Workshop Hipnoza Clasica

Bucuresti 29.03.2014

H. Grossmann

HIPNOZA CLASIC

Proceduri directe de inductie hipnotica

Scurt stare de trans n grup, dac se dorete

Proceduri directe de inductie hipnotica

Scurt stare de trans n grup, dac se dorete

Istoric

Introducere

Limbaj i formulri

Organizarea unei sesiuni de hipnoz

Exerciii practice ale tehnicilor de inducie

Discuii, Feedback

Aciuni directe

Exerciii practice

Discuii i sugestii

Evaluare
Istoric i introducere

Procedurile directe in hipnoz, ca metod tiinific de terapie, dateaz de la nceputul secolului 20.
ncepnd cu Messmer, Brauer, Freud, Jung, toi analitii i terapeuii au lucrat pn acum 50 de ani
doar cu proceduri terapeutice directe sau clasice de hipnoz .

Hipnoterapia direct este o tehnica dominanta n multe ri europene (Europa de Est, Europa de Sud-
Est i Europa de Sud) dar si in Africa de Nord si o mare parte a Asiei.

n ultimii 20 de ani procedurile directe, clasice de hipnoz s-au folosit din ce in ce mai puin n
America de Nord i n Europa. Acest lucru se datoreaz activitatii sustinute lui Milton Erickson,
activitate care a pus din ce in ce mai mult accentul asupra tendinelor individuale anti-autoritare
i care a primit acceptul din partea populaiei.

Avnd n vedere faptul c imaginea profesiilor curative s-a modificat n ultimii ani, relaia ntre cei
ce caut ajutor i cei care l ofer s-a orientat catre un echilibru ntre parteneri. n zilele noastre
aceast sugestibilitate prin autoritate nu mai reprezinta pentru majoritatea hipnoterapeuilor n
Germania, un pilon de sustinere al tratamentului.

Nu n ultimul rnd, opinia des ntlnit de a oferi spatiu clientului, si conform creia procedurile
indirecte sau deschise de hipnoz acioneaz descoperind n timp ce acelea directe autoritare mai
degrab acoper , este rspunztoare pentru faptul c, practicile directe de hipnoz au nceput s
fie nvate, utilizate i cercetate ntr-o msur din ce in ce mai mica.

Parcurgand literatura de specialitate nu am regasit nici o lucrare independent, fundamenta tiinific,

care s dovedeasc faptul c practicile indirecte ar fi superioare celor directe, am gasit doar pareri si
argumentatia care nu era libera de emotionalitatea credintei.

n cele din urm participanii la ...Weiterbildungsangebotemit den Fen, bzw. Geldbeutel ab ... vor
decide singuri ce practic terapeutic prefera.

Este totui un avantaj important pentru orice viitor hipnoterapeut s poat stpni ambele proceduri
i s aiba flexibilitatea de a trece de la una la cealalta n funcie de context, atunci cnd situaia o
cere .

Comparaie ntre modificrile fizice n cazul practicilor directe i ale celor indirecte. (Vezi
anexa nr 1.)
Observaie

n rile de est de ex. Rusia, China, Japonia sunt folosite proceduri directe sau foarte directe de
hipnoz pentru urmtoarele :

1. Tulburri de anxietate
2. Fobii
3. Stri de panic
4. Sindroame algice
5. Stri psihosomatice

Abordri practice pentru pregtirea unei edine de hipnoterapie direct:

Discuia introductiv :

Aceasta const din trei faze sau etape :

1. Crearea unei baze optime de ncredere

2. Pregtirea optimal a pacienilor pentru hipnoterapia ulterioar
3. ntrirea ateptrilor pacientului

Caracteristicile unor buni hipnoterapeui :

Ce caliti ateapt pacientul de la un bun terapeut :

( Determinate n urma chestionrii a 42 de pacieni n cabinetul meu, cu prioritate descresctoare de

sus n jos ):

Competen de specialitate

Siguran absolut n tratarea pacientului

Transmiterea siguranei

Stare afectiv de bine

Sim al observaiei pentru detalii

Prezen de spirit n orice moment

Capacitate de empatie

Angajament
 Voce melodioas

Aspect ngrijit curat

Aspect placut simpatic

A fost oarecum surprinztor pentru mine sa constat faptul c, pacienii mei au pus mai mare pre pe
siguran i c aspectul fizic nu a ocupat primul plan.

