofi acei ale c&ror contracte s-au sfarsit la 23 apriliu, anul curent, precum si aceia ce vor infalisa contracte pe termene mai Lungim ins& nelegalizate, si alba la ticcutul St. Georgi a parisi comuncle rurale, unde, conform legei si ordinclor circulare reinoite din timp in timp, ei nu mai au dreptul de domiciliu statornie gi, in special, nu pot fi cArciumari gi accizari (...)» “Acum stiti dumneavoastri aceste méisuri ce fac ? Stiti numele ce-mi eulara pe care dumneavoastrai ma invinovatiti ci nu o apc, Ta face 1 a incepul contra evreilor, efind eu nu fac dec si lie eile 1 toatii osteneala ca sii art c& nu © persecufiune, cdi e o méisuri economick (..) ed nu pot face deca sii tin seamma de durerile (iri pe care 0 udministrez In de-afara sAnt reprezintat ca cel mai mare prigonitor impotriva jidovilor, Alianta isractit’ © 0 fort... “Dommul I. Heliad Réidulescn : Himericd “$i himera in vremea veche era o fort. Era ugor dupit banca de deputat, ¢ usor onorabilului domn Heliade Snvaluit in mantia sa albi a spune ci ¢ © 19himera ... (...) “Avand de curdind onoarea de a conversa cu un mare ministru al unei nafiuni mari din Europa si apirdind cu drepturile {rei fag cu evreii si ariitind relele ce decurg pentru tari din cauza israclitilor, iat ce mi-a zis acel ministru : ci, domnule, dumncavoastri sfinteti fericiti cd nu vai resimtiti de relele evreilor decd in privinta economic. Noi, domnule, ne resimyim de influenta Aliantet Israelite si pand chiar Th consilille suyeranulut nostru. CSE “A mai zis onorabilul domn Codrescu c& acest popor, jidovii, se tine la {capt ca si loveasci celelalte popoare si apoi ne-a citat pe Serbia a ficut in Serbia, cénd a venit si in Serbia cestiunea aceasta” “0 voce : Serbii i-au dat afar!” “Nu i-a dat afari. Ei, domnilor, in Serbia sfnt 1 500 de jidani, gi acesti 1500 au putut si faci in Serbia mai mult decat, din fericire unde sAnt, ce 2m putut face pnd astizi la noi 400 000. (...) acesti 1 500 de jidani din Serbia au izbutit de a se inxcrie in Constitutiunea Serbiei pentru jidani drepturile politice. Adevairul este (C8) li s-a refuzat de avea domiciliul in intrul Serbici, dar li s-au dat dreptur politice (...) -clumneavoustt voiti ea noi, care avem © sumii de patru sute de mi de jidovi, ss Credeti dumneavoastra ci noi, guvernul, putem opti toate corespondeniele cati se trimit din tara ? (...) cum nu va ganditi dara c& mane acesti cameni care au bant in miele Jor, care au milioane, nu ne vor stragani oate, nu Vor izbuti de a fi sprijiniti de altii in contra masurilor ce vom lua spre a rezolva i mare cestiune a {iret ? Oare nu vz ganditi cum e%, daca pan’ acum nu am putut termina cestiunea juridictiunii consulare din {ara noastr,jidanii nu au fost si ei pricina ? Si-apoi credeti dumneayeastr’ ci id Romania aspira a-si dobandi deplina sa'autonomie, oare nu yom avea a upta si in contra piedicilor ce ni se vor pune de jidovi ? (...) “Domnilor, iati care este politica guvernului (...): In_ privinta israelitilor, noi indeosebi am luat toate masurile reclamate de umanitate si permise de legile Uirei, spre a asigura viala, onoarea gi averile jidovilor gi in timp de aproape 13 luni nici un act violent nu a venit sii dea o dezmintire cugctirilor si masurilor administragiunii noastre. Acest rezultat ins nu lam putut dobandi decat tinand seama si de suferintele populatiunii romfne, pe care Ia intrarea noastri fn minister am glisit-o adine iritat tn contra israc~ lifilor din judetcle Moldovei. “Cu toate acestea, noi am primit de la agentii diplomatici si indcosebi 20de ta cel francez note protestatare. Am rispuns cum trebuia si rispund. Refutind acuzirile am urmat a vice : “« Eram dard in drept de a ne astepta c& guvernul frances va fi cel din- (Gi intru a recunoaste bunele noastre intentiuni gi necontenitele noastre sti- ruinti pentru a linisti patimele gia intemeia in tari ordinea (...) Viz ef isra- litii nu recunose indestul tot ce ei datoreaZ administratiunii noastre (...) Vad cu mahnire, pentru dangit, c& ei, in loc de a se adresa corpurilor legit toare ale statului, ei iarigi recurg la inlerventiuni striine. Acest mod de urmare (...) nu este calea cea mai nimeritd pentru israclitii din Romania si- si alragi simpatiile natiunii, care le-a dat o larga ospitalitate, gi aga s& ajung’ a dobindi de la dreptatea ei o prefacere in conditiunea lor egal de astzi > Ge) Excelenta-sa Marchizul de La Valette intervine in aceasti afacere interioara (...) in urma Kigiduirii Ficuti pregedintelui Aliantei israclite din Paris de cttre jidovii din Moldova (...), aceasti interventiune exeelenta-sa o face cu dreptul de ministru al unei puteri garante gi in privire cu miisurile uate de administratiunes roman contra e&tciumariior gi accizailor istaeliti din satcle Moldovei ar fi © lovire a unor drepturi_ puse sub protectiunca Aispovitiilor constitutionale si ale Conventiunii din 1858 (...) «toate rezervele mele in privinla teoriei ci neinvoirea jidanilor de a fi carciumari gi accizari in satele noastre ar fi o violatiune a Conventiei de la Paris sic aceasta ar da un drept puterilor garante de a interyeni. “Excelenta-sa marchizul de La Valette este prea luminal spre a nu sti c& auionomia Romaniei nu dateazéi de ieri (subl. tn text) (...) ‘Tractatul de ka Paris na facut decdt a completa si pune sub garaanfa marilot puteri europene secular noastrai autonomic. [at limbajul ce am finut strinilor, fam zis eX noi nu recunoastem puterilor strdiine dreptul si se amestece im afacerile noastre administrative din intru (interior) (Aptaucey”. (22) «+. c€nd ni Se imput c& noi facem persecutiuni, iat ce am rspuns (2 “« Ar fio nenorocire pentru noi ca guvernzimantul imperial si aibs ideea ci in Romania este sau ar putea fi vreodati persecutiune religioack Toleranta religioasi este o virtute striveche pe “irmurile Dundirei de Jos. De secoli ospitalitatea dal strdinului este scrisi pe drapelurile noastre gi, ca 0 virlute strimogeascdi ca este practicatd de noi atat in palatul bogatului, e&t gi in bordeiul siracului, Istoria este martur c&i in vremea cAnd tn Ispania ‘oamenii se ardeau pentru opiniuni religioase, in vremea cfind jidovii se izgoncau din Germania, Romania le acorda o larg ospitalitate, clrcia dinsa astizi fi devine vietima ! 21“« Eu, ca ministru de Interne, nu pot zice decat ci opiniunea public’ riindtate este indusd in eroare gi ed cestiunea nu este bine cunoseu “ain adevir, in Roménia cestiunea jidovilor nu este 0 cestiune religioasi (...) Ea este 0 cestiune nafionali si totodati 0 cestiune economicd. In Roménia, jidovii nu constituicse numai o comunitate reli- gioasdi deosebiti ; ci constituiese in toat puterea euvantului, o nafionalitate prin origine, prin limba, prin port, prin moravuri $i chiar prin senti- din mente. “In Roménia, israclitii nu sAnt ceea ce sant in trill civilizate, adick : francezii in Francia, englezii in Any lienii fh Ttalia, germanii in Germania, deosebindu-se de ceilalti locuitori ai acelor iri numai prin reli- giune, in toate celelalte fiind asimitayi cu destivarsire cu celelalte clase ale populatiunii, si aceasta cu mult inainte de-a fi dobaindit acele drepturi pe cari ci le reclama fn Romania, tnainte dea fi devenit de fapt romani >”. “Si, dup ce am ariitat partea nationalA gi in treackt aceea religicast a cestiunii, am abordat astfel si partea economic: “«Toti aceia cari au vizitat principatele si indeosebi Moldova sau ‘inspaimantat de aspectul trist, spre a nu zice mai mult, ce-1 Inftigea7a israc- litii polonezi cari Impoporeazi oragele noastre. CAnd ei au cercetat mai in fond comerciul, industria si mediile de vieluire a acestei mulfimi, acest ori s-au inspaimantat gi mai mult, c&ci au vazaut €& jidovil sunt consu- matori find a fi producatori gi e& marea gi pot zice singura gi principala lor industrie este debitul biuturilor. Reprezentantii puterilor cari rezid in lagi, am convicliunea cd ei Tngist recunose acest rau grovav ce roade inima Moldovei! $i daci mi-ar fi permis a chema de martor pe unul din acesti ‘agenti ai puterior europene, cari ca puteri erestine trebuia si aibt mild gi de crogtinii din Moldova, n-ag avea trebuing’ si recurg a nimeni altul decdt la ‘nstisi consulul Franciei la Tas “Domnul Codrescu, ieri, v-a spus c& marele Napoleon a Iuat méisuri ‘exceptionale in cestiunea evreilor. (...) am avul fericirea si mi intalnese cu domnul Codrescu, cici si eu am zis acestea (...) nu un ministru ci zece minigtri (...) n-ar putea face altfel decat ceea ce am Picut eu si predecesori mei ; si aceasta chiar in interesul jidovilor, precum deja o recunose cei mai Jumineti dintre ei. “$i apoi romani nu au pretenfiunea de a fi mai civilizati in 1869 decat rau francezii in 1806-1812. Excelenta sa marchizul de La Valette cunoaste mai bine decAt mine misurile exceptionale pe care Napoleon cel mare, in interesul francezilor, a fost silit si ia in contra jidovilor din Alsacia si din Lorena. (...) 22“Zice ; Europei: ne-ali garantat independinta, ne-ati garantat auto- nomia, nu aveti dreptul sine jigniti, cici ea este numai garantat, nu si acordati, Cestiunea israclijilor din intru nu este o prigonire religioass sle 0 cestiune national’ gi economic’ (...) Precum paringii nogtt, cfind fi goneati din {irile dumneavouste, in gencrositatea lor le-a deschis usile gi le ‘a dat ospitalitate, asemenea si strinepoti lor vor gsi destult putere in patti- otismul lor ca s asc aceasta cestiune, pentru ci numai aga vom putca si avem un gl s lare, binefiicitor si ascullat in strdindtate ; © zic aceasta pentru c& nu ne este permis nou si trim in afar de idcile si opini unile politice gi sociale ale Europei intregi, cei numai acele idei si optiuni politice fac fort (Zrilor celor mari, gi cu atat mai mult forta Romaniei (Aplauze).” Interventie (Gedinga din 10 februarie 1870) (...) “Din aceasti {ard ies sule de mii de galbeni ce se trimit la Alianta istaeliti si domnul Crémieux, precum cunoasteti toti, prin jurnalele ce scoale, prin presa ¢ te in toale plirtile, injuri tara gi pe loti, rati cele mai mari neadeviruri, cA s-a omorit copii pe drumuri (...) Mai oat presa ¢ contra noastrd, mai toti striga c& ¢ persecutiune religioasi* Go NOTE 1. “Persecufi eligioase” : inci nu fusese inventat “antisemitism!” 2 In epocit “jidov”, “jidan”, “id”, “fidow” (de la inden) “evreu” ~ de la ebreu — era folosit rar. 3. Penta 0 mai bund intelegere apeKim 14 Notele redactate de Georg. Kogilniceanu, Opere Vol. IV, Oratorie II, pag. 229) — citi, “Problema regimulti evreilor din Romania dupit 1866 a facut si eur si a irosit un timp considerabil din sodintele Adunarii deputatilor si ale Senatului (...) Spititele luminate ale vremii, in rndul citora Kogilniceanu ocupa un loc remareabil (..) ‘au rimas refractare atudinii xenofobe (...)” “In. 186. in. momentul schimbirit domnici (A. 1. Cuza este risturnat, Carol de Hohenzoller proctamat domnitor, in curand este pronnulgati noua Constitufie ~ nm. P.G.), cevreii din Romania formau dow grupe : straini si pamdmeni. Cei din und era asimitati rominilor din punctul de vedere al dreptuilor eivile. Dreptuile politice erau mai reduse, determinate de (..) instructie, indeletnicire lucrativa, ete (...). In deceniul sapte, mmarul lor crescuse 1a 460 000 ; in Moldova se constituise peste noapie o burghezie’ mruntl, vioaie, care prin sfera afacerilor inchei ‘concurengi eu elemental similar ron cera termeni injuriog, iar c, att fn mediul rural edt sin cel urban, a intrat in wee...) In ‘guvernul domnitorului Cuza (...), aS 23Aebruaric 1866, a luat © misuri cu caracteer restrictiv (...) indiferent daci erau pimanteni sai now veniti, le ert interzisii pe viltor arendarea edclumelor sau hanutilor ¢..). Pouivit artigolului 6 din proiectul noi Constituti, rligia nu putea consttui o piedica in dobiinditea fide roman. (subl, m. PG). Ta idle Pascal cert et ‘aturalizarea evreilor si se facdi progresiv, ca o masuri preventiva fala de imigrarea masiva a accsiora, Practic, naturalizarca avea si se faci minal (..), Diseutarea articolultl (..) & ‘nceput la 18 iunie ; (..) (dar) la Bucuresti sau produs excese impotriva evreilor (au fost devastate magazine esa alertat marile puter (..) “In septembrie 1866, o hotirire a Consiliului de Minigti, intemeiata pe Regulamentul Organic, anula deosebiren dintre evreit nativi i eci strini gi recomanda expulzared lor. “in aprilie 1867,1.C. Britianu (quinistru de Lnterne) & dat o cixculara prin care evreilor vise atat arendarca de imobile, hanui, elrciumi, cit gi sederea in sate. Conditia fimAnerii cra posesia unui capital minim de 5 000 lei. Primasii eran insarcinatj en dresarea listelor de « vagabonvi », Gestul a stirnit nemulfumiri in fari (D.A, Sturdza, V. Pogor, P, Paladli, Costache lepureanu, P. Carp ~ au cerut retragerea circularei) ct gi fn strdindtate Napoleon Ill informat de Crémieus, reproga dispozitiile «si contraires d la civilisation » Deputatul engler Moise Montefiori se gribea si vini in Roménia pentru a constata + persecutile » (...). Consulii Angliei, Austriei, Rusiei au trimis proteste vehemente (..) ‘cei doi din urmi treceau sub ticere faptul ci la situa incendiarl din 1867 se