FOAIE ROMANZASCK DE OPINIZ $1 INFORMAYTE Jan--Wartie 1973 XXIIT,1 "78 FRETBURG. We 125 ‘Erbprinzenstr ernania LT CONFERINTA PENTRU 0 CONFERINTK St& in uzanfele societ&jilor organizate ca fn anumite fmprejur&ri,cénd s'au acumulat grout&}i fn tratarea problenelor de conviefuire,sk se int@ineasc’ re- prezentanfi eninenfi fn adunri oxtraordinere,cum ar fi conoiliile in oréinea intemporalé ou ierarhi si doctori teologi,sau congresele gi conferingele pe plan internafional cu gefi de Stat,de guvern,minigtri sau cel pufin.anbasadori- Gonciliile,gezina sub semnul vegniciei,far& 9 nevoie neanMrath delinitaté tn timp,se fntind peste mai mulpi ani-Fard a pomeni pe cele mai vechi jultimil con ciliu,Vatican II,a durat din 1962 pink fn 1965.In schimb congresele sau confe- Tingele intornafionale,ccupfindu-se de interose pinintegti,sunt finute s& se tn— gcideasc in timp gi sd ajungé cdt mai curénd la un regultat,fie chiar negativ. Rimfinfind doar tn vencul nostru,congresul de pace dela Versailles din 1919,care a pus capkt primului risboi mondial,ou tot imensul conplex de problene,s'a fn- cheiat fm trei luni. Genul de reuniuni internafionale s'a schinbat fnsk odat& cu aparifia regi- murilor comuniste oa pirtagi-Gricare conferinf& ou preaenja acestor guverne tinde s& se eternizeze oa un conoiliu ecunenic sau vatican.Conferinga de arnis— tigiu fn rfsboiul Coreei la Pansunjon s'a tntins fntre 1951-1953.Conferinga dela Paris fn r&sboiul Indochinei s'a tartt ain 1gus pfnk tn 1973,adick doi ant mai mult dec&t Vatioan II,ca ‘sh se termine sub numels do "pace" ou un nou ris— boit ca fn cartea Iui Orwell "19@4",an dee cfrui fmplinire ne despart acun abia 11 ani-Dar ce s'o uai lungix? Dupk aproape 30 ‘de ani dela sférgitul celui @enal 2-1es rXsboi nondial,nu exist& inch un tratat de pace fntre principallt beligeranfi- Ca un ersatz al unui astfel de tratat,guvermul sovietic a propus o'"confe- ring& european’ de seouritate",ou participarea statelor europene,dar f¥rk alia ii anericanila inceput puterile occidentale s'au opus,dar apoi ind&ratnicia sovieticd s'a impus ca Intotdeauna mai curgnd sau mai t&rziu.Ce s'a refuzat lui Molotay s'a cedat lui Brejnev,cu nornalul consinjimint al ecestuie la admiteres Statelor Unite gi a Canadei 1a conferingl,gtiut inevitadi2 i pistrat tn nine c& drept atout de pus pe mash la momentul oportun. Dar o conferin}& pan-european& poate avea rezultate contrarii celor urmArite, dack mecanismul nue bine pus la punct-De acesa din Noembrie 1972 pant azi se Antdinesc intr'o conferinji la Helsinki anbasadorii celor 32 de State europene gi dou’ extra-curopene oa sh disoute despre ce se va aiscuta la conferinga de mai t@rziu: o conferinj% pentru a pregiti o ait& conferinj&,adick o térguiald pentru o alt& térguial& propust ca definitiva,de fafé fiind dele gigangi ca Statele Unite gi Rusia SovicticA pani 1a pigwei ca San Marino gi Lichtenstein. $i notim fn treackt nedreptatea faj% de Andorra de a nu fi poftith 1a Helsinks sub un pretext oarecare- Interesul oonferingei dela Helsinki sti in indicajia cuprinsului de temo ce se vor desbate,din care se vor desprinde