2.

Informatii cu caracter general

Asia este cel mai ntins continent de pe Pmnt si, de

asemenea, cel mai populat. Suprafata sa constituie 8,7% din
suprafata total a Terrei si 29,8% din uscatul acesteia. Populatia
Asiei reprezint mai mult de 60% din ntreaga populaie a Globului.

Datorit ntinderii mari, poziiei geografice i altor factori,

Asia sintetizeaz toate zonele de clim ale planetei. Principalii
factori care determin i influeneaz clima Asiei sunt:

localizarea i ntinderea continentului;

influena Oceanului Arctic (prin temperaturi sczute i prezena banchizei);
relieful relativ jos al prii de nord a continentului (care faciliteaz ngheareasolului);
formarea alizeelor;
influena curenilor din Oceanul Pacific;

Interiorul regiunilor au latitudine mijlocie de deert sau climat semi-arid, cu ierni aspre i
veri foarte calde. Precipitaiile medii se situeaz sub 230 mm pe an. Marginile sudice i vestice
ale continentului sunt caracterizate de o atmosfer musonic care trece prin interiorul rece sudic
i estic al iernii. Dei termenul demusonic este aplicat tuturor climatelor estice i sudice ale
Asiei, adevratul termen de musonic este caracteristic numai prii de subcontinent
Indian i Burma, n aceste zone precipitaiile anuale depind 2000 mm anual.

Relieful

Asia este continentul cu cele mai ntinse i mai nalte lanuri muntoase ale Terrei. Pe
continentul asiatic se poate pune n eviden o treapt montan situat la altitudini mai mari de
3000m. Aceasta cuprinde muni foarte nali, precumHimalaya, Pamir, Karakorum, Kunlun .a.,
i un podi nalt (Podiul Tibet, situat la 5000 m).
 Continentul asiatic este cunoscut prin cele mai mari altitudini ale planetei: vrful
Chomolungma (8848 m) din Munii Himalaya i vrful Chogori sau K2 (8610 m). Deerturile
sunt mai rare, dintre care cel mai mare este Deertul Gobi.

n Asia se ntind cmpii, precum cea a Gangelui, Indusului, Chinei de Est, i tundre,
precum tundra Siberiei.

Peninsulele sunt i ele prezente: Arabia (cea mai ntins din lume), India, Kamceatca (de
origine vulcanic) i Indochina.

Populatia

Asia este i cel mai populat continent, aceast caracteristic fiind valabil de-a lungul
ntregii istorii. Din cele circa 8 miliarde de locuitori ai planetei, 4 miliarde triesc n Asia, ceea
ce reprezint 60% (sau 3/5) din populaia total a Terrei.

n prezent, sporul natural al Asiei este aproape de 15%, ceea ce nseamn c n fiecare an
se adaug 15 locuitori la fiecare 1000 de locuitori. n realitate, n fiecare an, populaia Asiei
crete cu 50 de milioane de locuitori.

Densitatea medie a populaiei este de 89 locuitori/km2

Populatia Asiei
Din graficul de mai sus se
3% poate observa ca tara cu
cea mai mare populatie
este Iran, urmata de
16% Iran Afganistan, Nepal, Siria,
Fasia Gaza Yemen, Turkmenistan si
44% Yemen Fasia Gaza.
12% Afganistan
Siria
Nepal

17% Turkmenistan
7%
1%
 Hidrografie

Relieful i clima difereniaz aspectele hidrografice ale Asiei. Apele curgtoare se

ndreapt, dar nu n totalitate, spre oceanul planetar, existnd mai multe arii endoreice, cea mai
important i cea mai mare de pe Terra fiind n Asia Central, extins din zona Mrii
Caspice pn dincolo de Munii Tian-an. n aceast regiune, unele ape sunt adevrate
fluvii: Amudaria (2540 km) i Srdaria (3019 km), altele avnd dimensiuni ceva mai reduse;
unele se vars n lacuri mari precum Aral i Balha.

MAREA CASPIC

A doua regiune endoreic principal este cea a Podiului Iran unde cel mai important curs
de ap este rul Helmand care se vars n zona mlatinilor Hamun. Exist i regiuni fr ape
curgtoare (areice), cum este interiorul Peninsulei Arabia sau zona central a Deertului
Karakun(estul Mrii Caspice).