ajunsese din pricina pogromusilor din provineiile Iimitrofe (foste romfnesti, ccupate de Au Bucovina ~ si de Rusia ~ Basarabia ~ n.m, P.G), cici populajia evreiasea astfel hiituita iyi ila si gisise refugin pe teritorinl Romaniei.” (..) “(_.) Kogilniceanu a emis urmitoarcle acte oficiale 9). Girenlara din 12.mai REA (..) «2 Miria-sa domnul Princip ‘Cuza) si minigtrii sii nu dorese insii mai bine de a locator’ ai uneia gi aceleiang Unite (ALT ra la lergerea urilor dintre deosebili Fi, deedt de a adnce o obsteasca infitire inte toate clasele populaatiunei fri privire citre origine si religie. Guvernul, avéind accasti dorint nu face izatei impulsii pornita din snul marei Adunari a (tei din 1867, decit 2 urma nobilei si civ ‘are Ia nemuritorul ei program au inseris mai inainte de toate libertatea religioasa gi Tertatea civil pentru toti acei care locuiese pe piimantul Romfniei. Guvernul va pune {toate silinele sale pentru ca din ce in ce mai mult acest principiu liberal si consfintit prin Conventia din 79 august si devie un adevar ».” “b), adres cate epitropii comunitiiiisracite din Tas prin care asigura sprijiaul sit. la infiintarea yooli preconizate (..).” “e). raport citre domnitorul Al. I. Cusa cerdndu-i si anuleze dispozitia prin eare le intervice evreilor practicarea farmaciel 3. O harta din cuvinte capitol “imprumutat” din romanul Basarabia Inapoi in timp, ka Anul Zero ai romdnitigii, din primul mileniu inainte de 24Cristos: eo arie avind Ix Est Marea Neagr (Pontus Euxinus) Ja nord: actuala Cehie i Dunitrea (Istru, Ister, Dunanis, ‘Dunubius) = iar pe mijloe strabau curbura Carpatilor - triiau Dacii (asa le spuncau romanii) sau Getii, dupa Greci, descrigi'de Herodot ca “cei mai viteji gi mai drepti dintre Thraci”. In antichitate tcritoriul aflat de-a dreapta si de-a stinga Nistrului (Tyras) era numit de greci, prin Herodot: Tyragetia. Era locuit, dupii curn ii araui numele, de geti. Sub presiunea scitilor, in secolul V i. C., getii se retrsesera spne nord vest $i sud-vest, dar in secolul IV, celtii impingindu-i de la vest, sub Dromichete, apo sub Burebista reveniser’, atingind iardisi Bugul (Hypanis). Odata cu ocupatia Dacici (sec. II d. C.), a fost romanizata si Tyragetia, Insa pulinele descoperiri arheologice faicute pe acest (eritoriu - cele mai. importante: Ja Olbia, pe malul drept al estuarului Bugului - fuseserai ocultate de faristi, iar de bolgevici trecute la “informatii secrete” — pentru a ascunde thraco-dacitatea- romanitatea actualei Ucraine de Sud-Vest). Soarta arheologulut lor Suruceanu (1851-1896) si a fructulut muncit sale ste exemplar si prin nenorocul care i-a urmdrit pe camenii Basarabiei, de la 1812, cdind cAzuisera sub rusi: amenajat pe mosia socruli sau Charles Sicard de la Vadul lui Vodi, pe Nistru, Muzeul de antichititi din acest targugor a cunoscut o fulgerdtoare faim international, datoritd piesclor colectate de I. Suruceanu inci din anii liceului (monede, ceramic’, sticli greceasc’), in ‘imprejurimile Cetitii Albe gi ale Odesci. Luerarile sale inchinate Greciei antice pe malul nordic al Marii Negre fi deschid portile Academiei Romane (1888), ale Institutului imperial arheologic (rusesc), public’ si este citat de reviste de specialitale franceze, germane, italiene. Ion Suruceanu fondea7 si Muzeul Antichitatilor de la Chisinau, ‘insa dupa moartea sa prematura (la 45 de ani, in 1996), esie Lisat in pirasire, iar din 1916 piescle cele mai preticase dispar (ca Si apard — ca prin minune ~ dupa aproape un sccol, la ... Moscova) ; in 1917, “revolutionarit” bolsevici rusi distrug si ceca ce mai rimisese — atat in clZidirea, Muzeului din Chisinau, cat si conacul de la Vadul lui Voda... Nu mai putin masterd'a fost postumitatea lui Costache Stamati (1786- 1869). Meritele sale poctice, mai ales geniul limbii romane (va trebui asteptat Eminescu pentru a fi cgalat-depasit) nu au fost, nu sunt recunoscute ; faptele sale culturalizatoare : el face cunoscute in aria romfneascd byronismul, romantismul, clasicismul frances, Renasterea italiani — contributii_uitate. Traducerile din Hori Voltaire, Racine, Hugo, Krilov, Lermontov, A. de Vigny — dar mai ales din Puskin, pe care 71 cunoscuse personal — au constituit feresire necesare spre alti. Ultimii 25 ani de vial si i-a petrecut in tihna conacului de la Ocnifa, Hotin, si a fost inmormantat in curtea bisericii satului Numai ca tot in 1918 “revolutionarii” rusi care au semanat_teroarca, devastarea, moartea in Basarabia au sfardmat, in clutare de aur, printre altele. “Aditi a cavoului (unde fusese depusi si sofia lui Stamati, Suzana — niscut Gafencu). Negisind, s-au rizbunat ruseste : au risipit oasele, iar in sicriile de Zinc au fcut baie, folosindu-le in chip de cad, Dupi unirea Basarabiei cu 25Romania, conacul de la Ocnita, devastat, incendiat — ca alte sute de “urme” ale noastre — camenii au avut alte grij, aga ci fn curand nu tit unde fusese mormantul poctului. Ali cincizeci de ani de Siberic Si se creadit ci sau pierdut si urmele lui Costache Stamati de pe plimantul romanesc cotropit de rusi — cul att mai vartos, cu cat judetul Hotin “intrase in ‘componenta R. 8. S. Ucraineand” ined din 1940 — asa’a rimas si avi. Tati ns’, chiar inainte de implodarea URSS, in 1988, sitenii din Ocnita au amenajaat © fost anex’i a conacului incendiat-ruinat si au Incropit un muzeu. Acolo au adunat céteva cirti rimase din biblioteca poetului numarand initial 5 000 de volume, putine obiecte personale, au ridicat un bust al lui Stamaii — si, semn bun: dot tineri au sadit Langa teiul bicentenar un tei tinar, inchinat lui Eminescu. Sem ru, De curdind muzeul din Ocnita a ars, Autorititile pretind cd a luat foc de Ja traznet. Lipsa de fantezie in minciund este, nu atat o tasdtura uucraineand — ct bolgevic’ (noi, basarabenii si bucovinenii nu uitim : printre cei mai fideli si mai feroci executanti ai Crdinelor rusesti de reprimare a nerusilor — in Tarile Baltice, in Caucaz, in Asia Centraala — au fost ucrainiet si tot ci, “victime ale rusilor”, au fost profitori nerusinat de pe urma rapturilor Gin timpul Imperiului Bolgevic : Maramuresul din dreapta Tisei, Bucovina de Nord, © parte din Basarabia de Nord — cu Ocnila lui C. Stamati -, Basarabia de Sud, cu intreg litoralul Mirii Negre si Insula Serpilor). secole de inflorire, de intirire militar — consecinti : extinderea — au facut ca Regatul Dac si intre in confliet cu Imperiul Roman. Ie, oricum: ne-infrangerile repetate ale Dacilor il determinaserai pe Tuliu Cezar si pregateascd o campanie “decisiva” impotriva lor, in anul 447. C. — ‘ns a fost asasinat, La scurt timp a fost ucis si inamicul siu Burebista, Regele Dacilor. Abia dupa un sccol si jumétate ~ timp in care Marii Romani, aajunseserit a fi sili si pliteascii Micilor Daci subsidii (pentru a nu mai fi haituiti) - in anul 106 d. C. Impiratul Tnaian |-a infant pe Regele Decebal (care ‘sa, sinucis). Cea mai mane parte a firii a fost cucerita, colonizata, rebotezata “Dacia Traian”, apoi “Dacia Felix”. Dacii erau monotcisti, credeau ci viata fncepe dup moarte si fl venerau pe Zamolxes (sau Gebeleizis), care ar fi avut existenti real’, ar fi fost sclav al lui Pitagora, iar despre faptele sale (de astronomie, de medicina) vorbea Platon, in Charmnides; despre intelepciuinea sa si a ucenicilor sis Flavius, in Antichitaf indaice. In timpul si dupa razboiul din 106 (d. C.), {in lupt, s-au sinucis, ramasii au fost lua in sclavie (s Forul lui Traian de la Roma a 0 BD (banda desenatii) in marmura povestind cle dovd campanii romane in Dacia; si fie privite statuile sclavilor daci...) Femeile autohtone au clutat protectic si alinare pe ling’ legionarii romani (proveniti din toate colturile Imperiuiui, dar vorbind o singurd limba: latina). In majoritate veteranii liberati de obligatiile militare se stabileau pe loc (unde si se fi dus, dupa 20-25 ani'de ani de Ostisie’?), se fnsoteau cu femei dace aceea termenul romanese: batrdn (ca si francezul viewx) deriva din latinul 26veterans... Se spline CX in oricare comunitate femeia este pasuiitoaea waditiilor. ‘Adeviirat ~ dar nu fn Dacia... Felix. Pentru ca barbatul nu mai era, ca inainte de nfrangere, doar cel-putemic—in-general, ci Puternicul in special, ca Ocupant — adevarat: nu si ca stipan (de sclavi). Astfel se va fi explicind faptul & theepind cu a dowa generatic, Dacii au devenit politeisti — dup’ tatii lor, latini(zati). Se vede ci politeismul dacilor romanizati nu efa destul de inrida ‘cihat atuincl cfnd a apfirut noua religie monoteisté: crestinismul Patrunderca crestinismului s-a facut relativ repede, progresiv, prin difwzie, prin consimgimant individual, familial, de grup ~ nu prin decret, ca la toate popoarele invecinate: Bulgari, Sarbi, Rusi, Polonezi, Unguri’— in fine, Lituanieni. Poritia excentric a Daciei a favorizat creslinarea timpurie a populatie! daco-rorhane. Aflati departe de Centru, provincia roman’ nu putea’ fi ‘controlati cu severitatea (sic) obigmuiti fat de crestinii din Galia de pild, dati prada fiarelor, In arene. Apoi faptul ci Ioviuurile externe cele mai violente veneau din nord-estul Imperiului — dinspre Goti, Gepizi, Heruli, Bastarni si, fireste din partea Dacilor liberi: Carpii — obliga Roma, dic nu 1a 0 mai mare tolcrantd religioasd, atunci sigur la © mai accentuati... neglijenti administra- liv. In fine, SX nu se ite cf una din legiunile stabilite in Dacia, Gemina era alcituita din ostasi recrutati in Palestina, deci, dintr-un loc al unor cameni. deja “contaminati” de noua refigie. Aproape aceeayi “[ard” aveau cei din legiunea Macedouica provenii din vecindtatea greceascé. Un alt cuvant-cheie al romanitii: pagdn, vine din tatinul paganus: in, locuitor la ari (ca si in francezii, are acecust istorie si acecasi sennificatie). Numai ci Dacia romani, provineie allati in prima linie @ Imperiului, cra aparati de cfteva zeci de mit de legionari. § veteranit romani au devenit butrdnit daco-romani, se poate deduce ci vial (civila) din jurul castrelor era important’, animati, populatia nu mai cra intru {otul rural, ei... suburbanizati. Or erestinismul a fost difuzat Inti gi mai lesne printre origeni (adus de negustori, de ciilatori, de legionari tansferati, de misionari) ~ lumea satulul, cea din creerii muntilor, rimanind ined pagandl. Rezumat: Dacia transformata in provincie romani sub Traian, in anul 106 d. C., dupa 170 ani, in anul 275, sub Aurelian, a fost pardsiti: armata administratia s-au retras Ia sud de Dunare... Cele yreo cinet generatii de daco- romani rimase pe loc nu vor fi asteplat Edictul de la Milano (313), pentru a practica in pace crestinismul (dealtfel nici nu avea cum sa aiba efect asupra lunei_ populalii iesit de sub autoritalea, deci interdictiile Romei, de aproape Jjumaitate de secol). CA ({n)crestinarea incepuse, foarte devreme — adic in pind... lalinitate a Daciei, © dovedeste tol fimba romand Tn case termenti esentiall sunt falini: Dumnezen (Dorninus Deus), cruce (crucem), botesare (baptisare), crestin (christianus), bisericd (basilica), cuminecare "(communicare), — pacat (peccatu), rugdcinne (rogafionem)... In terminologia religicasd la Romani stratul cel mai vechi este lalin; apoi grecese; abia dupa cel grecesc, stratul 27slavon. Sinteza di limbii nomdne 0 nesfargitd bogitic poeticd: pentru nevoile pamantesti se pot folosi latinul corp gi slavul érup; pentru eele sufletesti: Slavul duh si latinul spirit, ‘Modul neviolent in care ne-am crestinat ar putea explica absenja de martiri din Calendarul Roménilor. De-a lungul Evului Mediu, domnii, mandstirile, cetitile, oragele romanegti au cumparat (cu aur curat) moaste ale’ unor sfingi — cu tolii neroméni: greci, Tusi, armeni, bulgari, lipoveni... Veche, dureroasti dezbatere: marior — din grecescul martus, marturos — (témoin) semnific’ si martir (martyr). ‘Or romani nu au “vocatia sfinteniet” — deci nici a martirajului. Deci, prozaic: nici a marturiei In 271, sub presiunea barbarior (go, gepiis heruli, Bastar), armata gi administratia romana s-au retras fa su de Bundre. Din Geca oe Tusese Daca Romand ati rimas castre, drumuri, temple, terme, arene, monumente Funerarc. Acestea toate au disparut ish al revaisarii spre sud a Slavilor. El au la Baleanica eer din secolul VI au sitenizat civilizatia polis-urilor, au strivit sub senilele talpilor lor desculte si negrabite akademii si monedi, religii si filosofie, dezbateri fn agora, teaure, sliintd de carte ~ si scrisuri. ‘Au supraviejuit revatsiilor pornite din mlagtinile Mazuriei de azi (pay: nice... le zugravea istoriografia sovietica... — asa au ramas si dup 1989) doar comunititile originare de Ta munte, sau Care aut avut inteligenta si urce Ta. munte. Dintre urmagit Thracilor: Dacoromanui si Aromanii; dintre ai Illyrilor: Albanezii. In fine, Grecii: cei care mu au urcat susle-munte s-au refugiat In Sudul Peninsulci Malice, in Sicilia, in Africa — si la. Massilia (Marsi- liaMarseille), colonie ionica — astfel'salyindu-si nu doar limba, ei si scrisuls Albanezii, Dacoromanii, Aromanii “retrdgindu-se in sus”, si-au pistrat, sub Slavi ~ si in ciuda lor — sufletul si limba (oral. Sc poate spune ca in fata tivalugului