1.Obiectul de studiu.Importanta.

Dreptul roman studiaza totalitatea regulilor de conduita,care sunt stabilite de statul roman,de la fondare pina
la sfirsitul existentei sale. In cadrul drept.rom.se includ mai multe ramuri precum:drept civil,penal,
administrativ, constitutional,international,procedura civila etc.
Obiectul de studiu al drept.rom.se bazeaza pe izvoarele acestui drept:drepturile i obligatiunile persoanelor,
regulile stabilite pu mostenire,contractele incheiate. Importanta studierii se explica atit din punct de vedere
teoretic cit i practic.Realizarile drept.rom.sint cele mai insemnate nu numai din perioada antica dar i dupa.
Multe principii ale drept.rom.sint valabile pina i in prezent.
2.Conceptia romana privind difinitia dreptului.
In contextul unificarii juridice europene,principiilor drept.rom.ii revine un rol important i practic.
Primele definitii ale drept.rom. ii apartin jurist-consultilor Paulus si Celsius care au def. drept.ca: arta binelui
sau a echitatii; tiinta ce este drept i nedrept.
3.Organizarea de stat.Regalitatea .Republica.Imperiul.
Pe parcursul evolutiei stat.rom.a cunoscut urmatoarele perioade de dezvoltare:
1.Regalitatea (754-509 .i.H.),in cadrul careia populatia se diviza in patricieni i plebei.Statul era condus de
rege numit pe viata,senat format din efii gintilor i adunarea populara formata din reprezentantii romanilor.
In aceasta peioada sa infaputit reforma lui Serbius Tullis care in sec.6 i.i.H.,inlocuind impartirea societatii dupa
rudenia de singe cu principiul averii.
2.Republica care dureaza (509-27 i.i.H.),in cadrul careia regele este inlocuit cu 2 consuli care sunt alesi i fac
parte dintre magistrati (pretori,cenzorii,etc.)
3.Imperiul care se divizeaza in 2 subperioade:1.principatul(27-284 dupa H.),2.dominator(284-565 dupa H.).
In aceasta perioada se guverneaza practic de imperator,senatul se transf.intr-un consiliul imperial,magistraturile
decad,astfel se impune rolul imperatului. Cele mai import.reforme au fost a lui Diocletian care a infaptuit o
reforma administrativa impartind teritoriul statuli in unitati teritoriale denumite dioceze,care au contribuit la
consolidarea statului.
4.Izvoarele drept.rom.Obiceiul juridic.Legea celor 12 table.
Izvoarele erau cunoscute in 2 sensuri:-sens material care deter.aparitia unui act normativ;
-sens formal care exprima formele actelor normative,ca forme de exprimarea drept.
Obiceiuri (cutuma)a avut un rol important in perioada veche i a imperiului,reglementind in conceptia romana
nu numai relatiile dintre oameni dar dintre oameni i divinitate.
Legea care se considera obligatorie pu parti.Legile se clasificau dupa mai multe criterii:
-dupa organul care a emis erau: rogate i date.
-din punct de vedere a sanctiunilor pu nerespectarea legilor:perfecte,ma putin perfecte,imperfecte.
-dupa structura sa legea contine 3 parti:prescriptio,rogatio,sanctio.
Cea mai veche lege romana este legea celor 12 table ce dateaza din 449 i.H. i sa aplicat timp de 11 secole.
Contine atitn norme de drept public cit i privat,privind bunurile,proprietatea asupra paminturilor,neintelegerile etc.
5.Edictele magistratilor.Senatusconsultele.
Edictele magistratilor erau emise de catre magistratii superiori precum:consuli,pretori,guvernatori. Erau de 2
tipuri:edicte perpeto valabile timp de 1 an i edicte neprevazute, pe cazuri exceptionale. Edictele erau programul de
activitate a magistratului privind problemele ce urma sa le solutioneze.
Hotaririle senatului.Dei nu erau izvoare de drept,functia carora se reducea la interpretarea legilor,daca erau
introduse in edictele magistratilor in mod indirect se puteau aplica. Hotaririle senatului putea reglementa diferite
probleme sociale:drepturile i obligatiunile,impozitele.
6.Constitutiile imperiale.Jurisprudenta.
Constitutiile imperiale se divizau in 4 categ.:1.edictele care erau dispozitii jufidice cu caracter general.2.madnatele
erau instructiuni cu caracter administrativ.3.decretele,hotariri date de imparat in diferite cazuri de judecata.
4.rescriptele erau consultatii juridice date de imparat pe diferite cazuri.
Jurisprudenta este stiinta drept.rom.care au cunoscut urmatoarele perioade de dezv.:
- per.veche a cunoscut la rindul sau 2 subperioade:
- per. sacrala deoarece interpretarea drept.era realizata de preuti iar metodele i solutiile pe diferite erau tinute in
secret.
cea laica (nereligioasa)deoarece a incetat sa fie un monopol al preutilor,astfel incit dreptul nu mai constituia un
secret.
In perioada veche au activat asemenea jurisconsulti precum:Gallus,Scepola etc.
- per.clasica este per.de apogeu deoarece sint cele mai multe realizari in aceasta per.,au activat jurisconsulti celebri
i sau creat i activat 2 coli:Sabinianai Proculiana.In aceasta per.au activat asemenea jurisconsulti precum:
Gaius,Paulus,Ulpianus.
- per. Post clasica este o per.de decadere deoarece nu mai sunt celebri jurisconsulti doar practicieni.
7.Opera legislativa a lui Iustinian (Codul lui Iustinian)
Codul lui Iustinian, alcatuit in limba latina,cuprindea toate Constitutiile imperiale incepind din vremea imparatului
Hadrian sec. 2. la alcatuirea acestui cod,comisia de juristi instituita de Iustinian pu alcatuirea codului sa folosit
materialele incluse in Codul lui Teodosie (438 dupa H.),Codul lui Grigorie i Codul lui Hermogene sec.6.
Codul lui Iustinian dateaza din sec.6 i se diviz.in 4 parti: 1.codul propriu zis contine culegeri ale constitutiilor
imperiale,reglementind atit drept.public cit i privat. 2.digestiile i este cea mai imp.i valoroasa dupa continutul
sau care a stat la baza drept.modern. Aceasta este o sinteza a unui material juridic de aproximativ 2000 lucrari care
au fost scrise in aproximativ 1400 ani. 3.institutiile constituie un material didactic pu cei ce studiau drept.rom.
4.novelele care erau culegeri ce includeau 158 constitute date de Iustinian.. Cele 4 colelctii de documente au fost
reunite ulterior in ceea ce sa numit Corpus iuris civilis,care a influentat profund dreptul canonic al Bisericii apusene
din Europa medievala,caci,potrivit dictonului,ecclesia vivit lege romana Biserica traia portivit drpt.rom.
