5S eee # DBCAPITARBA LEGTUMET + =, Weiunea.a avut o cotitimX sscensiune cit a fost sub cfraa lui \Garnélin Godreanu,adio’ dela fundare,24 Tunié 1927,1a ultina lui arestare,17 Aprilie 1958.Do-acum incepe declinul ei.Mimio ain'ce s'a tntAmplat duph aceasté dati nu este inputabil C&pitanului,care fusese pus fn imposibilitate de a mai acti- Va»precum nici Legiunii,care,fira Cdpitanygi fara gefii of responsabili,tn- chigi in ocelag timp gi nemaiascultafi afart,rinfnea favoia aventuriis Alterarea a fnceput cu cAleares legii disciplinei-CApttanul lAsnse nigto i Gispozifii care,dack erau urnate,lisau deschise multe ganse: tntre altelcvotg- tigarea de tinp,fonrte important’ fn conjunctura irternationel& de atundisDe alth parte;muci dovedit c& adversarii eraa po deplin hotdrt}i gi aveou gi cu Fajul necesarsi-1 ucidi: de ce n'au fScut-o fndat& aupi arestare? Cine’ sau ce-1 oprea,atotputernici cum erau,s% fack chiar de-acum ce vor face abia 12-30 Noombric,riscind hazardul viitorului? Fapt e o& mai bine do 7 tuni dela ares— tare,C&pitanulut nu i so migease un singur fir de pir din cap,gi f¥rd ajutorul infantilisnelor de“afari,menite s&-creasch decisiv mania regelui, furnizanduet gi "Justiftogri tn fafa Iumit,nici acca noapte ‘dela Tanckbegti,a Sfantulul Ane drei ntar fi existat.S!er £1 ananat,sau n'ar fi ovut niciodaté Lot.Viitoral de- pindea fn bun’ parte de continuarea respectirii stricte a dispozifiilor Cxpi- > tanului gi,cu vremes,milte se putenu schinba. : * Dor afar Iucrurile siqu petrecut exact pe dos de‘cun ordonasc Cépitanul,” prin exaltarea ctorva-Cu ce arept riscau el viafa altora? Atmosfera era desi— gur incaronta,si ar fi fost de mare trebuingA ca printte cei acarestati ai se. #1 gAsit un comandant. de prestigiu gi cu capul po umeri,care s& caute a satis face nu mandria rinit a legicHarilor,ci nevoia tactic&,care coincidea, toomad, cu ordinele CApitanulul Acest “oh, din ienorocire,n'a existat! Cel tnsircinat,ca Rai necunoseut,cu legiturile,a luctat tocnai pe dos,arunodnd peete fooul sever’ de ribunare toate paicle posibile.a urmat deci o serie de.."achiuni" dar atat de minore teat aspectul lor provoeator sirea oricki in ochi«Dacd oamenii Pala- tului voiau s4 scape de Corneliu Codreanu,nict nu-gi putcan deri ceva mai bun de speculat pentru crcerca atmosferei.gi'n tinp co explcatau propagendisticy Prin prosa comandatA si prin radiojuatland 1, maxitun orice bonbijg push tn’ Yreo sinngoga periferic&,expediau fXptagii pe lunea cealalt&liberandu-se-ast~ fel gi de-ultimele onergit periculoase ce scXppsers nonrestate.Cand bie li sia parut eéapta,cu atentatul contra rectorului Goang&,au pus gealafii tntr'o noapte s% sugrune pe Corneliu Codreanu,pe Micadori gi Decenviris Sima fmsa nu se astimpar4.Cici mindria legionaré nu poate suporta sfidared: nia spus Cedreanu insugi si fie rizbunat? Dar Capitanul,chier pentru ced cel cunogteau sumar,ntar fi dat foo arii pentru nimic fn lume; emai probabil sta yrut doal,ou aceasta,si-gi mai tenpereze adversarii.De altfel,printre dorinfele cuiva dear ultima are valoare