Prima convorbirea sau sedinta :

Prima discuie servete la clarificarea problemelor legate de hipnotiz ca procedeu terapeutic i la

intocmirea anamnezei.

Cteva ntrebri importante n acestaedina de evaluare:

1. Ai mai fost vreodat hipnotizat ?

2. Ai fost vreodat martorul unei sedinte de hipnoza (TV, scen, alte ocazii)?
3. n cazul unui rspuns negativ la primele 2 ntrebri, de unde ai auzit i ce tii despre
hipnoz ?
4. Ce ateptri avei de la aceast form de terapie ?
5. Ce obiecii avei ?

Evaluarea sugestibilitatii hipnotice:

ntrebri test conform POKO al grupei de cercetare de la Mnchen.

La ntrebri se va rspunde cu Da sau Nu.

1. Cunoatei Yoga, traningul autogen sau alte proceduri asemntoare?

2. Anumite experiene plcute v pot da un fior plcut?
3. Trebuie s finalizai un proiect important la munc, in apropierea dumneavoastr discut
dou persoane, v surprindei singur ascultnd discuia?
4. Este suficient s numrai oi ca s putei adormi?
5. Preferati s lasai altora luarea iniiativei i a deciziilor?
6. V pierdei interesul pentru un anumit lucru la fel de repede cum devenii pasionat de acesta?
7. Ateptai musafiri, mergei de mai multe ori la u deoarece credei c ai auzit pai?
8. Observai uneori n timpul unei discuii, c v privii fascinat partenerul de discuie fr sa i
auziti cuvintele?
 9. V simii deseori nesigur ntr-o discuie deoarece majoritatea celorlali participani la
discuie sunt de alt prere?
10. Simii nevoia s atingei fiecare obiect care v place i pe care l privii?
11. Putei evalua calitatea unei cri doar dup titlu sau dup cunotine legate de autor?
12. Imitai micrile actorului dintr-un thriller sau western pe care l vizionai sau ale unui
juctor dintr-o competitie sportiv?
13. Cunoatei vreo persoan ce v impresioneaza att de mult, nct s recepionai tot ceea ce
spune fr nici o critic?
14. Avei mereu nevoie de cineva lng dumneavoastr, pentru c v simii mereu pierdut?
15. V putei fora s v calmai atunci cnd suntei agitat?
16. Vedei n ziar/la televizor poza unui delincvent i credei c l-ai mai vzut?
17. Stai la culoarea roie a semaforului, n spatele dumneavoastr vine un vehicol cu vitez
foarte mare. Ai pleca pe culoarea roie a semaforului ca s evitai un accident?
18. V putei imagina viu descrieri ale unor filme sau ntmplri ale altora?
19. V este deseori greu s spunei Nu?
20. Suntei impresionat de conduite i apariii exotice i ambiioase?
21. V gndii uneori att de intens la ceva, nct nu mai percepei lucruri ce v nconjoar?

Mai mult de 14 rspunsuri afirmative nseamn c pacientul este uor de hipnotizat.

Exist i alte chestionare, foarte complexe, a caror aplicare ns, necesita o perioad considerabil
de timp.

Cnd ar trebui s aib loc prima edin de hipnoz ?

Mai multe cercetri au artat c cea mai ridicat sugestibilitate este atunci cnd bioritmul (curba
vigilenei) este cel mai sczut. Prin urmare este vorba despre perioada zilei de la ora 12:00 pn la
17:30 i dup ora 21:00 (numai cnd se practic n familie).

Va sfatuiesc sa chemai pacientii la prima edin de hipnoz n acest interval de timp (NU noaptea).

