Ion Agrbiceanu (1882 1963)

Se nate intr-un sat nu departe de Blaj la 20 sept 1882. Tatl lui era padurar, om cu dragoste de carte. Face studii la
Blaj.
Debutul lit. n ultimii ani de liceu A. Se afirm cu incercri n poezie. n ziarul Unirea publica primele versuri. n
acelasi ziar n 1900 publica si proza schita In postul Pastelui. Este inscris la seminarul teologic al universitatii din
Budapesta. Continua sa trimita versuri la ziarele Familia, Tribuna, folosind pseudonime. Spre sfarsitul anului
1905 apare primul volum de schite si povestiri De la tara. n 1906 el colaboreaza la num. Reviste din Ardeal, unde
publica schite n lupta, Fierarul Petrea, Luminita, Varvara. Peste ntreaga opera a lui Agarbiceanu se ridica
doua din povestirile sale: Luminita si Fefeleaga. Luminita este o mica schita n care autorul ne povesteste
ultimele clipe ale unei biete babe, baba Maia, care traieste singura, intro casuta, la marginea de sat si moare incercand
zadarnic sa puna mna pe luminita, pe care o pus alaturi, mpreuna cu chibriturile. n Luminita baba Maia uitata de
vreme, uscata, garbovita, de teama iadului nu are alta dorinta decat sa aprinda luminita inainte de a muri. I se parea ca
moare fara ultima mangaiere. n Fefeleaga este descrisa viata unei femei nenorocite, care munceste cu calul sau, tot
atat de batran ca si dansa, pana ce isi ingropeste barbatul si copii sai. n anul 1909 apare volumul In clasa culta, care
reuneste schite si povestiri din viata intelectualitatii ardelene. n 1910 apare volumul inspirat din amintirile copilariei
Doua iubiri.
Autor de romane. Romanul "Arhanghelii" a fost publicat in revista "Luceafearul" in 1930. Geneza romanului este
veche - cind A. a avut posibilitatea sa cunuasca viata minerilor din multii apuseni. Romanul realist din sec al 19
creeaza imaginea unuii sat din Transilvania. Are doua parti. La inceput autorul descrie imbogatirea miraculoasa a
oamenilor din Valeni. Aici sunt multe pasaje descriptive (tinutul muntos, spriazile curtile). In istoria satului Valeni a
existat o epoka cand aurul n-a fost inca descoperit si locuitorii traiaul din munca campului. Azi doar preotul Muresanu
ar putea numit agricultor, ceilalti au parasit munca si sfredeleau multile fascinati de perspectiva unei imbogatiri rapide.
Mina "Arhangelii" a devenit centrul in jurul caruia se invartea toata viata in Valeni. Tema romanului social este
degradacinarea. Bogatia venita pe neasteptate ii nebunea pe valenari. Valenii au devenit in curand niste oameni lipsiti
de bunacuviinta, e.g. Iosif Rodean, sotia lui Marina si copiii lor Eugenia si Octavian. Aurul rascoleste poftele
oamenilor. Cand veste vorda de mancare si de bautura, cantitatile sunt uriase. Apar si romanele "Dolor", "Biruinta",
"Sectarii".
Marile izbandi artistice. A. a fost unul dintre cei mai de seama povestitori ai nostri. Omul este in centrului operei lui.
Poetul plaiurilor ardelene este cel mai inveztrat scriitor al simturilor si emotiilor din litra noastra. A. a oferit timp de
peste o jumatate de secol o bogata litra multor generatii de cititori.