FORLE ROMANEASCK DE OPINIB GT INFORMATIE Ian.-Martie 1974 XXIV, 1" 78 FRETBURG-Germanta n° 129 Erbprinzenstr.17 A 5 PAIMA LUI SOLJENITIN Pentru fmprejuririle fn care a trebuit sk lupte acest Om, ol ne apare ca un uriag! In fara fn care spaima se respirk ou alerul, fn care nagina draculut strivogte pista fiinga omeneasc% cu rafinanontul studiat fn peste’50 de ant de crime, fn caro chiar setea unef uguritoare destAinuiri n's pofi fmm aatio- face nici m&car tn familie; fn jara cu zeci de milioane do asasinaji, unde viaja omulud nu contoazd nici c&t a unui viernes fn fara unde bunul plae este lege gi toaté presiunea groaznicului aparat se stridulegte firk o olipi de rigaz si sufoce orice congtiingS, pentru a transforma miselo tn tumme;- Soljenijin, produs chiar al regimului instaurat de Lonin gi nu vreun regiduu ferist, a cutezat s& tnfrunte bestia apocaliptick, cunoscand totugi porfect Tiscurile la care se expunea, pe care le’ gi experimentase ani gi ani; cfnd cu stramutarca-i din mares inchisoare ce se Entinde dela Elba le Viadivestk fn PugoMriile mai mici, darnio semfnate prin tundrele siberiene mai ales! ldpta titanului eregtin cu uriagul aparat marxist lasi cu mult fn umbri duclul David—Coliat. Ce i-a putut da accast& neobignuit’ fork? Deeigur o neprihinit& cinste “gufletoasc&, lipsa orichrui interes material, rostuirea eocotelilor ou yegnicia gi; mai eles, o puternic& gi luminat% credinj& fn Dumnezou. Tob timpul a stat deasupra capului cu sabia lui Damocle, dar dArzenia nu i-a sl&bit o clipk. Ar i putut ave cele mai mari onoruri, bani le discre}ie, trai de lux. tn ele mai {nefnt&toars locuri de pe glob, dack ar fi acoeptat - nu chier s& sorie pe plaoul vrenelnicilor potentafi, dar m&car ck tack} gi ispitele nlau lipeit, dibaci fmpletite cu ameningarile, ori ou gantajul. Dar, tn oiuda- celui mad represiv aperat, a celor mai sumbre perspective, Soljonifin a facut cecage-a soootit o&-1 datoria sa de om. Desigur c& pentru fiptagii a peste 60 de milioane de asasinate nu epa niclo problema st-1 fack firme. 0 crimk fn plus, pentru regiml tnklgat pe mini do oseminte gi mAri de singe gi de laorimi, era un fleac. S'a fntdmplat fne& o&, intre timp, faima lui Soljenijin ajunsese departe, tn f&rt de care Rusia are nevoi vitale, fncepfind chiar dela piinea zilnick — g1 unde, pentru a mai tublanzt sonsivile opinie public&, se liudase ou "donocrafia" co-ar f1 dounind ous dup orfiparea lui Stalin, fm imperiul bezbojnicilor. Cum ths’ curajul gi tnokpspanarea lui Soljenijin erau contagioase, Brejnev n'a gsit alt solugic dscat_exilul,— arktand astfol, vrind-nevrfind, oft de gubred este infalibilal "partia", care se teme pan’ gi de-o "btati" panit rogimul impus fn lusia are in adevir o teami superlativk do lunin’; ¢ un regim de strigoi, blestemt singi due% astfel mai departe'n spate sacul fhridelegilor. E MAsurs adoptat& nu era, nici ea, oftugi ae pupin "denocratick"; tnsti, fiind "altceva" decft obignuitul glonf fn ceaf&, ea putea f1 prezentati de sbila prepagandi comunistA ca o dovada de glefuire a regimului, fn speranga e&, astfol, pufini fei vor mai aminti cK o floarc, singuriy nue chiar prevh de primivariy of pe fntinsul imensei fusii viaja de iad continuS fn mil de lagire. Niet i&pidat fn lume, Soljenijfn nu se va simgi mult mai bine. El tei’ dubea patria, yoia si.tr&iasck gi sk moark acolo, simfea o& locul ti era printre com. patriofii cari suferg. Nu pentru fnbun&thfirea soartel personale riscase el atéta. La decernarca premiului Nobel refuzase sk meargh, la Stockholm, toonal pentruck se temea si nu gseascX, le inapoierc, granijele givorfte. Ok expul- zarea, Brejnev, care gtia acest lucru, a incercat sl-1 lovense& oft mai erunty dar arfitand fn acelagi timp: gi Occidentului, de care arc nevoie, cat de "libe Fal" a devenit bolgevisuul, care nu mai ucide ci, doar, exclude. Dar lumea gtie cA Rusia © fmpanzith de laglre ale morfii, gi ch "indignirile", organizate-2- \ acolo contra "érad&torului" gi popularizete zilnic prin "Pravda" sfidengh ridicolul, de vreme ce niciunul dintre "manifestanfi" n'a avut cum citi un Singur rind din opera lui Soljenifin, interzish cu strégnicie fm Rusia, Dar gi far si aibl sub picioare solul patriei, de unde-gi trigen forta, Soljenifin va continua ef reflocteze oa un far lunine Adevirului, dintr loc feringé gi riso continuat. la urma urmei, un goniu de ecard mondial? apar}ine fntregei omeniri, el‘se poate simfi peste tot “acasi". Gandindu-ne acum Id-"talentele" din biata noastré patric, ne-a apucat o infinité so&rb& gi