nimicitor al civilizatici rurale slave, doar civilizatiile pastorale’ au supravielwit. Si limbile: greaca, albaneza, romana (arména), dacoromana. Autobionii din Tracia, din Dalmatia, din Ilyria (cu exceptia Albaneziior $i a Istroromanilor) au fost asimitati (lingvistic) de Slavi. Slavit_ au fost alungati din Grecia dupii doud secole, dar ce performanti in matcric de distrugere: analfabetizascra Elada! In schimb in acluala arie romaneascd Navalitoni stabili(za)\i: Slavii, Cumanii, Pecenegii — au fost, e1, asimilatiIingvistic de dacoromant Perenitatea limbii dacilor latinizali fati de ale n simullani, devenili si stapani si Constituie ‘un mister istoric?; si fie oare © revangi, peste timp, celui supus prin violent, altddata? Se poate vorbi de © contemporand revansé a sclavului african si a robulul figan — si nu doar una, muzical2? Oricum, Romani nu intr in aceasti categorie. Limba (romana) a conferit, in spatiul unci “geopolitici” in perpetua modificare, 0 uluitoare unitate taitorilor numiti de straini: blac, blach, blas, balk, (olachi)-romani, ofa, vlah, valah, vatachén, volon, boloh, vloh, ungro— vial, wlak, wlaki, valaque, walat, welach — toli termenii semnificénd: “roman” (Francezii vor fi lucru: termenul ganlois (sub forma: galois) ‘ilitorilor succesivi,vine din francicul wathisk “roman”..) In secolul al XIV-Iea existau ei importante unitii geografico-statale, populate de acesti “latini oriental La nord-vest: Transilvania; locuiti in proportic de 80% de “Blaci”. Ungurii, sub presiunea Pecenegilor care-i alungaseréi din Etelkuz, mitic loc de popas, situat, probabil in Basarabia de azi, urcaser’ intai spre Nord, facuser o halt in “Tara Rutenilor” (Podolia — deveniti, douti secole mai tarziu Tara B/Volohovenilor = a Vlahilor), apoi_pe la anul 900 coborisera in Panonia, unde fi invinseser& i supusesera pe Blaci si pe Slavi. Din Panonia s-al indreplat spre Est: *dincolo de paduri” era un tinut minunat, numitde cronicarit lor, “Uitrasylvamia” (sau Transylvania), unde fiintau formatii statale puternice: voievodatele sau ducatele purtind numele sefilor: Gelu (“Gelou, dux Blachorum), Glad, Menumorut, Kean si Tati (de la terra): a Maramuresului, a Oagului, a Hategului, a Oltufui. Cucerinea lor a durat cAteva deceni > La su: Tara (Terra) Roméneased sau Muntenta (Valshia); «lust fiinti in 1310, cand Basarab L-ul a unifical cnezatele si voievodatele di dreapua gi din sing afluentalui nordic al Dun, raul O1LGAlutus, Aluta): = La est’ Tara (era) Moldovei. Voievodul Maramuresulut (nordul ‘Transityani na refwat de a mai recunoaste autorilatea regelui Ungariet (1342), 1a in 1359 a trecut Carpalt spre Est st s-a declarat suveran al “Moldovei” De unde: Moldova? De la riul cu acclasi nume, izvorind din Carpatii de Nord (al muntilor venind de la cel ai unui trib dae: Carpi). Dupa terminatic, Moldova pare a fi_ un toponim slay, ca Bistrita, tot un afluent ai Siretului (Hyerasus, Seretus). Bedrich Smetana ‘celebreazdt muzical ul “Moldan” in pocmul simfonic “Patria mea”. Numai ci “Moldau” este numele german(ic) (Mold = pimdnt, in bélunisch) al réului pe care Slavii (Cehii) i numese: Vitava. Este limpede c& Gotii nu au avut cum boteza un ra din. nordul ariet ‘dacoromane (decat daci admitem c& toponimia lasati de Bastmni — care trecuser’ si ci pe acolo — a supravieluil peste un mileniu...); impede si faptul , att slavizat toponimele “joase” de la cdmpie, din vai (dar nu si ale muntilor!) — vezi si Dambovita, Jalomita, Prahova, din actuala Romdnie, dar vezi si in Grecia: Mandra, Levadia, Arahova, Grivena, Tymavos ¢ ‘Si dacd Moldova nu este termen slav'? In baladele populare despre “Descalecatul Tari Moldovei” este vorba i pe vainditori: acestit sau trezit pe un pimént minunat, stribatut de un rau cristalin... in cinstea ‘ejclei, raul (si pdimdintul din jur) a/(u) primit numele: Moldova... 2. Limba Dacilor (din care au pistrat cam 160 termeni siguri) face parte Gin grupulindo-curopean, subdiviziunea safem — nscrita, iraniana, Jituaniana, letona, pru va, illyra gi armeana (latina: din centum). Au 29mas in limba roménd termeni esentiali din limba daci: vatra (Foyer ~ ca in francer3, cu triply, cvadruplu sens), edicinle (bonet de fourure — termenul se gisesle si fn albaneza contemponansi) farind (cmp, ogor), codru (fore), copac (arbre), baci (gef al civbunilor, proprietar al turmei), brdnsd (fromage), butaur (dragon), mos (birbat in varsti, batrén! intelept), mosie (proprictate, pimént) mostenire, mastenitor (heritage, heritier); pair’ ale corpului: buca (Ievre), grumaz (cou), ceafii (nuque); familie: bdiat (gargon), copil (enfant), prunc (nouveau-néy; apoi strugure (raisin), bute (Cep de vigne, bache), curpen (sarment) : — sec 11. C. Dacii ajunseseri atal de... nesobri, incat Marele Preot, Deceneu, ia obligat sti zmulg’ toate viile... In toponimie Dacii foloseau si sufixul —dava: Argedava (capitala Regatului Dac, sub Burebista), Buridava, Sucidava, Capidava, Pettodava, cc. Nu este deloc improbabil ca actualul rau’ Moldova si-st fi lual numele de la o fortireatii dacdi: Moldava, iar “terenul” din jur, (peste'L00.000 km. piitrali) si fi devenit: Tara. De la humele {irii (Moldova), cel al locuitorilor: Moldoveni — de care ayeau si-si aducti aminte, nu ocupantii rusi (aristi de la 1812, ei bolgevieii cu ganduri de ocupare — in 1924. ‘Tot din euvinte harta ‘[arii Moidovei: La vest era despiirtiti de Transilvania prin lantul Carpatilor Orientali; 1a sud, de Tara Roméneascd, prin raul Milcoy si prin un fragment al rdului Siret, poi de Duniirea Inferioan’, partea ei deltaic’, pani la Marea Neagr’i. De acolo ned 120 km spre est: litoralul, pan la Limanul (Laguna) Nistrului. Unde exista — exist’ si azi, re-re-refficuta — ca bora de hotar intre Europa si Asia celatea ionigna Tyras (Intaiul nume grecesc cunoscut al fuviulur Nistru), ridicatd in sec. VII. C., deveniti: Asprocastron, Moncastro, Cetatea Albi ~ in roméndi; tradus& in turceste: Ackerman, apoi in ruseste: Belgorod Dnestrovski La est: fluviul Nistru (Tyras, ‘Danastius, Nistros) - [si_nu Niprul (Borystenes), cum confund’ Occidentalii — desigur pentru ca rusit_ au proteza D si a rezultat: DNepr, DNestr - de ce nu si DNeva’?; sau DNil, DNiemen? — mister-siav] scaida “Tyragetia”, iar Bugul (Hypanis) alcal granita orientala a... dacititii. Nistrul al cdrui mal drept a fost fortificat Incepind de la 1400, sub Alexandru cel Bun, Domnul Tani Moldovei; atunei au fost construite noi cetifi, iar cca grecease’, de la mare, Tyras, renovati. Astfel, de la nord la sud (numai pe malul drept al Nistrului, pe pamént romdinesc), au vegheat multe secole — si au rimas § Soroca, (Orhei), Tighina, Cetatea Ail ‘Am pus intre paranteze Orhei: spre deosebire de celelalie, Cetatea Orhei nu a mai rimas in picioare, La vreo 10 km de Nistru, pe afluentul su Rut a existat 0 cotate mongol (Citar) ridicat% dupa biti de la Kalka (1223, end au fost nimicite knezatele rusesti), probabil in timpul Marii Invazii din 1241 Fortireafa era rudimentara ins, judecdnd dupa rimagitele domestice, acolo sa biltut monedi si peirea destinati a deveni capitala (si civil’) cea mai occidental a Imperiului Mongol. Mult mai tarziu — la 1469 — este semnalati “cetatea Orhei, in jurul cdreia s-a agezat Orheiul, sub Stefan cel Mare ~ insk localitatea 30medicvala (si actual...) se afld la 30 km de Nistru, tot pe Raut, deci nu a fost ridicati in jurul cetiaii mongole (locul numit avi: “Orheiul Vechi™ — poarti inci ruine vizibile). In disputa — mereu-mereu act —dinure romani si rusi (de la 1989 si ucraineni, nu numai persecutati ai rusilor, dar si feroct persccutori § moster Imperiului Sovietic — mai ales ii rapturilor teritoriale: Poloni Oriental, Ueraina Subcarpatici — apoi Bucovina, precum si sudul Basarabici cu litoralul intreg, Insula Serpilor — piménturi romanestt) este invocatii ntdietatea”. Or Slavii au patruns in Imperiul Bizantin (din care ficea parte fosta “Dacie Felix”) in 550 d, C. nu mai devreme. Se scmnalase 0 expeditic rusi, pe mare, impotriva Constantinopolului (in 860, si nu mai curdnd); Rusia, ca stat, incepuse a se amesteca in treburile Tailor romane ~ prin, incursiuni ~ de pe la 1700 prin Petru [, ins’ abia in 1793 devenise “vecina” cu Moldova dupa ocuparea Edissanului, controlat de Titari (regiune deveniti Odessa). Dovada, in piatrai: toate cetiitile de pe Nistru (inclusiv antica Tyras, ins aceasta fusese fondati in sec. VI iC.) au fost edificate pe malut drept al fluviului, deci in interiorul Tari Motdovei ~ deci, in interiorul Europei - Ccldlat mal, stangul, aflindu-se Asia. La nord granita era terestra, deci migcatoare: Tara Moldovei se afla in contact direct cu Voevodatul BVolohovenilor (dupa cum spune numele si el: al-Valahilor), cu statele kievene, cu Polonia, cu Lituania — care, la un moment dat se intindea pani la Marea Neagrd, deci devenise “vecina de Ta risarit”, apoi ‘cu Imperiul Austro-Ungar — care ocupase, in 1775 nordul ‘Tari Moldovei, botezindu-l: Bukovina; in fine cu Imperiul Rusese, cel venit, ‘ca toate marilé plag ale istorie: Europei (Hunn, Avani, Ungurn, Tatar) dinspre est, atingind Nistrul abia sub Caterina a Il-a, 1a 1792. Douazect de ant mai tiraui, in 1812, acecagi Ruste a mai facut un pas mn Europe, rupind jumatate din ‘Tara Moldovei, botezind-o eu un, euvant romanes ‘ins : Bessarabie, stabilind — deocame a frontiera pe raul interior, aproape paralel cu Nistrul: Prat (Pyretus, Porata). Falsificarea toponimica din 1812, inventia ruscasc’: Bessarabia numind jumitatea onientald a Tari Moldovii, ripitd, s-a repetat in 1924 fatalitate: tot jan Rakovski. Prin el Rusia si-a negat cizuti in desuetitudine si a fabricat Ela now-noulle Republica Soctalistl Soviet Auonond... Moldoveneasca! Rakovski, bulgar prin nastere, roman prin cetitenie, socialist prin.. meserie, (a fost initiatorul miscirit socialiste din Romania si mentor al lui Panait istrali). Rusofob notoriu (bibliografia Tui spune multe si... mul), in 1916 fusese demascat ca agent german, platit, dovedit prin “Lista Giinther” (dup numele celebrului-sinistrului recrutor german actionind la Bucuresti) — rept care autorititile romfine il arestasera si fi fixaserd domiciliu obligatoriu “pe cuvant de onoare” la lagi. Cum frontul ruso-romén se afla in Moldova; cum revolutia bolsevicd pomnise, nu doar de la Petersburg, ci si de pe frontul din Carpati (unde militarit rusi parisisera pozitiile si se dedasera la jefuirea 31localnicilor, la violarea Iocalnicelor, 1a biut ruseste, pand la moarte, prin ‘necare in pivnitele in care “impuscaser’i butoaicle), 0 cea de rusi beti a luat pe sus pe Rakovski, Ia urcat pe soclul statuii lui Alexandru Toan Cuza din lagi si Fa pus sit declare... abolirea monathiei si instuurarea “Republicii Socialiste Sovictice Roménia”. Etilnicii revolutionari au fost alungati in urmétoarca jumatate de ord, disparind cu tot cu agentul german, tnraitul antibolsevic/ “devenit proaspitul bolsevic Rakowski... ‘Care avea si apar’ in curind ca pregedinte al Soviewlui Comisarilor Poporului din Ucraina, prile} cu care a si condus cateva cxpeditii de “recu- perare a Bessarabiei, pamant, de yeacuri, rusesc”! Fara succes. ‘nainte de a fi trimis de Lenin unbasador al URSS la Paris (unde |-a precedat pe Ilia Ehrenbung, si el celebrissim sergent-agent- recrutor); inainte de a fi fost acuzat el insugi de trotskism si fainte a fi deportat Ja Astrahan (unde |-a giisit ucenicul stiu Panait Istrati — si inainte de a-i acuza, in Pravda, el, pe fostit sti tovarasi de... spionaj in favoarea Germaniei — nu se ‘Insela, totdeauna, Sialin, vainte de a fi imy , chiar si el, fidelul intru tradiri), Rakovski a imaginat un indcd Rusia (iscalind de ‘asta data cu pseudommul “"URSS”) t jumatatea din Moldova furati in 1812 — el si ai si tovarigi de internationalism proletar de la Odes recrutati din cartierul rau tamat ‘purtind numele “Moldovanka” (devenit in intregime evreiesc), au inventat 0... Moldova pe malul sting al Nistrului, in Ucraina! Un earlig de unditd in care au pus ca momeaki pestigorul “Republica Autonom’ Socialisti Sovietici Moldovenease’”, sperind’ si prindi pestele mirigor: Moldova istoried (cuprinzaind si partea ei oriental, deveniti rovincia romaneasci Basarabia) — de co nu pestele-cel-mare: Romédnia intreagi? ‘Sub unguri, vreme de un mileniu, Romanii din Transilvania au avut parte de suferinte cumplite, printre nedreptati fiind si nerecunoasterea lor, autohtoni, ca natiune, alaturi de ocupanti (Ungurii, Secuii) si de colonisti (Sasi, Svabii), Insi in 1918, ednd s-au unit cu Patria Mami, Romani transilviinent puteau Phincipatele, totusi, libere... Prin comparatic: sub rus izati, desident Si fi fost Moldovenii dintre Prut si Nistru mai pugin bravi?, mai inerti2, mai inclinali spre supusenie decat Transilvanenii? Istoria ‘ca si literatura, cu osebire “fictiunile reale” senate de Mihail ‘Sadoveanu, spun contrariul: De pe la 1400, cAnd puterea mongol a diminuat, tinuturile devastate din rasirit au prins a fi repopulate. Sub Alexandru cel Bun, domn al Moldovei, a ‘nceput construirea-reconstruirea fortificatiilor de la granifa naturaki dintre Europa si Asia: Nistrul. Cetatile de paz aveau nevoie de cament liberi ca str jeri. Astiel a inceput istoria Moldovenilor de la Nistru, Granicerii de la Rasarit, avind statut asemandtor celor din interiorul arcului carpatic: Fagirasenli, numai in 106 ani, Basarabenii au fost striviti, 32Nastiudenii.. ‘Agricultori, crescdtori de vite (sai cu seamdi de cai), megugitor’ in timpul liber, ostent in... tot celilalt, slujeau: pe ete un domnitor, dar $i pe ei insist — de unde frecvenicle r/vrititi impotriva puterii centrale de la Suceava, de Ia Jes, pentru impunerea unui “domnigor” de-al Tor, de regu un impostor — intreprindere in care execlau cei din linutul meu, Orhei. Nu se sfiau si dea si efle 0 rail peste Nistru, “La Cazzici” (n wri de mercenari: rugi, polonezi, lituanieni, ucrainieni, titari, moldoveni, numele Venindu-le de la ttirescul: ea'eae: eel riticior (“corp” pe care Beaterina IL-a I-a prefiicut in unitate de jandarmi-cifiri); gi “La Tari” in scop, einstit, de jaf “Mast orieat de turbulenti tn interior, ednd se profile primejdia stein, Spitau un singur domn-dumnezeu: Moldova. Moldovenii de la Nistru, oameni liberi, eXzboinici, intretineau cu Titari biirbar femei + 62,9% Evrei: , femei : 21.6 % Mai analfabeti decit moldovenii erau tiganii: 0,3 Recultat “culturalizator” al unui secol de ocupatie rush. Statistica sovieticd “Krupenski™, Paris, 1920: Total : 2.973 750 locuitori «Moldoveni >: 48,2% “Romani” (!) 