Octavian GOGA am

fost logodnicul durerii

Tatl poetului era de la cmpie,
iar mama de la munte. Aceast
mbinare sufleteasc dintre
nlimea i orizontul larg al
muntelui i tendina de nostalgie
a cmpiei se va traduce n dou
ndeletniciri de mai trziu ale
copilului Goga: literatura i
politica. Copilria mi-am trit-o
pn la nou ani printre copiii de
rani... am avut contact cu toate
frmntrile, cu toate bucuriile
satului. Aceste impresii adunate
n copilrie i vor gsi mai apoi
rsunet n opera sa. Poeziile
Plugarii, Clcaii, Rugciune snt
elegii ale suferinei ranului. La
nou ani prinii l-au nscris la
liceul unguresc din Sibiu. Aceast
rupere de cas i va gsi
reflectarea mai trziu n opera sa
(Btrni). Anul de debut se
consider 1896, cnd public
poezia Aici i acum, semnat
cu pseudonimul Tavi. Dup studiile la liceul din Sibiu, urmeaz cursurile Facultii de Litere i Filozofie din
Budapesta. n 1902, fondeaz aici revista Luceafrul, n care i va exprima revolta mpotriva statului asupritor al
poporului romn (Noi, Oltul). n 1905, tot la Budapesta apare primul su volum intitulat Poezii, care a
devenit evenimentul literar al anului. Apare apoi al doilea volum de versuri, Ne cheam pmntul, n care
autorul susine prin creaia sa lupta romnilor mpotriva jugului austro-ungar. Valoroasa oper a poetului
Octavian Goga este adunat n volumele Poezii, Ne cheam pmntul, Cntec pentru ar, Meterul Manole. Ele
ne aduc imaginea satului transilvnean de la sfritul sec. al XIX-lea nceputul sec. al XX-lea, aflat sub ocupaie
strin. Laitmotivul (idee repetat i subliniat de mai multe ori) operei lui O. Goga este ideea iden titii
(unitii) dintre om i ar. Spre sfritul vieii O. Goga a fost ministru de stat, ministru al Cultelor, ministru de
Interne. Se retrage apoi la Ciucea, judeul Cluj, unde va muri la 7 mai 1938, cu gndul la viitorul rii.