Etapele dezvoltarii umane

n dezvoltarea oamenilor exista anumite constante care permit identificarea unor asemanari 444b15e ntre cei
apartinnd unei
etape de dezvoltare si deosebiri ntre cei din perioade distincte de viata
a. Jean Piaget: considera ca fiecare stadiu se bazeaza pe cel anterior si l anticipeaza pe cel care urmeaza
ntr-o ordine invariabila
b. L. Vgotski arata ca sistematicitatea este una din cele mai importante caracteristici ale psihogenezei
(functiile si procesele psihice sunt interdependente)
c. Erik Erikson: vede n fiecare stadiu o componenta pozitiva si una negativa
- primul an de viata: se bazeaza pe conflictul ncredere (datorata satisfactiei si confortului) -
nencredere (data de ngrijirea inconstanta, neadecvata)
- 1-3 ani: autonomie (sustinere emotionala, este stimulata emanciparea) - ndoiala (inculcarea
simtului rusinii, ngradirea emanciparii lui)
- 4-5 ani: initiativa (se observa n jocuri, succesul unie initiative atrage altele noi) - vinovatie
(insuccesul unie initiative atrage un sentiment de culpabilitate)
- 6-11 ani: srguinta (acomodare la regulile din scoala) - inferiorizare (din cauza discordantelor pe
care le simte ntre capacitatile lui si cerintele scolii se simte vinovat)
- 12-18 ani: constientizarea identitatii (rolurile sociale sunt convergente sporind ncrederea n sine) -
confuzie de roluri (rolurile de fiu, elev, coleg, prieten sunt discordante ducnd la nencredere n
sine)
- nceputul vrstei mature: intimitate (ntemeierea unei familii) - izolare (esec n aceasta initiativa)
- vrsta adulta mijlocie: altruism (ajutarea celuilalt) - egoism (orientare spre propria persoana)
- batrnetea: realizare (mplinirea) - disperare (nfaptuirea a putine lucruri din cele dorite)
2. Caracteristici ale principalelor etape de vrsta
a. Copilaria:
- Timp al asimilarii de norme, valori, atitudini si modele de viata, este perioada socializarii primare.
Copilaria ncepe odata nu nasterea si se sfrseste n jurul vrstei de 14 ani. Dat fiind ca un copil nu
este un adult n miniatura, raportarea la el trebuie sa fie adecvata nivelului la care a ajuns
- Experienta afectiva joaca un rol esential: copilul are nevoie de sustinere afectiva, trebuie ngrijit cu
dragoste, trebuie sa i se acorde atentie; forma principala de nvatare este imitatia
- Piaget identifica cteva trasaturi ale copilariei: egocentrismul (nu diferentiaza ntre punctul lui de
vedere, dorintele lui si realitate); animismul/antropomorfismul (totul n jurul lui are suflet, totul
preia atributele umanului); gndire magica (tendinta copilului de a face legaturi cauzale incorecte
ntre fenomene); artificialismul (toate lucrurile sunt concepute de oameni)
- Jocul: principala forma de activitate care stimuleaza coordonarea, echilibrul, dinamismul, evaluarea
spatialitatii; initial copiii se joaca unii lnga altii, apoi unii cu altii
- Descoperirea de sine ncepe cu explorarea directa senzoriala; jocul cu oglinda este semnificativ:
initial copilul nu si da seama ca imaginea din oglinda l reprezinta
- Treptat vrsta "de ce"-ului este nlocuita cu cea a colectiilor
- Pe la 8 ani apare constiinta de sine, permisivitatea parintilor dezvolta la copil ncrederea n sine,
excesiva lor autoritate determina aparitia sentimentului de inferioritate, teama, nefericire
b. Pubertatea:
- modificari biologice (maturizarea functiilor sexuale, dezvoltarea caracterelor sexuale secundare) si
psihice (definitivarea identitatii)
- activitatea principala este nvatarea sunt posibile mari achizitii intelectuale; se dezvolta gndirea
abstracta, formala; afectivitatea este efervescenta, sensibilitatea accentuata
- cresterea rapida poate provoca dezechilibru afectiv, tulburare comportamentala, dispozitii variabile,
nonconformism, criza de originalitate datorata efortului de individualizare
- apare conflictul dintre rol (ansamblul asteptarilor pe care le au ceilalti) si status (pozitia sociala n
virtutea careia se pretinde din partea celorlalti un anumit comportament)
c. Adolescenta:
- debutul si durata adolescentei variaza de la un individ la altul sub influenta mediului socio-cultural;
la fete apare mai devreme dect la baieti
- marcata de o intensificare a dezvoltarii personalitatii, mari progrese n dobndirea constiintei de
sine; dorinta de afirmare; dobndirea independentei fata de autoritatea parentala
- pe plan afectiv sunt posibile accente pasionale, mari inconsecvente
- explozie a fanteziei; dezvoltarea memoriei, diversificarea inteligentei
- apar interesele orientate spre moralitate; momente de revolta si chiar sanctionare pe plan moral a
celor care ncalca normele
d. Tineretea:
- din anumite puncte de vedere este o perioada de stagnare
- disponibilitatile psihice se adapteaza noilor cerinte; cunostintele se restructureaza; nvatarea devine
demers autoinstructiv;
- se cstiga statutul social de adult odata cu intrarea n viata profesionala, familiala
- Eric Berne considera ca n fiecare individ exista trei stadii ale eului: stadiul de copil, stadiul eului
adult, stadiul eului parinte; n tinerete individul se afla la intersectia celor trei stadii: este copil al
parintilor sai si parinte al propriilor copii
e. Maturitatea:
- fortele interioare sunt dozate n mod constient pentru a putea raspunde solicitarilor si pentru a obtine
performante
- independenta copiilor fiind din ce n ce mai mare familia se afla ntr-un proces de denuclearizare
- spre jumatatea vietii se remarca o mare tendinta spre schimbare (loc de munca, locuinta, partener de
viata)
f. Batrnetea:
- modificari de natura fizica (scade supletea miscarilor, capacitatea de efort fizic, fragilitatea
oaselor...)
- cele mai afectate procese psihice sunt atentia si memoria de scurta durata (datorita unei motivatii
slabe pentru nvatare, a apatiei); sustinerea unei activitati intelectuale permite o ntrziere a afectarii
memoriei
- intrarea n pensie conduce la restructurarea ntregului sistem de relatii; batrnii se simt uneori
devalorizati, deprimati, izolati
- apare teama de moarte