sensul gi importanja conferinjed pen- tru soarta Europes gi deci pentru a lumii intregi.v4ci itranul Peron are drep- tate odnd proolan’ prinatul Buropei inok mai multe veacuri fafi de celelalte continente,fn ciuda Indoielilor de astizi.Iar supradinensionalii,mai ales so— vietic gi chinez,stiu cl prima condifie a supramafiel fn lune o constituie po- zi}ia ae prookdere fm suropayiar nu munai fn deia sau fn alte pirjis Pan acun n'an aflat prea multe despre ce se Sntfmplé la Helsinkisla fnce- put presa s'a ocupat mai pe larg de aceast& pre-conferinj gi a 1&sat loo 1a oarecare valvk f&cut& de intervenfiile delegatului Ronfniei socialiste.Cerce- ‘And mai de aproape asenensa postiri,le identifickm mai de grab& in amknunte de proceduré decit aexfaxtx tn fond.Intr'o problemi de o importanf& fundeental& ca aceea a libert&tii de circulajie a ideilor gi a persoanclor,far& de care oree Qinen de si a viitoarei conferinje pan-europene ar apirea din capul looului ca ei eccenare grosolan&,nu descoperin o pozifie originalé a Romfniei socialiste, ei o contopire prin there tn magna blocului sovietios ‘Aoun dup& cine luni,aflam din ziare ck sta fncheiat a treia fazi a pre~ conferinge! dela Helsinki enfnaté pand 1a 25 Aprilie,in agteptarea unet ¢ patra §i chiara cincea fazi,pfink ce embasadorii sk poaté tnvinge narile grouthti Jin calea unei ordiné 40 zi satisfacktoare pentru ambele parfi,sau cel pufin nu prea mult doar pentru una din pirgiss'a fmtoonit un fel de decalog pe care mut Pim mai reproduce, fiinde’ cele zece noi porunei sunt de mult cunoscute, cuprinse qn charta Atlantigului,in statutele Nafiunilor Unite,{n declaratiile drepturi— ior omului,eemmate de Statele comuniste gi chiar Snscrise fn constituplile a- sor por Stave oe simuleazA denccrafia spre a exercita o putere ultra-totalitari. Seek va rimdne ceva fn practicA din eventualul decalog dela Helsinki dup& ade- vrata conferinfA,depinde de cum puterile occidentale fgi vor injelege intere- Bele gi dupd cum vor gti s& obfink o conpensajie mai convensbilA pentru narile ajutosre de ordin ccononic agteptate dela Occident. de cktre blooul comunist gt fn primal rind de Rusia Sovietick.Dar atunci cfiné fn adevir oonferinga va avea joo e ou puting ca interesele gi pseudo-interesele marilor g1 super-narilor puteri simu coincidé fntotdeauna ou ale micilor fari europenestnei mict firs Guropene,chiar gi comunist&,mu i se tngiduie arsganfa firilor afro-asiatice 91 Chiat sutcanericane,ca de pildi unui Nord—Yietnan,unei Cuba,sau unei Guinea.Mat Giles teama de Rusia Sovietic le scade tonul c@nd se impune’ un protest. Rusia Govietiod nu urmiregte numai si-gi oxologheze egemonia fn Buropa orientalA, ci sto tntindl eventual peote tntreaga Buropi seu cet pujin sk-gi asigure spatele fn posibilul fndelungat conflict politic gi ideologic(mai pujin probabil di— rect militar) ¢u China lui’Mao gi Ciu in lai-Mioile {Ari europene se fntreadt pand unde poate merge complezenja j&rilor puterilor occidentale faji de preten- Fille susie! Sovietice-lar veloit&file sateligilor 1a 0 oarecare independenta Gorespund naturii oamenilor gi a