210% (= 69,2%; straini: 30%)" Evrei : 9,0% (rappel : In 1810: 3 000, 1%) = cea 260.000 Statistica romaneascd din 1931: Total: 2.864 402 locuitori Romani: 1610757 Evrei : 204858° Statistica romaneasca din 1939 Proportia populatici evreiesti in cAteva orage din nord-estul (2rii Balti 1 46,6% Hotin 31.7% Chisiniu = 36% Ciirasi-Targ : 76 % Othei 241.9% 40Soroca 36.3% Cemiuyi 2 38.8% Ridin 33.6% Vijnita 2 10.02% Sighct 38.0% am fost totdeauna expert, sam in acea perioad’ se va fi hotict rusificarea onomastice: nerusilor gi adaugarea de patronim ? — de pilda: Niculae, ful ui Vasile si nepot al lui lon a fost transcris (eu caractere slave): Neklat nov... Un asemenea locuitor al Rusiei nu putea fi ~ statistic ~ deed... ms, nu 2) In doar 35 ani sa (aproape) dublat numnul total al locultoxitor ~ cum? Simple prin, colonizane eu ne-rusi! Dar cum se va fi explicind (@proape) dublarea-nimrului “moldovenilor™? Tot simpli: din moment ce sborigenit seiuseri, telege, Ia sub. jumilate, capataser’ si ci, (ot pe hirtic, dreptul Ia 0... dublare a populalci, nu sila majoritatea arimetic’.... Numiinul Evreilor se mai-mult-decat-dublase in 35 ani: de la 95927 (1862) la 228 168 in 1897 rappel: in 1817: 19 130 in [810 : cca 3 000 perseane). 3) Schimbaren it nversre tenn se va expe prin: 2. aliprea Basarabl la Ronni ql plocrea unor ey i ruotonis {,_eagrren evrellor av door dls Baearsia, old tlrenga toph Orlenal, fe spre [Europa Oceidcniali fe spre Americ, fe spre Palestina ‘Din pricina pogronlor din Rusia Ta stars seco al XIX-Iea situa eyrelor deyense disperath Dol mar fant evi, baronil Edmond de Rofhscild s Mausice de Tisch gis dedicat averile si energia salvar coreliionaritor ntti in al pate” lor Prime optat pentma Palestina, unde a cumparat pamant de ia arab, pe care Sau iasalt pram clon sionigti~-moty pentu eu ise spune “Parntle Israel dies ("Moise ET Amie? coutt pune fa Lees Nowa a pat nAmerin de Nord (ere oth fatima, ln New Vor, o serie de geal camine, ptt, funda fab, fn Monta) Gineva a sugerat Argentina. A fest o bund alegre: negocit eu guveraul ssa nce Gaur” celor 3 milioane de evr. Ind baroaml de Hirsch nu a apucat si "extaga” doc cane, care at fndat 30 colon fn Pampa a mat pers hc ales ef cm eonouratl(amiea) de Palestina baroouh de Kost Ranine de cereals de explicat dec, in chiar moma materi dctine i fropovidund fnemtctea Ca “Noul Siow”, in pd "iuutate” ~ Ge spre Palestina, fe spte AAngentina ~s-a niscut in spirit evrellor din Imperial Rus idee uniel pai (eet) agezath ine Basar? ~ dour e, sb nut ena supeavifuased pogrenaior ‘dalice, et anoimpurle? s poate el sade fn har tu unui efter (altel tonic, vesel) eu text in ii, purtind til. :“Basarabia teara ‘nea; un. altul vorbind despre capitala tinutului meu ‘ata: Othei, denumire rusificats Orgheiey, clama: "Orgheiev, Orghelevi, radina evreiev" ("Orhet, Orhel jaralpatria/bastina erreilor 'Al doliea — cronologic ~ ncepnd din august 1999: ca bolgevici de vith veche, evrei mu aveau a'se teme de rush, doar insusi Tovarigul lor Stalin promisese © republic’ Sovietiek AlEvreiasedi— in Basarabia [Si la inceputul secolutui XXea fusese onganizat un imens-intens trafic eu earne albi” din Fstul Furopei: femei. fete. fete. cu precddere evreiee din Galitia, uerainence. numai din ‘mediul (subjurban — astfelexplicindu-se absenla ruralelor moldovence; _prosttuate, ‘vagaboande, orfane, provenind din familii extrem de sirace; uncle véduve cu tot cu copii ‘intite-momite, sau de-a dreptul cumparate de la parint.. Punetul de adunare din Rusia Odessa; de acolo “transportul” era dirjat prin Romania, prin Serbia, la Triest, unde se ficea 0 primi selectie: uncle fete rimineau_pe loc, pentru Imperiul Austro-Un YVaporul, erat duse Ia Hamburg : acolo fie erau indreptate spre uriagul bordel din export” fie imhareate pentru Argentina. Ajunse la Ruenos Aires, chiar pe chei aveea loc ficitatia; erau, pentru a céta oari?, vandute bordelurilor, celibatarilor, colonistilor evrei instalali de baronul de Hirsch, ~ “Agentit recrutori”, “negustorii” eran bandit obama 8 sensul cd activitatea lor nu era niei filo-, nici “antisemita", urmirind doar profi cevtei(ee). De ce mu am presupune: fangend/, a doar an dans, nu doar “Stare”, 0 cults (orgesiant...) se datoresza intr-o bon’ misuri “aportului” de sAnge gi de melancolie provenit din Galiia?]| +) Krupenski (persoani{ cu existent reali, boier basarabean, demnitar tarist, feroce filorus, cum numai un proaspat asimilat poate fi, tltimul dinu-o dinastie de colaborationisti) a n Bueovina de Nord, din’ Tinutul Herta, din judetul Hotin, precum si cei din intreg Sudul Basarabiei, teritori “irecule” la RSS Ueraineand, prin fiierea unui sat ‘reionul Ini Molotov, pe hart —deyeneau... cu total alteeva: “roméni"! 5) Ciffa de mai sus 204.858 pensoane) : este extras din Anuarul statis reprodustin toate lucritile despre Basarabia, consulta, ‘Matatias Carp, in Cartea neagra.... da alta: 206 958 (veri vol. 1, p. 24), “ajustata” din varful creionului Cine ar fi iadrdznit si-1 corecteze, in 1946, cfd gia seris, la Tel-Aviv, itoria? Doar nu Ehrenburg, supervizorul, de la Moscova, niei Roller — de la Bucuresti! ic $a fost pisiti Oricum, “mersul” evreilor in Basarabia rusease: 1812: 3000 1817; 19 130 1850: 78216 ica: 95927 1897: 228 168, In Basarabia romineased 1919: 267000 1931: 204858 statistic’ indied 278 943 evrei in Teritorile Ocupate de Rusi in 28 iunie 1940, inclusiv Bocovina de Nonl si Hers, eifra sensibil Ta aminte, se deelara rus). secensimint ‘Numai in Basarabia, 1428 iunie 1940, erau Bali: 49384 Cahul :1 122 Alba | 12003, 42Ismail : 6478 Lipugna : 84 612 Orhet : 20 105 Soroca: 31929 Tighina : 18 293 ‘Total: 223 926 evrei din totalul populate de 2775 261 1941: 6882 Gregistrat 1970 rai in RSS Moldovencased : Basarabia fark judetele Hotin, Ismail, joa AIDA ~ ins cu “Transnistria . La inceput a fost antiromnismul O istorie “antisemiti-antiruscase” a Basarabiei serisi de un evreu bolsevie evice in 1917 situatia Basarabiei a devenit diferiti de a restului Rusiei rusesti §i asemsinitoane cu a teritoriilor ne-rusesti ‘europene, cu populatie ne-ruseasci: Finlanda, Tarile Baltice, Polonia Oriental. Locuitorit inlor inghitite de rus, oprimate de rus, des-identizate de rus vedeau in revolulia de la 1917 schimbarea marcati, nu doar de cdstigarea justifiei sociale, ¢i si de cucerirea independentei nationale. Or cei mai indBijiti ‘gpenenf (corect:inamici) ai independenfei provincilor,firilor, comunitiitor nerusesti, din fostul Imperiu tarist, devenit bolsevic, erat, nu atat rusii — fie monarhisti, fie republicani, fie’ social-revolutionar, fie anarhisti, fie bolsevici — At evreit, visceral estili ideii napionate —la toti alti ‘Cum’ o mare parte dintre ei — “nu chiar tofi, numai circa 98%” — erau bol- sevici, au mlitat cu abnegatie tn toate organismele de tranzitie in seopul de a sabol orice veleitate de secesiune, de a mentine cu orice pret (si) Basarabia “in componenta” (expresie consacrati) Rusiei, apoi a URSS. Cand, in cele din urma, Basarabia gi-a cdstigat autonomia, apoi si-a impus independenta, apoi, culmé a insolentel: a cerut fireasca unire ta Ronvania... Ce jelanii, ce vaiciteli, cc icremiade! Daca rusit aveau treburi mai urgente decat pistrarca perifericet Basarabii, evreii — gi nu doar cei niiscuti pe teritoriul dintre Prut si Nistru ~ au inregistral evenimentul de la 27 martie 1918 ca pe 0 calastrof’, ca pe o infran- gere, pedepsire, umilire « lor, apostolii internationalismului Revolutici Bolge- vice considerat, mu pe nedrept, oper proprie. $i din acest motiv (celilalt, secret: instaurarea unei patrii evreiesti) “recuperarea Basarabiei” le-a devenit Dupa izbucninea revolutiei bolg evreilor o chestiune de onoare; de'supravictuire. Au luptat neobosit pain’ la “victoria evasifinala”: diktatul din 26 iunie 1940, prin care Rusia URSS a re rapit Basarabia gi, pentru ca tot pornise la furat, a imprumutat ruseste gi Bucoyina de Nord; pind la “victoria totala”: 23 august 1944, cind “Armata Rogie” (cotropind jumétate din Europa) “a... eliberat nu numai pamantul romdnese, ¢i gi sufletele incdtusate”, cum serie jubilator, falsificator de istorie, ‘ofensator pentru romani Matatias Carp (precedind-o in timp pe stalinista — aga se prezinti ca inslis, — Lilly Marcou, autoare de brogurt bolscvicc, mult 4B‘indriigite de Liiceanu). Firesle, evreii sau pizit si exprime cu glas tare interesul lor dea (men)tine “in componenta” Rusici Basarabia care, tn un secol de ocupe feroce, desnationalizatoare, clipitase statut de surogat de eresz alal lor, cei Fark de pattie si unde aveau mull mai multe drepturi decdt bistinasii. Denuntau gilagios “Fapirea samavolnica de catre boierii ronni", “zmuilgerea de la saful Rusiei” (“sdnul rus” alterna cu “pieptul ucrainean”, dup balansul_ meteo- rologici politicii kremlinezc). De la inventarca “Bessarabici” de catre francezi in folosul rusilor la inceputul secolulul al XTX—lea, evreit s-au simtit infinit mai bine in accast nowa si meridional gubcrnic deca in restul Rusici, ca sii nu mai vorbim de Galitia traditionala din care coborisera cu vreo 500 kilometri spre Sud. Intr-atat, incat in tinele texte klegmer oneste (spre deosebire de cele necinstite, obraznice de tipul David Krakauer), poate fi auzit, in idig, refrenul “Basarabia lara_mea” (grafiat: “Basarabia®, “nu ruseyte? Bessarabia; 31 “teara mia”, ‘veri nota la capitolul precedent); intr-atét de mai-bine, incat pogromul rusesc, declansat de ficcare dati cfind Rusia isi ficca scmestriala riz’ de delirium tremens, dac& nu a fost cu totul uitat, attmnci, din complextl eternei.vietime inocente a rusuluii (ah, sadomasochismul ruso evreiese!), a fost minimizat, minorizat, trecut pe al n-tea plan, dup 1944 pe primul fiind avansat “masacrul faptuit de romdni in Basarabia, Bueovina gi Transnistria”, cel caro ‘a devansat in timp, a egalat prin cruzime Auschwitzul”, citat din’Matatias at: evreii (nu doar din URSS, ei si din Polonia, Franta, Ungaria, Anglia, Italia, Turcia, Germania, Canada, Argentina, USA) au facut fixatie pe Basarabia pierduti la 1918, ca si cum a lor ar fi fost din mosi-stimosi; de parc ci ar fi, tragic, abandonat-o, dupi lupte repetate, sfingcroase. Nu au fncetat de a activa pe toate caile, uncle smucigase, fiinded in “Romania burghezi”, care includea Basarabia, peste tri sferturi dintre detinutii conunisti rau cvrci. Griitoare a fost si cerinta-conditic insolenta, neinteligent’ provocatoare, pusi de evrei diferitelor comitete revolutionare intrunite pe solul Basarabiei in pericada 1917~1918 (péind la 27 martic): vorbitorii si folescasc’ jn interventiile lor numai limba tusi!, chiar dack tofi cei de fatk: evrei germani, polone7i, bulgari, ueraineni, rusi, “basarabeni” find, fatal, Cunosteat Toména, limb a pamfntului, a indigenilor. [0 explicatic a “iubirit de Basatabia” ~ sic! (“Basaz-abia, tara mia") Inst evrcii nu ar recunoaste-o pentru nimic in lume: Prima, cronologic: una din wlopiile sioniste aseza patria (eretz), statul, Jara, evreilor pe un teritoria cuprinzind: sudul Galitie’, Maramuresul, Bucovina intreagi, nordul actualei Moldove, Basarabia (des iunie 1940, evreii’cereau. « vrem Moldova pind la Seret (Ucraina dintre Nistru si Bug) A dona ~ cronologic — explicatie: incepind din 23 august 1939 — pactul Stalin Hitler! — printre evrei a inceput a circila :vonul ca in curdind Tovariisul lor "Stalin va, prefuce Rasarabia roméneasca in Republieit Socialista Sovieicd Evreiased. Acestea sunt — nusi aga? — afirmatii scandaloase din punctul de vedere al “unor” evrei — numai ci cle se reazeml att pe documente oficiale sovietice, oxi 44cat gi pe propria mairturie de fosti militangi bolgevici, printre altele — gi aparyin cercetitorului Mihail