POALZ ROMANEASOR DB OPINIE G1 INFORMAJIS Apre-Runie 1975 KV, 2 ‘78 PRELBURG-Germania We 134 BrtpringenstrelT & MINBSGU tw Te 15 Iamuarie s!au tmplinit o sut& doudzeci gi cinoi de ani do le negterca lui Mihail Eminesou.Rom&nii din exil au comemorat acest eveniment dup& puterile lor,pretusindeni unde i-a aruncat soarta: tn argentina, tn Statele Unite,in Franfa sau in Germania gi Austria. Nu e de mirare solidaritatea intregei emigrajii romfnegti in jurul lui Mi- hail Hninesot.Deasupra tuturor gloriilor efenere gi degerteciunilor legate de patimile noastre ousnegti,un singur punct r&mine fix,neclétinat de nicio catas— trofS istorick: geriulsVechea HeladA a pierit de mulé,dar geniul lui Homersal lui Eschil seu al lui Platon a supraviefuit tuturor maufregiilor gi va supra— viefui ohiar dack ultinul descendent al Greciefi clesice va fi gters de pe ev prefaja pnfintului.Iunea medievalZ a dispArut de mult din istorie,dar opera lui Dante continu s& mutroacc’ viafe spiritualé a milicane de oititori,din toate coljurile pinfntuiui-Dramele 1ui Shakespeare yor f1 tot at&t de proaspete gi tot at&t de"adevirate" chiar cfnd istorla Angliel va fi #itaté pind gi de ulti- mii descendenji-Orice star intfmpla cu neamul romfnesc,oricite dezastre gi su- ferinje ne-au mai fost ursite de Dumezcu,nicto armat din lume gi nicio poli- fie,oft ar fi ea de diabolic&,nu va putea sterge"iuceafirul" lui Bminescu din mintes gi din sufletul 2onfnilor. In dragostea neamului rom&mese pentru cel mai mare poet al siu,se deslugeste setea de nemurire a couunitjii intregi.Un nean supraviefuiegte mu mumai prin istoria sa,cl prin creafiile geniilor sale.Dack vechsa Helad& ntar fi avut dectt istoria sasgi niar fi avut gi goniile ei,dela Homer gi pand la Plotin,asticd an fi gtiut despre Heleni can tot atdta oft gtim despre Scifi,Blamifi sau Ilird; adick,abte oft suntem otligaji sk tnvig la geal (evident, presupuniind oh, tira patrinoniul spirituel helon,ar mai fi fost posibil sistemul european de educa~ Fleyceeace ¢ ou totul improbatil)-Istoria este prin definijie devenire, trans formare continui,fn cele din urak dsgert&ciune-Zadarnic fneearch un rege sau un despot s&-gi olddensol Statul pontru oternitate.0 form istoric&,chiar cack ar fi perfecthzeste tobdceuna precer&: dureazi un anunit numar de anigsau de decenii, qi apoi lash locul uned alte forme istorice.Niciun fel de"eternitate" nu este inglduitt orgenisnclor politico gi scciale.Singura'eternitate" acceptat& de ta— torie este aceea a creatiilor spirituale.Care.bine injeles,refiecteazh gi speci- floul nafional al gintel creatorului,si momentul istoric fn care a viepult aces— tay le reflectoaz% gi,am spune,le proiecteaz’ tn"eternitate'.Patetica luptt a Heladei ou Pergii este tnc% actual& pentru lumen modern&,pentruch a cfintat-o Eschil-Au mai fost gl alte invazli,de o parte si de alta a Mirii Egee,dar despre ele gtim foarte pufin,pentruc’ n'a cxistat un Hsenil care si le ecoatd din is- torie gi si le fixeze in “eternitate” Obscur,dar nai puyin pateticyneamul roufinese simte ok gi-a acigurat dreptul la"nenurire",mei ales prin orestia lui Mihail EninesouePetrolul gi aurul nostra potytntr!o ziyscca.Gr@ul nostru poate fi fXeut sh creasch gi aiurea.§i sar pu tea'ca fntr'o 2i,m prea tndepirtath,strategia mondial e& sufero asemeres nodi- fickri,tnodt pozijia noastr& de popor de eranifé si-gi piardi insemnAtates po care 0 are de un secol fncoaceseToate acestea s'ar putea fntfmpla.Un singur lucru nu se wal poate tntSmpla: disparifia poemelor lui Bninescu.Gi oft timp va exista, undeva prin lume,un singur exemplar in poosiile lui Bminesou,identitates nea~ uului nostru este celvat3sIstoria patetio& a neamului romfnesc a fost"proiectaté fn eternitate" prin vorsurile unui poet care a suferit toatt viata de skrloio, uneori chiar gi de foame,gi a murit,omorft de un netunyfntrium ospioius.. Este 0 Lectis de modestie pe care trckgi istoria ne-o dA,noud tuturora... America" ) Mircea Bliade(x ie ee PROCHSUL DRLA TUANU SEVERIN(20-26 Med 1925): Zece mii de Romfni sunt pre- zenji la T.Soverin pentru procesul"Vickregtenilor".Sosisord 19800 cererd de gplrare din toet& faresiu vorbit: Paul IllescuyTache Policrat,Valer Ronen, Valer Pop,Sandu Sacaloglu, Vasiliu~Cluj,,Clinnku,Donoa Nanec ili tulescu,Vireil Netajlions riebe Gavrilescu, Neagu-ilesrilegti,Gumuleanu, Okvinescuys«C-Cuza,Corneliu Cosreanu @ spust "Dounilor jurafijnoi an 1 4 tot ce ‘en ‘facut an ffout nunat din eracingé g1 dregoste pentru fard.le luim engajanentul de a lupta péni Ja oap&t!" (Mot eran acuzafi Moge,GEmseyé, Tudoss Popescu, Cornelia Goorgecou, elffronovied ) fin fost introdugi toi gase ~sorie el- fntr'o eauterA couunl.cu mal pufink enopie, der totugi ou enchie.Peste teva uinute auzin tn sala cea nare tuntte ge eplausoystrightevurele.X'an avut vroae si judecin mai nult,pontruel ugale stau deschis g1 mulfimea neja luct,ducdndu-ne fn sala de gedinte.lumee,cind an apirut purtajd pe uneri,a'a ridioat fn pieioare strigind gi fluturind vatistele. ++-0u tojit eu format un cortegiu gi no-au dus pe braje,pe strizi,fn ting se Jumea de pe trotusre arunca flori". Comneliu Zelea Co@reanu DOINA| ae Minoi Eninescu Dela Nistru pén'la Tisa Tgi destrack fare sénul, | ot RomAnul plénsu-ni-s'a Coarul ~ frate cu Ronfnul — C8 nu mei “poate stribate De secure se tot pleach Derat@ta str¥inktate. $i Lavosrele fi seack ~ Din-Hotin gi pén'la Mare Sire fn faré stracd! Vin Muscalii de-a oflare, Gine-au Indrgit: strfints Dela Mare la Hotin Mance-i-ar inima c@nii, Mereu calea ne + S'a stins Ie Sierra de Cordoba,fn. Valle Hernoso(argentine),la 66 de ani, Ton Bopayvecht legionar din Corpul Hunedtorese,nkseut in Sén-Godrein (umicdonra)« + ia 29 Aprilie s'a stins,le Bucuresti ,pootul "sfinted tinere{i legionare Saiu Donatresou-Gyr,niscut le 2/15 Haftie'1905 tn Cmpulung (Musecl)«! fost tne mordantat in Vinerea Patinilor,2 Mai,la cinitirul Beiu(catolic). eh pMurit tm spitel,la Clevelend,cupl o area suferingh, doula Zbranoae “Din Yatra Dornelor yi pan& la Cleveland a fost gia runs legloner Tints beeate Mu lya olintit de pe pozijie dec&t moartea"sne serie dl Iasinschi. wiapeenes Aires 1a stins Duniniol seara,27 Tulie,pizintele dr-tile lefter, Consridant al’ Junei Yostiri Dinineafa slujise dnokynentra ultina oark SP ee ghterfArk si-gi Danuiaso iminentul sfirgit.a fost fnmormintat Margis29 Tuliey in mauzoleul' oonstruit de Ghift bragomir-Jilava. + fe 9 Mai s'a stins,tntr'un spitel din Parie,episcopul Teofil Ionescu + Duninicl 17 August s'a stins fulgerXtor,1a Rona, profeMircea Popea Occidentule, trezegte-tel aste de neinjeles yontra uinten omeneasol conta fantagtick pe care o ara~ tH cocddentalsi pentru profiturt 51 cdgtiguristceast& Moonie merge dineolo te orice bun sinj,de crice linlt&,ie orice congtiinj&.Trebue sf admit of Lenin contase pe socast slihiciune.PotrecAndu-gi “are parte din vie fh fn Ocoddent, pe cere #1 cunogton nai bine deeft, cuncgtéa Rusiayspusese totdeaunat "Capite. Uigtdi oosidentald vor face tot poaitilul pentru ejute soononia sovietiel.se sreogte Unii ou aljit pentru a ne furniza oft ual deftin tot de ce aven nevoi9; astfel ne vor pernite de 2 alege tntre oi".In tinpul unui seeting al partidului ae opoovervraind sf reaprindl ardoaroa tovarlgilor skt,el zise: "tdvaragi, sé nievefi team’ dack totul pare a fi fnpotriva noastr&.Cénd lucrurile vor deveni prea lapasktonrs,von da o funie turgheziei,ou'care af se spinzura!.Radek fi the fra: "Wade von gisi atte funie,nentra a spingura tntreska burghesie?” ia v0 Lenin rispunse po loot "Womo va procura ea tekgi".CAed Nikete Hrugetoy yeni la voijIn Anerica,zise: "Nod aven sk vA Ingropin".Nimeni.n)a crenut, topt gindeau of cre o glusk.asthzt,comunigtii au devenit dosigue ond inteligenji tn dere teasliu mei aie wi von ingropa" sci vorbeso do "destiniere"=Totugi nite Ru sie Schimbat tn igeclogia conunisttseopurile rnin nccleagi:.« Comunigtii au ajuns la putere gratie unei revolutii cumplite.Au alungat Aamarea constatuanti.au oreat Geka gi tamuljis execijiile farh proces he ane peled frovele nunottoregsi,jefuit onfoleyninlolt fran fn fei eel ani sin, Gergnehu gters Biserica-Doukzeoi de provincdi turk tntometate.Deatul eB aniniin qetwense foshete de po. Volga,tn 1921.1ath 0 tehnick tiple comuisths- ejucetees cae tte Terk e Hine seami of torgole vii vor fi paralizate,ol fabrichle el c#ipurile yor tnosta si producliyol tara va olen tn aizerse pi fesneckeet,eand ajungs sirécte,comunigtii ocr ajutor celor ce fro « sentimente umane.0 veder. gzi in Victram,9i aproape th Portugalia: eate exact oo ate intémplat in Rusia in loft Cina comunlgtss reugink 98 extindl rhzpoiul civil te deteens fark,ol cerur& Americli: "Ajutaji-ne af nrénin e tnfoustafit noytri”sGenercaga Amorick brling pe fnfouctagil lor,prin Auerioan folie? i nistration,avénd fa cap pe TIRMSHRL rogetinte Hoover... Gi caro a fost Foounogtings? Gomunigtityie mead qenucinosroat si gtoargh din menoria poporalud acess eittorstrent cates eproape aapgeihal sé glsopts tn textele sovietice vreo refering. ta Aneeioen Relive an Baistrsblon, der cu faeepud sat prezints ca» sinleamh dneereee eee vag unet Fejele"de spionaj a inperialismulul anerioan fn ausic’ Hetinele conumiamului, Histouul commnist e cel dintéd tn istorta omentrit, DO dee gta Dunct lagérele de concentrare ; col dintéll oare,in secolul, ai 2Orleaya-generalizat luaroa de datatici,fupugedd rude ale elon ofutags de po- para eugmulé Teainte de Hitler, commigtii ubilizard asorieron Plott oneor elo cattle 38 noargh 1s comioariat pentra taeoriere pe difecite teve dar Boole eral dréstafi gi aispireau pe totdeauna;Po acca vrems IM ered canere oe Hieting as tiiza corgedi veekt,scufundate-cu,sute de mii de bimifisasttel OTEK Up nilioane de plrant.In’ andi 1932-1955, 6 mildoane de rosters martes Ae Ayano fn Unreina,ia granijele duropel.Buropa;luneaynied. lau niger ao eecak «ee reyeeze Soler da, aai sus,in 1933 Roosevelt $1 Gongresul. judocack sistema Sova epook epce,f Ti Fecumosout diplonatio,dean de auteipic si aslabenfa, Dia pou epock dateazi prictenia flrilor noastra,care aves oi’ oclkinone te elianga Ta magiatesVeoun GA ontttoce cBtova oifre,ge qaxe ie puteft hed ty penn in seord qneetipelaaul Gulag Spectaligtii tn istoria prerevoluionash maak aout 2 er aera root ok; falloat, BO! ap linnilLoara (anlorensdat eviaapia aaise tated cadeanageurhurt pentru migsirite revolufionare gi fn care cial oncoie coue ne Inch at fin eee cmtFa faruluijau fost oxccutate cirea 17 persdane on au Peloase suceistfte spenicld