8.Procedura civila rom.Procedura legisactiunilor(caractere,desfasurarea procesului)
Procedura poate fi difinita ca totalitatea norm.jurid.privind:modul de desfasurare a proceselor;etapele procesului;
drepturile i obligatiile partilor in proces; mijloacele de proba folosite etc.
Dreptul rom.cunoaste 3 sisteme de procedura civila corespunzator celor 3 perioade de dezv.(vechi,clasic,post clasic)
Pu per.veche sa aplicat procedura legis actiunilor.;
In per.clasica procedura formulara
In per.post clasica procedura extraordinara.
Procedura legisactiunilor. In perioada veche sa aplicat aceasta procedura. Termenul legisactiones inseamna
actiunea ca mijloc de aparare sau realizarea drptului.
Caracterele juridice a legisactiunilor:
1.Caracterul judiciar,partile tb sa se prezinte in fata magistratului i sa pronunte formulele legisactiunilor.
2.Caracter legal,deoarece actiunile folosite rezultau din lege.
3.Caracter formalist,deoarece atit magistratul cit i partile tb sa folos.anumite cuvinte solemne,nerespectarea carora
ducea la perderea procesului.
Aceasta procedura se desf.in 2 etape:in fata magistratului i in fata judecatorului.
In fata magistratului incepea cu chemarea in judecata (citarea piritului). Existau mai multe proceduri de citare:
-Consta in citarea numai pe strada;un alt procedeu era intelegerea partilor asupra datei cind se vor prezenta in fata
magistratului.;un alt procedeu specific peregrinilor consta intro somatie prin care era chemat piritul in fata mag.
Ambele parti se prezentau in fata magist.fata de pretentiile reclamantului,piritul avea 3 posibilitati: recunostea
pretentiile,nu le recunostea,nu se apara corect.
In fata judecatorului daca piritul nega pretentiile reclam.,se trecea la a 2 etapa in fata judecat.care solutiona cazul
prin pronuntarea unei hotariri. Procesele puteau fi judecate i de tribunale care erau de 2 tipuri:
1.nepermanente-alesi de parti in numar impar i judecau doar cauzele dintre cetateni i perigrini.
2.tribunale permanente- formate din 10 membri care judecau cauze privind libertatea,fie din 100 pers.ce examinau
cauzele privind proprietatea sau mostenirea.
Exista mai multe tipuri de legisactiuni:
a)Procedura prin juramint care se folosea ori de cite ori legea nu prevedea o alta procedura potrivit pu acel caz.
Procedura era de 2 feluri:cu privire la bun i cu privire la persoana.
b)Consta intro cerere adresata magistratului pu desemnarea unui judecator.
c)Procedura prin somatie consta in dezbaterea contravictoriei de catre parti a cazului.
9.Procedura formulara (caractere,desf.procesului.).Reprezentarea in justitie.
Procedura formulara a aparut treptat astfel incit timp aprox.100ani se aplicau concomitent legisactiunilor cu cea
formulara in sensul partile puteau sasi aleaga.
Caractere juridice:
1.Partile nu erau obligate ca in fata magistr.sa exprime cuvinte solemne sau gesturi.Avind sa se exprime liber;
2.Impreuna cu magistr.tb sa redacteze un act numit formula,care era adresat judecatorului,continind instructiuni
privind modul de desf.a procesului.
Partile formulei se clasificau: principale i accesorii.
Partile principale constau: in intentio,demonstratio,atribuirea,condamnatia.
Partile accesorii (secundare) erau:fie in interesul reclamantului,fie in interesul piritului.
Desfasurarea procesului. Organizau procesul magistratii dar era cu participarea pretentilor pretului i a
guvernatorului de provincie. Competenta magistr.se deter.dupa domiciliul piritului. In cazul persoanei juridice
instatnta competenta se determina dupa locul inchierii contractului,sau locul comiterii delictului.
Procedeile de citare in procedura formalista,sarcina citarii ii revine reclamantului.
Activitatea partilor in proces se desf.in fata magist.in mod liber,fara cuvinte solemne.Partile puteau sasi adreseze
intrebari unui altuia.Reclamantul avea dreptul sa ceara ca piritul sa juri in fata judecat. Piritul ca in procedura
legisactiunilor avea 3 obtiuni:recunoasterea,nu recunostea,nu se apara corect.
Reprezentarea in justitie. In procedura formulara reprezentarea este adminsa. Se deosebeau: - reprezentantii privati
(cognitor i procurator).Erau reprezentanti care fie pronuntau cuvinte solemne in fata magistr.i a adversarului,fie
din cauza unor motive pur i simplu reprezenta o anumita pers.in judecata;- reprezentanti legali (tutorile pu copii
sub 7ani i actorul ce reprezenta un municipiu.
10.Procedura extraordinara (caractere,desfasurarea procesului)
Principalele caracteristici a noii proceduri este disparitia divizarii procesului in 2 etape,astfel incit desfa.procesului
are loc de la inceput pina la sfirit doar in fata unui magistrat care totodata este i judecator. O alta trasatura este ca
rolul determinant in proces revine autoritatii statului iar partile avind un rol secundar. Procedura de judec.inceteaza
sa fie in forma verbala i gratuita. Formele procedurii extraordinare.Exista o forma normala ce includea: procedura
prin notificare(normala), procedura extraordinara ce includea procedura prin rescript. In perioada post clasica au
aparut i alte forme .Procedura prin notificare- consta in adresarea reclamantului fata de pirit in care erau expuse
pritentiile precum i citarea intro anumita zi. Procedura prin rescript (exceptionala)- consta in adresarea directa
imperatului ca instanta surpema.
11.Capacitatea juridica.Notiunea.Exceptii priv.inceperea i sfiritul personalitatii.
Persoana este fiinta umana,capabila sa fie subiect de drept.(sa aiba drepturi i obligatii). Drept.rom.nu recunostea
tuturor oamenilor calitatea de persoana (ex:sclavilor,strainilor). Prin capacitatea jurid.se intelegea aptitudinea de a
avea drepturi i obligatii. Pu aceasta se cereau 3 conditii obligatorii: 1.libertatea,2.cetatenia i 3.sef sau membrul a
unei familii romane. Capacitatea (personalitatea)incepea cu nasterea i se termina cu moartea,cu unele exceptii: era
recunoscut inaintarea nasterii cind copilul conceput se considera ca nascut ori de cite ori acceasta era in interesul
sau de ex:dreptul de a mosteni.Exceptii in ceia ce priveste sfirsitul personalitatii se prelungea interesul
mostenitorilor, data decesului pina la momentul acceptarii de catre mostenitori.