testanentari; ori,ultimele sale exprimdri ordenay Ainigte-Cum ar fi pus el pe t&ietor capetele atAtor canarazi,tn cap ou echiza Gin Spania,doar de dragul vendetei? gi-apoi,dac era sk fie rasbunatynu te riz~ buni ucizand cAinii asasinului,ci pe el tn persoané,dack—}i d& mina,— fapt ce ar fi tupiedicat si chderea sutelor de canarazi: ofei,rimagi fark acoperirea regelui,nineni mu gi-ar fi mai luat rispunderea si faeh ce s!a feat in acea noapte de grooz&,1o 21-22 Septenbrie 1939.Linitandu-te la jayra déla ponrbd, - nial fhout decit si coni{i o noud provocare,menité a spori nfnia gi “tndreptapi" nacelul.Onfrand doar sluga,nu se rozolva absolut nimic,ckci slugi avea Carol cate voila: odaut CRlinescu,a venit Argeganu,care a extérminat la fel da cengti- © incios ¢a CAlinesou.gitn loc s& rizbuni pe CApitan,cun ai pretinsjn'ai f%eut dcoit s& ajufi cenarila a'se debarasa de tot ce mai pitea sh tnsemne Legiune. Au cient abunci vreo 400 de fruntagi,— pugi astfel,tofi la wn loc,in cunpind cu potaia regelui: o balanj eft se poate de jignitoare pentru statura CApita- nului! Asta a fost "rizbunarea" lui Horia Sina! Ea avea insA"uéritul"ci linera oglea spre varf,inlaturand orice "conourenga".Prins "fn fine" gi @1,Sind a fost ficut ministru(si mu dus la orenatoriu,ca tofi ceilalfi),de ucteagul Cépitanu— Jui: de cel co trebuia s& cad’,pentru ca "rizbunarea" si fie rizbunarc.Sina a lins rooundscitor mfna fnc& aburindX de sAngele lui Cérnelin Codreamuyba a f%- cut tot ce-a putut ca s% ajungh chiar fn fruntea rim§gitelor oastei Celui ucis cu concursul stu,congtient sou nu. _ Ckei se Sntreab’ mulfi dac& Sina 4 conis acestea ccngtient,sau sub efectulae prea multelor romane remane criminale gi filme polifiste ce-au delectat nofe+ Ticita-i copilarie.Argunentele color convingi‘c'a visat cu ochi deschigi par~ venirea,sunt perenptorii: Ce rost au avut "acjiunile" din vara anului 1938? Gredea e2 sincer,in pragul atomismului,c% 0 ureohe crostat& putea impresiona pe un sanguinar ca Carol? Ce rost a avut "razbunarea",cnd fruntea Legiuili zacea zilog'fn lagarele regelui tocnai ca gaj ‘contra acestei eventualitifi,gi fntrtun moment cfnd trupele gertane ajunseser’ 12 granifele Bucovinel? Co alt Tost deoSt eliminarea "concurenfei"? $i de ce a menajat pe vinovatul principal, ucigindu-i doar javra? Nici dé holocaustul ce-a urnat mu se poate spune ch fu- sese planificat,cKei trecuser& 17 luni de efnd legionarii fuseser& arosta}i fir sh li se fi Inta@mplat altceva,iar coincidenja ucidefii lor cu a lui CAli~ nescu vorbegte dela sine-Fark uciderea acestuia,conandan{ii CApitanului puteau fi gi azi tn. viaf,ior Sima ar fi trebuit s{ se fntoare’ im anonimatul din ca- re iegise,ba trebuind sh mai dea gi enumite socoteli. : De altfel,ciudiijenia legiturilor nefnduplecatului "rizbunater" cu ucigagul C&pitamulai nu se opregte aict.Crufat de "rzbungteri",Carol nu rimane dator, ei miluegte gi cl pe Sina cu un portofoliu.De ce 1d acceptat? Spera el,sincer, -s& poat& tmpiedica,cu "greutatea" lui,cedares Ardealului? Adevirul,caragialese, fine