Capitolul II

Istoria Laudelor bisericeti. Formarea serviciului divin public zilnic al

Bisericii

1. Caracterul nocturn al serviciului divin public in Biserica primar

-Serviciul divin public in epoca Sfinilor Apostoli se svarea noaptea, i anume in

noaptea de sambt spre duminic, precum reiese, de exemplu, din descrierea
activitii Sfantului Apostol Pavel la Troia i din scrisoarea proconsulului Pliniu
cel Tanr al Bitiniei ctre impratul Traian, scris prin anii 111-113.

-La aceasta au contribuit mai multe cauze:

- primii cretini, recrutai mai mult dintre iudei, cutau s-L imite astfel
pe Mantuitorul insui, care instituise Sfanta Euharistie intr-o sear, la Cina cea de
tain si ei alegeau pentru aceasta seara de sambt, pstrand oarecum importana
pe care o avea aceast zi la iudei.
-in al doilea rand, trebuie s avem in vedere concepia despre parusie, adic
despre a doua i apropiata venire a Domnului>primii cretini credeau i ndjduiau
c Mantuitorul va veni a doua oar in timpul nopii din ziua intai a sptmanii,
cand a i inviat.
-in ai treilea rand, imprejurrile istorice in care triete Biserica cretin pan la
inceputul veacului al IV-lea. au fimpus meninerea acestei situaii din pricina
persecuiilor
-autorul lucrrii anonime cu titlul Intrebri ctre conductorul Antioh (atribuit
odinioar Sfantului Atanasie) spunea c serbarea duminicii incepe de sambt
seara, pentru ca s simbolizeze chemarea lumii de la intunericul netiinei la
lumina

2. Scindarea serviciului divin i formarea primelor Laude bisericeti

-Pentru a se preintampina oboseala privegherii continue de toat noaptea, serviciul

de sambt spre duminic s-a imprit, curand, in dou:
-o parte care se oficia devreme,seara,
-alta care se oficia dup miezul nopii sau ctre diminea;
intre ele rmanea deci un rstimp de odihn i somn, aa cum reiese chiar din felul
cum descrie Pliniu cel Tanr adunrile de cult ale cretinilor, in scrisoarea
menionat mai inainte.
-Astfel, din aceast scindare a serviciului nocturn al primilor cretini, au rezultat
cele dou slujbe zilnice de cpetenie, care sunt totodat i cele mai vechi dintre
cele apte Laude bisericeti:
-Vecernia sau slujba de sear
-Utrenia, sau slujba de diminea
La acestea se adaug L iturghia, oficiat in continuare, tot in timpul nopii (dis-de-
diminea), i format i ea din dou pri:
a) Liturghia catehumenilor, care nu este la origine altceva decat
transpunerea cretin a serviciului sinagogii iudaice
b) Liturghia credincioilor (Liturghia euharistic sau specific cretin), in
timpul creia avea loc frangerea painii sau imitaia Cinei Domnului

-Toate acestea la un loc: Vecernia, Utrenia i Liturghia, alctuiesc serviciul

divin public sau oficial al Bisericii primare, la care luau parte toi membrii
primelor comuniti cretine, cel puin o dat pe sptman, i anume
sambt spre duminic.

3. Ceasurile de rugciune zilnic a Bisericii in primele trei secole

-in epoca apostolica in afar de participarea obligatorie la serviciul public i

oficial de noapte, primii cretini au adoptat i alte ore de rugciune, in timpul zilei.
-cum acetia erau recrutai mai ales dintre evrei, ei au pstrat orele oficiale iudaice
de rugciune, cu care erau deprini:
- Ceasul al treilea (ora de diminea),
-Ceasul al aselea (ora de amiaz) i
-Ceasul al noulea (ora de sear),

-pe la sfaritul secolului I),

-Sfantul Clement Romanul face aluzie clar la existena unor ore stabilite
(reglementare) pentru rugciune, deosebite de Liturghia euharistica ,
- Didahia celor 12 Apostoli (cap. 8) reglementeaz numrul acestor ore i
caut s le imprime totodat un coninut sau un caracter cretin, dand credincioilor
s se roage de trei ori pe zi, zicand Tatl nostru,

