Capitolul V FUNCTIILE $1 STRUCTURA DE BAZA A EDUCATIEL 1 Pee de as ale each 2 Srenwade bcd aedcafiel ~corelaia educator fact 4 Personal educator, Profesor pci in ace 4 Personal acai Evol oil rts resol slate 1. Funetile de bazi ale educatiet Principle probleme pe eae om increas le reo In acest subsapital unt ‘amine defn none de ance lz a inl socoumane, des fele pedagogic) prenetam dee modeled clases unio elueti¢)s rope un mode declare al fancied) pestis cele mah roan func al eds Am frmultacese probleme into forms spopist de et aobscvlor opeaonle penta a enfin legit sureties ceil acl pedagogic. 1. Definirea noun de tanetie a educaiet Problema fntior exe pectin rile de spell ia domes tinglor socioumane. i trmare ca spre Wat in dcionrle gi wtace de pegs I spite sau subeapile care explitfundamentle etal Deseo, problems fancies fst ltr eu era a sot, De ai reali lair ne eee out natin 9 realty pedagogic prezete in acest capil, Tn gtinel soto-umane fn etn consecina uel eli existent vit mul sa soceapi su, cum ar spore Durtim, urmaes uni fat soil” care prodiceefce wil, Dact uric momeresele domen ale eli uma sociale, ute vorbi de fini economic, inet le ve ple, func ale elt, nc Public te, ele find vite, man, ee late (Fras Gres Michel Pano, ibe Pern iene Trier, tad, 200, p. 126127 In ime pedagosice, fina dene urmaie sau fcc ule pe cat Ie produce educa In vga omull si society dori meni sale ea proces de trarsee a aloe eur si liza, specifi stu ex form de’ ivi Crganizns pent fomares perioral mane si otepraca sa social, In ai, profexe,comimit, nese mai bune ani [Det vom aio corsecifle auetose, poze, unor si neptve pe cae J produce eda hg Vie mull ascii, vom deseper mai mle fr132 FUND QMENTELE EDUCATIE ‘le cca, Puen ort define ae ead morale, de fmt ale edael in Fai de fanci ale nau (grejcolr, pms, ectdar, iver de mci le insta (near aceseladefanci ale prea le Iv, ale evan), de Fanti ale ati de omar profesional ini contina ete. ‘Pe aces rum ma vom pte Insts jungem pea orl snap care eb sping defneasea mojinea pedagogies de func a eda. Mal mul det ‘Si ma apa ale pencole») de a conindn fncile e Halt) de pune In cel plan fae eu grade empty eric) Se rn mi it mae de Fnci cut Sa a inoue ashe i rdoare lor dup eve pedagogies erie. In dream de ani a educa ma webu ate in lee tae eee, cum sf ele secundre side momett. cl conecnjele cole mat inpotnte ¥ mai [penal ole thc pri ca activate sosloumand. Thin seu de sree SSionatceprezenate incall aero, onc cea mul genera ca ume ca at Importini eda care defines eenta eda, rebule const fc de Bad 1 educa formarca gt devolarea personal mone In bere iar? sale Tincjla de bast. comald a edecaet define conecins ces mai genet 8 activi de sitesi ane formaren-denises,pshotcall pennant tonal une In vores in-use soll loa, ela noice one extern ier, Sesh presi auoprtsconl inant spa st pedagogic determinate ior” (ver! Sorin Cristea, coo general, 2006, p30) ct acca fui, afaa cenul saul baza vce! avi de educa, tumiestefomare gi deevolarea omull In vedere ita sale in sole, pe at cul vt, ele ale aon ater geera'p ober ‘Bectle cu carci geeral, definite pon fina de bach a eda, pvese pocesul de tgrare am i vias socal, fai noel, n fee in ears Tipu shun plies ec. Pur vob, atl, de ma mule faci cre mulch imei de ara. aplicaca fun de ornare derltae per ears profesional, penn relics valelorgener-umane