uoise,tr apogoul sfu,oan 10 persoale pe turk Te Rees else ntel ad eter aE tegeeh Month fa 1920,01' nied autor, Colors fiser un Ene EL. uatal al activitijilor revsingi 18 gi 1919,scria elynai mult de o ais de persoane al fost rrooss,in fistare lunkstn culnea $eroaret steliniste,tn 1957 4 1938,dack thykrgim nunXvul gishineloc te ol lundlor,ajun- gam la peste 40.900 de noigi pe lunk: aoosten sune cifvctol ering RopiPit fh jiriie doudorate au ajuns sf fnchele 0 alienté eu acens Rusie? In 1941 toate denocrafiile lumii, uelia,Franga,Statele Unite, Canadasd Gralie gi alte piri au fkout ou Rusta o alianth milton ton oe Gun sto Infolegen? Futan rropune diverse exyitentit-hoamorepiiiens s'au arktat= te \ prea slabe pentru a tnfructa o singuré Germanic hitlerist¥.Dack-i aga,ce senn terinil gi ce amoninjare pentru prezent! Dack toate parile nt erau capabile a- tunot, fire Uniunea Sovietiok,si tnvingt nica Gernanie a lui Hitler,ee vor putea \ gh feck aziycfind nat mult de junktatos glohului fnecath ae totelitarien? Fafa de acest gand intolerabil,ar Zi 0 = doua explicafie: o orizi de paniel din pat. tea conduedtorilor de-atunct.W'ayeau thoredere in ei Ingigi«N'aveau aeatol® forfa moralé-RAtHoifi,deciseré alienta ou Sovietele totalitaresiinane © a treda explicaficr acca elian{& fu deliterat aless&Denocrafia mu vois si se apere oe Singuré,ci contra unui sisten totalitar sil se apere printrun alt sisten tote Hiter,ecela al Sovietslor.Mu vreau o& exprin aprecieri morale acupra aceatel Apoteze,dar o&t& neprevedors, oft orrire! Gand-ofimii te atack+ Noi ave ur proverb rusese care zice: "Daok #0 atack cfiniijau chema lupii th ajutor"; clot acegtia vor mfinca sau alungs po cfint, dex pe tine sigur te vow devoraslunen demoerati putea niniet un totalitarioa dupd eltulr intai po cel gernanjapot po esl sovieticeia a Intlrtt ined tetolt- feriomul sovietic gi a contribult la nagterea unui al treilen Stat tetalite Statul chines Toate acsstea au orcat situajia fx care se gisegte Lunea asthzi. Za Toheran,in cursul unuia din ultinole sale toasturi,Roogevelt a zis: iy gi thdoicse of noi trei (Roosevelt, Churohil1,Stalin) condueom popoarele moagtre in acoré ou aspirajiile 93 sospurile lor".Gun si no-o oxplioke?ess ilolyfe aren Yneraseultan uimifi.Noi,in arnata rusi,socotean ofjajungéind th Suropa gf fan ‘dining pe enericent,avean sk le explicim oare era situajia noastriege of fhe Gane Porte din reginontelo go uargluiau spre Elba.Inc& pufin, si avean ak stréng ndne lupt&torilor Statelor Units.atunel tne ful arestat gi b’gat la Inchisoare. geth de co acca tutSinire nla avut locsazijcu atdta fnt&ridore,eunt adel poten a VA pune oeeace voiew sk vA spun atunei.+. Cu 30 do ani de tntSrzicre-Pomtee mine, Elba e astizi,ests aici. Zice un alt proverb rusese: "Dugmanul ya ‘consinfi tntotdcauna,amioul va Gigeutal-Fentrucs sunt un anic al Anericii vA spunt prioteni,nu mai ¢ tiny co yorpe ptumoases situajia fn lune © nu nuned prinejdioasi,aneningitoare: ¢ ca, Gagimefeli-Co o'a {ntdnplat © dincolo ae putérea priceperii omonegtd «Aoolos fn Uniunea Sovistickynoi, cement simplijan fneercat ant denrfndul sh Engelegen ce Se Intazple th lune.tie {ntreban: cum e poeibil? Anglia,!ranta,Statete Unite, puterile victorioase fn al doilea rzboi mondial nu rescfionessé oum ar treful. eeagrteet fnvingktorsi atcteazs paoea, obfin oonaisil sollde gi Tel asiaurl © erigtemte potrivit tilogoried lor,ideli lor ae lihertate gi inteseselos lor na- Honale-Dupi Yalta,tnaX,sefii oocluentali conducktorii voptri,pentra motive Aneaplicabile eu seunat capituléri dupi capltulir:.Nictodsts, cocidentalti,niot nhoar pregedintele Rooseveltjnlau pus nlei ces mad mick eonéifie pentru ajuto— ral pe care-1 dideau.Chiar dela Yalta,t&rk nicio nevole g1 fase discufie Mu re guncaouté ccuperea de obtre Soviets a Mongolielja Basareriel ja Estonicisa ti tua- Bietgiu sis tout niuio tn umk,pertra protefarca frilor ain Est,ainteo care fete eeu opt c&sur& fe afne rugilor.stalin pretinge si-i fie prodaj tof, ce- tByent1 sovictiol card refuzau sk so tntoaro! soash.Oceldentalit respinser’ ast- So ySbtatlersproape un allion gi jusktate de tuinye cnenegtieSolde}ii oneloct eu ixes Gn sovietioti cari refuzau s& se tntoarck in tuchisorile lud Stelia nea- fe goested levan aflat numal recert.Cum au putut-o permite ood ientalit? domeg unt spoirds 30 de ani,cu agsengi politic’ ae codare; oecidentalti an shane hain e ete cupl alta.Sunt gi fn Afrion satolifi ai Sovietelor; aproage toere fsia ¢ fn nfina lors Portugalia,se rostogolegte gi oa apre prisantie cegit ul- Hint 30 de ani au fost nai mult oa oricind arcsfi de fotaliterioaiita ict Tazboi,desigur,dar © exact oagicun ar fi fost. 2208 gt uoarte fn Vistnan. 2 un lucru,pe care multh yrene mu lean putut fn istese! woltoiunea ou care fu negociat& paren in Victnandiulfi sovtathes nedii Sinfean of dedesiht era o nanevri vicleani,cara sf perish Woraulut cf punk nine pe Gud ofnd 1-o plAeca-Accastd operafie a fost recompensath ou Preaiay fone pentru Paco!..