12.Izvoarele scalviei.Situatia juridica a sclavilor.
Sclavia a fost o institutie importanta a drept.rom.,deoarece stat.rom. a fost un stat sclavagist. Sursele sclaviei erau:
razboaiele,nasterea,infractiuni ce duceau la perderea libertatii.
Regimul juridic al sclavilor se bazeaza pe 2 idei fundamentale: 1.puterea stapinului asupra sclavului la inceput
absoluta,care treptat a fost limitata. 2.initial sclavul era un bun apoi a dobindit capacitatea restrinsa.
Inclusiv copii sclavului apartineau stapinului care putea sai vinda separat de parinti. Sa interzis dreptul asupra vietii
sclavului fara motiv.
13.Dobindirea i pierderea cetateniei.Drepturile cetatenilor romani.
Oamenii liberi puteau fi cetatenii romani dezrobiti,semiliberii. Cetatenia se dobindea prin:1 nastere; 2.prin
benificiul legii adica strainului care intrunea conditii prevazute de lege i se recunostea calitatea de cetatean; 3.prin
naturalizare;
4.prin dezdrobire; 5.prn adoptie.
Pierderea cetateniei avea loc in urmatoarele cazuri:- prin perderea libertatii; - prin renuntare; - persoana condamnata
la pedeapsa egzilului; - comiterea unei infractiuni grave.
Drepturile cetatenilor rom.: - dreptul de a incheia acte juridice sau contracte conform drept.civil; - dreptul de a
incheia o casatorie valabila; - drep.de a fi soldat in armata romana; - drep.de a fi ales i drep.de a alege.
14.Regimul juridic al latinilor i peregrinilor.
Necetatenii se clasificau in latini i peregrini.Latinii aveau un regim juridic inferior cetatenilor,bucurinduse doar de
dreptul de a incheia acte juridice. Peregrinii erau de 2 feluri:peregrini obisnuiti (puteau uza de dreptul cetatii in care
locuiau ,Roma tolerind dreptul din provincii in masura in care aceasta nu venea in contradictie cu principiile
drep.rom.; i peregrini dediticii (locuitori ai cetatilor distruse de romani,deoarece au opus rezistenta,avind o conditie
juridica inferioara,in sensul ca nu puteau merge la Roma i nu puteau dobindi cetatenia romana).
Latinii se sclasificau in mai multe categ,ex: - latinii care erau rude de singe ale romanilor;-locuitorii coloniilor
romane .a. peregrinii erau strainii care aveau relatii cu statul roman i a caror situatii juridice a fost recunoscuta
i ocrotita de stat.rom.

15.Regimul juridic al dezrobitilor

Dezrobitii erau pers.care isi rascumparau libertatea sau altstfel spus cind stapinul renunta la dreptul sau asupra
sclavului. Dezrob.se raliza printrun act.Formele dezrob.: 1.declaratia facuta de stapin in fata magistr.; 2.cu ocazia
recensamintului care avea loc odata la 5 ani,daca stapinul inscria sclavul in registru de recensamint in partea
oamenilor liberi; 3.prin testament.
16.Familia romana.Rudenia
Fam. Rom.are mai multe sensuri: - desemna un grup de rude; - desemna pers. i bunurile care se supuneau puterii
tatalui familiei;
Familia se baza pe rudeni. Rudenia era de 3 feluri: 1.era denumita agnatiunea (rudenia civila),fiind considerata pe
linie masculina . aceasta rudenie este cea mai import.i singura care producea efecte jurid.in perioada veche.;
2.gentilitatea era o forma a rudeniei civile care uneste in linie masculina pe toti membrii aceliasi ginti,care nu pot
dovedi ca se trag din acelai stapin a familiei (pater familias).
3.cognatiunea- rudenia de singe dintre toti cei care au un autor comun (stramos),indiferent de linia masc.sau fem.
17. Casatoria.Conditii de forma i de fond.
Casatoria .Conditii de forma.Romanii cunosteau 2 forme de casatorii:-casatorie cu manus,adica sub puterea
barbatului; - casatorie fara manus,nu era puterea barbatului..
In dependenta de aeste forme erau i conditiile de incheiere. Pu casatoria cind femeia era sub autoritatea
barbatului,erau 3 forme: 1.era sa fie prezenti viitorii soti a unui preot,10martori i un functionar; 2. coabitarea
femeii cu barbatul timp de 1 an; 3.o vinzare efectiva. Casatoria cind nu era sub autoritatea barbatului : 1.trecerea cu
traiul a sotiei in casa sotului.
Conditii de fond: 1.dreptul prevazut de lege de a putea inchea o casatorie romana; 2.aportul putea fi a viitorului sot
i a tutorilor sotiei; 3.virsta fetele 12ani,baetii 14ani.
18.Efectele casatoriei
In cazul casatorie cu manus. Deoarece femeia trecea sub puterea barb.averea devenea proprietatea barb. Femeia
avea drept la mostenire in noua familie a sotului. Casatoria fara manus. Cind femeia raminea in situatia juridica pe
care o avea inainte de casatorie neavind la mostenire in fam.sot.dar avea in fam.de origine. Desfacerea casat.era
voluntara i involuntara. Voluntara-in casat.cu manus putea divorta doar sotul. Vountara fara manus putea fi
desfacuta de oricare. Involuntara- prin moarte,prin perderea libertatii,a cetateniei sau perderea drepturilor familiare.
19.Adoptiunea i legitimarea.
Era cunoscuta sub 2 aspecte: 1.adoptiunea propriuzisa sau adop.in sens restrins care reprezenta actul prin care
adoptatul trecea sub autoritatea stapinului familiei..2.adop.in sens larg cind efectele juridice erau depline.
Formele adoptiei:- 1etapa consta in stingerea puterii parintesti a fostului parinte printro vinzare fectiva.
- 2 etapa crearea unei noi puteri parintesti in persoana noului tata.
Conditiile adoptiei. Adoptatul sa aiba cel ptutin 18 ani i diferenta de virsta cu minimum 18.
Legitimarea. Consta in asimilarea copiiilor nascuti in afara casatoriei celor legitimi sub 3 forme: 1. daca parintii
copilului nascut in nafara casatoriei care erau concobini se casatoreau. 2. consta in situatia cind casatoria era
imposibila fie unul dintre ei a fost decedat sau declarat nedemn,sau se calugarise. 3. cind partile se prezentau in fata
unei institutii i inzestrau copii cu un lot de pamint.
20. Emanciparea. Pierderea capacitatii juridice sau personalitatii.
Emanciparea este institutia juridica prin care fiul din cadrul unei familii ese de sub puterea
parinteasca,devenind pers. cu capacitate deplina.