Cea mai mare parte a teritoriului asiatic este strbtut de ape care se ndreapt spre cele
trei oceane nvecinate, dar i spre Marea Mediteran i Marea Neagr. Spre Oceanul Arctic se
ndreapt marile fluvii siberiene: Obi (5410 Km), Enisei (4102 km) i Lena (4400 km).
nspre Oceanul Pacific se ndreapt fluviile Amur (4440 km), Huanghe(4845 km), Chang
Jiang (6300 km), Xijiang (1800 km), fluviul Rou(1140 km), Mekongul (4220 km)
i Menamul (1200 km). n Oceanul Indian se vars Salweenul (3200 km), Gangele (2700 km)
i Indusul (3180 km). n Golful Arabo-Persic se vars Tigrul (1850 km) i Eufratul (2800 km).

Industrie

In Golful Persic i n preajma Mrii

Caspice industria predominant este
cea energetic, n timp ce n ri
precum India, China, Japonia, Coreea de
Sud activitatea majoritar se desfoar n
cadrul industriei energiei electrice. Pe de alt
parte, industria siderurgic este bine reprezentat
n India iChina, iar n Japonia, industria
construciilor de maini se impune ca o parte
important a economiei acestui stat.
 Resurse naturale

Crbunii superiori se extrag cu preponderen n China (primul productor

mondial), India i Kazahstan. O alt resurs important abundent n Asia este petrolul, existent
pe teritoriul statelor din jurul Golfului Persic, a Chinei i Indoneziei,Arabia Saudit fiind primul
productor i exportator mondial. Gazele naturale se extrag n cantiti mari
n Indonezia,Uzbekistan, Arabia Saudit i Iran.

Vegetatie

Asia cuprinde toate tipurile de vegetaie datorit ntinderii mari a continentului. n

rspndirea vegetaiei contribuie factori precum temperatura aerului, precipitaiile, dispunerea
marilor trepte i uniti de relief, curenii oceanici etc.
Cele mai importante zone de vegetaie sunt: tundra, pdurile de conifere, de
foioase, pdure subtropical, musonice,ecuatoriale (tropicale), stepele, deerturile temperate i
tropicale i savana.

Fauna

Fauna Asiei urmeaz n general liniile de vegetaie. Dintre animalele cele mai rspndite
se remarc: rinocerul javanez, tigrul bengalez i tigrul siberian (sau de Amur), elefantul
indian, urangutanul, jaguarul, iacul, cmila etc.

Solul

Exist o palet larg de soluri datorit vegetaiei

dezvoltate, precum soluri slab dezvoltate : deerturi
(Cel mai mare desert Asiatic- Desertul Gobi), soluri
roii, podzoluri,soluri brune, cernoziomuri .a. Soluri
din zona musonica a Asiei: Condiile climatice
deosebite ale zonei intertropicale au importante
repercusiuni asupra formarii i evoluiei solurilor din
aceasta zona. Astfel, temperaturile ridicate i constante, ca i cantitile mari de precipitaii,
influeneaz n primul rnd dezagregarea i alterarea rocilor. n condiiile unui climat cald i
umed, alterarea silicailor este complet, rezultnd acizi liberi de fier i de aluminiu. Acest tip de
alterare se numete alterare alitica sau lateritizare. De aceea solul poart denumirea de sol
lateritic.Viteza de alterare este influenat de temperatur i precipitaii. De aceea, n zona cald
intertrpoical, hidroliza -principalul proces de alterare a silicailor- este favorizat de
temperaturile ridicate i de precipitaiile abundente. Odat cu creterea umiditii are loc i o
levigare mai intens a srurilor i bazelor i mai redus a siliciei i oxizilor de fier i de
aluminiu.

CONTINENTUL ASIATIC SE POATE MPRI N MAI MULTE ZONE .

Asia de Nord

Siberia, partea Rusiei aflat la est de munii Ural.

Asia Central

Kazahstan, Krgzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan i Azerbaidjan.

Asia de Est

Coreea de Nord, Coreea de Sud, Japonia, Mongolia, Republica Chinez (Taiwan) si Republica
Popular Chinez (China).

Asia de Sud-Est

Brunei, Cambodgia, Filipine, Indonezia, Laos, Malaezia, Myanmar, Singapore, Timorul de

Est, Thailanda si Vietnam.

Asia de Sud

Afghanistan, Bangladesh, Bhutan, India, Maldive, Nepal, Pakistan si Sri Lanka.