Bruhis, basarabean, evreu si Comunist (fost membru al Comitetului Revolutionar pentru salvarea Republicii Moldovenesti), autor al monografici Rusia, Roménia si Busurabia — 1812, 1918, 1924, 1940, redactati, Pe fang normalitatea exemplar’ cu. care trateaza istoria, M. Bruhis arc curajul dea produce procentaje, ba chiar liste! de evrei ahgajati in lupta pentru... salvarea Basarabiei din ghearele mosierilor, ale capitalistilor romani In loctl su, un go# ar fi fost pus la zidul Nurnberguiui, iar in Franta actual’ a prin-ministrului Lionel Jospin, a redactorulul gef al institutiei Le Monde, Edwy Plencl, ambii trotskisti militanti, ar fi fost pe dati condamnat pentru “propa- ganda rasistii si (sic) antisemiti”. Citate din monografia scristi de Mihail Bruhis: _-aceste organe [din timpul revolutiei bolgevice] nu au fost create de mol- doveni. De pilda, in Comitetul Central Executiv din Basarabia, alcatuit din ‘oameni, nici pregedintele (V. Lejava-Mural), nici secretarul (Alexandrovici) nu erat moldoveni; nic’ mayonitatea membrilor (...) Si tn componenta Comitetulul Revolutionar pentru Salvarea Republicii Moldovenesti (din care am facut 1 en parie = (subl. mea, nota in subsol aparlindd Iu MLB) nu erau moldovent”— (p. 89); M, Bruhis mai explicd: imbecilititi lingvistico-politice precum: “popor Inorodmoldovenesc”, “culturé moldoveneasca” si mai ales monumentala idiotenie: “limba moldoveneasca” au aparut in 1924, odata cu constituirea, peste Nistru, pe teritoriul Ucrainei, a R.S.S. Autonome Moldovenesti — cea la care urma(uVirebura(u) si se “re-alipeasca, sub steagul biruitor sovictic”, nu doar Basarabia, ci gi “Moldova de peste Prut”, citeste: Moldova dintre Prat Carpat Reproducind © situalie statistic’ dintr-o luctare de istorie (sovietic’), “Componenta pe nationalititi a organizatiel komsomoliste din RSSAM: 47.85% moldoveni, 27,40% evrei, 123% rusi, 3,5 « alte nationalititi »”, M. Bruhis comenteaz in nota din subsolul paginil 203: “Este o metoda special inventati (...) fn scopul diminudtrii rolului evreilor in miscarea camunistit a Basarabiei (Sub. in text). Deoarece astiizi (1979, nota mea, P.G.) cAnd evreii din RSSM ca si din intreaga Uniune Sovietici! sint cabortfi pandi ta starea de camel lipsiyi de drepturt potttice’ nu ¢ convenabil s& se aminteascd faptul c& procentul participantilor evrei la miscarea comunisti: din Basarabia depéisea cu mult procenuu evreitor din efectivul general al papulagiei finutului (Sublinierile mele, P.G.). Mihail Bruhis reproduce, dupa lucrari clasice sovietice “liste “...membrii_organizatiet ilegale comuniste din Chigindu din perioada anului 1920, arestafi: Bogopolski Haim, Lutenko Moisei, Saevici Faibisch, Frenkel Isak, Nicolaey Pavel, Volohoy Vassili, Dudinski Moisei, Pohila Fedor, Gurevici Hety Leib, Lemkovici Feiga, Feierman David, Pupko Rubin, Bogopolskaia Ana, Svetkov, Goldstein Seiman, Bakal Israil, Sielberman Iosif, Rivilin Samuel”; 45de complot in 1919, in « procesul celor N. ‘Antoci, N. Stadzilo, A. Ostrovski, V. Slobodiniuk, X. Hendler, A, Upeer, R. Goldenstern, I. Friedman, Suri Fleischer, N. Bercovici, R. Kogan, N. Muraviev, ©. Timosenko, G. Meidman, J. Petrov, E. Kojuharenko, N. Bronfman, Abramov, E. Suhov, K. lordanov. G. Hendler, D. Senikliu, A. Bugodji, M. Koftear, B. Sut, A. Bercovici”. “O simpli cnumerare a activistilor miscarii ‘comuniste din Basarabia, in perioada anulor 20 (...): $. Bubnovski, M. Meiersohn, B. Abness, K. Galitki, B. Borisoy, L. Krivorukoy, M. Bubnovski, Krivenko, A. Rubinstein, M. ‘Wainberg, P. Tkacenko, P. Lerner, P. Grinspun, M. Rabinovici, Volinski, M Screbricr, R. Bubnoyskaia, M. Feidman, I. Badeev, G. Belinskaia, T. Senker, M. Ehrlich, S. Blanck, V. Holostenko, T. Mirskaia, R. Fischman, N. Vakulin, N. Poch, 1. Peceniuk, M. Krasnoianov, I. Ciumak, A. Dobroceaiev, B. Naumov, (Kilimnik), M. Goldenstein, S. Sohein (Abekov), Heisiner, Zahlkind, A, Podoiskaia (Tarasova), A. Barski, M. Boeiacer, L. Kaceanovski, Kimberg, (Kurnosov), D. Kauganski, ©. Grinspun, M. Taliskaia, N. Bogopalski, M. Dubinski, J. Reidman, B. likovici, D. Roitman, S. Goldenstein, S. Levensohn, S. Schito, Buzinovski, O. Volkova, I. Kipperwasser, R. Schutt, L. Roitman, R Elbert, R: Grinspun “Completindu-s Si efectivele in principal cu oameni din raindutile (...) popu latici nemoldovenesti, comunistii Basarabeni (...) actionau impotriva auto- rilatilor [romfnesti] in conditii grele pentru ei, in munca ilegalisti, chemind populatia si se ridice (...) impotriva regimului, pentru alipirea Basarabiei 1a ru ci, scopul principal urmi ca zmul- gerea {inutului [Basarabial de la Romdinia si alipirea la Uniunea Sovieticd, cestia nu se bucurau de simpatie in randurile plturilor lg ale popula moldovenesti si nici nu crau sustinute de aceste mase”. “Tat ine’ tin motiv al “neaderarii maselor” = .-pfin alipirea teritoriului la Roménia, moldovenii, din pozitia unei natio- nalititi oprimate in componenta Rusiei_an devenit reprezentanti ai natitini dominante (...) Toate leglie si miisurile reactionare luate in detrimentul drep- turilor minorititilor nationale din Roménia regaki, ca « legea pentra apirarea muneii nationale »; « numerus clausus », « numeri valachicus » sa, nu lezau interesele moldovenilor basarabeni, dimpotriva, (subl. mea) fi ageza fin conditit mai avantajoase comparativ ct alle nalionalitlt si creau pentrt ei o situate privilegiati in cadrul statului”® In acelasi timp (1917-1940), dincolo de Nistru, in Uniunea Sovietica, se petreceau evenimente infinit mai tragice decat in Basarabia, fost gubernie Tuseased deveniti province a Romaniei. Apelim ~ ca si Mihail Bruhis — la fragmente de liste de comisari de toate gradele si functile (scrierea numelor este sovditoare : au Fost intdigrafiate in Tusim apoi “cchivalate” in franceza) : Mare Natanson, P.B. Axelrod, Grigore Gurevici, Semion Lurie (“Larin”), Leizer si Nahum Loewenthal, surorile Ka zinerm Leon Deutsem Aptekelman, Parvus, G.T. Landaum V.S. Mandel, F.A. Stepun, Martov, Trotskim Grigori 46Ghergunim Mihail si Abram Goetz, Dora Briliant, L. Zilbe Tiilisser, Al. Gue, Pinkhous (Piott) Rotenberg, Takov” Nove Ciornii, I. Grossman-Rogcin, M. Winaver, L. Bramson, Zorin (Blumst Feicrman, Socolnicikov, Dridzo- -Lozovski, Oscar Rivkin, Lazar Satkin, Glazman, Sermuk, Dreiter, Efrem Slianski, Rozalia Zalkind-Zemliagka, V. Iudoyski, 1. Gamarnik, Lazir Kaganovici, Atkadi Rozengolt, S. Nakimson, S. Zwilling, Zorah Grimberg, Evel ie Kogan, Semion Judovski, Qbram si Grigore Biclenki, Sqmuel Tiller, Isaac Koltum, Moisei Frumkin, I, Rafailov, Jakov Brandemburski-Goldzinski, Isaac Zelenski, SemionVaskov, Grigore Zusmanovici, Miron Vladimiroy-Seinfinkel, A, Ghintburg, V. Volodarski, M. Uritki, I. Larin, Benedict si Takov Syerdlov, Moise Haritonoy, Simion Diamantstein, G.. Melnicianski, Friman, A.Minkin-Menson, Gomberg-Worinm Jacob Figman, Semion Kogan-Semkov, Tobinson-Stasevski, A. Halpern, Efrim Igqreiue, “Vselovod Volin-Eichenbaum, A.N. Mandelstam (“Liadoy”), 1D. Tusefovici, A. Mikelson, Naum Galsburg, Gr. Zinoviev, Kamenevm Moisci Kalmanovici, Piatnitki (Iosif Tarhis), Isc Kizelstein, Lev Mihailovici (Elinson), A. Taratut (Aron Tuflevici), Spectre, ‘Gubelman-laroslavsk, Solomon Slepak, Boris Maghidov, Abraham Del |, lakov_Lifsit, AL. Goikbarg, Lazar Kogan, Ilia Kit-Vitenko, Sliat Josef Furman, A. Rosenholt, J. Drobkin-Gusev, D. Vaiman, L. Glezarov, Pecerski, G. Bitker, Bela Kun, Hodorovski, M. Lakevici, V. Lazareviei, N. Zorkin, I, lakir, T, Hvestin, Israel Razgun, Boris Goldenberg, Modest Rubinstein, Boris Ippo, Mihail Landa(u), Lev’ Berlin, Boris Skundin, Moise Vinnitki (Japonezul), Rebeca Plastinia, Nadejda ‘Ostrovskaia, Cecilia Zelikson-Bobrovskaia, Evghenia Main-Bosch, Elena Mais-Rozmirovici, II, Mint, A. Shilman, Isac Grinsberg, S. Turovski, J. Rubinov, Leon Kraini, Ben Gherson, israel Leplevski, Zinovi_ Katznelson, Samuel Moghilevski, Lev Levin-Belski, Nahum (Leonid) Etington, Isac (Simion) Schwartz, Matvei si Boris Berman, Boris Poser, lacob Agranoy, lacob Blumkin, P. Raivid, Eidman, A. Schlichter, Gopner, Levin, J. Goldin, Rqihmqn, N. Margolin, Kretzberp, Lev Mayer Leonid Vul, Semion Ghendin, Karl Pauker, Evsei Schirzindt, Gr. Heifets, Stromin-Stroicv, fratii Nehamkin, Boris Stein, Litvinov, Grunzemberg Borodit Qbram Hasis, Lev Mehti , Moise Rukimovici, Iacob Iakovlev- Epstein, Henrik lagoda, V.G.Feighin, M.M.Wolf, G.G. Rogal, M.G.Ghercicov, M. Kalmanovici, M. Koltov-Friedland, M. Litvin, Isac Sapiro, Kaplan, Simion Firin, Iacov Rapport, Naftali Frenkel, Wolf, Boescher. L. Berenson, A. Dofman, Injir, Lojovetki, Kagner, Anghert, lacoy Moroz, Seiman, Graci, Am... Sa, 5a, Dupa 23 august 1944 in Romania Ana Pauker, Iosif Chisinevski, Leonte Rautu, M. Roller, Vasile Luca, Ghizela Vass. Valter Roman. ‘Ana Toma, Alexandra Sidorovici. Brucan, Voitinovic .. Nicolski (Grinberg), Sergiu Nicolau (Nikonov), Victor Nicolau (Sag Caciea), Vidrageu_ (Didenko), Ranghel, Protopopov. Petruc, Gonciarue, Alexeiev, Gribici, Silvia Ebner, Libl, Teodor Rudenko, Pantelei (*Pantiusa”) Bodnareenko, Borili, Coliu, Bucikoy, Tei Bercoviel, Ijak, Szabo Eugen, Strul Mauriciu, Andrei Zalman, Nenciu, Hi 47Hida, Friedlander, Kohner, L. Navodaru, Sadovici, Gluvacov, Breban, Grigore ” Nahum (eful comandoului care a furat din Athive dosarele tratind “Basarabia si Evreii”), Manescu, Ranga, Mazurov, Milea, Dulberger, Antoni (Aritonovict Samy), Andreescu (Matuscviei Nathan), S. Fischer, 8. Zicgler, ski, Franka, Turkischer, é Hary Bogdan, Ervin Voiculescu, Fux Beria, Hergcovici, Zeiss, Kohn, Edelstein, Rodelstein, Hancu Wistiz, Popic, Dascilu, Goldberger Miklos, Llollinger, Ierigan, Zeller, Kohler, Patriciu, Pacher, Pangratiu, Lowi, Massler, Schwebelm Gruia, Roth, Breiner (Beinerm Bayner), Sigismund, Preiszler, Sternm $.2., §. @, ya. NOTE 1. Nu doar din RSSM — si nu doar din URSS, ci in toate tarile europene din “Lagiirul Socialist” 2. Lui M. Bruhis i-a scéipat o mirturisire despre realitatea sovieticd: asadar incepind de_la Revolutia bolseviea din 1917 pana in ju 1972. (deci ste o jumaitate de secol’), evreit fcusera parte din alld c ni sovielici, se inlelege), cea’ a minoritarilor (numeric) supra-privilegiatl, CU un termen vulgar, dar exact: casta ibilor; a célor care aveau — spre dcosebire de restul membrilor societitii socialiste “tn drum spre comunism™, drepturt dlitice, economice, culttrale, dreptul de pasaport — intern, dar Si extern. Jar vai lor, evreilor sovietici, trup si suflet devotati cauzei comunigmului, din primele zile ale Marit Revolutit diy Octombnie: dé prin anit 70, fara a Se'mat {ine seama de meritele lor istorice in edificarca primului stat eomunist, deci a primului stat terorist din lume (cu pornire in « Teroare!, ‘rercare!, ‘Tenicare! » uvant de ordine rostit de Lenin, pus in practiced de Trotski, dus Ia perfectiune ‘de Stalin), printr-o hoarire Brusca, neasleplala, adevilrata lovitura Je Ane | din. partes ne-evreeilor : rusi, Ucrainieni, ...“anlisemili”,. evreii fuseserd coboriji la niyelul celorlalti vetéteni sovietici, etern Hari dreptiri... Ce nedreptate, ce ingratitudine ! Cobarire si fi fost ? Sau doar o vulgar — dar cat de tragic’, pentru evreii din lumea intreagi ! — egaticare perceputi si denun{ati ca “persecutie anti- semita” ? In realitate era © nevinovata atingere a supra-drepturilor ingfacate gi pistrate cu ferocitate de “egalitaristii comunisti” din casta ... privilighentiei ! ‘Aceasti méisuri istorick (subliniere neironici) a provocat pe de o parte “fenomenul refuznik” (prezentat de evreii sovietici drept “persoanaa care refuzi... sistemul politic comunist. Prezentare abuzivi, aulo-prezentare a respectivilor indivizi ca dizidenti. In realitate, refuznik era acel evreu sovietie cSruia i se refuzase viza de emigrare in Israel — deci sionist. Pe de alti parte ~ si zicem : pe coasta de rasdirit a Ameticii de Nord, mai precis la Harvard — “ideologii” care dominaser’ universul intelectual — gi mu doar american ~ si-au fntors pe dos discursul: de unde pan atunci erau partizanii “cchilibrului terorii” intre Est si Vest (find marxigti gi filo-sovietici din tat tn fiu), bruse s-au declaraat impotriva “Imperiului Raului” (reprezentat de URS, creatia lor). Atunci si acolo a luat nastere “neo-conser- 48vatorismul”, iar ganditorii de foarte-foarte-stnga de pani in acel moment au devenit - ca prin minune — de foarte-foarte-dreapta si consilieri ai lui Reagan — acum ai lui Bush Junior, “patriogi americani apairind interesele Israelului” Incé o dati : cat timp in URSS gi in firile din Europa de Est evreii au facut parte din clita bolseviei, nomenclaturisti, bucurfindu-se de supra-drepturi, evreii americani, marsigti (de nuan{d — sic ~ trotskisti) au jucat rolul de agenti de influent (teroristi) ai sovietismului ; de cum evreii din Raiul Socialist au fost declasai, “coboriti” la nivelul cetatenilor de rand, marxistii americani filo- sovietici au perceput méisura ca pe un... pogrom, dar s-au ferit so atace ca pe tuna “rasisti gi antisemit&” (pleonasm folosit in Franta) ci au prefficut-o fn una strict “ideologic’”, iar ei insisi s-au prezentat ca anti-sovielici, anti “patrioti americani”. Aga s-a ajuns la paradoxul comic al unor evrei kaghebisti notorii (precum Bnucan, Tismineanu, Radu Florian si alti Oisteni din oigtea New York ~ Tel Aviv), ce vor si ne fericeased, acum, cu democratia lor, dup ce ne-an fericit en comunismul, tot al lor. Unul din acesti oisteni, fiu al unui kaghebist din Brigivile Internationale anti-spaniole, evreul Vladimir Tisma- neanu-Tismenitki, instrumenteara deja, Ia Bucuresti, procesul comunismult pastrand caracterul de feroce terorist al cternului Komisar, in influenta exercitat in viceversitatea-i consecventd, 3, Este gi acesta un punet de vedere — al fostului minoritar ultra-favorizat chiar fat de majoritati, in Imperiul Tarist, devenit, in Regatul Romanici, un minoritir ca oriéare altil. 