Pierderea i diminuarea capacitatii juridice: - pierderea capac.jurid.,ca urmare a unei modificari de statut;
- pierd.libertatii; - pierd.cetateniei romane; - modificarea statutului familial (casatoria cu manu, adrogatiunea,
emanciparea etc.)
21. Persoane juridice (notiunea, pers.jurid.de drept public, de drept privat)
Persoanele jurid. reprez. Un grup de persoane care se bucura de asemenea atribute precum: patrimoniu propriu,
dobindind drepturi i asumindusi obligatii,independent de membrii grupului.
Pers. jurid. se clasifica in: - de drept public se includeau: statul unitatile administr.teritoriale (municipii,colonii)
i asociatii particulare care aveau ca scop interesele statului de ex: stringerea impozitelor. de drept privat sint:
corporatiile denumite asociatii de lucratori, fie in domeniul mestesugaresti,agricole .a.
22.Tutela i curatela
Aceste institutii sau creat pu a proteja interesele pers. incapabile. Formele tutelei: - prin testament se indica
tutorile pu copii inclusiv pu sotie i chiar i nepoti; - tutela legitima reglementata de legea celor 12 table;
- tutela dativa care era instituita de catre magistrat.
Tutorile avea dreptul sa administreze patrimoniul tutoriului,adica sa incheie diferite contracte privind bunurile
acestuia.
Curatela era o institutie ce completa tutela de ex:era curatela nubunului,risipitorului,celui desfrinat.
23.Notiunea i clasifiarea bunurilor/lucrurilor.
Bunurile erau acele lucruri care puteau fi obiect a unui raport juridic.
Clasificarea bunurilor: - bun.care sunt in patrimoniu; - bun.care sunt in afara patrimoniului.
In categ.bun.care sunt in patrim.se includ: - bun.mancipii (pretioase),bun.nemancipii; - bun.mobile i imobile;
- corporale i incorp.; - fungibile i nefung.; - bun.generice i individuale terminate .
In categ.bun.in afara patrimon.adica care nu pot face parte din patrim.privat de ex: - lucrurile destinate
ceremoniilor religioase; - bun.comune; - bun.publice care apartineau statului .
24. Posesiunea (notiunea,elementele)
Posesiunea este o stare de fapt ce consta in stapinirea materiala a bunului ce este protejata juridic.
Elementele posesiei sunt: - animus adica intentia sau vointa de a pastra un bun pu sine i de a se comporta ca
un proprietar; - corpus este totalitatea actelor materiale, pin care se realizeaza stapinirea unui bun de ex
(locuirea intro casa).
25.Posesiunea (categoriile,efectele posesiunii)
Felurile posesiei sunte: - posesia prin uzulcapiune,adica posesie indelungata,continua care duce la dobindirea
proprietatii. posesia contrariu dreptului sau de cearta, vicioasa.
Efectele posesiei sunt: 1. posesorul se bucura de protectie jurid.in potriva celor care ii incalca dreptul su sau il
deposedeaza. 2. cu indeplinirea anumitor conditii posesorul poate deveni proprietar prin uzulcapiune.
26.Proprietatea quiritara (elementele,caracterele jurid.,restictiile drept.de proprietate)
Proprietatea ,pe parcursul evolutiei au fost cunoscute mai multe forme de proprietate:
- de stat; - individuala; - provinciala etc.
Proprietatea quiritara era constituita din: - dreptul de folosinta a bunului (de ex: a locui in casa); - dreptul de a
culege fructe, stringerea recoltei de pe terenul proprietar; -dreptul de a dispune de bun (de ex: de al vinde).
Caracterile juridice: - exclusiv deoarece proprietatea privata nu poate aprtine decit unui cetatean roman;
- absolut este ca adevaratul proprietar in exercitarea proprietatii nu are limitari; - perpeturi ca proprietatea
nu poate fi transmisa pe termen.
Restictiile derpt.de proprietate. Desi dreptul de propr.absolut romanii au prevazut unele limitari fie: in interesul
public fie in interesul privat. In interesul public- se refera la organizarea stat.rom. In interes privat- respectarea
drept.de vecinatate.
27,28. Modurile de dobindire a proprietatii de drept natural
Aici se includ urmatoarele: 1. ocupatiunea- era luarea in stapinire a unui bun care nu apartinea nimanui de ex:
bunurile abandonate,animalele salbatice fara stapin; 2. traditiunea- era dobindirea proprietatii unui bun cu
respectarea anumitor conditii: - remiterea bunului (transmiterea); - justa cauza- este actul juridic care justifica
sau explica transmiterea bunului. 3. accesiunea era dobindirea proprietatii prin absorbtia juridica a bunului
accesor de catre bunul principal. Exista urmatoarele cazuri de accesiuni: *aluviunile sint cresteri
neobservabile ale malurilor ca urmare a depunerilor de mil,in rezultat proprietatea apartine proprietarului al
carui teren sa marit. *avulsiunile- bucati de pamint rupte in urma unor fenomene naturale i alipite altui
teren,proprietatea in acest caz revine proprietarului terenului la care sa alipit; *inedificatio- care este in cadrul
constructiilor pe terenul altuia, proprietatea constructiilor revine proprietarului terenului dupa principiul
suprafata apartine pamintului. 4. specificatia- este crearea unui lucru nou cu materia prima altei persoane.
Solutia a fost urmatoarea: -daca noul lucru nu mai poate fi readus la starea initiala a materiei
prime,proprietatea revine specificatorului cu obligatia de al despagubi pe cel cu materia prima. daca noul
lucru putea readus la starea initiala atunci proprietatea ii revine propr.materiei prime cu obligatia de al
despagubi pe cel cu manopera.
29,30.Moduri de dobindire a propr.de drept civil
Dreptul civil: - mancipatiunea este mijlocul de a dobindi proprietatea unui bun cu respectarea unor foralitati
precum: partile,un cantaragiu,5martori. uzucapiunea- dobindirea proprietatii prin posesiunea unui bun in
anumite conditii i anume: posesia, termenul, buna credinta etc. atribuirea- este un mod exceptional de
transmiterea proprietatii pe cale judecatoreasca care intilnea in procesele de impartirea mostenirii, de
hotarnicie sau esire din indiviziune. prin lege -in cazul confiscarii bunurilor de catre organele stat.rom.
31.Drepturile reale asupra lucrului altuia.Servitutile (reale,personale)
Servitutiile sint sarcini care confera anumite prerogative (drepturi)asupra unor bunuri straine, fie in interesul
unui bun,fie in interesul unei persoane.
Primele se numesc reale care se clasifica in:urbane i rurale.
Servitutiile personale sunt: - usus de a folosi lucrul altuia; - habitatio (de a inlocui).