Inducerea transei hipnotice:

Ani la rnd am folosit cu succes metoda fixatiei, degetul aratator, punct pe perete, pendula care sa
misca ritmic (anii 80/90), deoarece aceasta a corespuns ateptrilor majoritii pacienilor. n ultimii
ani totui, induc tot mai mult hipnoza cu ajutorul sugestiilor verbale. Mai exist ns cte un pacient
care intr rapid i fr probleme n trans cu ajutorul metodei fixatiei.
Pentru inducerea i atingerea unei profunzimi dorite a hipnozei se poate opta ntre 2 tipuri sau etape
de instruciuni. (Este posibil ca, n funcie de pacient, s se schimbe ordinea acestora sau s fie
utilizata o singur sugestie).

Fiecare edin la mine ncepe cu aceeai procedur, unii pacieni sunt chiar deranjati dac dup a
zecea edin fac referire la alte imagini sau senzaii.

1. Inducie
2. Sugestii de baz
Faza trei este ritualul safe place.
3. Locul preferat (Safe Place)
4. Indicaii, sugestii sau imagini directe legate de hipnoterapie

Trecerea ntre 1 i 2 se face cursiv.

Tehnici :

Exist peste 100 tehnici diferite pentru a atinge o stare hipnotic sau prehipnotic.

1. Tehnici Mesmeriene

2. Fixarea degetului arttor al minii drepte la nivelul ochilor, cnd clipete vei spune :
Pleoapele dumneavoastr sunt grele,, nchidei ochii. Acum ochii dumneavoastr
sunt complet nchii, nu i mai putei deschide i nici nu avei chef s i deschidei ..

3. Se ncepe metoda levitaiei prin a cere pacientului s priveasc fix mna sa stng sau
dreapt, s priveasc doar mna (ateptarea mplinirii, imprimarea mplinirii): momentul n
care s-a micat un deget este un semn c a nceput hipnoza, exact acest deget va deveni
foarte uor i liber, va ncepe s se ridice, acum putei nchide ochii, degetul va trage n
curnd toat mna n sus dup el, exact aa, apoi ntreg antebraul, cu ct se ridic braul
mai sus cu att devine transa mai adnc i mai profund .

4. Pacientul ridic un bra i nchide ochii: v cufundai acum tot mai adnc ntr-o profund
transa hipnotica. Pe msur ce transa se adncete , braul ncepe s coboare, cu ct suntei
mai profund n transa cu att mai jos coboar i braul

5. Metodele sigure nu sunt ns ntotdeauna realizabile: Persoana st n ncpere cu ochii

nchii, v aezai n spatele persoanei i o conducei napoi, cu o cotitur la stnga, apoi o
 uoar apsare pe umrul stng, o cotitur la dreapta, apoi o uoar apsare pe umrul drept.
Vei observa foarte repede dac se ntmpin rezisten. Continuai aa pn cnd persoana
v urmeaz nevoit i se mic la stnga i la dreapta condus doar de atingerile pe umr.
Dup ce s-a atins o stare de trans, putei conduce persoana spre un fotoliu/o canapea i s
ncepei hipnoza Suntei acum foarte linitit i profund relaxat, auzii doar vocea
mea, mi urmai vocea aa cum ai urmat minile mele pe umerii dumneavoastr ...

6. Un punct negru pe perete, fixeaz din ce n ce mai strns . nchiderea ochilor ca

dovad pentru transa indus , din momentul n care ochii sunt strns nchii, vocea mea
devine foarte important pentru dumneavoastr pleoapele devin din ce n ce mai
grele iar aceast greutate se transmite feei, gtului , .

7. Pentru pacienii rezisteni: Intrai n autohipnoz i lsai pacientul s fie spectator, v

vorbii astfel mai adnc i mai adnc intru n trans toate formulrile sunt
posibile. Din momentul n care suntei n trans, putei s va scoatei , tcut din hipnoz.
Vei observa c pacientul dumneavoastr este n trans transa este molipsitoare .