496. O istorie de tip sovietic a “antisemitismului” roménesc Cel mat cuprinzitor catalog al ororii a cdrei vietima a fost comunitatea evreiascd din Romania in timpul celui de al doilea rizboi mondial se datoreazi fut Matatias Carp st se intituleazi: Cartea neagra — Suferintele evreilor din Rominia 1940-1944, cu o prefati de Alexandru Safran. Folosese editia a II-a ‘Ingryita de Lya Benjamin, tn 3 volume, editura Diogene, Bucuresti ‘Radu Florfan: Din Prefayd la editia a H-a “Cartea neagrii a lui M. Carp [ace parte dintre Iucriirile adresate istoriei, serise pentru istorie (subl. mea, P.G); “Ziaristi si istorici a prin verdietul Tribunalului de la Nurnberg. (...) Cea mai neagrd pagin’ din Istoria Uirii nu este cunoscult de numeroase generatii care n-aul trdit-o, asupra crora Se revarsi necontenit’ texte ce le dezinlormeai, mistifick natura si act unea regimului antonescian”.(...) “Oameni de toate vaistele asasinati cu eruzi- me sunt omoriti a doua cari prin anihilarea destinului lor tragic, a memorici lor.” (...) “t spectarea memoriei celor ce au fost ucisi datorita diserimi- nindirii rasiale’) (s. m.) face parte din demnitatea elementari a camenilor”. “In Jumea de avi istoria respinge fara apel tentativele mistificarit sale, ale ascunderii umbrelor si tragediilor ef (s.n.)”, “Goldstein-Goren din partea Fundatiei Goldstein-Goren “Ca preyedinte al Fundatiei si ca evreu (...) niiscut in Romania, in, 1905, am creat in 1987, pe King Universitatea din Tel-Aviv un centru de studiere a istoriel evreilor agezafi pe meleagurile romnesti ined de prin secolul al XIV- Tea?” Lya Benjamin — Not asupra editiei in editia de fata s-a pastrat textul original chiar si atunci cand uncle dovedese marcate de optica supravietuitorului®. formu Dr. Alexandru Safran, Rabin sef al Culndlului Mozaic din Raménia ~ Prefafa (Bucuresti 21 ianuarie 1946) “Exercitarea aptitudinilor memoriei la © colectivitate trebuie sa aiba in vedere un scop moral”. — “ludaismul care vede [storia strabatuta de Duhul Lut Dumnezeu, ce se 50manifesti prin legi etice inexpugnabile atribuie func{iunii de aducere aminte © functiune primowiali. Regulile vielii etice evieiesti purced de ka comanda- mentul aducerit aminte. (...) “Ca popor, Biblia ne-a Invatat de fa Inceput sk ginem minte, si nu uit. « Adu-ti aminte de zilele cele demult, cugeti la neamurile trecute! » Ni se atrage fuarca aminte, cu stiruinti, ca nu cumva sa uitim, de pild’, necazurile pricinuite in vechime de amaleciti, «Adu-fi aminte cum s-@ purtat cu tine Amatec pe drum, céud veneati voi din Egipt... uu uita aceastal » (subl. me, P.G.). Noi, gandindu-ne la episodul amalecit, avem si tragem invatiminte. Vorbind oamenilor, norcadelor lumii despre acest episod, Biblia supune pe fiecare in parte si pe toti laolalt unui proces moral, le aduce inaintea privirilor moliy de judccali, de socotcali, de revizuire a constiintei*.” (...)"Rostul etic pe care autorul |-a propus alcdituinid aceastd lucrare va fi gi prin aceasta atins, daca ca va contribui la respectarea comandamentului simpli, sinaic: « S¥ nu ucizi! »” Matatias Carp — Cuvént inaiute, lanuarie 1946 “Toate afirma se sprijind pe dovezi ( “Materialul a fost adunat inex din iunie 1940, iar sistematizarea am Incepul-o in primivara lui 1943, ajutat de © singurd colabor{ato)are : sofia mea.” le cuprinse tn accast lucrare sunt controlate, verificate gi Vol. 1 « Legionarii si Rebeliunea » Pagina 24, nota 2 din subsol = “Recensimantul oficial efectuat sub guvermul Antonescu, cu scefiune speciali pentru locuitorii de origine ctnicd cvreiasci. In Basarabia si Bucovina, provincii cedate (subl. mea, P.G.) URSS in iunic 1940 si cotropite’ (subl. mea) Jn yara anului 1941.” Pagina 38: “Evreii (din Basarabia si Bucovina de Nord — nm.) au fost jefuiti de trupele de ocupafie®*) (sublinierea mea, P.G.): Pagina 55, Nota din subsol, in legatura cu. “sedparile de urd si incitare la asasinat din intreaga presi “Pamfil Seicaru, bunioara spunea rispicat si far’ inconjur intr-un “Apel citre Romani”, in Curentul din 2 iulie 1940: « lunile iulie si august si manifestian un maxim de disciplin’ natianald (s. mea). Evreit tnsi sk se gfindeased lucid la ziva de mfine. La acel “méine” care se apropie cu fulgeraini de furtuna. Senn fie acel maine al crancenelar rafuieli, sii nu fie acel maine al scrasnirilor de dinti, al remuscirrilor viticarite... & mele, P.G.). Rabdare si linisie pentru acel maine care vine implacabil ca gi destinul’’>”). 51Pag. 89: “Cronologia istorica a persecutiilor impottiva evreilor” incepe de la “6 septembrie 1940: “Regele Caol al It-lea abdicit de ta tronul Roménie’ si incredinfeaza generalului Ion Antonescu conducerea statului, acordindu-i puleri dictatoriale”). Pag. 126: “27 noiembnie 1940; (...) D-na Eva Goldenbeng din Aleea Modrogan nr. 9 revenind din orag acasi, a gasit in apartamentul su mn grup de refugiafi ”) (6. mea) care Iuaserd in stiipanire tot mobilicrul, covoare, imbricdminte, lenjerie, veseli, etc.” Vol. 2 — “Pogromul de Ia Iasi” Pag. 7, din “Liimurire “ “teritoritie cotropite (s. m.) la risarit de Prut”, (...) De aceea Iasi — simbol monstruos de prigoand, jaf si mécel — nu giseste {ermen de comparatie inapoia sa, ci numai in lunile si in anit urmatori, ‘Ia Odessa, Golta, Katyn’, Kiew, Maidanck, Auschwitz, Belsen...” Pag. 10: “Pogromul de la lagi are,rdicinile adanc infipte in putregaiul politic al cudo-lemocratiei romdinesti"*, (...) El nua inceput in « Dummica ceca » de Junie 1941; nici cu trei vile inainte [la 26 iunie, n. mea] cdnd s-au produs primele omoruri; nici la 22 iunie cand s-au deschis ostilititile; nich la 6 septembrie (1940 — precizarea si sublinicrile mele, P.G.), cu un an Mnainte ccand s-aut inscaunat fon Antonescu cu legionarii sai si nici macar la 27 decem- brie 1937 cind Carol ai Iea (...) a incredintat destinele (iri guvernului antisemit al ul Goga s1 A. C. Cura. Originile pogromulul de fa las ea st ale ‘intregului lant de crime, jafuri si suferinte ce i-au 1944, tebuiese caiutate int-un irecut indepartat (. antisenit'’) de guvernamant inaugurat la 1867"(...). “... cele 275 pogromuni organizate de oligarhia 1906 nu au dat decat™ cateva sute de mort poliia aristd in. 1905 Pag. 12: “Cand sa aflat c operatiunile militare germano-romane de la capul de pod Sculeni au fost zidkinicite prin dibdcia si bravura. tnfameristtior si lanchistilor sovietici") (subl. mea, P.G.), nelinistea s-a transfommat in panic’, Pag. 13: “Dar anii sau scurs gi a venit cina in care au cdicut lanturile, La 23 august 52194 Armata Rogie a eliberat 1m numai pamdntul raménese, ci si sufletele incitusate. Zorii vilelor de libertate si democratic au tuninat aninci pentru prima cara orion Raméniei” (s. mea si trimiterea la proza-d de- partid semnati: Lilly Marcou). Pag. 16: “Directiunea Generali a Poligici din Ministerul Afacerilor de interne ~ yes {ita Siguranti — va rimane in istoria prigoanelor reactionare cu o faim’ de multe ori cgalati cu cca a Ohranci fariste') a Intelligence Service-ului britanle” sau a Gestapo-ulul german, Decenii de-a randul metodele ei silbatice de teroare si tortura au initbusit inifiagivele de libertate i progres, iar celutele ei ferecate au inchis camenii muncii si pe indrdcnefii mucenici pentru 0 viata mai bunii a poporului (s. m1.) . 23, “Cronologic istoricd 19 iunic — 6 iulie 1941” “Razboiul monsiruos al fascismului™) impotriva Socialiste Soviettce (8. n.) — de multi vreme hott...” Pag. 25: “La (...) Sculeni se desfiioard un macel ingrovitor, preludiu demn de tuagedia ce se pregiteste la lasi. Acolo hoardele cotropitoare s-au lovit din prima zi de rezistenta eroica a Armatei Rosii (sic). O incercare vicleana reusise gralic surprinderii $i un cap de pod marunt de vreo 5 km adancime fusese stabilit pe malul nistrean al Prutulul. Acolo si-au infipt calediul (sic) doud batalioane din regimentul german 305 comandat de colonelul Buck si batalionul maiorfului] Garaiac, din regimentul 6 vanitori de munte comandat de colonelul Emil Maties. Ofiterii acestui regiment blestemat, care a semiinat moarte pe tot drumul de fa Sculeni la Odessa au cerut in mod special coman- damentului i Il se repartizeze tocmal acel sector, pentru» se ibliniat in text) care i-ar fi umilit in retragerea din 1940” (celelalte sublinieri imi apartin —P.G.). Pag. 74: “Masacrul de la Sculeni, nt. 23, Deporitia martorului Lt-col. Muresanu Romulus, audiat in ziua de 27 iunie 1947 de catre judele instructor special g-ral CA. Ay. loneseu Enanoil” Ofiterii din Rlegimentul] 6 V(Anitori de Munte] cu. garnizoana in ffomatiile pe care le detin — find umitigi in timput retragerit din Basarabia in 1940, au cerut si au obtinut de la comanandamentul german pe Kanga care eran afectati ca si li se repartizeze ca sector de lupte: Sculenii, cu intenjia de a se ritzbuna pe evreii care-i umiliserd “ (subl. mea). Pag. 76: “Nr. 25 A: Apostila pus de col Maties Emil (...) pe ordinul din 30 iulie 194i: “« Eu stiu cdi s-a rispuns la aceasta chestiune: “«De mirare ci se mai revine int-o chestiune din care ostagii acestui regiment de la Sculeni au avut mult de indurat de pe urma tuturor jidanilor réinagi in acest targ (s. m.). De aceea au fost executati conf. ord. Sup.” »” subl. in text). junit Republicilor 33Vol. 3— “Transnistria” Pag. 7: “Privire generalii istoric’": “Pe paimdintul acesta [dintre Nistru ¢i Bug] s-2u desfusurat céteva secole de durere evreias Pag. 8: “Aurora timpurilor noi_s—a ardtat dupa accea [dupa ultimele pogreimuri ruses, cele din'I917], luminoasa pe oi ‘Aproape in Sjert de meee ‘evreii dintre Bug si Nistru au trait ca oamenit inire oameni’.” (subl. mele). Pag. 9: “Ceva mai apasati, in liniste relativa si super violente $i singeroase manifesta de uri ale drojdic i superioara (sic!) romaneasca “au trail evreii dincoace de Nistru®. Bu. 27: “Cromologie istoried” iunie 1940: in executarea conventiei de cedare a Basarabici, a Buco- winei de Nord i a eftorva localtit din judetul Dorohoi, incepe retagerea trupelor roméne de-a lungul fntregei troniticre, de la Ceremus ta Di Unititile venite din Basarabia peste podurile Prutului, de ta Gat Herla, se pare (s. m.) c& au avut 0 atitudine demna gi linigtité®. In orice caz, nu s-at semnalat in urma lor faple remarcabile”. Cele intrale fn {ari peste Prut gi Siret in Bucovina au comis crime si masacre oribile ale caror victime au fost mulfi evrei din orasele i satele asezate pe drumurile de retragere.” Pag. 33: “Amaia invadaioare (s. m.) a faptuit masacre in toate satele locuite de evrei din judetul Storojinet”; Pag. 34: “5 julie 1941. La Rostochi-Vijnita au fost micelariti aproape (oti evreii (..) Micelul @ fost fiptuit de localnici (subl. mea) cu sprijinul soldatilor roméni”””, “[Briceni, Lipcani] targuri cu vechi asezari evreiesti sunt pustiile de hoardele in trecere” (subl. mea). jal — intrerupti mereu de Incurajati de conducerea Observatii provizorii 1. Romani acuzafi de masscrarca evreilor au fost condamnafi (mulfi au fost ‘executai) intre 1944 gi 1981, dupa eum arata si numeroasele documente reproduse de NL ‘Carp : dar evreit vinovafi de persecutarea. de masacrarca ne-evreilor, a romnilor inant ‘imp, in numele apitari sovietismului ? Pe ednd Nilremberg I. fie si dup 62 ani ? 