32. Drepturile reale asupra lucrului altuia.Superficia.
Este dreptul acordat unei persoane de a se folosi pe un termen lung de o constructie ridicata pe terenul altuia in
schimbul sumei de bani.
33.Succesiunea legala/conform legii celor XII table?
34.Succesiunea testamentara.?
35.Dobindirea mostenirii (acceptarea,repudierea)
Mostenirea fara testament este cea mai veche forma numit i mostenirea legala deoarece era reglementata de
legea celor 12 table. Erau prevazute urmatoarele 3 clase de mostenitori: 1. erau persoanele care se aflau sub
autoritatea lui Pater Familias i prin moartea acestuia deveneau independenti . 2. veneau la mostenire numai
daca lipsea prima. Aici intrau rudele colaterale (frati,surori,i daca nu erau si astea veneau nepotii). 3. erau
gentiles adica rudele cele mai departate (rudele de gradul 4).
Mostenirea testamentara. Testamentul este un act solemn prin care o pers.desemneaza unul sau mai multi
mostenitori,in vederea asigurarii vointei sale dupa moarte. Formele testamentului: 1. testamentul prin
convocarea dunarei- care se putea intocmi doar de 2 ori pe an . 2. testam.pu militari. 3. testam.prin arama i
balanta.
Mostenirea diferita contra testamentului reprezinta transmiterea patrimoniului in conditiile existentei unui
testament i in rezultat se realiza in alt mod de cit cel prevazut in testament. Aceasta avea lic in cazul
dezmostenirii sau omisiunii. Se considera ca dezmostenirea fara motiv a rudelor apropiate este nedreapta.
Acceptarea mostenirii avea loc prin unu din cele 3 moduri: 1.declaratia de acceptare a mostenirii,prin
pronuntarea unor cuvinte solemne in fata martorilor; 2. prin gestiunea,administrarea fata de bunurilor
decedatului. 3. simpla vointa prin care isi exprima acordul de a primi mostenirea.
Repudierea era ca o renuntare ca daca existau mai multi mostenitori unul avea dreptul sa renunte in favoarea
altuia.
36.Legate i fideicomise.
Legatul este o libertate in favoarea unei persoane,care este gradificata cu un bun,considerata ca o sarcina pu
mostenitor,prin care testatorul dispune de anumite bunuri.
Fideicomisul este un act de ultima vointa prin care o pers.roaga o lata pers.sa transmita un bun unei a treia
pers. fideicomisele au aparut pu a evita restrictiile testam.i a legatelor.
37.Definitia i elementele obligatiei?
38.Clasificarea obligatiilor
Obligatia este un raport prin care partile se obliga la anumite drepturi i obligatii. Elementele sunt: 1. subectii
creditor i debitor; 2. obiectul-consta in: (dare,facere,prestare); 3. sanctiunea (constringerea debitorului pu
neexecutare). Clasificarea obligatiilor dupa izvoare: - obligatii contractuale; - oblig.delectuale; - oblig.
cvazicontractuale; - oblig.cvazidelectuale.
Obligatii dupa sanctiune: - oblig.civile de regula consta intro despagubire desi esential era i cu persoana;
-oblig.naturale-care se eexecuta pe calea unei exceptii.
39.Elementele contractelor: principale i secundare
Principale includ: * capacitatea este aptitudinea persoanei de a avea drepturi i obligatii; * consentamintul-
acordul de vointa care tb sa fie valabil adica neviciar. * dolul este folosirea mijloacelor viclene pe care una
din parti le utilizeaza pu a determina cealalta parte sa incheie contractul,in lipsa acestora nu ar fi incheiat.
* teama- este violenta psihica creata prin amenintarea unei persoane cu un rau pu a o determina sa incheie un
contract,in lipsa amenintarii nu ar fi icheiat; * obiectul- este elementul esential al contractului ce reprez.
prestatia la care se obliga debitorul fata de creditor.
Elementele secundare in unele contracte pot lipsi iar in unele pot fi chiar obligatorii.
40.Efectele obligatiilor
Se rezuma in executarea voluntara a unei prestatii la care sa indatorat debitorul fata de creditor. Romanii
faceau destinctia intre 2 situatii :cind debit.este suiiuris i cind un este independent alieniiuris,dependent de
Pater Fam.
41.Executarea obligatiilor ?
42.Neexecutarea oblig. Cazul fortuit i forta majora.
La neexecutarea oblig.se faceau urmatoarele deosebiri care au format cazuri. 1. Cazul fortuit i forta majora
sint cauze care determina neexecutarea care nu poate fi pusa pe vina debit.i forta majora sint calamitatile
naturale (inundatii,cutremur, etc.); 2. culpa; 3.dolul; 4. intirzierea.
43.Culpa i Dolul
Culpa (vina neintentionata),o neglijenta dar considerata nescurtabila. Romanii faceau diferenta intre culpa
grava i usoara. Culpa grava era asimilata cu dolul.
Dolul este vina intentionata i debitorul urmeaza sa raspunda pu neegzecutare.
44.Modurile voluntare de stingere a obligatiilor.Plata.Darea in plata.Novatia
Stingerea oblig.se clasifica in 2 categ.: voluntare i involuntare. In categ.celor voluntare se includ:plata,darea
in plata,novatiunea i compensatia i remiterea de datorie.
Plata- indeplinirea prestatiei la care sa obligat. Ea tb sa fie facuta de debitor cit si de orice pers.imputernicita de
aceasta. Tb sa fie integrala i sa poata fi dovedita ca a fost facuta.
Darea in plata- consta in plata de catre debitor cu consentamintul debit.a unui alt bun decit cel datorat de ex: in
loc de una se da alta.
novatiunea- este inlocuirea unei obligatii vechi cu una noua.
45. Modurile voluntare de stingere a obligatiilor.Compensatia.Remiterea de datorie.
Stingerea oblig.se clasifica in 2 categ.: voluntare i involuntare. In categ.celor voluntare se includ:plata,darea
in plata,novatiunea i compensatia i remiterea de datorie.
Compensatia in care cel putin 2 pers.au obligatii reciproce i accepta stingerea celor 2 obligatii pina la
concurenta celei mai mici prin scaderea datorii mai mici din datoria mai mare.
Remiterea de datorie- iertarea datoriei adica enuntarea de catre creditor la dreptul sau.
46.47. Modurile nevoluntare de stingere a oblig.Imposibilitatea de executare. Confuziunea
.Moartea.Capitis deminutio.Prscriptia extinctiva.
n categ. nevoluntare includ: - imposibilitatea executarii debit.unui bun cert. confuziunea este cind
cred.el mosteneste pe debitor. moartea fie a cred.,fie a deb.cu unele exceptii.- pierderea libertatii; - prescriptia
extinctiva adica odata cu implinirea termenului prevazut de lege.