8. Numrai de la 1 pn la 50, cerei pacientului dumneavoastr cu fiecare cifr, cu fiecare

numr s nchid ochii i s i deschid , la nceput repede, apoi tot mai ncet, ultimele
numere la o distan de cca. 5 secunde unul de altul. Datorit oboselii, pacientul va nchide
ochii foarte repede i astfel transa poate ncepe, pe lng aceasta vei realiza o foarte bun
fixare a vocii dumneavoastr.

9. Pacientul fixeaz ochiul dumneavoastr drept sau vrful nasului fr s clipeasc, nici
dumneavoastr nu clipii i i privii exact pupilele. n momentul n care pupilele s-au dilatat
(neclaritate a imaginii) cerei pacientului dumneavoastr s nchid ochii i ncepei cu
introducerea verbal

10. Pacientul fixeaz strns ochii dumneavoastr cu ai lui, pacientul ine o moned ntre degetul
mare i cel arttor i v privete fix n ochi. Vei spune : simii cum moneda devine treptat
mai cald, la nceput mai puin apoi mai mult i mai mult, din ce n ce mai cald , acum
moneda este un pic prea cald, devine fierbinte , foarte fierbinte n momentul n
care pacientul las moneda s cad, el se afl intr-o stare profunda de trans ..

11. Tehnica scaunul brbierului: Pacientul este aezat n faa dumneavoastr, braele aezate
orizontal, spatele nu este nclinat, antebraele aezate vertical, minile orizontal, ochii nchii.
 Cuprindei minile pacientului cu minile dumneavoastr i l apsai nspre sptar. n acest
moment: resimii o stare puternic, profunda de oboseal .., nainte ca spatele
pacientului s ating sptarul, pacientul este n trans.

12. I se va citi pacientului un text cu jumtate de voce, pentru fiecare cuvnt vor fi necesare 3
secunde, dup fiecare cuvnt se va face o pauz de 3 secunde . Dup 2 pn la 3 minute,
putei spune orice sugestie, pacientul este ntr-o stare profunda de trans (ncetinirea
activitii de coordonare a centrelor vizuale, ale citirii i ale vorbirii vor duce la o stare
profunda de trans, fapt ce poate fi demonstrat neuropsihologic).

13. Lsai pacientul s inspire adnc, s i in respiraia timp de 5 secunde, s i incoarde

puternic muchii, s-i destind cnd expir iar, dup 5 minute pacientul va fi n trans
(pulsul scade cu 5 pn la 10 bti), i vei spune Observai cum oboseala se rspndete cu
fiecare respiraie i devine tot mai puternic .. (o uoar hipoxemie duce la o
stare asemntoare celei de trans )

14. Metoda american de inductie rapid: Pacientul este aezat iar terapeutul st n picioare sau
este aezat undeva n lateral n faa lui, mna dreapt a terapeutului apas uor pe umrul
stng al pacientului, degetul mare stng i cel arttor formeaz un dreptunghi cam la 30 cm
de ochii pacientului, dup 10 secunde urmeaz sugestia ochii dumneavoastr devin din ce
n ce mai grei foarte foarte grei micai mna stng pe faa pacientului iar la 3 cm
de faa pacientului lsai-o s cad, ochii pacientului se vor nchide automat iar starea de
trans va fi atins (n 80% dintre cazuri funcioneaz n cca. 3 minute ).

Exemplu al unei inductii rapide prin intermediul limbajului:

Aezarea pacientului pe jumtate ntins , n lateral terapeutul :

inei ochii nchii i v concentrai doar asupra vocii mele , doar vocea mea este important , voi
numra pn la 10 ..pn la 10, de la 1 pn la 10. Vei simi cum pleoapele
dumneavoastr devin mai grele, cu fiecare cifr, din ce n ce mai grele, la 10 nu vei mai putea
deschide ochii i nici nu vei mai dori s i deschidei, pleoapele dumneavoastr vor fi complet
nchise, foarte strns .. voi ncepe imediat... ncep .pauz.unu ... pleoapele
dumneavoastr devin mai grele, foarte grele, doi ... tot mai grele devin pleoapele dumneavoastr ...
este bine aa . trei ... puin mai obosite devin pleoapele dumneavoastr . foarte obosite
. patru .. acum ochii sunt nchii (n cazul n care s-a ntmplat asta ) pleoapele sunt foarte,
foarte grele cinci . .i aa mai departe pn la zece ...Ochii dumneavoastr sunt
strns nchii, nu i vei putea deschide, este norma aa i este bine aa .., facei -mi un semn
cu degetul arttor stng s tiu c v este bine . Vei asculta doar vocea mea, lsai-v
condus de vocea mea, doar de vocea mea ..Se va asculta textul CD-ului .

Sugestia de baz

Sugestia de baz se orienteaz spre scopurile terapiei pacientului i spre nevoile sale de baz, spre
ex.: la obezitate: uurin i prospeime; la fumtori: uurin i miros plcut de prospeime i aer
curat peste tot, curaenie in casa ca in plamani .a.m.d.

Exemplu :

Inductia are loc prin fixarea unui punct pe perete sau pe tavan.

Sugestia de baz :

nchiderea pleoapelor.

Pleoapele devin grele, din ce n ce mai grele ca i cum bilue mici de plumb ar trage draperia
din sufrageria dumneavoastr,in jos.. tot mai tare mai departe i mai departe ..
da, acum ochii dumneavoastr sunt nchii . aveti un sentiment plcut .. nimic nu v
deranjeaz n timp ce dumneavoastr v lsai condus de vocea mea i lsai ca sentimentele
plcute s fie conduse mai departe .. tot mai departe da, exact aa ..

Inductia de baz :

Greutate

Dac lsai atenia dumneavoastr treptat s treac la mna dumneavoastr dreapt .

precum o macara, ntr-o frumoas zi de var . pe cer va pendula braul su lung, de care
atrn o greutate, ce oscileaz dintr-o parte in alta . tot aa urmeaz i atenia gndurilor
dumneavoastr mna dumneavoastr dreapt da .. exact aa iar ajungnd acolo
sigur ai observat c mna a devenit un pic mai grea ca i cum macaraua ar fi lsat
greutatea asupra minii dumneavoastr . grea ... din ce n ce mai grea .. mna
dreapt va fi grea ntr-un mod plcut, va fi linitit i relaxat iar aceast greutate plcut
.. dac o vei observa cu atenie, vei vedea cum trece .. de la antebra catre bra ..
mai departe i mai departe . ca un ru ntr-un peisaj de munte mai departe i mai
departe . nspre umeri, gt . (va parcurge ntreg corpul pn la degetele de la
picioare) . foarte bine realizat ..

Alternativ : Sugestii de baz : Cldur , Prospeime , Uurin, n funcie de scopul therapeutic

Compuneti o inductia prin limbaj singuri.

Inductia de baz :

Linite

Suntei acum foarte linitit i relaxat, tot ceea ce a fost important acum un minut,acum o or ,acum
o zi este acum neimportant i mrunt, la fel ca vntu , ntr-o zi frumoas de var , ca un nor mic ce
se ndeprteaz tot mai mult nspre orizont .. pn devine din ce n ce mai mic, micu de tot
..tot mai micu .. Pauz .. iar acum .. se va destrma . La fel dispar acum
toate gndurile , se transform n nimic ceea ce rmne va fi o linite i o relaxare cldu
bine .. foarte bine realizat .

Aprofundarea strii de trans

Casa scarilor urcand trepte placut spre cald si bine spre acasa..sau ascensor spre un loc preferat
(verificarea eventualelor fobii).

n funcie de locul preferat discutat i convenit (unde i cnd ai petrecut vacana perfect?), poate
fi spre ex. la trand, o oaz n deert, la munte, la schi, etc.

Dup cum arat i urmtorul exemplu pot fi menionate i dou poveti de vacan sau locaii n
aceiasi edin pentru a sugera un loc preferat i o aprofundare a strii de trans.