in vi de fame inva cull, vd, Politic, religiost et, pena receparea si ues pena a propel exer a apo vali imp (amanise,thnologic, sii, democratic, intereuturale ee) ‘fect cw caracer bic deine pen Tuncia de baz educa ne 3a 8 Inglegem decsbires interdependent de acess fale nal edi Finca de Ba, ev eater gene, ote formelesle de expimas, In proce inte al mull in societae, intervne tp mod abt noice activin de ea chiar sh tune clnd edo ignora acest aspect important cae fine cit de Fespomabiliatea sa ofsonal, eontalogieh. Cate avin oedema preis trie profesor pin rll sus nce de sae, deplete aceath eee Chir dat ool ofc fn sens post, ar al da neces superaite face vega Finn de baz a eda, de formae 5 evolve a persona, e realzears 'n mod obi prin rate acti de eae 9 rou ce rvne eee, se mal les poe. Modol maim a mai pica Ince ete Indep finetia dpine de iliaile eae, de scopunle obit creFame sre de ba eds 133 ‘vinta into dete pouiv san negating, progres su epee, atv de doa uncfiaare we carcer obits In inp ce fale au wt caracter sublet Clini actual de eda depinde de masur in ae se asigr interdependent dite dmonsanea obicnd Yiepile yi truce de bask © edacae) dineatnes abet o educa (scopule obi ede Tn concen earl aera sabpnet bust meson legs organict existent Ine nia spacurade baz a eda anelefrmind nel ede, Stud eda, de ate inlepedagopice sau ale ei 112, Clasfcarea functor edacatiet Func esa samt pezette fn erat de spilt, Hf mod inte, imps neal alos npn de safe cee print reanare exp In ts tba emareat i sina cre fil sun pls indo sain media Provimite a naira career edu su dedse din dee cee Impact de cadre in igo Peni pte ajunge lao clasiicre afte eds, webulecunoscue ma rite madele promote in ion fae de specalitate,publcate tn ultinele cen in pedaggia moder st postmoderas. Le vom prezons In ovine tard @ ‘pail lan ition de pedo, respect nate de pedsgot. 1.21, Funct educate in dctionare de pedagogic es Ditnar ke pete (1979) aie edi stat te sd epi spilt al pecagogiel modere nfluenat de Inunares dine poredgma psho- Togs ces social sao sciolgich Aslan educa! sat prop dowd mack ego considerate complement pre celui mle pega, lat a bara invatimsnal 'A) Fei formate 5) deol nso ips le levied 1) dnamare levile (nn. dcr cu aie 9 th de mune nee siracc: ©) fomarea capctilor goenle si specie menite st asgue edtelor tgarea cu uur native socal” 'B) Fine normative: 2) sinesraeaelevier (nn. econ) cu canst sine ese, apr ‘nd fondu de cut gene contempore”, ' dobindie cuoptnelrcre asa cients eda in twhniea modern ‘nz profesional ©) iguarea able ari preptese pe clei (nn. educa pet o contin awoinomare, owahursre” (Disonar de pedagote coard, Atgbel Masolache, Dama Mtr, Ian Ne, George Vea, 1979.18).134 In Dieionar de podegote (1995) foneile educa pot sez n inion anal concept de edicj, relia de cei doi auton univesiargeman din perspective innpinal i ineoale 9) Fun de resize «emul pen indepliniea exile seine ewes (separ exeeure™” pies, cconomie tlope, jue ee). b) Fuse de fomare a capeciior dealralzare si do achune seal responsi in conde dew pemanere (lect. more, vie, demowatce eh «) Fania de creer a fie tor acinilor edafionsle in rapt co ‘alr gi nome cre cores cere de dezvotate conan a edict sia ducatruhi esa acestora sot nasal sb (Horst Sch Ka {zenke, 1995, ta, 200, 85-385) ln Diconar de pedogoie (2000), fina ec este tit a li care sate