Asia de Sud-Vest

Arabia Saudit, Armenia, Azerbaijan,Bahrain, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Fia

Gaza,Georgia, Iordania, Irak, Iran, Israel,Liban, Kuweit, Nagorno-Karabakh, Oman, Peninsula
Sinai, Palestina, Qatar, Siria, Turcia i Yemen.
 Insecuritatea alimentara in Asia

In ultimii ani se precizeaza ca exista probleme de insecuritate alimentara in 86 de tari, 43

din Africa, 24 din Asia, 9 din America Latina si Caraibe, 7 din Oceania, 3 din Europa.
Statele cel mai puin dezvoltate, se afl n Asia (Afghanistan, Yemen, Fasia Gaza, Iran,
Siria, Turkmenistan, Nepal)
Cea mai srac ar din Asia este Timorul de Est cu o valoare a PIB-ului de 535 de dolari
pe cap de locuitor. Totodat, n Top 3 cele mai srace state asiatice snt incluse Nepal (536
dolari) i Afghanistan (560 $).
CRESTE CIFRA POPULATIEI INFOMETATE

Numarul absolut de persoane cu malnutritie cronica acrescut in perioadele 1990-92 si

1994-96 in trei din cinci regiuni in dezvoltare din lume. Cauza principala este lipsa grabei in
reducerea saraciei. Cea mai mare cifra a populatiei malnutrite este in Asia.
Continentul unde triesc astzi cei mai muli oameni care nu au suficient mncare este
Asia, cu 526 de milioane de persoane subnutrite.
rile asiatice care au cunoscut n ultimele trei decenii perioade ndelungate de cretere
economic, precum China, Indonezia, Tailanda sau Vietnam, au reuit s reduc mult rata
nfometrii.
Dar n zona Caucazului i Asiei Centrale multe ri se confrunt n continuare cu
ntreruperi ale circuitului alimentar, inclusiv din cauze politice. Iar Asia n general are probleme
cu felul cum se consum mncarea. Este vorba de igiena alimentar problematic i de nevoia de
a mbunti n continuare calitatea alimentaiei.

CRIZA DIN MALAEZIA

Mai mult de 4,2 milioane de oameni, sau 34% din populatie , au nevoie urgenta de hrana.
Productia de porumb din Malaezia este cea mai importanta cultura si este estimate la aproape 1,3
milioane tone pe an, cea mai scazuta intr-o decada fiind in jur cu aproximativ 26 % mai putin
decat cea mai proasta recolta a anului precedent.
In ultimii ani au fost cresteri frecvente si severe ale dezastrelor naturale ca secete si
inundatii, cu repercusiuni serioase asupra recoltelor. In acest an secetos este estimata o productie
nationala a cerealelor intre 300 000 si 500 000 tone.
SIDA continua sa fie o importanta problema sociala si economica in tara , in jur de 15 %
din populatie fiind infectata cu HIV.
 Interventiile precum promovarea unor institutii-camin si de educatie alimentara pentru
familiile afectate de HIV/SIDA si pentru copiii subnutriti sunt necesare pentru imbunatatirea
starii de sanatate si nutritionale a acestor grupuri
vulnerabile.

NEPAL

Populatie: 28,9 milioane de locuitori

PIB: 31,5 miliarde de dolari
PIB/capita: 1.205 dolari
Similar cu Burkina Faso, Nepal a avut parte de
multa instabilitate politica in ultimele cateva decade. Astfel, cu toate ca Nepal are un potential
de dezvoltare al industriei hidroenergetice foarte mare, instabilitatea politica corelata cu faptul
ca acesta tara este deseori lovita de dezastre naturale, au facut ca aceasta posibilitate de sustinere
a economiei sa ramana in mare parte nefolosita.
In prezent, o treime din produsul intern brut al acestui stat vine din agricultura.
Srcia crunt i problemele politice au o influen mare asupra vieii copiilor
nepalezi. O mare parte din populaie triete n zone rurale ndeprtate, n aezri rspndite
pe dealuri i munii. Unul din trei oameni din Nepal triesc n srcie extrem, trind cu mai
puin de 1 dolar pe zi.
Nepalul are o populaie de 28,9 milioane de locuitori din care mai bine de jumtate
sunt sub 18 de ani i 64% sunt analfabei. Acest lucru nu este surprinztor dac ne gndim c
doar 30% din copii se nscriu la coal i dintre cei care o fac, doar 27% reuesc s termine
nivelul primar.
Copiii trebuie s lupte mpotriva unui sistem de caste care i discrimineaz pe muli
dintre ei, iar fetele se confrunt cu o cultur care tinde s le trateze ca ceteni de mna a
doua. Violena este considerat o metod de disciplinare a copiilor i este acceptat de toat
lumea. Drepturile copiilor nu sunt cunoscute n Nepal.
Exploatarea copiilor prin munc este o problem grav i 2,6 milioane de copii din
Nepal sunt trimii la munc pentru a asigura un venit pentru familiile lor. n plus , 63 %
dintre toi copiii sunt subnutrii.
 TIMORUL DE EST

Populatie: 947 000 locuitori

Densitate: 64 loc/km
Republica Democratic Timorul de Est este
o ar insular situat n partea de sud-est a Asiei.
Relieful acestui stat este predominant muntos (alt. max.:
2963 m vf.Tatamailau), puternic accidentat, cu
vulcani stini i gheizere noroioase.