48.Transferul oblig.Cesiunea de creanta. Cesiunea de datorie.
In coneptia romana nu numai drept.dar i oblig.puteau fi transferate. Astfel este cunoscuta cesiunea de creanta
care este conventia prin care partile accepta dar in special cred.sa transmita drept. sau unei altei pers. Este
cunoscuta cesiunea de datorie care constituie acelai procedeu juridic prin care se realizeaza i cesiunea de
creanta.
49.Garantiile personale.
Garantiile sint acele procedee juridice care confera credit,anumite prerogative (garantii)in scopul asigurarii
executarii sau indeplinirii obligatiei, de catre debit.in cazul insolvabilitatii acestuia. Romanii clasif.garant.in 2
categ.:reale i pesonale.
Garantiile personale erau rezervate numai cetatenilor romani.Pe linga debit.principal era i unu secundar.Aici
cunosteau asemenea forme ca: sponsio (fagaduire)care mai tirziu a luat forma fidepromisio (o promisiune)
50.Garantiile reale
Garantiile sint acele procedee juridice care confera credit,anumite prerogative (garantii)in scopul asigurarii
executarii sau indeplinirii obligatiei, de catre debit.in cazul insolvabilitatii acestuia. Romanii clasif.garant.in 2
categ.:reale i pesonale.
Cele reale erau: Fiducia,gajul i ipoteca.. Fiducia era transmiterea cu titlu de garantie a proprietatii unui bun de
catre debitor,creditorului. Gajul era transm.posesiei unui bun de catre debitor,cred. Ipoteca a fost o varietate a
primelor doua in sensul ca se referea doar asupra terenurilor in cazul neachitarii arendei in termen, cred.avea
dreptul sa retina uneltele agricole.
51. Contractul literal
Principalele contracte din dreptul roman
Noiunea abstracta de contract s-a format trziu in dreptul roman din cauza formalismului excesiv i
canoanelor religioase impuse de vechiul drept. In secolul I d. Hr., jurisconsultul Labeo amintete despre
contracte realizate prin predarea lucrului, prin rostirea unor cuvinte solemne i prin consimmntul
prilor ( quae re, verbis, litteris, consensu contrahutur).
Contractele literale- sunt acele contracte care se formeaza prin scriere. Caracterul lor solemn
se regsete in scriptul cu ajutorul caruia se formeaza.Multa vreme scrierea nu era accesibila oricarui
cetatean roman, aceste contracte nu puteau fi folosite pe scara larga.Cetatenii romani tiutori de carte au
ajuns la un moment dat sa dein diverse registre in care erau consemnate afacerile zilnice.Exista un
registru denumit adversaria, in care erau trecute zilnic toate operaiunile.Al doilea registru era denumit
codex, accepi et expensi (cod de primiri, si de ieiri), in el se copia toate incasrile,si ieirile.Al treilea
registru se chema Kalendarium, el era un scadentar fiindc acolo se treceau diferite scadente ale
creanelor si dobnzile pe care cetateanul le primea de la debitori.
Dintre aceste registre numai al doilea (codex accepi et expensi) a servit pentru a crea obligaii
Contracte literale folosite de peregrini
Peregrinii contractau literal prin chirographa si sinorapha in care scriu ca datoreaza o anume prestaie
sau ca urmeaza sa transmita proprietatea unui lucru. Asemenea inscrisuri sunt veritabile contracte
literale Chirographa i singrapha sunt doua categorii de acte care difer intre ele. Chirograpa se redacta
intr-un singur exemplar, iar singrapha se redacta intr-un numr egal cu cel al partior contractante,
ambele necesitau prezena martorilor la momentul redactarii fiind i semnate de acetia.
52.Nexum.
Nu se cunoate obria actului juridic jienumit nexum, cert este ca la_sfritul Republicii dispare din
viata sociala.Tot ce se poate spune astzi este faptul ca prin vechime si formalism nexumul se apropie
de mancipaiune. La inceput nexumul era un imprumut realizat per aes et libram, apoi a devenit un
adevarat mod de a contracta-orice fel de obligaii bneti prin orice convenie.ncheierea contractului
avea loc prin cntrirea de ctre libripens a bucii de arama, o declaraie solemna diferita de cea de a la
mancipaiune, prin care creditorul impunea debitorului obligaia de restituire prin cuvintele damna esto
(vei fi condamnat daca nu restitui).In caz de neexecutare, creditorul, fara judecata prealabila,, trecea la
executare prin manus injectio punnd mna in iure pe debitor ducndu-1 in fata pretorului pentru a arata
ca a procedat legal. Apoi ducea debitorul la el acasa i il inea sub paza, ziua il punea la munca iar
noaptea era legat.Procedeul dura 60 de zile interval in care il scotea la trg pentru ca familia sau un
prieten sa-I vada i sa-i achite datoria eliberandu-1. Daca datoria nu era achitata, dupa 60 de zile
creditorul putea sa-1 vnd ca sclav pe debitorul sau n afara cetii.Condiiile nexumului impun
prezenta prtilor, cinci martori puberi avnd calitatea de cetateni romani precum i libripensul purttor
de balan i de aram.
53.Contractul verbal.
Noiunea abstracta de contract s-a format trziu in dreptul roman din cauza formalismului excesiv i
canoanelor religioase impuse de vechiul drept. In secolul I d. Hr., jurisconsultul Labeo amintete despre
contracte realizate prin predarea lucrului, prin rostirea unor cuvinte solemne i prin consimmntul
prilor ( quae re, verbis, litteris, consensu contrahutur).
Contractele verbale.In conformitate cu dreptul roman, obligaia civil care izvorte dintr-un contract
verbal conine expresia: verbis contrahitur obligatio.Contractele verbale se incheie prin schimbarea
anumitor vorbe intre pri insoite de anumite forme i gesturi fara de care contractul nu se poate forma.
Din_ categoria contractelor verbale, fac. parte: stipulaia _dictio dotis, sponsio religioas i laic precum
i iusiurandum liberti (iuratapromissio).
- Iusiurandum liberti- se intampla ca cel care era sclav sa promit patronului sau ca-i va presta toate serviciile
pe care acesta le solicita daca il elibereaza.
- Stipulatio - se afla in secularizarea juramantului religios din perioada strveche^ Gaius ne spune ca
stipulatio era rezervat doar cetatenilor romani. Stipulatio intra in categoria contractelor de drept strict. In
schimb alti autori au aratat ca stipulatio ii gsete sorgintea in juramantul prilor contractante.
Sponsio- Gaius amintete de sponsor ca de un garant_i jl considera alaturi de fidepromissor unul dintre
garanii cei mai importani. Sponsorul este un adevarat debitor fa de creditor.