+ Tragiok ironie a acosted phci.Iati 30 de ani ce cect of obtge nudasol Oockdentul la cediri.Iunea pare a zice: dapi-lp tobulec@t cet conan positil.Noi vren pacs.Cu orice prej-CAte siere occidentale nlau scrist "S% ne gribin a cpri uilcclul din Vietnan"? Un nare iar chiar ¢ sued. cat,la sfareitul Pazboiului din Vietnam,acest titiu enorm: "Binecuvntaté Ge tie Accdott. Liniste". dea eriee Heapnlag vrea acest soi de linigte bincouvantath,oasd se me Tee dela cel mai rau dugnan al neuen triit 11 ani tm lagkrele 2 concentrare.Jund—“guri,condamnfrt,invective,oa "Yanke asamenca prostii,féra sé r: ote tate din visja mea ar studiet toate aceste protiene.§i pot sf spun,analining situa}ia din Vietnan 91 considernd Ginensiunile yarit: un milion de indtvizt vor fi extermins}{ 91 4-5 nilionne vor petrece o@tve tinp fn lagkrele de con céntrare.Se gtic ce s'a IntAuplat tn Cambogia.Z un genocidt 0 nouk form’ de distrugere ooupleté a “intreege capifalX "vinovaté" « fost golité de populafie: s8tranijfenei copii, alungaji flirt bageje gi far’ alinente,muredu.§i tetugi,auzin fot,fn Odoadent, vool care iic: 9% pirasix Corea gi vom tr&i_in pace; s& parisim,natural,Portu- gelias s8 plrisim Japozia, Isrealul;Fordcsa,Filipinele Meladzia,Tatlenda gi zece jari efricane,numet s& tréin fn pace,nuuai s& puten continua # conduce narile noastre magini.pe frumoassie rosstre autostrézi; sh facem orice pentru @ continua s§ jucan golf gi tenis; ainig si’nu ne fapiedice a-continua sk pre— géitim cootetiurilé noastre cum ne @ sbickiul... : In Occident se aud veel zig&nd:”s vina emericanilors§i-aici tretue sh apkr Statele Unite contre accstor aouzajiieTretue sa spun c&;dintre foate firile oc— cidentale,Statele Unite sunt cele nai pujin vinovate de situafia actualA. lo au facut cel mal muli pentru a opr acest proces.¥tatele Unite au ajutat Europe s&'tnvingk in-oelo dou rAznoale uondiale.Au ridicat de douk ori Huropa.Timp de zove,doudzeci,treizeci ds ani aji fost soutul care proteja Zuropa,in timp ce Hirile curopene tsi wuntrau tan ou ban profiturile,ofuténd'mijlocwl de-a magi PIE aruntele sau,gi mei Dine, ineercand sh nu aiti-De dou luni cil&torese prin sarile spafii ale continentului vostrasMicl, simfifi nied vooinkte- tea nici ininenfa prinejdiei-Aici trebue sa-$i forfezi spiritul pentru a infe- lege tragioul situajici-Nu-i acelag luers ou. jéril e,care sunt foarte aproape de drané te alan arktat de mult es. java ose mat generoast qi abrininoss’ din lune-Unde ss tnt&aplA o inundajie,un outrecur,o epidenie, Cine e pritul s4 dea ajutor? Statele Unite! Gi os auzin drept mulgumire? Repro- © home" Ambasadele,centrele: de inforna- Yio auoricane,sunt incentiate,iar recreaentantit lumii a lroia 1a lepiunile Unite sar ve mess oa A yoteze contre j8rii voastre! VB place sau nu,mersul is~ toriei vie pus in frunien lumii, Tara voastr& ru poste continua s& gindeasol tn trtun fel provincial.Gonductorii vogtri mu se'nai pot preocupa numai de statele lor,de partidele sau de micile lor problenesVoi trebue s& vi gfindifi la lumea tntreagl.Gi ofnd se va ivi o nouk crizk uowlal& -cMei rad ch asistim le sfar- gitul uneia sick ursitoares poate isrue: orice clipi,decizin majori va che dee'pe spatele Statelor Usite als Ancricii. Falsa!destindere!.Injelego}i exact ce tnseamn{"dsstindere" dup’ 50 ae ani ae oomunisn? Ou totul altoeve decd amictpie,starilicare a situntiel,coner}.Sé vE povestese c@tova lueruri,ne dare mu le pute} nici mMcar bakul,asupra "des— ‘inderdi",dar $r&its acolo.In Zusiajo simpld tntélmiye cu un auerlean,gi Dunno- zou of to p&zcesof sh fi visut tntrfun restaurant ou ui anerican,inscann& zece ani de inchisoare pentru splonaj... Uh cetftean sovietic,intors dintr!un yolaj tn Statele Unite,e vorbit sauenilor despre supertele voastre, automobile gi fru- noasele strizi in pare voastri.Poliie seorcté i-a arestat gin cerut pentru ®1 zece ani de tholilsonre,dar judecKtorul aise: "Yu fac obiec{ii,dar nu vad do- vezi suficientesitu pute}i sisi eltceva fmpotriva lu1?".£i bine: judeeKtoral fu exilat pentru a fi discutat ou polifia,tar cetdtesnul,gi-a avut 31 al cei cece emi ai lui... Gand cu ultima vizité e lui Nixon la Moscova;ziarigtii yogtri au Snregistrat pe stra’ oftevs interviuri,sare sunau aga? 'Stnt pe strad ou un niorofon in wand 54 fntreb pe ur cetf}ean sovictic carcoares Cs erede}i de ine s8lnirea Mixon—Srejnev? Spre uirarce mea, topi raspund: Minunat! Sunt entusias— ae$! fnnebunit ae bueurie".le tretue tnjeles de-aci? Yack eu sunt pe o atred& in Hosoove gi un auericar cu microfon mi opregte ,gtiu of la cdfiva netrie gh unul dela polifie,gi el cu un registrator: age of nu pot sé zic decAt"mimmat", entuziasmat#jetc. Dar oe fel de zierigti sunt acegtia,cari transmit. tn Oecident eotezs We douk ori? vAnitde sile noapi ajutat fn tot felul,dar oomunigtii au PAcut tot posibi- dul ce populagia o& uite... Mi s'a spus aici of, in timpul razhoiului,fn fiecare Stat-ain Uniuno se formasert: scoicti}i de amici}ie cu Susia,in gcopul de a co~ lecta haine calde cars sh fie cistribuite popprului. aovietio-Dar noi niel nicar nu le-an vizut.Au fost distribuite privilegiajilor-iliol.n’am gtiut n&cer ée ele, bia aiecd em aflat-ol Gea ual veninoss& proprganii fmpotriva Statelor Unite a fost deslanjuité fnot ain vrenea lui Stelin,ei nu thr efect fn populepie.