tot de esenja parvenirii: E bine -s'q justificat el fat de D1 Gamnen}a, care-i ceruse socotenlk-,sA aibh gi Legiunon fogti minigtri,ca toate partidele, eq 88 nfaven complexe in raporturile cu ele.A si denisionat indat% 06 gi-a pu- tut spune "fost", fart sk se mai coupromith cu cedares.AigluitA fara gi cilit .8& abdice,Caro: o parinegte linigtit,cAr’nd cu el tot ce jefuise, fara si fie c&tug de pufin deranjat de aprigul "rizbunitor".In Portugaliasicigagul triia f¥rk vreo pazk: Ce ocazie nal stragnick de "razbunare a CApitanului"? Dar Sina mu mai evea din asta nimic de cfgtigat,aga ch Carol a trait linigtit: el stia mei bine ca cricine cum stau lucrurile,gi eft valereaz% palavrele iui. Sina. Gi intl-1 parvenit, tir§ urn& de remugofri,tn locul celor ucigi,c#rora a avut nsf griji sk le faéh perastase cAt mai solenne.Dar pofta vine minofnds ekei ce rést putea avea "rebeliunea",dack nu,cunoscand tipul,satisfacerea fn~ fururgrii de-a lua locul lui Antonescu? $1 ce rost a avut paragutatea. echipei Ténase,fntr'e fark tn care ccupantul fnsugi Picea tot co putea si find treazs ura contra comnigtilor,dec&t pe acela de a-gi menjine nunele fn ciroulajie (gf de agi acoperi,cu risunetu) unor jertfe sigure,mrd%ria dela Paris)? $1 Votul,peste munji de cadavre! Tnstigi thodpayanarea de~a se mai considera, dup’ 0 fapt& oxecrabil%,drept cel mai indicat substitut 21 Capitafului,e o lanpant& dovad’ a unui orgoliu bolnav,aritfnd,pe lang total dispref gi deseonsiderare pentru cetagii ce i-au mai ramas(dintre cari deci niciunul n'ar fi denn sei ia locul),cat l-ar nXuci anoniuatul! NArturisin cf numai cu mult4 sild neean coupat de acest caz,nai ales ch 1a nijloc era gi o flinfd complect nevincvata. 4m fScut-o pentru Limuriren celor neinfornaji: ca s&-mu devenin complici,prin t8cere,1a alte jertfiri dé prisos; ca s% obstacolim desonorarea Legiunii pr etalarea,mof fn frunte,a cunoscutei turdirii; ca si inmpiedicm urnagii,cu aceas— th ufrturie,s& concluda cfndva,cind vor. judeca sine ira et studio,cA,din toota lupta CApitanuluiyn'e rinas decit 0 ceat% de imbecili Dar chiar gi fart aceste indiscutabile dovezi,oricine poate ajunge la o eoncluzie identick,recurgind la vechea fnfelepeiune 9 stramogilor,cfnd ckutau un fir conducktor intro chestiune tenobroas4: Cui _prodost? Cino a tras’ faloa- se din masacrarea atAtor canarazi? Horia Sina’ e singurul ce §i-a creat gi tn— trejinut legend% din "gcfiunile" din 1938-39,¢1 singurul ce. gi-a ficut din ele earderX.%u ne gandim © clip§ si impietim asupra nenoriei executan}ilor.Acegtia au fost elenonte devotate,de jortfA gi curaj,cari au servit,faré sf vrea,de instfyment parancismelor lui Sina,nergfind pan la sacrificiul sipren.Pentru oi, tet respectul! convingi c& niciunul dintre ei n'ar fi ficut,constient,ceva ca- re-sX pun§ in pericol viata CApitanului,gi chiar a celui nai ‘wil catiarad.Ci- Horia ‘Sina,fiind comandant legionar,cu ¢omandiZ pe teren,era presupus a cuneagte vrerile OXpitanului,iar “secretul operafiilor" £1 dispensa de a le spune adevi- rul,ck adick se inspir§ exclusiv