54,55.Contractele reale. Mutuum. Comodatorul.Gajul.Depozitul.
Noiunea abstracta de contract s-a format trziu in dreptul roman din cauza formalismului excesiv i
canoanelor religioase impuse de vechiul drept. In secolul I d. Hr., jurisconsultul Labeo amintete despre
contracte realizate prin predarea lucrului, prin rostirea unor cuvinte solemne i prin consimmntul
prilor ( quae re, verbis, litteris, consensu contrahutur).
Contractele reale.
Contractele reale sunt acele contracte care necesit pentru ncheierea lor un elementnmaterial i unul
intenional. Elementul material const n remiterea material a lucrului iar cel intenional n convenia
de restituire a lucrului remis.Contractele reale erau urmtoarele: mutuum,fducia, depozitul, comodatul
i gajul.
Mutiium -este mprumutul de consumaie i const n transferul .proprietii unei sume debani sau a
unei cantiti de lucruri fungibile de ctre creditor debitorului cu ndatorirea din partea acestuia din
urm dea restitui celui dinti o cantitate egal de lucruri de acelai gen i calitate.
Comodatul (utendum dare) este contractul prin care o persoan numit comodant d cu mprumut, n
mod gratuit, unei alte persoane,numit comodatar,.un lucru n folosin(r emutendam dare) cu obligaia
 acesteia de a-1 restitui posterior.
Depozitul (depositum) - este contractul prinpare o persoan numit deponent, d n pstrare unei alte
persoane, numite depozitar, un lucru cu ndatorirea din partea acesteia de a-1 restitui la cerere.
Gajul(pignus).Gajul poate indica orice garanie real, dar, n special,este folosit pentru a desemna
contractul real prin care un debitor remite creditorului su, n vederea garantrii unei creane,
posesiunea lucrului.
56.57.Contractele consensuale.Vinzarea(def.,elementele,efectele,obligatia de garantie).Mandatul.
Contractele consensuale se ncheie prinsimplul consimmnt al prilor, fr nici o alt formalitate
verbal sau scriptic. Create pe trmul dreptului ginilor (ius gentium) spre a seda eficacitate juridic
multiplelor convenii comerciale pe care romanii le ncheiau cu peregrinii,contractele consensuale sunt
contracte sinalagmatice perfecte, deoarece creeaz obligaii n sarcina ambelor pri i totodat de bun-
credin, ntruct judectorul are dreptul, n cazulunui conflict ntre pri, s interpreteze
acesteconvenii n conformitate cu principiile de echitatei de bun-credin.
Contractele consensuale sunt n numr depatru: vnzarea-cumprarea, locaiunea,societatea i mandatul.
Vnzarea-cumprarea- este un contract consensual n temeiul cruia o . persoan numit vnztor se
oblig s transmit alteia, numit, cumprtor, posesiunea linitit i trainic a unui lucru n schimbul
unei sumede bani numit pre.
Elementele vanzarii :-ConsimtamantuI (consensus);-se formeaza prin acordul de voina al prilor
(solo consensu).
Consimmntul trebuie sa se refere la lucrul vndut i la pre in momentul realizarii acordului de
voina. Contractul,se considera format abia in momentul in care nscrisul este semnat de ambele pri
(subscriptiones).-.Obiectul. Lucrul este obiectul contractului, adica marfa care se vinde impreuna cu
preul pltit. Contractul de vanzare-cumparare valabil incheiat da natere la doua aciuni:
-actio venditi prin care vanzatorul putea sa ceara preul de la cumprtor;
-actio empti cu ajutorul careia cumprtorul putea sa ceara vanzatorului predarea lucrului vndut.
Efectele contractului de vanzare-cumparare - constau in obligaiile i drepturile care revin prtilor
contractante. Fiecarcia dintre cele doua pri ii revine drepturi i obligaii distincte.
Obligaiile
a. Obligaia vinztorului. Au fost sintetizate de juristconsultul Paul.In traducere, aceste obligaii ar fi: sa
predea lucrul, sa pstreze lucrul, sa rspund de evictiune si de vicii.
b) Obligaiile cumprtorului. Principala obligaie a cumprtorului este plata preului prin transmiterea
ctre vanzator a sumei reprezentnd preul (merx)in schimbul bunului pe care l-a primit in proprietate.
Gaius interpretnd dispoziiile din Legea celor XII table spune ca in lipsa plaii preului, cumprtorul
nu .poate sa obin proprietatea lucrului.
Mandatul - este contractul consensual prin care o persoan numit mandante (mandator)
nsrcineaz pe o alta numit mandatar (procurator) s iac ceva gratuit n interesul su, adic a
mandantelui.Contractul de mandat prezint urmatoarele caractere:
- Este contract consensual pentru ca se formeaza in baza acordului de voina al prilor fara alte
formalitai;
- Mandatul este contract sinalagmatic imperfect. Din momentul cand se incheie convenia, apar obligaii
numai in sarcina mandatarului (procurator) .
- Mandatul este contract de buna credina (bonae fidei) .
- Un alt caracter pe care il deine mandatul este gratuitatea .
58.Contractele nenumite.
Denumirea de contracte nenumite este data de comentatori dreptului roman din perioada
medievala._Romanii_.au numit aceasta categorie de contracte nova negaia (acte juridice noi).
Contractele nenumite au ocupat treptat un spaiu important in evoluia dreptului roman.
In categoria contractelor nenumite intra acele contracte neformale prin care se nasc obligaii in sarcina
ambelor parti, avand ca obiect prestaii reciproce.
Contractele nenumite prezint urmtoarele caractere comune:
- nu sunt desemnate printr-o denumire speciala fiecrui contract dar se incadreaza in categorii sau tipuri;
- toate contractele au aceeai sanciune. Aciunea care sancioneaz unul din aceste contracte -
aestimatium - are o denumire deosebita, fata.de cea. comuna (praescriptis verbis).
- toate contractele au elemente similare.
Sistemul contractelor nenumite s-a format in dreptul lui Iustinian. Categoriile contractelor nenumite sunt,
dup un text interpolat al lui Paul, urmtoarele: 1.dau, ca -mi_di, cum ete cazul schimbului.
2 dau, ca s-mi faci: i dau un sclav, ca s-mi pictezi un tablou.
3.fac ca s-mi dai: dezrobesc un sclav, ca s-mi dai un altul n locul iui.
4.fac, ca s-mi faci,cum este cazul a doi. constructori de imobile ce. se oblig reciproc s-i
ridice unul altuia dou case n dou orae diferite.
59.Obligatiile nascute din delicte.