rupine. Aproape tof, mari gi aici, oaneni ai Blseriedi, at artei, ai stiingei, academicioni, poetiy futr’a frenesie de lichelien aw fhout sourt& 1a mani tindind "meritele" unui nenoroedt de agramat, gi binefacerile aduse pirii de ooupafia strkink. Palme lui Soljenifin se abate ea un mat peste atten obraze de prelaji, ‘cari au ficut din Casa Domnului pogter’ de tAihari; peste obrazul atator seribi cari, punfndu-sé zolog tn ‘slujba migelio! gi a tinoiundi,; g1-au ratat vocajia de soriitori, alick f&clieri; peste toatk vier- mutela oportunigtilor ce exalteaz’ po ocupanil farii, oari/1-au wois elitele, au supt avufitle gi fnkbugit ougetele. O'asemenea murdhrie se mei viause Ie nok doar tn 1940) efind alt besmetec pupase mana insingerath a ucigagulut Cipi- tanului siu,pentru un post tn minister! : Palua lui Soljenijin plesnegte crunt obrazele, dack le putem’ spune aga; ale acelor "slujitori ‘ai Altarului" trizigi fn "misiune"; ale acelor refugiafi cari, dupa ani'grei de Canal gi Aiuduri,-ajungi fm lumea 1idork, unde nicde puri mad ancningi, gi Gith voit @atoria de a So pune inediat tn slujba Adeya- rului, pentru a denunja lumii tot indul de-acolo, care ¢ agteapi s1°pe oe dac8 mai’ ezitt sk se Impotriveaso& Rului. Par cea nai usturdtoare palm cade peste obrazul acclor intelectual cart, trind aici fn maur gi f&r& spaima politrucwlui, folosese libertatea de care so buour& pentru a trafica ot col ce distrug viata gi sufocd geniul ronifinese; ga inbegte oa un tamicop acen parte din elita intelectualé a exilulul are, $n loo si-gi aduoli greul aport la stingefea incendiului ce distule agesaree cregtink @ unit, se oouplace fn ilustrares oailor versi de po tofd perefil globului, spre angi oragte, din vanitate, fala proprie. Ce va fact eu dat ofnd fl&ckrile vor ouprinde tot pinAntul? In acest context, oft de sfanty oft ae juminos ne apare Ton Moja! ce clark viziune a fntuneeatelor perspectives, dar gia datoriei de gm, 1a aocst intelectual de raak,— po care totugi, personaly nimio nul deranja atunci! Dar intelectualii nogtri,carl, dela ame}itoarea inljine.a tribunelor 1a caré.au ajuns, ar putes face iménse servicit onuset Binelui, or fi socotind of totul ee datoregte neritelor proprid gf nu scdntett ow care au fost dotafi de Undeva, aga of nlar zi avand nisis obligaicr niet uioar pe accea, Negoisti", de a-gi asiguis continuitatea putiatel propritior oreefii, condifionati de’ clinatul unei totale libert&ft; nioi afoar elementara datorie de 2 sari-fn ajutoral semenului aneningat! §1 totugi, cazul Iii Soljenifin ar'fi sf 1e dea. de gfndit. Dack nici -accasté atonio& moralA mu lev gfichiul otrajii, atunei nu ual onimion ae fSout; sunt norfi sufleteste, tovalul a inkougit pAn si instinctul propried conserybri. i, coi mai inzestra}i, vor’fi fost absenfi dela chonarea vremii. Zorile o€ se anungé fi vor afla cu talantul ingropat; bolgevismul se va disolva thre aportul lor, sféramat de-2idul de oreding’ tnkifat de cameni ou vlaga primtlor erestini, din co tn oe mai:mumerogi tn "éatnconbele” din Rusia. Jagnirile lu. ninii vor imprigtia toate mlasmélé cunulate tn peste 50 de ani do mincdun’y erink, jaf g1 abjocyic, scoffnd 1a suprafay’ energiilo tnoitoare. Dar ln aceasta refaviere ar fi-st pin’ umlirul gi cei trezifi dé involuntara paimk a lui Goljenifin. Pentru éinsted lor! Petre VAlinkreanu CORABIA WINUNE Ge T.our Miron Pe-oceanul in volbyrt, s<fnd ain creast&!n creast&, Corabia rénit& plutegte spre-al ei $el; dJur-inprejur rechinii, tnfonetafi,adast& Ospiful, ascujindugi’ miselele ac—oyel. Catargu-i frant gi zace pe pénzele!n otrepe, Jar efrma'ngepenit& sub mfini de slabi nidert;ge * -Eleraut apare totuly der nimeni nu pricepe O& fora ce-o susfine sti'n jertfele de teri! Zadarnic pe linanuri satanice jivine Agteapt& de decenii, urland a piazd-rea, Ravuitul naufragiu, ce nicl acum mu vine Ci paret'n luciul verde, corabia, > stea. Sckldati de talacuri, pe uarea desghinath, Ba poart'n sn sperenfi'ntr'un ideal de-asury Gu hot&rtrea darzh ek intretn port odatéy 5 § fnerustat pe pr "Fluctua? nec nergitur!