din “luninile" produse de ilustra-i gleavi, Fark "actiunile" lui Sina,foarte probabil am avec azi fn viafA pe C&pitan; gi cea nai mare parte din marii comandanfi,ucigi abia dupa 17 luni de deten- fiune,efnd cu "rfzbunarea" unui necopt; cici nici cei mai fenatici dintre si- Bigti n'au mers cu cinisnul pan& acolo ineft sh sustink cf uciderea lui CHli- nesou gi macelul de acum 40 do ani ar fi doar o simplA coincidengé de date.Ga-i= marazii nogtri au fost ucigi’ca represalii pentru uciderea lui’ C&linescu,con- secing’ pe care Sima o gtia si singur gi ssupra cfreia fusese g) prevenit. Toate aeestea se gtiau fn vara anului 1940.Geeace a derutat pe legionart, sc@leiind 91 mersul Legiuniija fost atitudines VAcaregtonilor,gi a celorlalfi Conandan{i réinagi in viafa,cari,onalogind gefia dlui Sina,lasau a tntclege, prin acest fapt,c'ar fi existat alte dispozifii ale lui Corneliu Codreanujne- eunoscute masei legionare.Abia tn Sxil,cind an auzit pe Dl GArneaé poves¢in= dueni, cele de mai sus,l-an fntrebat uini: e = "Atunci,de oo ivati dat girul,derutnau-ne pe tofi? oo "Be dragul onitajii,mina réspuns el,trist.2a este tot un comandanent al Cépitanului,gi n'am oreaut cA-i bine,in valtoarea eveninentelor de-atunci,s4 deschiden aceastA spinoasi chestiune,care sigur ar fi dus la’sciziune.Am and~ nat-o deci pe mai. t&rziu,fa vrenuri mai senine,dar acun v4d gi cu of alan fa— out bine''§i na fkeit bine.Céoi unitatea are rost numa fntre cei 06 gindese jz felscari urmirese acelag fel,gi cu aceleagi mijionce.Unitate vor gi creg- Hindi,dar fntre ci simu cu iavdlul.Niciodata apostolii n'ar fi reatnis pe tude intre ei,degi acesta,cel pujinya arftat cf se chise. Petre VAlinreanu CU TOfIE,UNA! de Zaharia Barsan Wu's morfi cei ce c&zut-au pe campul de onoare! S'au dus,nunai,pe drumul aprins de. ideal. Priviji-i,o vapeie chlatorind in soare; fn uma lor eredinfa'fn vremuri yiitoare Himase tot mai alba,gi cregte val de val. Ga sfingii strAluci-vor fn sufletele arepte Cu cAt vor trece anii,jmei tineri,mai frumogi Tegi=vor 1a riscruce de drumuri- si ne'ndrepte , Gu goapte, nunai PlicAri curate gi'njelepte, §i si nemarate calea visati do stritogi! Wu's morgi! Din gur8'™ gurf gi ani gi ani deardndul Gredin$a lor nai tare-i ca sutele de ani; Din ea risare visul,din oa s'aprinde gindul Ce arde pank'n ceruri,pustiul luningndu-1 Ca focul ce zbucnegte din gurk de vulo-ni- gi fiecare mume,fronos ca o minune, C@ntat va f1.de vanturi,cat vantul va trai! §i vid von fi ow tof{i prin vremuri tot mai bune, Acelag fir ne leagi,gi'n sfanta rugéciune Slavi-ne-or cu cinste copiii de copii! Hoi ntaven mor}i fn far’ gi ninenea nu plango Gi niciun’suflet tne de jale nu sta stins. Fe. cei co's dugi cu faldjnoi $i purtin fn sfinge, Gredinga lor ¢ farul'ce!n veci nu se va stings. Deear fi s& cad& cerul,noi nlaven nor}i de plans! Zadarnicso,durere,ai vreg s& rupi cunune! De cei plecafi ne leag& acelag fir do tort. Gredinja lor a noastra—i,acum gi'n’ totdeauna! A lor a:fost credinta si fin ou tojit.una! Zadernic bafi Ta poart&,nci n'avem niciun nort!