lucrurilor-Oricare sery tei munoegte mintea Gun si-gi avenueze gervitutea,slAbind str@nscares funiilor care-1 supun la vote unui purernie suzeren.Uricare vicerege tinde,dack poate,sé devink rege.Este dect paturel ca un Titojun Ceaugescu,chiar un Glorek g1 un Huzek s& se converteasch fn propriul lor Brejnev.De aceea lor nu le-ar displace o rezistenjé a puterilor cecidentale fafa de aspirajiile la consclidarea unui imperiu sovietic european, ach le-ar fi posibil sf se injeleag& pe contul lor ou Occidentul fAr& risoul dea fi lickidayi dela Moscova de Brejnev; dupk oun fn fond se ten ca aimpotri— vijsh nu fie tno& nai strans legafi de staipul bolgevic. Ta Helsinki se deseneazi agadar lintile unei conferinte de durata unui con— ciliu,dupf care Buropa se va fn&lfo sau va cobort ca entitate independenti, ier {Arile din Sst gi Sud-Zst vor deveni nai pufin sau mai mult ca fnainte,sateliji- Manoil Emanuil FIUIERUL TANCUIUI de Viaiou Barn Mei sunk gi azi poste zirile veacului Doina gopsit& de fluierul Tancului, Glasul din ure’ al durerii,sugrumat, . + Totdeauna durut,niciodat uitat. Moi sunk'n nenorie profeticsl grai De pe cfimpul lui Blaj,éin miezul lui Mai, Rostind gdndul mulfiaii la un senn adunate Chemare 1a lupth,avant,1ibertate. Din umbroase paduri,de sub cstini perene Invie eoouri pastrate prin vreney Zvonuri de tulnic gi murmur de fluier Infrafite cu-al plumbilor guier; gi fruntea Gnalt& a Craiulai Munpilor Speriind fufunurata orbire a crunfilor, §1 cohortele-de lncieri din citune gi sate, Tupt&tori pentru sffinta areptate. Mai sun& din fluierul rogu de prun, Aleanul pribeagului tribun, De sub bolt de codru,peste plaiuri gi culmi, tn suspinele frunzei de fagi gi de ulmi.shes #& Simion Dragufa publicl,in "Libertatea" din Panciova(4 Nov.),un reportaj despre Gomina Tonanéascs RAtigor(Banatul Instreinat).In sat sunt in construcpie Mneobignuit de multe case noi" ,iar’majoritates aparjin ratigoreniicr plecati la munck provigorie in strAinktate".Aceste case sunt prevAzute cu "bai ou hi. Grofor,fanténi arteziene,podite cu parchet gi nobilate cu mobild ca la orag". In sat oxist& este 50 de tractoare,"cumparate tot de ratigenii gisi}i la mun c& tn stréinitate"."Deasupra acoperigurilor oslor peste 200 de case din sat se gisesc circa 70 de antene de televizoare,munca gospodinelor e ugurath de circa 60-70 de magini de gAtit la curent eleotric,gi tot at&tea frigiders... Dealun— gul ulijelor satului a fost construif& o rejea de 3.000 de metri pitrayi de trotuare.s. Niei strfngerea ratelor de impozit anuale gi nict strangerea auto— impunerilor nu constitue problem&,cun era cesul in unii din anii iMsaji in ur- mA,c&ci gi aceasth grijé este una din cele ale celor ce se #asese la lucru in Sirbindtates+s Goi ce iucreas’ tn Suedla,iivefia,Canada gi im alte Pari o s& Zgi aducl contribubiile bamegti gi pentru construirea unui nou c&min cultural". Bte.