™ S& Din "Buletinul eparhfal" al bisericii noastre din Paris, nou apirut, aflim de darza rezistenjA a phrintelui 5. anu la implorarea altora de a-l face episoop. De ce? Din "sfialX, ag pubes spune ohiar trick", ne taoveden, Hpgeh sfinpic oa, ale olru sorupule sunt unanin reounosoute gi aprecieves Maré falsi modestie, firk ipocrizie, eu nu sunt pregitit pentru o asemenea Pele gg emundere duhovaicenscl". Pink 1n urak tne nta avut fneotre gio tro butt "si se supunk vointet poporului, consiaer&nd—o Voinfa lui Dummezeu". Dac& agadar, ve vremuri, a tinut s8-1 episcopeasch ou orice pre} pe bietul teofil, a fost a sigur, lumina celor de mai sus; din oinstite convingere a sfinfiet sale o& tronsfugul de azi ora tackroat ou toate darariie Goce ALtB moutate © mavea consideratis pe care o acordh p&rintele Boldeanu, 1, Tvointet poporuluim: clict,pe tremoa de care ponentriny unavlmteten ren Ginciogilor din Paris era, din motive foarte binecuvintate, fnpotriva ridickril iui Teofil pe treapta de episcop, aga fucht actualud "democrat" nici mfcar nu inp fui intrebat, Jar slujba a trebuit s'o tack pe furig, oe participares, fn tr'o capeld dosnicd, a rumai 17 ingi, cu"fmpricinat" ca'toee B bine si mi uitiia of, aned bisertea nosstr’ din Paris a treout prin egudu: seam care 2, treeut, faptul se datoroste tocna: celui act mecugetah of actualulut Tales’. "Poporul™ tual, lipatt de alternatives, Ios dere $i-en Uipe din inin’ 's& creden of gonorozitates arktath nia fost gratuite Reeds site dar siar face de batt sf Pvointa ut Damezou": oun sia thent on peorta, .. $% Vrand sk i.e arate cit de grijulie este pentra adevir gi obiectivitate, poredinta” publiok, in Noeubries nigte note tn eare “se ake Cee Te me tote Foes aymeVeth a0 8 £4 publicat ca "inedith" o poezie oe apkrese deve tn foaia pirintelui Anani: oft si la editor’ jurnalului" lui Galaction, publi- fab on integra’ fra sk ei fie. Dar dack sovupulul "Gredingel" « tect aga ao treaz pentru at&ta lueru, no ga groac& la scandalul ee va dzbueni ‘cand "aisionarii" vor afla, tn £4 ele tiridelegi ce de 30 de ani insidiazh biata noastr& fark 91 ce Se vede ch n'au nici cea mai mich idece @& Tovarfgul Paul Hist a sérbtitorit printr'un banchet, 12 Sentra aoe anne, toate elite tovirigongais vi tmonipulfi oft @ costat! qis> pentru care notiv? Pentru "neritul! de taplinit 50 de ani! Coca ce, fntr'un regin de hiene (dar nioi htenele mi se sffgie intre elel), trebuie of. recninoag— ten o& © wn mare “uerit'. Nunat un ueru nue clar!. de ce’ trotale at pliteasct vee aba oeanohetulut)~ ned ales clind ea, dsparte de tore gi gampentnr ate avut nici cartofi de iarni?s.. && 1m Almenebul parchiol ronfue din Viens; destinat oltitorilor ain svt pesates mitropoiitul Hladin Sonstat® ol Wwiaja, sub toate fomele oes eee g bine o& Idmureste luerurile. Pentru no1, eiting neiazi pe Dumezeu".g ndelegraful" sfinjici sale dela Sibiu, skatesson se inpresia, sooth din arti- eolele de acolo ale aceluiagi gogeanite mitropolit, ch viata se Inteneiazi pe Miou Ceaugescu! B arept c& "felegrafui" ¢ destinet gelor din fark.Dar contra— sea got Butea 98 tle nuat aparently dack, aga cum Folge Ge foele trey polttulud “pentru cars,deasemenen, neamil rondnese fneepe ma ou frases #i-Dece Madde s Geastuteee faveplitoris nogtri, of ou 25 August 1944-+ dusseneul des Madan e Ceausescu 4% Disoujie goptita fn tramvai, 1a Bucure, - Ye unde gti ch Seaugescu’e oltean? ~ PAL mu vezi c& 6 merou ou chfeaua dupa el?...ets \ iste ,50 de ant-- Sunt apzoap® eineiieei de ani de cand an fost fagi 1s ¢ strélucith solemnitate. Era gladult tn fpetests, Case Yok, Prinul Dont all fi. rilor unite; fnoonjurat de togi notabilit grasulud gi, de nulfimea poporulut, Benge Gh gotste 1a deschiderea anulus goles: Tatet! barack vast, unde se fi. Zeeuy dupli metoda lankasteriank, cursusile ie olasa intAia i a dova primar, plind de copii, care de care mai sarkeupi, {ubrheajl de s&rbitoare,— stan tops in picioare, tremurana ae neast@npirul enopiot. Deodatd se aud afark de departe urale Peuduitoare; tneet—tnoet, se apropie.. th ofarsit!... vine... vine... h {ontt.-* Drepti! Smima tofi! e1 din torte Plepturile, la conanda neuitatulul nostra desckl, inimosul Basile Dragogesou, Paracg yeigimtrett ura! de pric ain tnoneretund se batranclor ei bane vasta baracd. Vods s'a oprit fn prag, se uita la nod dintr'un capft 1a altul al gira gut ge bnets st cu elas maref ne ctraghr oe trGiyi, dAdeyi!” Tar notyints de trei ori ura! oak stapezk Ling’ ontedré po un jot Baro, gi toath lunes, fisoare duph potrive lui, de jur Smprejure Pasc&lul nostru, adainc enofionat, cu spatele la tabli gi cu fata oltre Donn sice, dlabic st&pfnindu-si tremurktura Darbii: sglttia Ta, Duonezew giie unas ce se sett acua fn sufletul unui Diet Gasc&l ca mine, yenit-aici ain pArfile ronfnesti ge aincols. Rog pe Dumnezeu 88 te }4e sin3tos 51 voinie pentru fericirea poporului ronfneso® Mintea, bra- tele, sAngele nostru si nl acsetor Sopit sunt de-acuna fnohinate Neamulad Ronfin, Fatrici Romine, Donnului