2. “Conceptia istorieo-geografici” a Ini Matatias Carp. nu un oarecare ciocanar nici doar telal abia stiutor de carte nici ucenie eroitor scolit apoi la Moscova, ei un, draga-doanne, intelectual (avocat, seeretar al Cniunii eomunit Fi al unui 54‘cua ultimului activist bolsevie, 3. In cele 3 volume aleatuind Cartea neagra ... nu exist o singurd menfionare a intregului adevar: a) fhuinte ~ bn tmp — de “Transnistria” existase 0 “Stipéaman’ Rosie" — im Busarabia, tn Bucovina de Nord si in Herta ~ adevir istoric pe care istoricul M. Carp il tace in mod isunator +) in Transnistria fuseseri deportat de cite romini si figant. ‘Cum rimane cu objectivitatea et care a Fost serisa St aceastt isvorie sub veytmantul: mirturle? Cum imfne eu monopelul institut de evrei asupra suferintei? Powrivit autorului a ‘enistal ur sigur genocidal Evreilor; dour Eve au fost lichidali de ronan NOTE 1. Cat de “necontenit” sau revlrsattextele “dezinformatoare™? ire 23 august 1944 si 22 decembrie 1989 (43 de ant i Romana nu a pulud fi inprimatd s dipuzata 0 singurd propoittune despre exactiunile evreitor dintre 28 tune 1940-22 une 1941 ~ s dupa 23 ‘eugust 1944, victimes ne evreti: auorel ar fi fost. pe loc. arcstat condanat si pentru “wr de rast. In schimb, despre exactunile romanilor, vietime: evrei, at fost tiparite, difuzate, pope larizate zeci, sole de volume de miu, romane. poeme. piese de teat, filme... Serind “confirm, dupa 0 ani (subl. mea, P.G.) cl M. Carp redi cu exaetitate...”, Radu Florian indie rmomentul serie: prefetei: 1960-1991. Or plini atunei se adunase © bibliotee imensii ‘unlaterala. Faptul ca Kadu Florian este supravieuitor al Trenulun Mert nad dreptl de a ‘ming, dea rafica adevarul itor priitor Ia “ticerea” ssupra suferinelorevreilor ide a acuza ‘acarmul yi eantitatea “Wextelor devinformatoare”. Radu Torin: bolgevie fanatie, fanatic ant romiin, mia fost leetor de marsism stalinism la Universitatea Bucuresti si anchetator acuzator Gmnpeenind eu AL. Graur. NL Novieow, lorgu Tordan “i alf tovaragh in civil”) in “proces” nseenat in iunie 1956 la dccanatal Facultatit de Filologie ~ actzati:afirmasem ca Basarabia (de la ea pornim, la €a ajungem...) este romineasc’, a fost re-ripiti noua de rusi; ca “limba vodovencasci’” nu. exist, im “Republica Moldoveneasea” se vorbeste limba Fomine rirboiul impotriva Finland, din 1959, fusese unl “ngjust” (de agresiune) mu “ust cum ne ccxplicase la curs tovardgul nest de aidejde Rada Fla 2. In capitolul urmitor se va vedea ~ eu probe — ei “diseriminares rasiala” “ura de ras”) sm a avut cto legit cn tragedia 3. Numai tragedile suferte de evrei~nn si cele provocate de evre. 4. Neintelegind trimiterea la “cpisodol amalecit m-am adresat Biblici in romaneste, Tesirea cap. 17 Alun au venit Amalecifi sd se bata cu Israeiit la Rafidim. 9. lar Moise a zis catre losua: eAlege barbati vinci st ducte de te lupla cu Amatecitit 1968, “13. Sia edrobit Jasoa pe Amatee yi tor poporul tu cu ascufigulsibiet “14, Atunci a zis Domnul catre Moise: « Serie aceasta in carte spre pomenire si spune lui Tosua ca voi sterge cu tot pomenirea ka Amalec de sub cer! » “15. Atunet a facut Moise un jerifelnic Danradui si -a pus rumele « Domnul este synTo. Cac cicea: « Pentr ce mi-au fost mainte ridicate spre scaurul Dannolut {on timpul luptei, “cdind ist ridica Moise mainile,biruia Israel; iar cand ii isa el mainile, biruia "= num.] de aceea va bate Domnud pe Anatee din neam ir nea!” nfat eu varianta francersi, La Bible, Gallimard, Pléiade, 1956 “16. «Puivguune main est contre le trdne de Tah. guerre de lahvé contre Amalec: de ‘génération en genérationts 55‘Si cu varianta ecumenieai— tot france7’— La Bible (TOB), Poche, 1979: 16. « Puisqu’tne main s'est levée contre le tréne du Seigneur, c'est la guerre entre le ‘Seigneur et Amalec d'age en age! »” “Tot nu am infeles ce a vrut sis ce fel de “judecatd, socoteala, rev mini A. Safran: eare of, ali “procesul moral”? Despre mire a constinfes” vorbeste? “La Rati’ s-aw tnimuntat ‘dovittabere: “Au venit Amalecitt si se batt cu israeli” Motivul inceraii? Vechi cat fumea: Isacliti incaleasera tertoril Amaleeilor (antins din sudul Palestine! pana in Fiptulti, in peninsula Sinai). Morals? Din spusele rabinului Safran: invadatoral ‘evreu), invingind cu ajutorl fui Tahve, are in mod ncoesar deptate Gn inumele tu ahve, iar ininsal (eu ajutoral Tui fave) este pedepsit si cu uitaea in veeit verlor “in mimele ii lave “Accasta mn poate fi considerati moral, Pentnu schioapa =A. Safran pretinde ei “episodul” se adreseaza “noroadelor, oamenilor, lumi”, adic si ne-evreilor. Da de Unde! © tnvafturaastfel pezentala este wumai pen urulevtilor ca oi invadalor, clan Areptul lor a ocuparea unor teritoril straine ~ in virtutea “poruneit lui Tahve” si in foumele lut~ asa cu Tureitascullat de “porunca lui Alah”, acid ce faceau fn nue Iu, crucial “in numele lui Critos", Rusit in numele ‘arului, bolseviet “i Tenn, Stain — sin al Revolutil din Oclombric™ Purell att inecreat Basarabia (Gi pe imprejurimi). nt in mele lui Hert inventor sinismuli, poi in Siptimana Rosie din 1940, in mumele lui Stain, inventatorul “Republicit Socialiste Sovitice Eytees™ pe nfl romines ol Bastrabi Nutt dct csc if paring de dept ae deci nu poti cotropi tevitorit anterior cedate Sub umenuifure, ch re-cucert, “Vizine™ islorce geoxralici unt sovietic, fu de Komisar bolgevie (tus). asiat, nua unui, oriicatuy, europenizat cetiwean roman, jurist de profesie gif de senator. ‘Nu existat reo conventic, vreun pact, vretm get de cedare a Basarabici, a Bucovinei de Nord, a ‘finutului Hera. “Harte” pe fava circia sovietici’ au acupat prin violent paidinturile noastre s(u) fos... pate: “Nota ultimativa’” a Sovietcilor din 26 unie 1940; 2. Raspunsul guvemulut roman (27 tune) ~relue motvat; 3. Notwultimaliva sovieticd din moaptea de 27 iunie 1940; 4. Rispunsul G8 tunic 140) — acesta “Guvermul 10 iru a evita gravele urmiri pe care lear avea recurgerea la for(i eschiderea ontliiflor 1 aceasta parte 4 Taropei, se vede silt ai aceepte coruiille de ‘evacuare specificate in rispunsul sovietic”(subl.m.,P.G.) Deci nu fost cedare, nici retrocedare, nici restitulre: ci evaeuare. Dealtfel Gh. seu (pvin-ministru in Unpul Saplamaned ost) iva iniula © cate = “Bvacuarea (sn) Basarabiei sia Bucovinei de Nord”. 6) In conceptia materialististoriel de tip sovietic a martorului-eronicar M. Carp, (onticipandu pe Radu Florian) “trupe de ocupafie” eran cele... romanesf, liberatcare ale ‘uu teritorin istorie-geografie romanesc, ale unei populatii roménesti — teritorii gi populatie ‘ocupate de strinii nivalitor: rusii bolseviei 7) a) Exemplu de grosolang falsificare a unui eitat:incitare la asasinat, cum pretinde M. (Carp, eu 0 rea-credinta vadita, traficand,anterpretand pe dos indemet: “Si manifestim un maxim de disciplini nayionala™ Din contra: Seicaru cerea “rispicat”, vorba lui M. Casp, la 2 julie, in plin masaera al romanilor : diseiplini, deci refinere. Insii avertiza: crimele comise in timpul evacuirii Basarabiei, Bucovinci splat 56lui gir Hor, ¢ grosolani falsificare a adeviirilui istoric. Pamlil Seicara nu era “antisemit cum di de infles ML. Cap, foarte ine placat ca si cunoasc. dosaal Ptivit documentefor publicate de Victor Frunz in Destinul unui condamnat ia moarte : Pamjit Seicar, 2001, rugat de Sergiti Dan, de la Central eeilor inlerving “in favored lui Migu im chistes emigrant spre. Palcsti, Iai Antoneset sim dccembrie 141 fn pint campanie oficial impestva eveilor “anisms” a organza in Curent itsire n vekernton de rizhot (Primal, a care a partcpat i par evel decom ch Viren hiltard: 0 alt not a Santi (29 marie YL) sn Tvs etry cn En gh neste satin pnt 4a! Pani Seicaru. Grae intervene energice a acest pe ling autre franceze 4 germane a putt ve Tail de transpot gi chia cl arestai a fost Libera, dp cela 0 werventc (.-) 4 lapel ramine nu'se objinse un fecal salsacsioe™, tn fie, vinlisemital™ Seicara aves la Chrenfal ‘ica fascist cum o considera ev Apotheker”T Nu este vorba doar de ingratitudines evreilor, ci de conseeventa ocultare a ‘adevirului-adevrat din partea lor. 89): 6 septembrie 1940, ep af persec “ai ch de atuncd fncep fe pildd in 28 fie acelast an), cd evret Ih persceutan pe nici macar din 30 august: cedarea Ardea de Nord. Nu! Aceste omni, doar cele comunilate, ba cea din trebuia ociltath, negatl, Evenimentil “ Septembrie” este marcat astfel in n dae (1972), lucrare tn radia i Roller ..)Izoat, compromis prin politica externa sovditoare gi prin aftudinea caituant ty Jaga agrestis de fers romani si germant ic ~ nt de fascist soviciet" ~ mi Pe limba romana sic’ a evrelon, “lags bolyevier? n. m. PG), Carol af li-tea abt, Iransmiyan prerogatvele rege fuse Mika” ‘Aceesta si i fest, pou evte, tgedia “mo 1? Ne Carp vrea si den de infles cd regele Tus eschisese “era perseciilor anti-vrciest" ‘Dar Carol'mn fusese protector al evrcilor, ci neruyinat profitor (gi) de pe urma lor! Abdicarea lui pres-irie ne coslase pe nei, né-evreit din ftreaza ra stricarea societal Tommcyt sala fragia: Jracturarea ci i doua tabere artiitaly aMagonist: caligt i nelanti-caligtit purecirea pret-mulior personalitji ~¢ drept: ni deosebit de veriale de- aad invented partidahd une gia P¥e-Canairt Ramdniel "ce st tai vorbim de politica de 6 septembrie”: abdicarea lui Carol protector al evreilor, iar alungarca lui oie (Carol Tl) se manifestase mai fot prin ccedatea Basarabiei rusilor, apoi, la doua luni, prin cedarea Ardealului de Nord ungurior... Daci M. Carp ar fi indicat ~ de pildi ~ data de 14 septembnic 1940 (Proclamarea statului nafional-egionar), ar fi fost de infles... Alf, nu, In fap\, Istoria conflictului dintre romfni si evrei — si care a dus la tragedia din 1941-44 ~oepe din 1917, dew revoiyia Dolgvich— cia ah 1878, veri depart nu 13B) Or “storia” serisit de evrei (Bible flindle Cariea Neagré editati in URSS, in 1945, suby ‘ireetia fui Mia Ehrenburg si a i Grosmann) oculleara att aetivitaten vreme de 22 ani (1918-1940), mai ales a bolsevicilor evrei la 1918, cit si tragedia ne-evreilor dint ipotriva nofiuni sa reaititi: Romania Mare, de 28 iunie 1940 si 22 unie 1941 Gnceputul evacusrit Basarai ide Nor, Herti, piste in urma diktatului sovietic din 26 nie 1940. ‘Conform Pactului Hitler Stalin din 23 august 1939 ~ st ineeputul rirboiutui in Es). In Istoria seri de evrei mu exista nici perioada ce incepe la 23 august ISH $1 care a dural, pentru restul 57s ns Tieseu, P. Roman, E. Constantinescu, Piesu, Zoe Petre, Nastase, Adamestean, G. Andreesc. halt beau pi de dact -semnind-sustinand Tratatul eu USS cco care anu cima Pact ler Stalin) apoi Tratatul cu Ucraina (care “consfintea” rapturile tetitoriale, consecing’ a frontierelor tasate de Molotov in 1940). In aceasti cumpliti Istorie de 70 ani — nu doar de $ — Evreii au jucat un rol considerabil si nefast in aparatul administrativo-politico-ideologico-polifienese sovietic si sovietizator ~ in in Polonia, in[arile Baltice, in Ungaria, in Cehoslovacia, in Ungaria, in Bulgaria, in Rominia, in... dar unde nu’? 9. Ccultate fiind evenimentele dintre 26 iunie ~ 3 iulie 1940 (refugiul romanilor din Basarabia si din Bueovina de Nord), $i cele de dupa 30 august acelasi an (refugiul rominilor ‘din Ardeaiul de Nord, din marturie nu se infelege eine crau acct refugiatt, de unde se refugiasera, ce lise intmplase, de ce se refugiasera.... Chiar aga: de ce se vor fi refugiat ‘romani in blestemata varia arutui 1940: 10. Ba incepuse (i teutona yi pravoslavnica opera) cu aproape doi ani mai devreme — ‘rin masaerarea potonesilor de eétre: a) germani, ineepind de la 1 septembrie 1939, ‘vrei ~ ins ea poloneck comunistt, nu ca evrel; ) musi Gincepaind de Ia 17 septembrie 1939): exccutii pe loc, ares, deportiri in Siberia, pentru mal pun atungare din cave, din lube ~ aceasta Facndu-se eu aportul extrem de zelos, frizind ister, al evreilor ~ fie venifi eu ocupangi, ca NKVD-isti, fie evaluici, voluntas entuziayt fa sujba bolgevieior. 11. Triplu fal a) La Katyn a avut foe un masacr faptuit de bolgevietiruyi, nu de neni nazists )_ ka Katyn au fost asasinati 4 500 ofiferi polonezi de eatre Dolsevici (printre executor’ ine stie citi NKVD-igti evrei) ~ nu de evrei, mu de nazigtis ‘©) nu “in lite sin anti urmatori, ci cu peste un an mai devreme, in una martie 1940, din ordinal n (in totaul de 26000 eivili so mai polonerid, veri gi Le Nouveau Larousse Encyctopédique, 194. 12, In “putregaiui” romsinese, in “pseudo democratic ML. Capp si de efite te ori pe © pagini — desi tat Senatului Romniei “antisemite”, nu al allui stat “Tilosemit” — evreii au viewuit binigor, chiar ‘confortabil, dupa 1867: dar dupi 1878 ! si dup 1938, cfnd a venit la putere guvernul Goga— Cuza, nuto-declarat “untievreiese”: si pin “eu tei le innimte de 29 funie 1941” (citeste: 26 Iunie, tot 1941, — fiindca rizboiul incepuse in 22 funie 1941, cu patru zile mai dev acces Vor fi optat ei cu atita infeirare pent “adeviratn demoeratie: democrat prin manifeste si manifestai, in Rominia intreagd — pind la 28 iunke 1940; cu ciomege, loante. foe, oale de noapte. moti. lingaj. Ini de estateci, asasinate —incepaind din acea 7 28 unie 1940 — pe teritorile abandonate rusilor in urma diktatulu 13. a). M. Carp an fyi ennaagte clasiei terme fost tansat pent ‘ntdia oar de citre germanul Mar, in 1879, deci mu avea cum exista en 12 ani mai devreme — la... 1867 —in Romania 1), In 1866, cénd s-a redactat Constitufia romaneasci, evreii din Romania, sustinuti de logistica Aliantei Isracite Universale, cu sediul in Frana ~ prin Alired Crémicu ~ au ineereat Si impuni formularea articolului 6 (din Consttutia Roménici) astfel: “Religia me este 0 piedicdl pentru naturalizare tn Romdnia. O lege special va regula admierea graduall! a teraelitlor la naturalizare” (sm). Nesimtirea, obriznicia, brutalul amestec (“in treburite ictime: prelati, intelectual, militar, “carpato dunircanii, cea pe care o u Horia Carp fusese membru al 1 “Antisemstisnms’ 58interne ale (rit noastre” — iat mul din putinele adevisuri rostite de Ceauseseu ~ dar stim Injelese de el su, au provocat indignare ~ gf efeet eomtrar: Drept care, amicolul 7 ‘Numa stn de rit crestin pot dobindicalitatea de roma’ Tnsa in 1878, la Congresul de la Derin, presiunile teribile insuportabile ale eyrelor ~ prin Franfa si prin Anglia (in eluda opozitiey Rusiel !) au cipiitat earacter de rizbot impotriva tirit noastre. In cele din wima ni &-a impus ca recumoosteren independontet Rominiei si fie condiionata de acordarea drepuurlor de ceijente tsraetitilor(s.1.) ‘Noli eetateniromini an folest di pln = Drepturile economice : mult winbitata de cite “storicit” comunigti de teapa lui Roller riscoali {iriineasea din 1907 a pornit in Moldova, cauiza adevirati (ascunsa), necinstea, ‘apc, emila srendanilor evrel ~ Drepturile cetajenestt (remdne) : n timpul primuli Rézbol mondial, sub ocupatie ‘germani, evrell au colaborat eu nemtil fark tresirire, fri serupule, nepisitort la soarta aril $1 Jor, ocupati, spoliats, umilits, martirizata ; au denun{at cu seninatate pe compalrio(t* for rom (i adi fetus 4 Istelor neste) Eicdad ayer colle be spinarea nefericiior Jefuif ide administrafia militara germano-maghiari. 