- Agadar,tot progresul satului e datorat banilor venifi din "putreda" lune capitalist’.gi-.. "socialismul",ce... Doane iarti-n& a “creiat"?... Be “Credinta" ne inforseack ok Arhimandritul Dr-Vasile Vasilachi,recent nu- mit vicar @l Episcspici "nisionare","este eusorul a mu mai pujin de 26 de chryi tiparite" gi "are 12 lueréri fn manuseris,printre care o nouk traducere inte- gral a Bibliei".Va s& zick,pe langé pregitire,"are condei".gi cum cuviogia sa, fn jard,"a pldtit un tribut de suferinj& de c@jiva ani,in tnehisoare,ca defi~ nut politic',suntem'{n drept sh ne‘agtepttim ok o persoan& aga de valoroas& gi de congtiineioasd n'a putut neglija nici sfanta datorie de a participa activ Ja decisiva lupt& dintre Ru gi Bine,denunfand omenirii ororile din tnchisorile prin care a treout.s& se fi gisind deja,aceast& lucrare,printre cele 12 nanu- sorise? Dar ar fi timpul s pagneasck 1s lumink!. &e Din "Cataconbes" aflén o& la 16 Iulie a murit le Kerci(unde-gi ficea ar- nata),in urma toréurilor de tot felul,culminate ou fnecul tn Marea Weagra, ténd— je 20 de ani,Ioan Moiseiev,de profesie gofer,fiu al lui Vasile gi al Loanei, @in Volontirovea(Bacarabia]-Motivul prigoanei: oredinga sa vie,pe care o predi— ca deschis gi cu cura} oriunde.A fost ingropat {1 satul lui,la 20 Tulie,de o mulfime venit& din Slobozia,Tighina,Tiraspol,etc.,avénd pe stegulefe versete evanghelice fn romfn& 51 rusk. de Ia inifiativa sechiei italiene a Societ&jii Academice Romfne a avut 2 Duminic’ 3 Decembrie,la biseraca romfn& din Roma,un parastas pentru episcopii romani unifi,morfi tofi in prigoana comunista din far&.du slujit,in fate unui foarte numeris public,compus mai ales din noi refuieti,veniji din laghrul dela Latina,mons. Ovidiu Bejan,mons.Ion Tauta gi pr.llea.Mons-Tautu-cel-Mars a condus corul gi a fimut.o predicA fnfldodraté,démunténd persecujia relisioask din fark Sray de fajd,dintre preofii dele Roma,pr.Too&nel gi nons.Carnapiu-Ceilal}i se vede cf aveau treab’; oA n'ar fi vrut’sici supere pe superiori,e de exclus,caind gtim of tot cregtinismul are la temelie uartirajul-.. In schimb,a ginut s& fic prezent,pe toat& durata slujvel,cardinalul ucrainean Slipey,care gi-a-exprimat, Intre altele,wirerea gi durerea pentru anumite absente-A fost greu de dat un Faspuns,in aga fel inet rupinea ronfineascd sk mu fie prea mare. ey A Mons.BSrlea a trisis 1a 25 Octonbrie o scrisoare circular’ nenbrilor Soeiettii Acadesice Ronfne,in care arav’ ch deschizéndu-i,noua activitate le care ¢ destina® dim partes Supericrilor,"posibilitate de inifiativa gi fn done— niul_ cultural","revine agupre retragerii din activitates Soc.Acad.Romfne gi re- voac% serisoarea de temisionare".Yromite chiar s& fac& "propuneri concrete pen~ tru locul gi data AdunXrii generale a SaR gi pe tema congresului de finut tn 1973" Ne bucur& cé Sfinfis Sa.ru p&rAscgte ou totul activitatea SocietAyii Aca- denice Ronfne,al c&rei pregedints, foarte activya fost atéfia ani. &_ “Gredinga" pine sk ne inforseze "oe lucreazi preopii nogtri".Nu era ne~ voie,se gtia deja: ne-a spus-o destul de l&nurit arhimandritul Braga,eu co fel + de "isiune" a plecat ain fark... && “"“hoagnia iver’ vorbegte de "Y.I-Lenin ¢: de cameni": dragoste at&t de mare ine@t,vazfndu-: vizaté,a expediat milicane dintre ei fn rai nemirginite sa dragoste fai el eft suferé in Rusia bolge~