Ronin, ¥ Ia aceste vorve, toaté lumea g!n ridicat $a pi: Voa8 ascnenos) ninini mu mai putea gis’ 4acrt Prea se ridlcasers T+L.Caragisle("Universui",14 wag 1909) SIRATRIOR de Grigore’ Alexenaresou Yeokea carte a istorioi strébune . ‘irtu}t mari, lustre fapte ale nafiei ronfne, Care inink 5t% reoe? care suflet nemiseat? Gine niare dor si vazk fara ga fn fericire, Guyiesi Dune, ou legi azepte, tn there $4 unire, Cultivand artele P&eii pe al séu pamant bogat? FiiiYogtri vor ascunde a 1. parang, pigt-vot acun' vaji pierde narea sausk notre Prin ne; aterese co'n mint inini locuieses Timpal ‘trecey onul piere, dar a Patriei iubire B averca cee mat rar&, cea nai seunpé nogtenire, Ser de le-phrings de merit, nobiit Tie? princss. #2 Ta 25 Hoombrie sta‘ estins ie Maa redactor in "Curentul!!, voluntar an Nevesca, tn Macedonia, + Ie Buenos Aires s'9 ptins “1a Spital, $n give 46 Cr&eiun, Gh. Dragomi rn! Tilava. Tot acolo ne-au nai pérkert Tonel Ropu’ gi Stefan Tooulesoa* + it Sttgiuling s'a stins Constantin Hobu, niseut 1e Stoenegti-Muscel. Seorutat printre prinit, tnol de peas 120; as. inginerul Cline, 1uorase 1a tonte Sentierele legionare de prin dudey, oum gi le tabfra din C8Linesti/Topolovent, da mpesyacugese até. rentlia— sateel of a erent prin toate tnohisorile pénd te "biruinga"; dar acun, odaté ofmut Gipitensl, olsufi gi narii conandangt (oun au cazut), el a refuzat sh acorde fredit‘aventurterului: Izalaren nu 1a. soutit tns& de alte nepiiceri. $ Bra un simplu croitor, dar on dintr!o buoatd. "Sinjind durert mari 1s sto- go° vt Se sorie- sta dus In nedig, oare ine spus cf trebuie operapie. Inaints oe 3 Se, tetema, a torcinat tot 1usiul ge eens fl aves fnceput, a chonat pe eetjalft clienti gi lea dat materiel. fnapoi, cask mu Jase nioio treurck- fork, Aperie Ziului su, profesor ta Pa TAS; ou care a stat de yorvh tntre Rgtme peti, dindu-i instructiuni pentru send’ of Siar fntémola s& moark. Dup& fa toe ge tut la purct, sla prezentat la oplteas Medicii au gisit fn stonae, fn 4oo de ulcer, oun cremseré, o tenure anceroasi. D-au cusut ln loc, Robi ® tirt}. duph v8eo Goud slptiniai gi a test sromeert in biserion "Sffinta Marinal, de ani, lon 4iciolla, fost zbonie mondiale. Se n&scuse lnJ 5 CRONIGA PESIMISTULUT * Zetrolul 91 gentajul arab.- Dack cineva dintre noi ar mai fi nutrit cova speranje intr'un ajutor al Oceidentulus pentru salvares popoarelor de peste corting,epizodul recent gi inc actual al petrolului a lamurit bine luerusile Gand wisura aeplink ¢ lagithyii apusene.Spre dcosebire de Ronénia(sau Ungaria Polonia, Cehoslovacia);Israelul are numerogi prieteni gi aderenje infinite in lunea liber&.gi totugi,c@nd a fost vorba de vreun rise pentru buna stare a fm buibafilor oeeidentalijmai toate guvernele europene i-au parisit gi pe aneri. sani gi pe evrei,ca si mui supere pe geicii,enirii,coloneii arabl,stapint ai pufurilor de petrol.Ne putem deci face noi iluzia ok,de dragul "denoora;ies" chipurile,din Rosfnia de isri,Apusul fgi va pune $n periool neneritatul belgue de care se buouri? In nod paradoxal,se poate spune ci singura salvare tot dels rasirit poate veni: riscoala din Ungaria,Folonia,Cehoslovacia,pan& chiar gi veleitarismul autonomiss(eu yorba!) dela Bucurgei,rebeliunea intelectiplilor din Rusia,cazul Soljenipinjau fheut enorm nai mult pentru cauza libertijit in june dec&t a facut gi face Occidentul,tot mai putred gi mai ros de naterialie- ul prosperithjii,la care pentru nimic tn lune n'ar putea gi nlar gti gi re- nunje-VA nai atintipi de oarba incredere a capitularzilor dela noifori dela Praga: idiotul Benes © un exemplu tipic) in"aliatii firegti"? Mai tirese alia: decat Franta... $1 pregedintele Poupidou se bate pe burte o crininal din toate punctele de vedere- Brejnev!. von fm noi fugine e sperant: * Zerspeotivele exilului.- Feptul ci se scuturk din copacul pribegiei,la Frome de toannl i dupd atGta anar de ani,ceva frunze gi ranuri secl,pe nol;la Grept vorbind nici nu ne scandalizeaz& nici mu ne indurereac’ prea muit-Aga’cun, Gin cfd in cfmd,mai nor unii dintre noi,r&rindu-ni-se sirurile,al}ii a6 pieré pe Grup gi,ccleborand cu reginul dela Bucuregti(inpus de trupele de ocupafie ru- segti,s& nu uitém niciodata acest iucru!),sunt ca gi morfisE vorba de ceea ce dietul Recoveanu nunea "exilSturi",si care e chiar mai vine si ne slibeqsod.No am yedea ou mai mult& favoare gi creden mult nai eficient un exil redus;tnss strains unit,coordouat In eforturi,decis gi tare fn convingeri.Geea ce ¢ absolut indispensabil ¢ agi ralia elensntele tinere,ce continul si vin’ Gin pal ¢ gunt,de foarte multe ori,dé calitate excelent&; au,in plusyaventajul c&’nusgl fac deloc tlusii 91 stiu cdt $i poate pielea gi lui Cea-gescu.Indoi pilor aintre not,oGfi msi sunt si nu s'au pus direct in clujba dictaturi! coministe, le-an rerganda 0 convortire limuritoare cu careva din acegti refugiafi ulting wad sles tineri intelectuali.le-ar disprea,desigur,dubiile.Pe refugiayil ain dife— Titele Cpoci wai vechi iam tndemma a& ia contact cu noid venifiyst-i ajute gi iAsand ‘la o parte diatrivele dintre noi,care nici nu-i interesensh,si-i punk ja treab& pe tarfin rowfnesc.