§h parii.lte gost nevo1e de camere de gaz: tn ofiteva ore,\ ast&izi,fn orice moment jurnalele noastre pot e& ine& ou titlul: "Sngerosul im perialisn aueriean vrea s& cucereasoX controlul lumii",gi vor glisi un teren pre- gitit.Multe porsoane,in Busia,vor ocrede-o gi vi vor considera agresori-Iath oe fescamn& "destindere fn fara mea! Sistemul sovietic e at&t de secret,c& o aproape izdosivil de infeles.specta- ligtii vogtri seriu opere ce tnesarc && explice ce se tntdmpl& le noi.Dar a~ ceste explickri surt aga de naive tnoft apar ridiccle pentru cethtonii sovie~ ticd.De pilak: voi arktaji of,aci,dirigengii sovietici au abendonat ideclog! lor neunan; dar nu-i deloc edevarat,ei nau dat inapoi nici de un centimetru. Mai spune}i of azi Krewlinul e fupArjit fn st@nga gi dreapta,partide oo luptk fntre ele,gi ci tretue acfionat de aga fel fuc@t of nu déunafi dreptei sovie- ticesAdevErul e cf dreapta gi stdnga sunt acelag lucruy existi o oarecare luptt pentru putere,dar anbele parji vor acelag lucru.Voi explica}i deasemenca chy grafie desvoltirii tehnologice,s'a creat tn ®usia o puternicl tehnocrapies fot mai mul}i ingineri ar fi luat direogia economiei gi fn curdnd ei vor deoide, fn looul partidului,de soarta pirii.Ci eu vA spun cd inginerii nogtri detorni— ni soerta econoniei at&t oft generalii nogtri pe a armated.Adick Zero.Totul se fnt@mpl& dup& vois partidului.2 sistemul lor. Nu elogori,oi farsi. Judecafi singuri.In peste 50 de ani,n'eu fost adevarate alegeri,jei numai farse.B un sisten care n'are un corp legisiabivyo presk inde— pendent&,independenfé judiciar£.Un sistem fm care poporul nu poate avea nicio influenf& asupra direcjici politice,interni sau extern&s tn care cel mod nie géndydacl—i diferit de al Stabului,cste distrus.Intercoptarea gi spionajul elec— tronic sunt monead curenth fn yiafa noastré cilnicd.Voi a}i avut un caz de in- terceptare telefonick,care a fkcut ault sgomot,ani de zile.Aqi auzit vreodath de age cova la nol? i totugi,fabricile noastré,apartanentolo,cascleyne sunt c&ptugite de microfoane,f&rf ca luerul s& surprind’ oft de puyinel un sisten tn care Masacrator! a milicane de indivizi,ca Molotay gi alfiijn'au fost nictodaté dudeca}i gi eu icgit ia pensie cu sume cnormo.2 un sistem fn care asemenca farse continua in zilele noastre,in care fiecare strein © urmArit de un agent secret. Sun sisteu fn care Sonstktujia n'a fost aplicat& o singurk zi,in care toste deciziile cunt luate de undeva foarte de sue,de un mic erup,in seerct,apot 1A sate sé cad’ ca slgopile peste fark. Ce concluzic s& tragen? "Destinderea",e necesar’,sau nu? Mu nunad of-d ne- cesark,dar avem nevoie de ea ca de ater-E unioul fol’ de a aalva lumeneAsta tn- Seasné o&)in locul umui riizvoi mondial,trebae sh aven 0 destindere,dar o destin~ dere adevirattiSemnsle caracteristice pentru a recunoagte o autentio% destindere Sunt trei.In primul rénd,o desarnare autentioX: atich mu linitaté le arnele gi proiectele militare,el extins4 la orice form’ de vivlenja} socotind,adic& nu mumai arnele fBeute pentru distrugeres firilor streine,ei gi pe cele os servesc la distrugores cetijenilor aceleiagi j&ri.Dack noi,azi;potrocem amical ofitera ore fupreunk,s& nu crede}i pentru accasta ch destindersa existA,pentruck chiar fn ecelag timp,acolo,lunes gous gi moare tn balamucuri,medicii injecteaz% neno~ rocijilor o&t treoue pentru distrugerea eelulelor lor cerebrale. Al doilea sexu al destinderii adevarete: ea nu poate f1 fondati pe surfsuri gi concesil ver~ bele,ed pusa pe daze sclide-Cunoagte}1 cuvintele din Biblio: liu pe nistp,el pe stanck".Trebue si existe garan}ii cars si nu poath dispfrea sau sf Tie distrise dele o zi le altasDe aceea ¢ nevoie ca cellalt oontraotant sk suporte un cere- care control din partes opiniei sale publice,a presei pi a pariaueniulul liber ales-C&t tiap nu vor exista aceste controale,nu va existe nicto garantios $i in fine o ultim’ gi simpld condifie: os fel do doatindere oxist&, cand se face 0 propagandé neomenoasé,care tn Uniunes SovieticS este chenath "r&zboi ideologde"? Dack trebue s& aven destinders,s& fim amici gi si punen cap’t conflictelor ideo~ logies-Uniunea Sovietic gi pirile comniste gtiu dino oun si-gi conduc nego— edsrile.Tehnica lor © pusk 1a punct: nicio concesiesntciodath sf nu sick dayca apol sk cedeze nimtca toat&sktunci tofi strigh triumfitori: "Privifi,au Bout © conessis,e momentul sé senna". Noi disidonjii,fn Rusla,ou aven tancurt,niot arne nict organizapliynof mu avon nimie,mfinile noastre cunt goale,avem nunai inimile noastre gi suferinta de sub acest sistem fn ultima junitete de veac.Oridecdte ori am pubut ghst in noi dnyine cuficienta forj’ pentru a reolaua drepturilo noastre,an fMcut-o-lunad forja poastré suflateascll no-a persis si rezistim: gi Jack ou suat atot tn faja voastrayn'o datorez gentiloyoi sau bundvoingel comumigtilor,ol minal femmisepitmole gi sprijinului vostru Hot&rtt. Wieiun prot ou rXuls-.In Occident,abili profesori de drept eu descoperit un nod concept: "realismul legai".Gu acest realisn,ei ar-vok a& Mnl&ture intorven- fia sorelei tn afacerile noastro.