Acum c v aflai ntr-o stare profunda de relaxare iar atenia dumneavoastr este concentrat
asupra vocii mele i v d o stare interioar de linite v vin n minte imagini de la
ultimele vacane minunate ce le-ai petrecut .. vacane perfecte . de care v-ai bucurat
mult timp . V putei aminti exact .. ct de frumos a fost s v plimbai de-a
lungul trandului fr s trebuiasc s v gndii la ceva .pur i simplu s v bucurai
de acest timp . de frumosul trand alb .. s simii nisipul cald i umed sub picioarele
dumneavoastr . s vedei minunata mare albastru-verzuie .. s auzii cum se sparg
valurile mrii de plaj . s urmrii psrile pe cer . cum zboar de colo ncoace
nainte i napoi s simii caldura soarelui pe corpul dumneavoastr .. s simii briza
uoar , rcoroas pe obrajii dumneavoastr vntul v aduce stropi de ap din mare unii
va stropesc buzele sunt puin srai lingei-v linitit buzele .(control ).. davd
c v face plcere s fii aici .. lsai-v timp .totul rmne bine . exact aa
cum v dorii .. vom adnci acum aceast stare minunat nc puin pas cu pas
. cnd privii n dreapta dumneavoastr vedei o treapt . din marmur .. o
treapt minunat . si tii exact ce nseamn asta . cele 10 trepte v conduc mai departe
i mai departe ntr-o stare minunat de relaxare . ntr-o trans adnc, ce v face atat de bine
.. lsai-v condus de vocea mea .. v nsoesc Putei observa foarte atent
daca privii n dreapta da exact acolo.. este o oaz minunat .frunze de
palmieri atrn i se onduleaz n btaia vntului .. apa e limpede la mijlocul oazei precum
cristalul ce supriza la stinga dv trece o caravan .. iar dumneavoastr vrei s plecati
cu caravana . da.. e bine aa . foarte bine v descurcai trecei de prima
treapt .. piciorul drept face primul pas naintea stngului . ptrundei tot mai adnc n
minunata stare de trans . mergei mai departe aa .. ajungei imediat la starea perfecta
de calm si relaxare..a doua treapt mai adnc i mai adnc .. a treia treapt
. i aa mai departe .

Dei povestea n sine nu e tocmai logic sau concludent, majoritatea pacienilor urmeaz vocea
mea iar conducerea lor in trans printer o povestea absolutilogic este de cele mai multe ori bazata
pe ncredere ca eu stiu ce fac si daca eu spune ca trece o caravana in mijlocul oceanului asa e
(acceptarea terapeutului de inconstientul copileresc semiorb).

-ANEXA 1

Comparatie intre gradul de relaxare la hipnoza directa si indirecta (N=33).

(Bongartz si colaboratori 2001).

Grafic 1. Evaluarea Relaxarii

5 = relaxarea maxima 0= relaxarea absenta

Art der suggestion= modul adresativ (direct sau indirect).

Grafic 2. Pulswellenlaufzeit = Timpul de transmitere al pulsului (impulsul bataii inimii spre
periferie) la stiluri adresative directe si indirecte

Exprima relaxarea peretelui vascular arterial.

Mesperiode = timpul de masurare in milisecunde

Grafic 3. Modificarea rezistentei pielii la transmiterea unei impuls electric (0,001 Volti) dupa
un zgomot puternic neanuntat, in timpul unei sugestii directe sau indirecte.

Exprima relaxarea tesutului cutanat superficial.

 -ANEXA 2

Pause corecte in povestea si pause incorecte in povestea.