# inutil si ne facen iluzii: exilul,ori se fupros~ wPhteazi ori,fin ours de c@jiva ani,in curs de un deceniu,se stings. * libertate si prosperitate.- Despre réginurile comuniste,inclusiv cel dela noi din Yard,se poate spune fri glun’ of,in schinbul libert&fii,pe oare ou Gistrus-o,le-aa dat popoarelor mizeria.§1 nu tretuie si fie deloe lucra ugor a bate astfel de performante.2ropagandigtii dela Bucuregti sustin,uneori, ok e ‘ Grept c& s'au pierdut libertAjile individuale,ins’ s'a salvat gi se garanteaz& libertates colectiviya neamulai seu, orto oporului nuncitor(care insk de asta cu siguran}& nu-gi dé seana).Dar,1¥snd deoparte tena,grea gi poate inso— iuilé a LibertAjii,cel pujin Io latatudines noastré geografick g1 poldticd ord noralé,rinfine nivelarea generalé in sara 4. din’ para stau asigurat urii din ei-au fn e.Turigti venifi de cura gi nan niciun motiv s& mu-i cred;uai ales Sbroinéri sficiele sau senioficiale of sé vede pegtelespe piaji,de Gouk-tret ori pe an,si acsla. congelat.§i ni ou carnea situatia na e nai tund.la fara, este nélaiul pontra udmhligl.9i s'ar putea cita attea alte exentle,tu mai putin grEitoare.gi atunci,dack a amlat libert&tile fundanentale ele poporulus romdn,dack l-a strait futr'un hal n! Azut inointe de tnsolunarea regiului comunist,- care 6 tritmtului pe care 20 de nilisane Je ronfni tretui sil peufering,sacrifiviile lor,de vreun sfert de veac? Cand “Tribune Ronfniei" scric oun scrie,prezentand fara "pe-o gurk de rai". ja aceste Intrebiiri de vaz& ar tretui sk raspundi.gijnured duph un réspuns ca- tisfkektor la stfel de interagative,an putea trees 1A “literatura”...* siveria fn glunk.— Cazul, Soljeni}in,Zalarov,Bukoveki,a reactualizat and dota ofacerii de mari proporfii pa care Hixon i-o propane lui-Brejnev,gi ca sh contriouic 1a solujionarea gravei crize economite’ ty care Tusia se sbate de mai bine de junktate de veac: el fi ofer& o gunk uring fn doleri -niliarde-gt niliarde- fn schinbul siberiei-Brejnov face obieo}ii,cbservé ch o aprte din vasta regiune a fost industrialisath,éar,faji de enormitatea sunei,ia potértrea sk convoace comitetul central,rugdndun1 pe Nixons agtepte cdteva clip gi dandu-t a fn}elege ck afacerea s'ar putea Sncheia pozitiv.la eAteva cile Brej- ney $B cheané la telefonul, rogh si cu regret 11 anunf c& oferta n'a fost -accep- tata,fiind refuzat de majoritatea conitetulul.Foarte mirat,Nixon vrea, si stie notivuls la care Brejnev r&spunde: Dac& noi y'an vinde Siveria,fic chiar 1a o sunk aga de uriagi,Rusia er rénénea firf intelectuali... Dragos Mégureanu ~ INVIERE ae Incian’ Blage tn azur se simt fntoareeri. Star plrea’eb'n fevi de one’ Vénit fun de vreascuri uae Suie slave de! S'a Intins fn tot oragul. Undevea un dor stawde. dere. Muguri fropeai-sfamB scoarfa. Solzi gi platoge,gkoace. Sus cocorii desf%goark Gravyniracolul ne miré Teroglife ain Bgizet- Cun fnoepe,cun se faces Dack t&loul 1-an pricepe hea arty tm copaci,prin vechi coroane, Suferinja are-un ofintee Seva urc la artere: $i nidejden are-o yatré. + Sta dus $1 Ghijk Drazonir—Jilaval Igi presingea sfargitul ond ne seria, acum vreun an;o fack,precun a auzit,aven de wind sk facen o chlétorie th Ar- + gentinaysi ne grébin — chjaltfel,pe nulfd mi i-ou mai apuoa.-. Insenn’n,la ac- tival siujmai ales dou nerite.E printre foarte pujinii conandanfi legionari cgri,ohiar dele tnesput,au refuzat sk reounoasok pe seaunul olipitinese flrava fapturé a lui "Beelzevut",oun f1 nunea el.ve urnk,acun 2-3 ani impresionat ce soarta oe agtepta oseaintele pirintelui Palaght fhyeare,exns xfnd termenil cumpA rari lotuluijavesu s fie arse eck au interveneau c@liva prieteni,g1 socotind ch "acest 1ucru se va tnt@epla cu ranMgifele color nai buni -luptitori roménd réspindite si uitate prin diferite cimitire",a hot&rit si construiasc&,pe ch tuialé propriejun "panteon" pentru "cei ce au dat totul pentru fark".Ia 26 De- cenbris.a cunparat deci unteren in cimitirul