#i zict "recunoagte|i realitatea" sAgadarsnigte Tegi,care ar putea permite gi vislenja,trebuesc recunoscute gi respectate-Asthzd geest concept » larg acceptat de avoca}i,cecace inseamn&. ch legea e pust deseu- pra séralet.. AdevErul tns& Sete oxsot inverg: mcrale-se pune deasupra legit. Douk prosese importante se desvolt& azi in Inme.Prinul,pe care, 1-an deserts, e fn migeare de peste 30 de ani.B procesul concesiet perpetue,al obendonkrit, gt jer obendon’rii,yén speranja of lupul va fi mfncat destul.Pe 21 doiler proces $1 consider cheie @ orickrui lueru.Sub cuirasa de fier fKout# de comunism tn Rusia gi celelatte pari comuniste se produce o liberare « spiritului uman.lous gono- Tayie © fornf fn lupta contra rfululjes u-t dtepush sé accepte compronisurt. Proferd si plard& tots vief,sclariu,condigii de extetenf&,dectt sh~gi sacri ti- ce propria congtiiny’ pactizind cu riuleacest proces e,astiziatit ae adéno tn Uniunee Sovictiowmarxismul a chzut at&t de jos,fnofs ¢ object numa de disprefe Hicio. persoanf sorioasé fn fara noastrA,nicl chiar copili dele geoal&,ma pot yorb’ Ge marxisn f&rk si rfd#.Procesul liber&rii noastre,care,evident,va inlo~ cul un sisten scolal ou wu. altul,e un proces mei lent dec&t primul,acela al con- eesiilor.Pe mica nosstré planeta mu tai exist&Mafaceri interne".Capii coounigtt viot Mii interveniji fn efacerile noastre interne,l&saji-ne s& gftuin pe cetl- jenii nogtri fn pace gi fm linigte".Lar eu vA zict “Interveniji fnof,gi fmol, dnterveni i odt mai mult putepiclod vA implordim s& venifi gi si intervenifi". alexandra Soljent}in(*Borghese") de §t.0nyTheodora iu pentra pentru d@ngii, © Din ruga lor gi ale mele toate, Pentru flAnfinzii,aupil,pentra pléngii, Cu vois—Ji Doamne,atfita oft se poate, Pentru 4 Doane ou ai rog de pine Le @B putereaymintea gi.norcoul, §icun adfpost sk aib{ azi gi nBine. | SH sfarme ur gi blesten cu focul. §i deck vrei Tu,bunule Prints Be oft au plfins gi ofte le indurk, Stopregti izvorul plfmsului fiertinte, In lumile de besnX gi tortura, Porunca a% minunils sh creasok Pldtit-au gi-a strémogilor p&cate. Din lger’mi g1 cenuga pam&nteascts B timpul,Doomne! D&-le LIBERTATS! #4 An tronurat de teank c&,la mascarada de “alegeri” fin park,poporulyne- reounoséStor pentru fnjosirea,asfixierea gi tnflinfnzirea aduse de soula Mosco— vel,ar putea 2& tranteascé pe "ool mai bun fiu al poporulii".Dar nta fost ages ‘présa” robdlor ne anungaslinigtindv-ne,o8 “alegitorii au dat fn unaninitate yotul tovarkguiut Nicolae Ceaugescu".8 drept c& nlavea contracandidat; altfel, tn desnidajduita stare de accl2,majaxtkainaxx unanimitatoa o objinea acestat chiar de-ar fi fost un cAine,nu un onl fé Din partes unui "grup roufn Ge actiune,seotia Canada",an primit douk bu~ Jetine,tn care, fatf de lipsa de respect a drepturilom omilui tn farfyse anungé > acpiune darah contra reprezentanjilor tn streinftate ai cAinosulus regin,fie ei diplomefi,agen}i sau exilayi ronegn}i.Pentru exouplificare,so araté of 1a 6 Iunie 2 fost atacat Consulabal ceaugist din Toronto,iar fn noaptea de 18 Tunie sla dat foo Locuingei unai carecare indronache,agent.Sunt previzute alte repre- salii contra ascoiagiilor pro-comuniste,a comitetelor"bisericegti" ale episcopu~ lui Victorin gi a preojilor trinigi din RS2.In conclusie,grupul “cere Ronénilor sk fnosteze ou nersul po le aubasale gi consulate cu palaria tn man’; roagk pe Rowini s& ias{ din izclare: mu tropuie ck me fic tean& de rineni,sunten oauend liberi gi ou mai sunten sclavis obligh pe reprezentanjii ambasadet s& intorvind la Buouregti pentru retntresires faniliilor", je Din revista"Gandele" a parohiel ceaugiste din Stockholm ~pentru care Wag- terea Domnulut gi Sovoteaca sunt nunai "slirbitori de darn’! afl o& sucursale lui Marina gi-e fMout 6 filiale fm Suedia gi una fn Finlanda,gi sunt tn proiect altele fn Dancnarca gi Norvegia.Hei,c& mare-i puteroa"credingei"..+ — Seunaldm,tot fn "Candela",un articol despre Romfnti din Timocul"bulgtrese", sennat de Sava Garleanu: dar de co nu 1-o fi publicfnd gi tnMoresa" ain gark?CALENDAR NATOWAT F $0 nagte Dimitric Sslintinearnu.Meare fn 1872. Se nagte Dolavrarces. Moaro savantul Petru Prni,frst pregodinte al Academted Remfno. Moarc,1s Cern&upiymitreprlitul Silvostru.Merariu al Buenvinot. Moare scriitnral paprral Iea Fop~ietegenu) Meare Panait Corna(n. 1881) . der Visdinizoscu oitre mitrepolitul friii ..Urmeazk sk evo}t goreapendenfé ou dumnbster brierii Mnlievei,ea uri co sunten de un neansde 6 " Hees gt supt nceingi stépinire gi norctifi de acceagi putoresiga darsurmocck 5 gtim cele ce se fac acolr gi s% le vestim ceste de aici..." SAprel675: Se InziingeaK,la sucuregti,Sociotates Jockey Club,"pentru tn Gpradargs Ghbunktépirsi raselor de cat gi a alorgdrilor eater dc’ curseth hipo~ aronurt?-in conitet: Al-Marghi lonan, gen.tianu,gen.Florescu,N-lahovartsscleFi- Listi,Poliai,"rigere Vontura,eto. { Apr. 1885! Apate "Heyista litéreri” a. 1ui Stefan. Velesou. B Apress: “Meare Cea. Resotsi. 29 Apr-1595: Trupele Benuiui Mihelcea cugerese Bréilas 10 Apr.1089! Moarsyle icv,Gheerghe Duca,fost Donn ai Muntenies,al Molac~ vei gi datmen al Verainei. Pe AEE 1030: Foliziatdoncorapies" romfnegtt maltratoazh oribil pe invaltets ge Fizbol,Intrunifi le Sucuregti-studonfii co prevestoazl sunt. arcatafis 45 Apre1205: Tnpkratul Tonifé intrings'1angh Adrianopel arnabole latino o¢ ‘coupgu Genstantinepelul.Centele Iudevic dé Blois cade tn lupti,Begelo Dandole ggep8 cu fuga,iar tuplratul Sela-vin de Flandre e fhout priznier gi due te #iare la Tarnevayunde va muri fn:tnohisnare. 