Timorul de Est se ntinde pe o suprafa de aproximativ 14 800 km2, mai puin de

jumtate din suprafaa Olandei. In 1975, dup mai bine de 400 de ani de dominaie colonial,
portughezii au renunat complet la acest teritoriu.

n acelai an, pe insul a izbucnit un rzboi civil. n urmtorii 24 de ani, aproximativ

200 000 de est-timorezi, aproape un sfert din populaie, au murit n luptele purtate aici. n 1999,
asupra rii s-a abtut un nou val de violene. Au fost distruse pn la 85% din locuine i o mare
parte din infrastructur. Sute de mii de oameni s-au refugiat n muni.
De atunci, est-timorezii ncearc s-i refac viaa.

Din cauza srciei extreme, est-timorezii duc o via grea. De pild, 40% din locuitori
triesc cu mai puin de 1,5 euro pe zi din aceast sum abia dac i pot ntreine familia. n
plus, infrastructura rii este inadecvat. Iat ce se spune ntr-un raport guvernamental: La nivel
naional, trei din patru persoane triesc n locuine fr curent electric, trei din cinci nu
beneficiaz de canalizare, iar jumtate din populaie nu are acces la ap potabil.

n astfel de condiii, muli au probleme de sntate. Din cauza malnutriiei, a malariei, a

tuberculozei i a altor boli, sperana medie de via este de 50 de ani. Se estimeaz c un copil
din zece moare nainte de a mplini vrsta de cinci ani. n 2004, mai puin de 50 de medici s-au
ngrijit de aproximativ 800 000 de oameni, ntreaga populaie a rii
 IRAN

Indicele saraciei: 39,1

Rata inflatiei: 23,6%
Rata somajului: 15,5%
FASIA GAZA

Indicele saraciei: 43,5

Rata inflatiei: 3,5%
Rata somajului: 40%

Inca de cand Hamas a preluat controlul Fasiei Gaza in iunie 2007, israelienii le-au impus
inchiderea frontierelor, lucru care a condus la deteriorarea unei economii deja slabite - rata de
somaj mai ridicata, saracie si o contractie puternica a sectorului privat, care era bazat in principal
pe exporturi.
YEMEN

Indicele saraciei: 46,4

Rata inflatiei: 11,4%
Rata somajului: 35%

Cu o dependenta ridicata de resursele de petrol, 25% din PIB-ul tarii vine din petrol, insa
PIB-ul a scazut cu mai mult de 10% in 2011, iar acest declin a incetinit la 1,9% in 2012.
Guvernul incearca sa diversifice economia, dar are de a face cu resursele de apa in scadere,
somajul ridicat si o rata inalta de crestere a populatiei.
AFGANISTAN

Indicele saraciei: 48,8

Rata inflatiei: 13,8%
Rata somajului: 35%

Afganistanul este inca in convalescenta dupa zeci de ani de conflict si trebuie sa se ocupe
de un nivel ridicat de coruptie, un guvern slab si infrastructura proasta. Ajutorul extern,
agricultura, precum si o crestere a sectorului industrial ajuta tara sa se recupereze, dar inca sufera
de inflatie ridicata si rata mare a somajului.
 SIRIA

Indicele saraciei: 51,7

Rata inflatiei: 33,7%
Rata somajului: 18%

Aici, econimia este grav afectata din cauza razboiului civil. In 2012, PIB-ul tarii,
contractat in special din cauza sanctiunilor impuse de autoritatile internationale, a redus serios
consumul intern si productia. In plus, pe langa inflatia in crestere, tara se confrunta si cu o
depreciere a lirei siriene.
NEPAL

Indicele saraciei: 54,3

Rata inflatiei: 8,3%
Rata somajului: 46%

Este una din cele mai slab dezvoltate tari din lumea, unde peste un sfert din populatie
traieste sub limita saraciei. Agricultura mai tine in viata economia, veniturile din acest domeniu
reprezentand peste o treime din PIB.

Conflictele civile, grevele, pozitionarea geografica si expunerea la dezastre naturale au

condus, de asemenea, la deteriorarea enomiei.
TURKMENISTAN

Indicele saraciei: 70,5

Rata inflatiei: 10,5%
Rata somajului: 60%

Agricultura furnizeaza numai 8% din venituri, insa reuseste totusi sa ofere locuri de
munca pentru aproape jumatate din locuitorii tari.Turkmenistan are, insa, de suferit din cauza
nivelului ridicat al coruptiei si a guvernului autoritar, iar starea natiunii nu da semne ca se va
imbunatatii.