Sunteți pe pagina 1din 5
vat CAPITOLUL 1 Talion: Ambuscada Dac Morai ar fi insarcinat pe altcineva cu treaba asta, as fi ‘eizut in ambuscads. ‘Asasinul aytepta Ia jumtatea dealului, pe partea de nord ‘ataberei. Panta abruptd era acoperiti de tufiguri not de pri- ‘mivari io adiere usoard unduia vegetatia, atat cit si acopere ‘orice migcare sau vreun sunet mic. larba nu era ins destul ‘de mare inet s8 ascunda satul de privirea asasinului. Stand ‘colo, laridacina stejarului celui mare, acesta putea suprave- _ghea totul ard a se teme c’ va fi descoperit. “ Poritia i oferea arbaletei sale raza de actiune spre orice se ‘fla pe platoul defrigat, de jos. Camenii lui Morai inliturasers ‘orice ascunzatoare, asa ci nu aveam unde 58 ma duc in caz ‘ci prima sigeatd isi rata finta. Si, chiar dacd eram destul de jute casi aflu de unde venise sgeata, singura cale dea ajunge la trigator era si ure pieptis dealul, iar asta era o incereare Partea indoielnicd a planului lui Morai era ca i daduse Jui Soartd misiunea de a ma ucide. Soarta, ful tn varsta de Saisprezece ani al morarului din Raspintia Codrului,fugise de acasi si se hotSrase si se aliture banditilor care tocmai ‘i jefuiserssatul. Ceilalfi membri ai cetet probabil ci ar fi ‘uci fri si clipeasca sau, dacé era dup Chigandir, -ar f ‘lcutalte lucrur gi mai rele. Trimifandu-l ins pe tind s3-mi ntindocursi, Mora ig ficuse oamenii si rida gil salvase ‘pe bilat. Ms REVEWAMTUL 9 Evident plictsi la culme, Soarta statea cocofat pe ordi ‘ind noduroasita stejarului, Ma astepta de mult timp s8aparin ‘campul lui vizua si, dupa o dimineat’ lungs si agitata, tn care transpirase abundent,Iisase arbaleta jos. Dupaivreun sfert de ‘or, a scos galbenul imperial cu care Mora il platise pentru ‘apul meu i -ainspectat. Cu o unghie murdara urmarit pro: filul aurt al Regelui Ell i, chiar dac& nu mai finuse niciodat3 ‘un galben in mana, noutatea pe care acest lucru o reprezenta isi pierdu curand fora. Soarta,vrijit poate de predestinarea propriului siu nume, a inceput si arunce moneda in aer. Aceasta suna de fiecare ddatd cind degetul lui mare o proiecta pe traiectorie, iar lumina soarelui separa in metaluleilucios, Cu fecare noua aruncare, galbenul urca tot mai sus, pind cind, atingand varful boli pe care o descria, aajuns si dispara tntre ramurile de jos ale ste jarului, Soarté il prindea de fecare data si il trintea pe dosul palmei stangi. Incet, lua palma dreapta de pe el, mbind sau Incruntandu-se la chipul care se vedea pe moneda. Oricare ar fi fost rezultatul, c4 il ghicea sau nu, fi trecea moneda inapo! jn mina dreapta si oarunca din nou. ( ultim§ data, moneda i s-a desprins din mana ca Inte, dars-alovit de o ramur3 ia ricogat in stanga. Ateriznd pe pamantul batatort, sa rostogolit in spatele copacului si disparutdin vedere. Soarts-aintins,s-auitat jos la luminis 51, s-aridicat pe vine. $-a Intors pe dup8 trunchiul cat o butie al stejarului gis-a oprit bruse. Moneda lui era in palma mea dreapta. Baiatul s-a uitat Inapo! la arbaletd, apot la mine. ‘Am clatinat incet din cap. = Cred cf asta iti apartine, Soart. ‘Am intins mana spre el. Un tanar chipes ca Soartd n-ar fi trebuit niciodats si poarte o atare expresie de groaza pe chip. Narile umflate ti fficeau nasul ingust gi nobil sa infloreasca. Isi sinea