oragului Rafael Calzada,unde 1o~ ouiasfn Martie uru&tor s'apue pe lucru,iar la 20 August 1973 treabe era gat: 2 capeléou opt locuri,plus aulte sige pentru urne.Inauntru,pe altar,o Srumoash iooang ow Maina Domului avdnd Pruncul in braje.Alturi,un sfegnic; deasupra,o candel&; pe perete,o cruce mare "in faian}&,cu cole trei sfinte oulori ale sf&n- tului drapel gl Neanului Ronfinesc".Porna gi culorile capelei,cAt mai etrective, “oa s& dispara inpresia accea groazmicX pa care o provoach obignuitele cavouri", "ca s& ne lumineze gi sine ajute la facerea oriofrei fapte bune",igi termini el scrisonres-testanont.Tot ce mai poseda a Iksat Migckrii. +) Duminick dup amiaz’,2« Martiesa rit pe neagteptaté,1a 80 de ani,gens- velul Platon Chirnoagi jlo aihingen.j fost funornfntat tn oimibirul local, Vineri 29 Martie,de fafa fiind peste o aut ce coupatriofi veniti' din toate parjile Gersanie! si dela Paris.Slujiton,preo}ii Pona,Zanartan gi Ni Au voroit ‘preopii Popa gi Milller,d-nii HnilianjRotaru-Varis gi aljii- 2& 0 trunoasé activitate desfagoariyle Mlnchen,dl Traian Goles,care,in a sa colectie "Btuaes rounaines",a tipdtit cin 1968(le 90 de ani dela Marea Unire), pant azi, din C.arktiana Henedings ninijeddu istor,otoy 18 olrpi despre. Tran silvania,Basarabia g1 Bucovina( in francezi,10 in gernani,2 fn englez&),trini— 4nd gratuit 4500 volune la 250 biblioteci din toaté limeat "pentru a fnduled pufin unilinga ce o singear ch,{n narile pitlisteot din strinktate,c&r}i ou privire la fara noastri se gisesc pufine,in caguri fericite,daek nu chiar d Dorinja ne& a fost gi este aceca de a oferi doritorilor de a.ne cunoagte — jurnaligti,diplomayi,daneni politins »studenji,exoursionigti- cel oufin parte din céedce of cautd,adicd pertea care privegte flinja noactrA istoric&", scrie al Golea. Loo.CALENDAR NAGTONAL Ian.1840: Kogilnicsana sovate "Dacia Literara".In "introducfie": "Dacte nici nu Sate, nici nu vrea s& fie simbrieté de nimenj pentru ca sk aibe trebuingi a ukri vifiul, » serba mindria si proclefenia, a luda uinciuna, a publics tdei antipatriotice".Critica trobuic sk fie "neatamat& 51 supusé nunai legilor ade- virului". "Ferice de acela care {nlesneste desvluirea inteligen{ii, vai de acela care oncarg duhul unei nafii". "Plin dar de dneredere tn curktenia con gtiintei mele, f4r& frick, f&rk scrupul, {ni voi urna drunul preseris, adecd de = spune adevrul, de a prigoni minéiuna gi de a lduda nunai ce este de léudat". Iane1841: Apare, 1a Iagi,."Spicuitoral noldo-roman".Serie prof-A.Gallice, referifor la teatrul francez local: "Critica este, ori, ca si sicen mai-bine, ar trebui s& fie, hotirires unei judeck}i slobode, cu cuget eutet, cu uitare ne- nirginit&2 numelui autorului gi cu cBleatea oric&rfia patini personale". 1 Ton-1894: Apare "Vatra", sub conduceren lui Slavici, Cogbuc, Caragiale 2 Ton.1844: Kopkiniccam seonte le Lagi, cu P.Balg gi Ton Ghica, "Prophgirea" 3 lan.1664: Moare aitropolitul Sava al Moldovei. © dngropat la Secu, &Tan.1760: Se nagte Ton Budai-Deleanu. Moare in 1820. Tian.1907: Taaris Chénds scoate, la Bucuregti, "Vieja literark gi artistick" {lan.1307: Se sfinjeste capela rondnk ortodox’ din Viena, cu hramul "Sfanta Inviere", pus sub obliduirea uitropoliei din Gerndupi. 10_1gn.1933: Se inaugureazh, la Rona, localul goolii Romane (Accademia di Romania), care functiona din 1922. 15 1an.1833: de nagte, 1a Moldovenesti (Varfatdu), canonicul Ion Migu Moldo- vant Un mare ronfin. Moare ‘la 7/20 Sept.1915. 14 Lan.1720: Dinitric ‘Canton: cAsktoreste cu pr-sndstasia Trubefkaia. 16/29 ,Jen.1904: Nagtered lui Vasile Marin. bs 27 Ian-1680: Se deschide fn chiliile dela "sf.sava" prinn gccal rondneasch ge InvEgamint superior: Academia Donneasc&. 18 4an.1713: Dimitrie Canteuir se stabilegte 1a Moscova. 25 Tan.1870: Ia 4 ani dela "abdicare", Colegiul al patrulea din Mehedinfi alege "ou sult respect gi reounogtin}a" pe Cuza deputat, "rugdndu-1 cu supunere gi inim& curat’ sf vie in s&nul najiunii ronfne, pe care a dezrobit-o", 27 Tan.1388: Viadislav agsllo cere lui Petru Nugat 4000 ruble de argint “trdnoegti", obsigandu-se si le restituie in 3 ani; zAlog, Pocutia(Haliol). 28 Ian-1971: Se fnfiingeaz Vicariatul Ronan Ortodox din Jugoslaviae 26 Ian.1886; So nagte Marta Bibescu. 30 Tane1554: # r4pusi de cium&, la Sibiu, sofia lui Neagoe Basarab.. 3 Febr-1505: Vistiernicul Ieremia gi stolnicul Gheorghe, soli ai lui Bogdan cel Orb, sunt primifi de dogele Vene}iei.Cil%toria durase 4 luni. Ia 17 Februarie ei sunt prezenti, alAturi de doge gi de solul regelut Franfei,la marea shrbk— toare venetiand. 