 -ANEXA 3

Exemplu text direct (directiv) si text indirect (deschis)

I. Sugestia directa
Marea

Dupa inductia de transa continuam:

Tot ceea ce va voi spune in urmatoarele clipe veti transforma in imagini mentale . veti
simti ca va puteti influenta corpul prin imagini .. Va aflati acum pe o plaja intinsa si frumoasa
la malul marii si va plimbati, ..indreptati-va privirea spre mare si lasati-o sa hoinareasca
pana la orizont, .. e placut ca nimic sa nu opreasca privirea indreptata spre largul lumii,
.. Acum indreptati-va atentia catre picioarele dvs. si simtiti nisipul cald si umed sub
picioarele goale, .. o senzatie atat de cunoscuta, cu fiecare pas pe care il faceti
simtiti tot mai mult cat de moale, caldut si placut este nisipul sub picioarele dvs. goale ..pauza
. Si pe masura ce continuati sa va plimbati, indreptati-va privirea catre valurile ce vin catre
plaja si spre dvs. .. da, exact asa . foarte bine . si puteti auzi sunetul marii si al
valurilor care se zbat sa ajunga pe plaja . vedeti ca ele devin din ce in ce mai mici si se topesc
candva pe nisip disparand .. indreptati-va atentia acuma spre valuri .. auziti zgomotele
care va inconjoara simtiti intens senzatia de bine pe care o aveti .. din ce in ce mai
profund, din ce in ce mai relaxant . pauza . Privirea vi se indreapta spre valuri
acum .. observati foarte bine cat sunt de inalte, ce culoare albastru inchis au valurile
. cum danseaza coroana de spuma la varf . observati foarte exact ritmicitatea
valurilor .. sus jos ........ sus jos . si incet incet va adaptati ritmul
respiratiei acestui sus jos .. sus . jos, al valurilor care sunt aici de mii si mii de
ani si vor aici vor ramane . sus .. jos . sus .. jos.Si acum, ca ritmul respiratiei
este sincron cu ritmul naturii si imaginile interne puteti fi atent la gustul de sare pe care il aveti
pe buze .. gust de mare pe care il aduce vantul ce va mangaie obrajii .. lingeti-
va buzele de doua ori ca sa dispara acest gust de sare .. da foarte bine, exact asa
acum adaptati si ritmul mersului pe plaja ritmului valurilor . pas inainte sus jos
. pas inainte . sus jos da .. foarte bine . simtiti ce placut este sa
adaptezi ritmul corpului ritmului valurilor . continuati asa pana ajungeti la un nivel de relaxare
profunda . si imi faceti si mie un semn cu degetul aratator al maini drepte cand ati ajuns la o
stare de relaxare profunda si placuta Va las acum cateva minute cu imaginile si senzatia
de mare, plaja, soare, vant, valuri sunt aici cu dumneavoastra am grija sa va simtiti
bine foarte bine
Am sa numar acum de la 10 la 1 si cu fiecare cifra va veti intoarce treptat spre starea de aici si
acum spre starea de veghe si revigorat Senzatia de bine si de relaxare profunda va persista
insa atata timp cat veti avea nevoie de ea . Veti simti ca abia cand spun cifra 2 veti putea
deschide ochii exact atunci la cifra 1 va veti trezi ca dupa o noapte odihnitoare in care ati
dormit relaxat multe ore109

II. Suggestia indirecta (stil permisiv deschis)

Marea

Imagini interne pot uneori influenta sau induce procese fizice noi sau de mult cunoscute . cum
ar fi o plimbare lunga, de-a lungul plajei, la malu marii si o plimbare cu picioarele goale pe
malul marii poate sa para ca o invitatie sa aruncam privirea indelung pe apa pana undeva unde
putem atinge orizontul cu privirea Simplu, putem lasa privirea sa pluteasca pe valuri si
apa pana ajunge la orizont . orizontul care poate parea ca o granita imaginara ce delimiteaza
nesfarsitul privirii .. Si in timp ce privirea noastra pluteste spre orizont . atentia
noastra se poate indrepta catre intrebarea daca nisipul de sub picioarele noastre goale este umed
.. sau uscat mai cald . sau mai rece . mai moale . sau mai aspru mai
placut decat alta data .. sau la fel ca in ultimul concediu pe care l-am petrecut la mare
pauza Si daca aceste perceptii se intaresc in timpul plimbarii .. pas cu pas putem
sa ne intoacem la privirea . care pluteste pe valurile ce se joaca sus jos
sus .. jos sus .. jos . pana ajung pe plaja si cu un zgomot placut, parca e o
muzica cunoscuta, .. dispar in nisipul de sub picioarele noastre Aceste perceptii placute
cunoscute . pot uneori sa deschida o poarta o poarta veche, de mult timp inchisa
.. spre o profunzime a calmului si starii de relaxare .... mai adanc mai adanc
.. si mai adanc.pauza.....