7 Apreli90: Austrieedi cuceresc cotatea Orgcvas L/Apre1945: Meare poetul Ion Pillat. 13/14 fore/73: In drum spre Panciova,losif Ii -popesegte fn'satul ronfnesc Visiove} din Sandtul azi‘fnstreinat. oa 25 Apr:1925: Meare ceupczitoral Gecrgo giéfinescu. 26 Apre18/7, Turcii-veubardeask Calafatulenpo Od chetul 4 Coratia. gtu, Otenifa,Islazul,Be- ZH 1505: dete prinulul deounent,ce ni sta platrntycoris ronAnegto tn Sransilventa: Jur] Prgen,gpanul Maremiregului gi Toda, juratulyseria tod Orban birGul gi lui Siuion,paredlacul sistrigel,o& amate cena trecut prin Harenureg SFA conandath do Gaspar Kernis gi nuudra 9 mie de iefogil. 2Msi 1675: Dusinic! soars pleact dela Tcbolsit,pe raul Irt{e1,fn vase vfsli- Pepe opel yantasada rusk in Chine,contuet de Nicolac Hilescu.Do ales fneese dumnglal. ofiiteriei Sphtarului prin Siberia. 4/14 Mai 1609: iad Viteazu covcaré pe valea Tretuguiui fn Moldova's o Georgs Bnescu(n.1a Livent-Dorohoijal &-lea f1u,1e 19+841661) Sxkixkxtise Hoare alexandra Lépugneamas Moure nitropolitul primat Nirons So nage fn Corndugi ccupnzitorul Isidor Verobohievieds +1849+1903- Meare In condijii mistorionse,la Nittersil (austria) ,avoocte ‘Gomeliu Gonrgescu,unul din cet cincl fondateri oi Migoirii Leeionees, Liet 1775: Tureticodoazk’ sustriei o parte din Mcidova: Ducovina, sie Wet Weu0: ised tntrnge,le Sotin,ogtile lui Teromia Movild pi Sigie= uund. Bathory,reelizSnd astfél prina unirs a prinoipatelsr remfines S-Hat 1366: Iubi stara,ejurs 1a conacul veieresc dele Oniesti, prinful Cercl Seunea#8'primul act de guverfudnt: graficrea aitechriltulol meres Mfolosou, care;la Tagiyse puseso fn frunten seperatighiinr. gist 19): Se uagte,in satul lanerin(1Angi alba Iulia);luctan Bléga. 9f22 Wat Suttarul recancagte pe Aronfini ca-nejionalitate distinct’,cu dreptul de Zelreire a linbii rrudne fn gocli,biseriol Ate, 10/20 25: Vihet fuoheie 1a soa Tulie alianja ou Sigismmnd Bathory. 0 Vai Seotuftinjeazt,dinceln de Hietru,"depublion Mel dcvancaroé «Gapt— Zalte,apri Tiraspt; suprafafh: 8.434 linep! ij led Io: sioars,in Snchisoare,episecpul anit Vasile Aftenie. AZ Nef 13: Traian 451 inaugureaz%,1a Roma, Celumas 12 Mai 1930: Yapa Pius: XI fondeazi Criegiul Reni de po Gianicclc(Kema).F 25.3 Petit Lift Hoare Incob Putnsanulmitropolitul Neldovet.#"fngropat 1a Putna. ig Mai 1563: Srinjirea uinistirit Gnzia,otitorie a lui Miroea*ber Maree 21 Ysi 1680: Se nagte,la Sucuregti, Ion ‘eedoresou(Tuder Arghezi). Fe 5 SESE: Incepe ernstrucjia tisericti Precista din Ronan;termineth Ja 22 SopeedoGy otitorie a suxandrei,iton lui Petru sarog gi oojia lu! Dpugaconu. 23 Hel 190%: Inte's potipie oftre miniatrul de Interne din Sudapesta ueaes Gnerrghe Garfen se pldnge cla tnst arestat fn 1903 de pélijia din Sragwyesco denen Porat Rumat Gupl-150 de zits, dex"fArk otiz}s gi thrk bani"y fn 1905 deacee senet greptetes fost Isderat duph 170 rile,tnek tot "Ze everia nos presen: oer aad eezootoes 0 ce nau arestat gi'nuni restftuie tanit gi dkepiee, gi Mai 1570: izere,le Bragev,fe linta rmfnk,Pealtires ln Govese: snpigtai/6 Tunis 1690: Winn samenzi,ia Tagi;priml act on "Dose ci paras RenBriegti gi Ardealului g1 a toat® fara MoLdtvel®, FTnetAG lunie 1590: Se fnohoievla-mindstires Deqlu,tratatul de aliany& tn tre Mihai Viteeza gi enisarii lui muda? T 2 lunis 1550: Martiriul st-Ioan éel Nou,la Cetatea Albke 2 Lunie 1600: sinea la Ingi,de fefX tiind Mike’ gi fiul slu Merleo PEtrageu. Meare pref.Dinitrie Caracnst 1579)6 2 Se nagte,la Bréilaypref.iiae Lonesou. 5: Ueare cempozitérul GheDina. Tratetul dela Urianon reounoagte unirea Transilvaniet. 2 Eunie 1935: Meare mitropolttul unit Vasiis Sueius STunie 1475: Turoii cucersse cctatea Uatta ain Cr iritigi de Gtsten.Printre victine,160 de Meldoveni,mai $0;1 nemeterk. Spite 19LT: Lecuitorit din Chiginiu fae o entusiastl prinsre ector 1200 cards Pepe nereeas apre trontul ronBnese,akruindu-ie un steag gl aerkene-le Sazie intrercerespe of sl fie scris: "Uniren’ tuturer Ronnies ae Ghote ee asenenea © icoan’,"oare 8A fis agezath tn biserica din alba lelsane Susie 1950: Se Entraree tn farkyspre nenorcetroa peperulut soafn, donentul Garel Wel? Inpescu,porsclit te pepcr Belzebut,Serili,Comick seanee S funds 1967s Meare, Obilin Gazinir(alexandre Gavrilesou)yusioors 921 Tule 1048: Proclauajia dela Ielazein trun cere Garacil-Cratcva,nenbrit A algit ager viterin Eliade Miaulescu, Cristian Tell gtefan Colosoustienenen SF sight au frat saspapispeste neapte,ia Colei,al 1ui Pope Sagck, FouBS 1HIS: Mircea Mnitiregte uncr beiernagd satul beale aid jiideMotrudut. Foi 19 TunieIuni 14 tunie 1574: Iupta dele Cahul(Rogeani).Trédat de Icrenia skratacan Yoo cel Gupiit pierds uta gi:capul; "lard dook an cneree oo Vou Ga fatardi s'au ldsat fn pradk poste toath fara,do nu sober de ctee ret nioto- dath mat mere pustistate fn fark deokt atunceass. Bra Le nities ascufit,de cuvEnt serene (ae Wedes chet harnio nu nunal 4e doanie,ot gi alter piri ok’ fs, cap mai sare". (Srigore Ureohs). Pi tunis 1948: Gteran Inawig Aoth, fn "Transtivania" (Si eu canine eapits Uintus Nomana Retiviva,ye drei rinduri)ou itere inifiale ten veaee gitesprinse pe un steas,agezat doasupma inttAria tn vatedsald ee pu Enaduosne 2c, ieparte-Gun star putea txaduce exact aconstd ‘anacriphist ey 8g imsducso aga: Cengtiinja de cine a