5 Febr.1495: Stefan Voad tnthregte seriitorului donnese Teodor st&panirea peste satele Rezitia gi Ginogeuji, pe Nistru. 7 Pebr.1848: Se nagte Gheorghe Donici, fiu al lui Iancu gi al Zinc&4 Lamandi, voluntar la 177 gi in'rXzboiul Intregirii, c&zut,la 68 ani,in garja dela Robanegti 10 Febr.1874: Moare Budoxiu Hurnuzaki, istorie, patriot bucovinean. 16 Febr-1866: Generalul Gheorghe Pout, ronfn n&sout la Ghiula, sat pe malu? Criguiui Alb, © numit consul general al Statelor Unite la Moscova. A murit la Petersburg, la 12 Febr.1A82. 17 Febr.18371 Se nogte, 1a Beiug,-lupt&torul nafionalist Partenie Cosna. 17 Febr-1954: "Indreptarea” publick declarajia fhout% cu o zi fnainte, de aa~ regalul Averescu, la Frascati: "Duca mu este o victim’; el este rispunaktor de faptele sale". 19 Febr-1864: Se nagte, 1a Palticeni, artur Gorovei. Moore tn 1952. 20gi 28 Pebr.16i1: Hadu Jerban la Honan gi Constantin MovilA la Tagi in cheie cu Cesare Gallo, trinicul fnpfratului Matei, tratate de alianfi. , 23 Febr.1549: Se stinge, le Bragov, Honterus. 24 Febr-1e67: ia Teatrul National din *ucuregti, premiera dranei istorice a lui Hasdeu "wizvan gi Vidra". 25 Febr.1831: Moare august Treboniu Leurian, n&sout tn 1810. 25 Fotr.1861: Mosre Cezar Bolliac, nisout in 1813. 28 Febr-1501: anton de Bistriga, solul lui §tefan, e prinit de dogele Venefiei.re 28 Fovr.1SE3: Se nagte savantul GheMarinescus + 1938, 29 Febr-1668: Leopola I auintegte lui §erdan Cantacuzino, intr'o serisoare ge "frunoasele fapte co WAria Ta at fhout in vrouea tneonjuririt Vieneten vorba de ajutorul dat de voevédul muntean, pe sud mand, tabered cregtine, \ cand ou asedierea Vienei de e&tre tured (1685) 29 Febrel#64: Moare, la Baia Maré, episcopul Fetru Pavel Aron. Martie 1864: Dinitrie Atanasesou nfiingeack le Tarnova, 1éngh Bitolia, prina scoalA roufneaseS pentru fra}ii nacedo ronini« 2 Mertie 1595; Mircea Scheie un tratat de alianfi cu Sigismund al Ungariet contra tureizor. S-Martie 1818: Gheorghe lack ¢ nunit, prin anaforaua lui Ceregea, dase&l ja now fnfiinjata "scoal acadeniceasé’" din chiliile mindstirii stegarare Martie 1866: Se nagte Dinitrie Chftias. + 128 Ian.1928. B Startie IBIS: Se nagte George Pann; autor al YAnintirilor dele Junizeals 1910. Martie 1885: Se reprezint 1a Tostrul Wafional din Sucuresti,in prenierky Oytdiu de Alecsanari.actori: C.Nottara,Gr-Mandlescu,Aristija Rouanesenn Ines, sari: 3977 lei. : 10 Martis 1856: Se nagte Petre Dulfue + 1953+ 10 Martie 1929:.Moare Theodor D.Sperahfia — akBcut tn 1856. Ap Martie 1729: In scriscares ctre antion Cantenir, Voltaire vorbegte des- pre "aultiplele talente ale prinjului" Dioitrie Cantenix. : Te yates ISEB: Se magte in Gurasade/Hunedoara,Siiviu Dragomir. + 25241962. 13 Martie 1904? Eni1 Garieany scoate, 1a Bérlad, "Pkt-Fresosts 26 Martie 1620: E ingropat in domul Sr.gtefan,din Viena, Radu Serban, Osentn- Mend ee Vor FE duse peste 20 do. ani, ou ale lui Miodlac Stragom, fiui Ler Minai Viteazul, la n&nSstirea Comana. 16 Martie 1956: Moare Gh.Ibréileanu — n&scut tn 1671. Ll Martie 1819: Se nagte Alecu Russo.’ + 1859+ i] Martie 1823: Se nagte C.D.aricescu. + 1686. é jg Martie 1793: Benjanin Franklin ponenegte tntr!s serisoare de prezenja tn America a unui preot romfn din Transilvania; Sasuel Domien(pe care-1 cunoscuse cu 7 ani inainte), pornit si feck scolul lusii pe jos. ig Martic 1602: Pribengul Radu gerban serie lui Hudolf TI din Margnita, unde se afla tablra lui Basta, cerand ajutor pentru reocuparea tronulud Munteniel. 21 Martie 1936: Moare H.Tiktin ~ r&seut tn 1650. 22 Martie 1868: Se nagte Mihail Dragomiresou. + 1942. £2 Martie 18641 Premiere "PéntGnia Elanduziei" de Aléesanri, 1 Nafional. si tartic 1974: Hoare priveag, 1a Stuttgart-Vainingen, gen.Platon Chinoagh. 28 Martie 1924: Lon Mota incearck s& podepseasc& tridarea lui Vernioheson: 28 Martie 1949: Moare Grigorag Diniou. 28 Martie 1935: Se pune piatra fundamental ¢ bisoricii-ronfne layTémuealin. 