-inc din a doua jumtate a secolului intai, cultul cretin era alctuit, deci, din dou
cicluri de rugciune:
a) Unul nocturn , cu caracter public i oficial, care se svarea o dat pe
sptman, adic in noaptea de sambt spre duminic, de care era legat amintirea
invierii Domnului i ndejdea parusiei Lui, precum i in ajunul aniversrilor
martirilor, iar mai tarziu, i in fiecare miercuri i vineri ;
 b) Altul, de ziu, cu caracter neoficial sau particular i facultativ, care se
svarea zilnic, fiind lsat pe seama evlaviei sau pietii personale a fiecruia. ;

- in sec. III, Tradiia apostolic, atribuit de obicei lui Ipolit Romanul, prescrie
urmtoarele momente de rugciune particular zilnic, obligatorii pentru orice
cretin:
-Dimineaa, indat dup scularea din somn i splare
- la Ceasul al IlI-lea
- la Ceasul al VI-lea;
-la Ceasul al IX-lea;
-inainte de culcare;
-la miezul nopii;
- la cantarea cocoului

-spre sf sec IV -aceleai momente de rugciune zilnic sunt prescrise i intr-un alt
document derivat din Tradiia apostolic, i anume Testamentum Domini iar in
Constituiile apostolice, redactate in forma de azi spre sfaritul secolului la IV-lea,
este pstrat acelai program al rugciunii zilnice, dar far rugciunea de la miezul
nopii, dandu-se i o explicare a rostului fiecruia din aceste momente, in viaa
religioas a cretinilor

4. Fixarea numrului de azi al Laudelor bisericeti (sec. IV )

-Consacrarea oficial ca servicii divine publice a orelor de rugciune din timpul

zilei, alturi de cele din serviciul de noapte, s-a fcut in cursul jumtii a doua a
secolului al IV-lea.
-Orele de rugciune din timpul zilei, care pan aici constituiau un sfat sau o
problem de pietate individual, devenir acum o porunc valabil pentru toi
credincioii.
-La aceasta a contribuit, in cea mai mare parte, influena crescand a monahismului
asupra vieii religioase a laicilor.

-Cel mai mult a contribuit la generalizarea serviciului Laudelor bisericeti, aa cum

se oficia in mnstiri, Sfantul Vasile cel Mare, prin Regulile sale pentru viaa
monahal, in care el enumer i consider obligatorii pentru toi cretinii nu numai
Laudele existente pan atunci, ci i altele noi, care se dezvoltaser intre timp in
serviciul mnstiresc,
- El enumera in plus: rugciunea din amvon sau de la inceputul nopii
(deosebit de cea de la Ceasul al IX-lea i cea de la sfaritul zilei sau Vecernia),
cea de la miezul nopii i rugciunea de diminea, care se fcea dup revrsatul
zorilor (deosebit de Utrenie), inainte de Ceasul al treilea
- Rugciunea aceasta de diminea, de care vorbete Sfantul Vasile, nu poate
fi altceva decat Ceasul I, dup care veneau Ceasul al III lea, al VI-
- rugciunea din amurg sau de la inceputul nopii (la care se citea Psalmul 90)
nu e altceva decat Pavecernia, cea de la miezul nopii e Miezonoptica, iar cea din
zorii zilei, Utrenia.

- Definitivarea i uniformizarea randuielii de slujb a celor apte Laude, care au

intrat in cuprinsul crii de slujb numit Ceaslov sau Orologhion , a fost realizat,
in sfarit, prin tiprirea acestei cri, incepand cu ediiile slave de la sfaritul
secolului XV i cea greac de la inceputul secolului XVI

-in Apus, introducerea i generalizarea Ceasurilor zilnice de rugciune s-a fcut

sub influena Regulilor monahale ale Sfantului loan Cassian, organizatorul
monahismului apusean din Galia ( f4 3 5 )J4 i ale Sfantului Benedict de Nursia
(sec. VI)15.
- O dezvoltare mai nou a serviciului Ceasurilor din mnstiri o reprezint
Mezorele sau Mijloceasurile (rugciuni care se citesc numai in mnstiri, intre
Ceasuri) i Obednia sau Pranzanda (rugciunea de la amiaz).

-randuiala de azi a Laudelor noastre bisericeti este rezultatul unei evoluii

dinamice i continue, la care au contribuit toate epocile istoriei bizantine, cu
centrele, personalitile i curentele teologice mai importante