roninilor sta degtertat ater ten steaguri Peet aeahumul negru iar ooldlalt gelven,tuacteau drhpelil princtjel cae eee iret Gulerd: roguyalpastru g1 alb.Dupk cum mista -apue,princiostens sesame ee Snore Wy? Siagtry gi slb.gi ou toate off eoost stead mayional cid that mene oe Stark GA Death fi vinut 4ela Dunireyou ored,totugives tigi o wirtnene unor appotrs sufletegts erlicare,#iigairen ancestor culcsijaiotie hone en seuk tni- mile gi le Tagi gi 1 ta. Zidane 1275: Se nagto,1a Félticentsertitorul Ten Dracceloy ji iunte IETS: Se nagte Vasile Prpyautor al "Domni}ol Visctests SE PEG ties: Nunta cen basne ain ordngil Feopentlort ¢ aeicend 46 7 chi HO Gada coe cater eFEsurl, autcmobile,20-100,000 partielpangt. te tures oe 410-Ousa, general Yaoridosou,Hristacne Scloon. eck ezu, cl. Canbureanu, ete. Mirts Gorneliu Codreanu gi Hlene IlinoiusHasaspe iarbd rents Ta Wert seas Lie: Ccpstantin Srdnecveant tutdvegte mitrepslich dé Alba Twin argla Merigeni(arrey),@ruitA i de Mihal viteron, . 15 Lunie 1893: 36 Ragte Ion Maric 16 Lunie 1855: Se fnfiingeazk noad Cénd am sosit ‘+ 4 Mai_1926,= 10 - 27_Iunie 1925: Moare ing-Anghel Saligny,constructorul,fntre altele,al podu- slud Carel I, peste Dundro,intre Fetegti-Cernavodk. 29 -lunie 1905: Antarfii greci ucid pe Nagou Conetantin Topaz din Crugeva. 21 Tunie 1905: Grecii ucid 6 elevi ai gonalei ronfne din Huma(Macedonia)s 22 Iunie 1635: Mate1 Sasarad tnoepe refaccrea bisericii minkstiril "Negra Soil ie CB tonet mace ie ana 22 Junie 1905: Grecii ucid pe romfnul Petre Muzikiarul (Macedenia). 25 Tunie 1685: Constantin Cantenir,Domn al Yoldovel. + 13 Martie 1693. + 24 Tunie 1900: E uois tn Bucuresti macedeneanal gtezan HipEtleami, profesor Ja Sf-Bava gi director al zisrului "Peninsula Saleanic’". 26 Iunie 1940: Ultimatul rusese pentru Basarabia gi Bucovina de nords 21 Tunie 1940: Prof-$tefan Ciobanu,le Consiliul de Coroand: "Sire, parisires Dasarabiei de armatele roméne ar fi ces uai mare orimk nefionalé,clicl ea ar fn- spa 08 oruncém populajia din Sasarabid fn tratele unui neam stréin gi a unul regim pe care nimoni tn Sasarabia nu-l doregte.Aispunaul ce tretue dat Soviete- ior e: rezistenfa pan’ la sf@rgit.§i in lunta ce se va da fn contra eotropito— Filor,populajie din Besarabia va fl aldturi de armata ronBn&". 22 sau 30 Tunte 1521: 4egustorul Neacgu lupa,primar al Cémpulungulut anun}é pe Hans Senkuer,judole Sragovului,de migearea oytilor lui Soliman Nagnificul pe Dundre fn sus pentru cucerirea Belgradului: "Spui dommiei tale de luerul iui Mahomet beg-Mehmet,paga de Mivopole-scun amauzit te botari ce sfint negi- iegi gi de genere-aiu Nogre,oum i-au dat tuptratul slovozenie lut Mahamed beq pre (unde) de-1 va fi vola,pren Jeara Funfneascd,iar el ef trenoll': © primul document $n limba romin&,ce s'a pistrat. BalADK de Radu Gyr Rimas bun,de-aoun,friyan 46 oruce. pune=fi rile 1a coapsi oa o apads, Vei porni spre fara ta de lut. gi sh vii le munte-mi de z&padk, Bu prin skbiile zarii m& voi duce, fn cumineca mea alb& de argint. Wanturi mari simi iast le réscruce, Visul,din albastrele-i cauce, simi dea apa lui,amari le baut. Fajuri negre tnsk de-or sh shoare, si'ngelegi o& oond4 mi-au furat sh mi-i que’!m stele rotitoare, Dack,tntr'o zi,o sk se vadk gi of fruntes mea,rkpith'n ghiare, vultur de argint pe cer lucind, peste varfuri qe piduri tot mai résare scoate-}i straiul tdu de nun din lad&, ca un ciob de lun&!nefngerate a@ "Wajionalistul"Geaugesou a afirmat iaragi,recent,ck rhzbodul pentru des foWires Sasarabied 9i Suoovined a fost un r&zboi'nedront",ba pur gi sinplues. "antinajional"! 0 fi cunosc&nd"patriotul" nostra alse modalithgi pentru libe— rered color douk provincli ron@negti? = drept cM spune el apoisin acclag dis curs, "mai sunt fn lume tno multe problene nesolufionate” gi ck "trefue tn tensificate eforturile pentru solufionarea lor pe cale pagnicd"; dar nod veden c& pe aceastd oale n'a reugit s& libereze,in 50 de ani,niel micar satele din Herja(Dorohoi),atrituite Rusiet dintr'o simpld lunecaré,pe dincoace de Prutye ereionulul 1ui’Molotov.. sa. Dl Vasile Lesinschi,fost ministru,a trimis Conferinjet dela Helsinki, tn nunele Voluntarilor romani din prinul’r&zhoi mondial, telegranfi in care, pomnind dele o afirmajie din 1955 a lui Eisenhover,tn care foatul pregecints al Auericii,refuzind @ fi considerat ce tovarkg al asupritorilor,respangoa oo- existenfa ca o nedreptate adus& nafiunilor robite gi oa o ultragiére a propriet gongtiinjes- cere reviziires phoii izpusk Romfniet fm 1946,respectul libertijid individuale g1 suvefanitdjii nafionale,gi dreptul de autodéterminare pentru Basarabia,Tucovina de nord gi Herfa. we Te Rio te Janeiro s'a jigut,tntre 21-25 iprilie,al &-lea congres al I4- git Mondiale Anticomniste, cu participere internafional-Dintre rowfnl ac foot prosenfii Alex.Frdnou, ing.ardp,Alex.Petre-SilistreamijMatet Hojboté.Viitera: congres se va fine in Corea. . = $2, Gomitetul din Canada el najiunilor robite a organizat 1a 30 Iulieytn fax da Primfrie din Toronto,o mare manifestefie de protest contra acordunline ac Ie Helsinki. gn, PL GheLonosou(3115 Virginia St. ~lynwood/cali£.90262 —Use),car¢ scosese edndva un bun abecedar pentru Romania din Istria,a deschis tntre 14 Tunie-14 August un curs de limba romfna.