Ne putem permite sa ne luam timpul necesar . tot timpul de pe lumea asta sa privim
valurile care se joaca in ... sus . jos .. sus . jos .. sa privim atenti si sa simtim
culoarea valurilor . puterea lor . inaltimea lor .. si infinitatea lor ..
iar ele ne pot conduce spre intrebarea oare toate valurile sunt la fel ? .................... Si
uneori, fara efort sau atentie ... respiratia observatorului . inspiratia .expiratia
.inspiratia expiratia .. se adapteaza miraculos .... miscarilor
valurilor care ne incojoara .... Cu un sentiment de bine si calm ... si undeva
adanc si fara nevoie de atentie deosebita sentimentul de eternitate poate aparea ..
sentimentul ca aceasta mare si aceste valuri .. au fost aici de cand exista pamantul ....
si aici vor ramane vreme de mii si mii de ani de acum incolo .. un nesfarsit de sus si jos ...
de vine si pleaca .. de apare si reapare .. se sincronizeaza cu respiratia noastra .
inspirand .... expirand ... inspirand ..... expirand .. Si cu fiecare
miscare .. cat de mica sau mare a plamanului ... mirosul de mare .. acel miros
necunoscut bine cunoscut .. devine din ce in ce mai puternic si mai prezent . Si
pe buze apare.. din ce in ce mai puternic .. un gust de mare sarata .. pana . se
poate sterge tandru cu limba . de pe buzele sarate Si nu stiu foarte exact cat de
puternic se poate sa simti deja . acel val cu stare de bine, calm si proaspat . in
respiratia profunda .. cand aerul fericirii trece prin plamani si ajunge peste tot in corp si in
minte .. si lasa in urma un sentiment de pace, ocrotire si invulnerabilitate care se
adanceste dupa ritmul propiu si respiratia valurilor la nesfarsit pauza..Si chiar daca
acum vocea dispare pentru un timp . sentimentul de siguranta .. ca este cineva langa mine
si ma pazeste este prezent nu va dispare . chiar in clipele de tacere ..
shhhhhh.

Acum, dupa un timp trecut si petrecut . in calmul si linistea libertatii neingradite ..

dorinta de a pleca si a ramane in acelasi timp .. readuce mintea la prezent in timp si spatiu
.. Aceasta se poate simti cand cineva numara de la 10 la 1 . si cu fiecare cifra . in
corp si minte se poate intoarce . valul realitati .. Cu fiecare cifra .. se intoarce
prezentul din ce in ce mai puternic si ajungand la cifra 2, ochii se pot deschide .. si la
cifra 1 . corpul si mintea s-au trezit deplin, te simti calm, odihnit recreat
revigorat si treaz . 10 . 9 .. 8

Structura pe nivele si elemente pe care trebuie sa le cuprinda orice text sugestiv, fie direct fie
indirect:

NIVEL 1 Element: mental Situatia de relaxare: concediu la malul marii

NIVEL 2 Element: situativ Valuri mari, marea albastra, nisip moale, soare
lumina, vant.

NIVEL 3 Element: Senzatia de libertate, nelimitare interna, libertate

perceptiv interna, bine fara efort, optimism fara cauza.
emotional

NIVEL 4 Element: reactii Caldura care se raspandeste, racoritor prin adierea

corporale vantului care sufla pe corp, senzatia de usor sau
greu, senzatia de lene sau activare.