1. ce sgaeam de sacio masochism! ruso-evteiesc? Agadar, dupa M. Carp, “oligariia ‘275 pogromuri (care) “nit at dat deca (6. m. -G.) peddle si . Gerba seriptural init sa se perpetuere falsul lansat de Cartea Neagra a hii Ehrenburg $i Grossmian, an 1945, dupa care Pogromel ar fi imputabil..romanilor Sunt usor de ‘imbrotodit’france7i, engle7 americanii, mai ales culpabilizatit germani, ins nu romani in nici un ea evreii~ autor a Ttsutu, let mca evreu normal ~insa aces tc Pogromul din 1903 de la Chisinda, 2 avut foe in Rusia, mu in Romania; Chisingul — toterat de rust: Kiso ~ era, i acel moment (3 rimas pn la 27 marie 1918) omy ris0o— evriese, in care poputaia istinas, mokdoveneasc era ulteminoritara aia leat; Plt cra gf en fineased, alesilf in cazaci, nn din jandarm! Casi cxom mint co erisinare onvinsi find ef nimeni nu ya indrivni ai contazice) facdtori-falsficatori: de c at de ungur, ie din Basarabia st Bueovina mereu, aceia care “inaint’ An"R.S.S, Moldoveneasca”, ba in fruntea procuraturi NKVD-ah distruge-strv ‘America. trae nvaindntll 2 KGbsubti’ iar dup ce i facwsers datrin de Komisart bodfevct = dea dpi tor ce nea de'“najonlisma fsistromdnese™ se elrasert tn Trac itn 5. In pieptul fiecirui eyreu bate inima viteazului krasnoarmeiet, doar Lev Bronstein-Trotski a javentat “instimentul de impunere a dictaturit profetariatului $1 a revolutiei permanente” Armata Rosie. Dealte, la inceputul acestui an (2002), cind urmirile polite sale criminale ‘au inceput'a-G1 arata “toadele", primul-ministru al israefului Ariel Sharon, int-un miting {nut a Tel-Aviy, sa adresal rezervistilor in ruseste cu: « Tavarisei!» gia ficut apel a bray, ite’ Rosi"! 16. Nici un cuvlot despre Ceka, MVD, NKVD... Si deducem : acestea nu fi 7:4 pe ume; muceniceat pe evte,e lich: doar pe, vorba Clasiculu: viceveri? 17, Prezenta Intelligence Service-uiui in compania Ohrane si a Gestapoulul in capul si sui pana fut M. Carp se explieaastil: pana la constuireastatul Israel, in 1988, organueatle armate (clandestine) evreietiIrgun, Haganah, Stera eran descmnaic de catre. bitaic: “eroriste™ penn ed p naleilor si « aabilor, de pe uma carota mn ect militar. Ini de cum Israelu a fost reeunosett, ferorigls ea Mena Shamir au devenit fulgerstor. nu doar eroinafenali dar si condicitoripolitctrespectaill ~ respect pe plan exterior. pe cel interior (al Palestine), 591948 nu doar de I Toxiorterorit i leze de “tory” pe bigtinayi, slung din fara care le daduse nutncles Palestina de atunci (de $4 an) piece ts et iy Lie, 0p, etm, ol aL Ue. el oe ae shorgcn palestnini a fost © exprsic conscrat Irate ‘ceumenta inspira alt din mctoda ruseascd de leroue-eroae teroare(noslnilde a a teoretizati de Lenin, apicali de Trotski ~ care a dal Gulagul); din cea american: btinasi au ost masactat,supravic(utori parcli tn rezcrva; ca stdin cea sud alican apathei Pottca Israchuht ese sonst ~ Ge resist segregafionst Nu su eserie pe porte ogirclor pales inci cel mai feroee eles 0 Fold ‘clas stncn-ar fi de mitare deed ar sre, n brad “Alunea te face ber!” rut israeli Veskayahou Leibowitr serisese mai de mult ef toate nenorciile Tstaclulu se tag de a victoria din 1967 asupea arabe, iar Simone Weil denuase sacle core Hv pierde, inde forts se expr prin vitore, en care sd nictadantdrepate decd treingdorto. CGieva ciate din sestoalaelian Avraha B, Vehoxhna “tn acest amar conflict din Orient Apropiat, cele dou popoate, ierctan gi paestnian au pervert noghnea de pari. Pentru evrel patra ‘esteo noiune care mu apa tr vocabulanl lor far ble dear in contetul pled, Dunezen -a pus hi Avram (Farerea, 12, 1) «Teg din pimintl tu, din neamul eu gin casa tt Ui i vino pe pint pe care Gt toi arta eum. Ceea oe a gi facut prinul evre, Avram, taal judas Gar sub numele Tovahim, sal isamsmulh. ~ n,m. PG). Cat despre palestinin, e conf pra eu ‘casa, Din 1548 fe a fugit de ta Casa fe, fe a fst angi gi de 5 dean supravieluise lagire dc refusal ajtati de diferite oreanizati caritaive. (...) Cand un om (un palestinian) is pierde casa, devine rfugiat, chiar dae gsitadipost ot in tara natal. Pentru el casa semi- fic acea east . bunicii, strabunici si, Dorina, eerinta eelor din lagirele or, nu de Putine orc locuitori’ in ele, dupa care promt 0 *, mimsioasi ca it-o deanocragie !”~ ale cite reznitate mse comunicd niciodata m.). Despre implantiile in Cisiordania, Gaza “Stata Israel seamina cu un drogat ineapabil de a se ehbera de drog. (..) Rell comunitiiinternjionale va fi primordial in ‘sjuoratea drogafilor cu « implant» de a se dezintoxica”.. Avram B. Yehoshua end Yorbeste de “comunitateintemationala” se gandeste mimai la cea european gi la rolul ei de reparatoare a sricciunilor prcimite de american”. nu fa. comunitatea american a carci Politic a Tost si imane de susfinere a Israel cu orice pre fe ictal “implantailor™ care ‘nu pe ei pe american deranjcaz. [Nu voi inceta de ama bucura de (gi de a admira) calitatea umana a intelectualilor evrei israelieni, ca gi cum acestia_ar face parte din alt popor; i m0 vos inceta de am nist (Gi sitca) pe ere intelectual din aare Israel ulimit dot ani sa degrada, tt des-umanizat, “proces” evident mai eu seami attnci cfind se derbate chestiunca istacle- palstinuana; sau a holocaustut, Vai, in Iunteaacestoa se al filesoit aun Fankelkraut, “André Glucksman, eseistul Bernard-Henri Lévy, dine france iar dine roms mm i pe fine spn in runtea.. cori: pe Shalit, pe Osean, pe Volovier, pe A. Comea, pe Damian, pe ~ R. loanid tot nu conteazi, chiar daci gic si iseleascd si si sovotease’ — suipineste bine citrle..anibe, eid sa serie mons ea “Holocaust romvinese” on 400 000 de vietime ale rominilor”~ dar nu sie ce est iat core, onest 7} Cel nat avery dana al “terorgilors pletion cote Ail Shion, deat de"TFT de la aga criminal de riz penta (deecamdata) masacele din 1 60Astaci soarta termenului “teroris” Lam auzit in gura lui Gheorghiu-Dej, astfel n izanit nogtri; Lam avieit in gura fui Jiang Zemin — vorbined despre ti i; din gura lui Milogevici aratindw-i pe albanezii din Kosovo ~ aucicl si in legaturat cu. Puskin, din Lermontov, din pravostavni Lev Tolsioi, din Soljenitin, din Rostropovi feroci imperialist. 18) Faptul catia a panicipatsimbolic la Campi Carp i foloseased tial vertall mental lls: “rbot faseist™ fn care car ele dpe de soviciel fn Fest si sunt “(onstoase) hose bageiee™ Gtr de gern a luptat tpsrva tse: fondni finlandev, spol, angrteoa) sloest, frances ntact. nie li et Teles potf umii-sbd pens cx peat fit fost ne ain, fit aff in mod necesar fascist Ins este ataL-normal pentrs un milano a hemuritoarel Unb defen sovietice si floseasc tna virguleloreaficatvul-ejursturk ‘cnaste "Fay ene fora (it) sinc liam fc, el fc fain nh de mele eu secute, insemun al Tictorilor romani gi devenitembletil a partduhd socials, PAu al hi Mussolin (lol socialist fusete sh el al hal Hiler, nazist, diel + Nasional Socials), Fascist fost falsifeat tn france de propagandigti kominformighprinte auton ivi lig Henbury ~ da 9 Valter Rona a pt tranustlor in 1936, ha risk ca neoogisn, devnit inline sovctiot un calicai genie, iajuios misters, ntrs anu monsina de limba i de logicd (hnctiontid a a ni mas in USS 3m Ble ocupate de ns, unde a dev doar'o elichett facil ~ din lene ~ cf si o scuralie (grays) care attigea grav din Est nu il indreptijeste pe M. grele ‘condamnir la inchivoare; tot facili-din-lene, dae sun, de pildi: “onganizatie de tp fascist”; “propagandi fascisti” a ~ nneocupate de URSS “se epi fc” cee ate fascist” fas i ‘ogi cllualizatr, yeu dinspre Ris, pe ncurle Limnd lui Sadoveatu) A fost pus a treaba de catre Sectia LXezinformare), care mai tarzi a lansat Falsurile lingvistico politice: ‘lasnost, perestroika. refcnik. Asttel sa ajuns a deliru analfabete gi analfabetizatoare cx “erst fascist". fost dat pe rumaic: fascitilegionats” (nd legionarii pot fi orice, dar a itaicnil; nu nazis ca germanii, nu franchisti, nu salazanisti, nu Wolski sp pin: lng). Cilia ipeavaparine strict Ande Pippi eu «< Fascist rntonescu »! 19, Sculeni: una din agevirile moldoveneesti de pe Prut, Dupii 1812 jumitatea de pe salu drept a rainas moldoveneasca, cea de pe malul stig a devent localitae apart, di “alla ‘ara, Rusia. Cu peste un seco! in ura ~ Ia 1821 — in imprejurimile Seutenilor din Miokdova se Petrccuse 0 all tragedic fufrdngerea lergtilor de eatre turcl 3h -masacrarea.rinillor Supravietuitor de cite evrei. Citer din N. Torga, Rominia ~ eum era pind Ia 1918 (reeditare din 1940), capitol" le hapa | Sentent “C3 4 fost odata aici o lupt, fara puleri mule of: vitefe mare, ins oricum lupta dintre ovi si un neam doritor deliberate, prins in rizbeiul sfant al dezrobiit sale, ci aid preci au fost stiviti, miceisii sau izgoniti peste Prut, unde osti ruses insirite priviau, cu ochi ‘dugiani penira ‘Ture, cu ochi creslins, [ratesti pentru Greci — aceasta © slit pula, Doar Tbiranit mia vorbese uneor de pana “yoliniilor(..) inica ‘Tragedie, naiva poem’ cdinatoare a hitrinului Vornie Alecu Reldiman spune aminunit aceasti poveste. (..) Cetind din now lingile versuri telite, dup cmoasterea Teurilor, le intelegi mai bine. lata plecarea Torcilor din lagi la 13 ile, “Ura” se oprest iti a Copou, targugorl de avi (..). Pe atunci Evrei ieeni trezindu-se din sroarnica fried pe care Je-o facusera eleristt, cata pe “vai”, ii taraiaw pe strada pana nu se mai puteau {ine pe picioare i tibirind asupra celoristovigi de puter’ fi ucideau cu nesay “Fidovii xe rsvrati $i lof ri ridicagi 61Situnde caidea vre- “(.)intinsu Jumind, ea un bertatea clemica’ 20. Textul Raportului Regimentului 6 Divizia a 4a Infanterice (Diroul 2 Informatii) “La ordinul Dys, Nr. 24354 din 23 iulie 1941, ‘Am onoare 2 vi raporta ci in infervalal de la 22 innie pin’ in prevent, an fost execatats un numi de 40 jidani din com, Sculeni Te. jud. Iasi, 14 jidani din oragul Balti $1120 jidani «din com, Marculest,jud, Suceava, in total 174 jidani. “1) Din cei 40 jidani predati de Comandamentil German, 1-4 au fost impuseati, deoareee au incercat si Tuga de sub escort, iar 28 au fost exeeutali pe D. Stanea, in zitta de 28 iunie Tmonuinent ura al clor mor, cu eois, ch cist, rsin, pen ori P.A, Nr. 700 din 28 iulie 1941 — editre nig. Armatei sovictice, care se afla pe Diirsetis) Nord icin posturile de comands ale infanteric i atlrel,grecum 91 amplasamentele nedind grenade asupra mala romana si germana, trigind foc de arme si soldaflor in timpul cd erau evacuati din Seulen 2) Dintr-un numar de 500 jidani gisiqi in oragul Balyi, au fost executati numa 14 jidani aprigi comunigt gi au sabotat armala in timpnl oeupirit oragului Bali si eare erau in mare parte autor incendiilor din oragul Billi, Restul de 486 jidani au fost timisi conform ‘ordinulti Comandamentulu German la Chestura Poiget Bali, spre a fi internat in lagi 3) Din cei 120 jidani din Marculesti care au Iuplat in vndurile armatei sovietce (dup proprile lor declarayi), un mum de 100 jidani erm riniti de glont, dovada cea. mai indiscutabilé a luptei for impotriva armateiromine, in réndurile armatei rosi. Unii din et an ‘declaat ch au impins inante tancurle sovietice care nu mai insintau eu motor proprit idan aitati mai sus au fost execu bazdndu.se pe ordinal Armatei a 3-4, Nr 1, comunicat cu al Divizii a-ha Nr. 24153 din julie 1941, punctul 2 care spec. auloritii sk fie execuali pe Toe », precum si pe -a care orden’ « si se procedeve Fart crujare ath de ee gisiti vinovati de act inregstrate in contra armatei si conta Yr» “Totodata raportin ei datoritéacyiuni jidanilor din Maeulesti, Regimentul a pierdut in ziua de 12 julie 1941 pe Dealul Mireulexti un Cpt. Act, 2 subloe, rez nit, 33 mort si 12

S-ar putea să vă placă și

• Paul Goma-Amnezia La Romani 07

  

  Document205 pagini

  Paul Goma-Amnezia La Romani 07

  deme86

  Încă nu există evaluări
• Paul Goma-Alfabecedar 07

  

  Document121 pagini

  Paul Goma-Alfabecedar 07

  deme86

  Încă nu există evaluări
• Paul Goma-Usa Noastra Cea de Toate Zilele 07

  

  Document117 pagini

  Paul Goma-Usa Noastra Cea de Toate Zilele 07

  deme86

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Nae Ionescu Roza Vanturilor Text

  

  Document199 pagini

  Nae Ionescu Roza Vanturilor Text

  deme86

  Încă nu există evaluări