och 10 Michael a, srackPott seni larg deschisi, intr-atat incdt deveniserd niste cercuri ibe tn jurul unos puncte intunecate, O transpiratie npeps- toarei lipea paral castaniu de frunte, Maxilarul cizut fi alun- gen ata — oricum Ingust, cur ingust rato corpul Su — si fifaicea s8 semene cu un om foarte batran. ‘Mi-am vazut reflexia in ochii lui, dei stiam ca Soarta nu ‘eu adevirat un om inalt, suplu, cu pir negru i ochi de-deschis. Groaza care pusese stapanire pe el il transpor- ddincolo de prezenta mea fizica, iar el se holba acum la {ce erat gi la ceea ce devenisem de cand cu ritualul. El nu ‘un om, ci un Talion Justitar. uultimul lueru pe eare il va vedea A intins cAteva degetetremurinde sia luat moneda, a fea gia zimbit. Dupa aceea s- uitat la mana mea sia ngenunci,lacrimilecurgindu-i din chi strins inch. | Ascuns sub moned8, atunci cand el mi-a cules-o din tuntatua cu cap de mor se zgise la el, indi rasu- sdesen simplu, fScut din lini imi acoperea palma smeu distinetiv de justtiar. Dela mandibula des- ;podul palmei yi pins lacalota cranian care ajun- ni la ridicina degetului mijlociu, acel desen schematic ‘eu givanele-igoale, reci. Amintire lui i fieuse si iil. ‘pe lings baiatl scuturat de suspine, lisindu-t fica li si dandu-i ocazia so birulased. M-am lsat acolo unde ma asteptase gi am clatinatincruntat in tTuatarbaleta ce jos si mam uitatde-alungul sigeti sdeschideau destl citsi pot veceaintreaga tabard trigaciul si am trimis sSgeata in cena din vata Tnaers-aridiat putin prf i fur, dar nimicalteeva acolo, jos. eterna sam scrégnit din digi, nerves. Moral smul viet de bandit il atragea pe Soarta Probabil ci tata lui fl punea la munci grele, in vreme ce el ar fi vruts fie pe afar, Scand curte fetelor sau visind cu ochii ddeschigi la mariirizboinici din legende. Banditii priduisers Raspantia Codrului gi Soarta plecase cu ei pentru a scipa de ‘munea grea gi sperand la faim si bogiii nemarginite. Fira doar si poate, Morai stia 3 Soarta nu se pricepea la ‘nimie alteeva decat cum si fie fiu de morar. Morai mai stia si ‘4 Soartd nu putea fi alungat de acas’ sau convins sa renunte laviata nomada. Daca il alunga pe baiat,stia ck Soarti se va {nhdita numaidecat cu alta ceata sau ar muri de foame in sal- baticie. Seful banditilor infelesese c& tanarul trebuia speriat de ‘ceea ce Inseamna viata unui proscrs si Moral stia.c3 eu puteam sil sperii Era sarcina pe care nu mi-o doream, iar pentru faptul ‘eA mi forfase si 0 duc la indeplinire, Morai imi displacea gi ‘mai mult © parte din mine se mandrea eu faptul c& il ajutam pe Soarta si revin’ la viafa care Ii fusese harazitd. Jucdnd doar rolul Justifiarului, asa cum gil inchipuia baiatul, tl puteam speria destul de tare pentru ca nici el, nici copii i nici nepotit ui si nuse mai gindeasca vreodata s3 se ocupedealtceva decit ‘de morarits si practice aceasta indeletnicire cu deplina onesti- tate. Asta era bine gi pentru asta fi puteam multurni lui Moral, ar asta insemna, totodata, 4 tofi concetafenii lui Soart’ se vor teme pe veci de Talioni — un sentiment pe care deja prea ‘mulfi oameni il aveau — gi nu voiam s3 am niciun rol in inta- rea acestei imagini. ‘Totusi, stiam ca, oricat de tare o detestam, frica lui Soarta imi oferea unealta perfecta pentru a-l aduce pe calea ‘cea