reals speica pe cae ex 0 ste” Ca uate este popu o aie eatald care reed Vlaia general dae edbcatic soles Ea expring atu cvs de Tomaredevotare peonaneaa a personligh” In vedeea laa cesta nsociete- Din func cenala sant dds et fei pena. Ee seer Ia principale domeai in care edocfnasigufermarea si deevolnrea perso pen integrate sil 3) fia pitescvos ~ peptiea emule peta integrates activ in Vina social aloe pevoa de azar" 1b) ima ecamaied~ evo content patna bps al oui alors nevi de nerare profesional i difete der le Veh soca” ©) ea cufurla~ sleaen 1 ansmterea valet Vguahce, waste, tehnolopce ec), coniemae sear sacl, respectnd indamentlearopologe ale ‘personal mae” (Sra Cristea, 000, p 161-168) In Lexicon pedagogie (2006, fie educa sun grape In dou xo omplemetare cate an vedere a tra soil ata ptologi dil Forma persona "A) Funct soi: 2) inca de wart valor clue cilia de generate at pein ont cate neat ual produce, fina de negra socil sau de Scale a educa «fans de perpetuaeaatlr pov i itwfla fecare mau" 4) Fanci oo spreatie ufo de ned la nivel cernflor ese cape ©) facia de modtare a pu de pesoatate neces soit in punt veer itloctal orl 'B) Fuse eau a devil india: 2) func de vali a poten ducal, pie, ak 9! moral: 1) feta de aomodelae «personal educa (Micea Stefan, 2106, 0,Fuse rca de ba aa 135 Tn Sule each. Dinar enlace vl. 2007), once capi sank smalizate in inti cancel pegogie de ous. Inporane sam fine enerale cae srepresnh propsetile tasecl specie acide formarees- Sollare perma a personalitai uans™ Functilegeneae x exact son Cele eee, sable, Geosebinda ede cele sermdare $1 lore (Geese ‘Shimbsinre nrapor de sitet ss. Modell rial une generale, eu carter bit nl: [A inci de acd (cena) cre expia eonscns de maninh pnealiate 3 ducal, apume formares-éezvlaea permanent a persoalii unane in oe ‘Sones, Ssem soci loa" ') fini primp le educate! sigur formarea-devolarea personal mane I vel! pincpalelor subsite ale Stell soll gba, ut propse ei ‘neti prin” 3) Rca cenomies educa b) functiapoich« aca) functinCultuals educate! (Eugen Noveaa, coordoare general 2007, p. 334,335), 1.22, Fanctte educa in watte de pedagogie In Probie fodomontle ole pedagogic (982), fmele ec sat px ents in mod exp, In-un sakes stat fala cell rezayat Beaton ‘slocje Dede urna pata ini, rupee pe dou pale: A) Bonga fndamenas a educate! va vba Sle, acti i valor xpriena soll in vederen ure une inter eins pide nda n ‘eclemt 'B) Func pipe, cu caracte general ecesae in proces de iyormare — fomare 9omalal prin eco 3) oct ogni de comdcere a om scones spre open uel stn poi reson ca weve jana econamicd de pegie peta muns, peat o acvintepredctvd rin care emu ado con progres oi anc ssolgid ~ de frmare 8 omuli per inlegeres rn mane gt altura cae nu et posi Fat einen de voloare™ (Dime Tern, coor, 198, pTha, In curs de pedagogic (Universinea Bucur, 1988), ule eae pet eduxe'dn carci defini ale edo In acest adr, puter dedice ‘urate fei generale ale ede 3) fini Se rare in Ser psi si pe tren Tung in umane, in perpectv ior rls exp formulate fants de condier optimal proces de ornare Gevaixe a emul" fine eplanficre ee realizears pe Dzau proc Social 6) tunetia de fdameriae 2 yintereliel uate sociale inte wdhcator 3 taco (haces ive te sus tua organdie fla ena de bad Seduce); fib de rani socal a experenscatoriescumalat de omerite In cee ceare ea seni, peren acta";