Delictul (delictum) este o fapt duntoare sancionat de dreptul civil sau pretorian, care nclca
fie interesele generale ale societii (publicum), fie pe cele individuale (privatum). Delictele
publice, judecate de instane speciale,erau pedepsite mai grav (exil, moarte, etc.) pe cnd cele
private erau sancionare de instanei ede drept comun, fiind sancionate n principiu cu amenzi
(poenae).
Obligaiile se puteau nate nu numai dine contracte i delicte ci i din felurite acte i fapte juridice, care,
neavind trsturi unitare, erau etichetate sub denumirea de alte cauze Obligaia delictual este
sancionat printr-o aciune penal, ce tinde la amendarea delicventului pe cnd cea contractuala aproape
ntotdeauna de una rei persecutorie prin care partea, vtmat urmrete s obin o despgubire. Uneori
ns i delictele pot fi sancionate de aciuni reipersecutorii, menite s despgubeasc pe victim.
60.Izvoarele obligatiei
Prin izvor de obligaie se nelege sursa acestuia, adica actul juridic sau faptul juridic care da natere
unui raport juridic obligational.Potrivit Codului civil, sunt considerate izvoare de obligaii contractele,
cvasicontractele, delictele, cvasidelictele si legea.Contractul este definit n art. 942 Cod civil ca fiind
acordul ntre doua sau mai multe persoanespre a constitui sau stinge ntre dnii un raport juridic.
Cvasicontractul este, potrivit art. 986 Cod civil, un fapt licit si voluntar, din care se nate o obligaie
ctre o alta persoanasau obligaii reciproce ntre parti.
Delictul si cvasidelictul sunt definite n art, 998-999 Cod civil ca fiind fapte ilicite care, datorita
mprejurrii ca au produs un prejudiciu altei persoane, obliga pe cel care a cuzat prejudiciul din vina sa,
sa-1 repare.Deosebirea dintre delict si cvasidelict consta n forma vinoviei. Astfel, delictul este o
fapta ilicita cauzatoare de prejudicii savrsita cu intentie, n timp ce cvasidelictul este o fapta ilicita
savrsita fara intentie, din neglijenta sau imprudena.'Legea este considerata izvor de obligaie n
masura n care prin lege se nasc, direct si nemijlocit, obligaii civile. De exemplu, obligaia de
ntretinere reglementata de art. 86 Codul familiei.In doctrina a fost criticata aceasta clasificare a
izvoarelor de obligaii, cu motivarea ca este incompleta, deoarece nu face referire si la actul juridic
unilateral, respectiv inexacta, pentru ca nu exista consecine diferite n cazul deliciului si
cvasidelictului.
S-a impus clasificarea izvoarelor de obligaii n:1.acte juridice: -contractul;-actul juridic unilateral;
2.fapte juridice:-fapte juridice licite;-fapte juridice ilicite cauzatoare de prejudicii.
61.Gestiunea de afaceri.
Gestiunea de afaceri este un fapt juridic,ilicit care const n aceea c o persoan ndeplinete, fara
insarcinare un act n interesul unei alte persoane.Cunoscut nc din dreptul roman sub denumirea
negotiorum gestio, instituia gestiunii de afaceri a primit reglementare expres n Codul civil romn.
Gestiunea este o iniiativ luat de cel care o ndeplinete, far s fi avut nici o nelegere cu, persoana
care profit de aceast initiativ. Rezultatul faptei unilaterale a gerantului este naterea unor dreptuiri i
obligaii reciproce ntre pri, adic ntre gerant i gerat. Persoana care svrete unilateral i voluntar,
acte de imixtiune n afacerile altei persoane se numete gerant iar cel n interesul cruia se acioneaz
este geratul.Exemplul clasic n aceast materie este acela al proprietarului unui imobil ce lipsete pentru
o perioad, timp n care se ivete o stricciune la imobilul su, reparat de un ter. Aceast persoan a
gerat interesele proprietarului. Scopul iniiativei geratului const n a face s fie evitate pagube mult
mai mari dect cheltuielile fcute de el.Prin fapta unilateral i voluntar a gerantului se nate un raport
juridic civil, n temeiul cruia rezult drepturi i obligaii reciproce ntre pri, adic ntre gerant i
gerat. Condiiile gestiunii de afaceri privesc obiectul i utilitatea acesteia, pe de o parte i atitudinea
prilor fa de actele de gestiune, pe de alt parte. Cu privire la obiectul gestiunii, este de observat c el
poate consta att n acte materiale, cum ar fi, spre exemplu, repararea unui anumit bun al geratului, ct
i n acte juridice, cum ar fi, spre exemplu, plata unor taxe ori a unor impozite, sau chiar angajarea celui
care efectueaz reparaia. Aceste acte juridice pot fi ncheiate de gerant n nume propriu, dar cu intenia
ca ele s profite geratului.
62.Imbogatirea fara justa cauza.
In doctrin i jurisprudent, mbogatirea fara justa cauza, ca izvor de obligaii, este apreciat ca fiind un
fapt juridic licit, care are ca efect mrirea patrimoniului unei persoane, ca o consecin a diminurii
patrimoniului alteia, fr ca pentru aceast operaiune s existe o just cauz. Din acest fapt se nate
obligaia pentru cel care i-a mrit patrimoniul de a-1 despgubi pe cel care i-a diminuat patrimoniul,
n limitele acestei diminuri. Aciunea ntemeiat pe mbogirea fr just cauz poate fi uzitat doar in
absena oricrui alt mijloc juridic pentru recuperarea de ctre cel care i-a micorat patrimoniul a
pierderii suferite.n consecin, ea are un caracter subsidiar.In spe, fa de mprejurarea c nu exist un
temei contractual n baza cruia reclamantul s poat cere despgubiri pentru ntreinerea animalelor n
perioada n care nu a fost proprietar i avnd n vedere c nu se poate pune nici problema unei gestiuni
de afaceri (prtul cunoscnd faptul c animalele sunt n gestiunea reclamantului), aciunea
ndeplinete cerina subsidiaritii.Aciunea nu este ns ntemeiat avnd n vedere faptul c dei
reclamantul a avut n mod evident o contribuie semnificativ la ntreinerae ovinelor, tot el a fost i
singurul care a folosit produsele.Apoi, se mai constat c potrivit nelegerii prilor, transferul
proprietii urma s fie fcut imediat ce reclamantul achita preul ori, reclamantul' nu si-a ndeplinit
aceast obligaie de bun voie i a fost nevoie de interventia instanei de judecat pentru a-1 obliga pe
cale judectoreasc sa achite preul a 94 de ori, dintre cele 100 care au fcut obiectul contractului.
Fa de cele expuse mai sus, avnd n vedere culpa reclamantului, se va respinge aciunea. In temeiul
art. 274 Cod pr civila, reclamantul va fi obligat s achite prtului suma de 1785 lei, reprezentnd
cheltuieli de judecat.