dreapts. Desi ag fi preferat si-I conving cu vorba bun’ si se intoarca in sanul familie, explicindu-i realitatile aspre ale tunei vieti nomade alituri de Morai, romantisraul traiului de bandit era o armura destul de rezistenta in calea unei atari abordari civilizate a problemei. Un bard chiar compusese s WICHAEL A, stTAcKPoLE y ‘candva un céntec despre Morai — auzisem gi eu o versiune masacrat a lui in Talianna — in care era facut s8 pars mai __nobil si mai galant decat era fn realitate. Pentru a depasi acea versiune a lui Morai — dar sicele~ "Jalte impresii n general idealizate, despre banditi —ar fi fost nevoie si-ilivrez lui Soartd o dozi mare de realitate, 8 i-o fivrez intr-un fel care numai idealizat si nu fie. |" M-am intors lael siam rimas in picioare, proiectandu-mi "umbra peste baiatul ingenuncheat. Mi-am lasat mana si cada ‘grea pe umarul lui drept. A tresdrit gi ritmal suspinelor sale i s-a Intrerupt | = Morai nu ti-a spus cd te oi ucide, asa A inalgat privirea spre mine. Ochii lui inrositi se icsoraser, dar erau in continuaretiviti cu lacrimi, Lacrimile | gcelea igi croiseri figas prin mizeria de pe fata, pornind de la ‘ochi spre colturile guri. $i le-a gters cu palma, uniformizand astfel miz — El, nu. ‘S-a prt gi g-a reespatat controlul respiratici. = Ceilalt au spus cd imi vei sorbi sufletul cucraniul acela. — Ag putea face asta, categoric. ‘Am (uguiat buzele si m-am Intors cu spatele. — Am acest drept. Voiai si m& ucizi. Desi intentia de a ucide nu eo farddelege capitals, cine gtie ce alte atrocitati ai ‘comis deja? — Dar nuam facut nimic. In vocea lui se citea 0 inocent’ nauca si, pentru o clip, asta a aruncat fricafntr-un plan secund. ‘M-am risucit pe edledie, Mi-am mijit chit verzi, cobo- randu-t spree. ude unde s4 stiu asta? Raspantia Codrului e la doudsprezece leghe in inima ari. De unde s& stiu c& nu ai ajutat la uciderea unui negutator ambulant in cele dous zile dde cdnd ai fugit deacas8? Trebuie si presupun ci Morai, omul TALION, REVEMANTUL 13 care aduna smintiyi asa cum o pringes adund papusele, ar primi la el un copil dacd acela nu g-ar gsi locul in grupul lui? cunose pe Morai su probabil. ‘Am fcut o pau, apo, strimbandu-m, mi-am apropiat ite fata de el —Ceai facut, deci? Soarta s-a privalit pe spate gia inceput si se tanguiasc’ precum un suflet damnat — Nu am facut nimic. Nu ma omorf. Te rog, nu, Sunt nevinovat. Te rog, ni ma omorl. M-am list in genunchi tn fafa lui si i-am prins barbia cu mana sting’, — Injelege un lucru, biietas. Inocenfa ti-ai abandonat-o {n Raspantia Codrului. Ai plecat la drum cu 0 ceata de gacali ppedoua picioare. I-ai vizut comigand Iucruti rele, foarte rele, iar finda te-ai aflat in tovdrasia lor, poy fi tras la ispundere Pentru acee fapte. [L-am lasat s8 mai arunce o privire la tatuajul din palma ‘mea dreapta, — Acesta semnul care imi di autoritate si ma {ndreptateste si-i abordez pe cei ca tine — oamenii lui Moral Este in acelasi timp 0 unealtd de care mS folosesc. De-ar fi si {mi lipese mana de fruntea ta s8-i cer sufletului tau s8 mise predlea, asta ar face. Ai imine aici cao coaja fara viata, singur, ‘mort si itat de toata lumea, Pus in fafa acestei perspective, a inceput si boceascs si rintre suspine a bolborosit cuvinte de neinteles. I-am dat

S-ar putea să vă placă și