30 Martie 1924: douzaji de complot, Corneliu Codreanu, Ion Moja, Tudese Por Pescly Tlie Carnes}, Cornelin Georgeseu gi Hadu Mironoviel sunt achitapi« JiMartie 1864: Koginiceanu depune pe biroul adunirii proectul legit surale. CHIN, de Virgil Carienopol 2ugravit peno tinichea, Alt&dath oftte-un orivég ters pe-alocuri de trecut, —Tablirl pe lemnul sffint Grist fn nargino de arusari - + §4 smulgdndu-l de pe cruce St& pe crucea, Ini bitut. Il asvarle pe pinfnt. Génd gi cand cAte—un eopil, . Oanenii, de totdeauna, Iuat de jocurile lui, In iubirea Jor de foc, Ti ual scoate cate-o nant I fntind din nou pe cruce $i d-o lasi-ofar' din oui. §4i-i tat oulele le loc. S& Dupé parerea lui Ceausescu, dinenstografia reseristé ab trebil "gh tack gpmogcute §4 peste hotare realizirile noastre tn construc}ia socialisth"<¥ ar fi whuy in edevir, si vad streinii gi prin £11 mngia de lenjuri, sezite le alinente, groaza de a ceschide gura, tréul de sdmk ghinpath ae pe grenitele HAGE i celelalte realizri ale "scoialismlui" iut Ceaugesour de pildd boge- sere magazine de alinente si uedicanente, din carey tn Mara third claect, oe tatruptd numai clasa celor okftiniji de Uoseova "ohrmuiteei™Bi os DIN_ZIARB, OKRTI,REVISTE + LOsservatore Romano, 30 Dec.1975: Editura "Yuca" din Paris a pus fn van- zare 5 ow8 carte a scriitorului soyietic Soljenijin, promiu Nobel pentru 1i- teraturi, intitulaté "Arhipelagul Gulag".Opera, de peste 600 pagini, ilustreazk, cu aupli docuzentare, organizarea legkrelor sovietice, pe un ristinp oe nerge dela 1918 12,1956. Volunul, care povesteste deschis propria experionf&.de 11 ani de tnehisoare, e dedicat "tuturor celor ce n!au supraviequit pentru a po- vesti". "Sk fiu scuzat ~adacgk el~ cack n'an vizut tot, muni awintese ‘tot, nian ghicit tot". Dup& autor, tofi cei ce au condus aceste lagkre ar trebud judecafi: "De ce Ceruania a judecat pe oriminalii ei gi Rusia nu? In Germania apusean’, pan fn 1966 eu fost condauhafi 86.000 crininali nazigti, cecace ar corespunde in Rusia, pe baza: unui caleul proporfional, eu 250.000 persoane. Generafiile viitoare ne vor judeca rept nigte bie}i nenorceifi, cf ne-sn lasat sohingiuifi ou milioanele gi apoi on glorificat pe crininali. Pajé de fara si de fiii nogtri aven datoria nu nunai s&-i judeokn, dar sk-i gi pedepsif pentru erizele lor".Soljeniyin precizeaz& oh se refer& la funcfionari ai polifiei,ain partid gi guvern, unii din ei $i azi fn frunte, pe care-i rejine respohgabili de moartea a milioane de persoane. In pegepsirea lor ar trebui totugi sk se arate generpzitate, ovitind sk 1i se fack ceeace au fAcut ei in laghres Drep- tate, da! r&zbunare, nu! * Catacombes, Paris, Martie 1974: Teritoriul Rusiei nun4r4 oficial 72 de dieceze; efectivul episcopatului Patriel din Moscova se cifreazh la 78 prelati. Totugi, nunai 47 Gintre ei se pot oonsacra cu totul Bisericii, im cadrul dic— cezai lor. 15 episcopi, titulari de sedii episccpale sau ajutori, sunt regulat trimigi fn strein&tate s& ia parte la congrese sau conferinje de tot falul. Ac- jiunea lor consti fie tn dialoguri teologice, fie In dobfndirea unui loo sigur in s@mul migo’rii ecumenice, fie in declarafii de caracter politic la oongrese pentru “apirarea picii", fie tn treburi de acelag fel fn vederea propagande comuniste. Alfi 16 nitropolifi, arhiepiscopi gi episcopi ai Patriarhiet. din Moscova tr&iesc si activeaz& tn afara sranifelor Rusiel. De mulji ani deja (an unele, cazuri, din 1948), dieceze de inensi suprafayh sunt fSrd episcopy in Sibe- ria, diecezele de Krasnoiarsk gi Kabarovsk; fn Ural, diecezele de Celiabinsk gi de Ijevsk; tn Biclorusia, cele de Grodnionsk, de Samborsk, de Sunsk gi do Pinsks in Ueraina, cele de Pierieiaslavl, de Dnipropetrovsk gi Vorogilovgrad; fn Rusia propriu. zis&, cele de Novgorod, de Ulienovsk, Pletropavlovsk gi Semipalatinsk. DimpetrivA, nitropslifiy arhiepiscopi gi episoopi rezideazi in Londra, le Bruxelles, Paris, aga, Ziirich, Viena, Berlin, Mlinchen, Dusseldorf, Danasc, Tokio, Sduon— ton,ilew YorkySan Franciseo gi Suenos Aires. Misiuni fn cap ou un arhingndrit exist& deasemenea 1a Ierusalin gi fn Hoxic. Discoza de Dnipropetrovsk nupdré peste 5 milioane de locuitori, pe cfind la Berlin sunt mai pufin de 300: de orto— Googi de origing rusi. Dieceza de Vorogilovgrad num&r& peste 7,5 milioane de locuitori, pe cfind le Munchen sau 2Urich nu asisth mai mult de 20 de credinetogi la slujbele prelajilor sovietici. Aceast& repartizare geografich « forpelor Patriarhiei de Moscova arath ch: «) Patriarhia Moscovel e finanjat& nu‘de cre- dineiogi ci de guvern; b) Acelag guvern cere Patriarhie! de Moscova acfiuni po- litice in streinitate, dar nicio activitate bisericeasc& tn Rusia; c)agtua: capi ai Patriarhiei din Moscova sunt alegi dintre perscane incapabile s& opund vreo rezistenj% preten}iilor guvernului rusosc. . + Virgil Terunca,tn Sthos,Paris,1973: Hran tn sala in care se desthgura procesul (1ui Antonesou)- Obfinusen leane aceast& "favoare",ca gazetar Ade sténga" ce eran. Iuliu Manin fusese chemat, tn fond, pentru ca n&rturia’lui st slujeased mai tarziu conunigtilor pentru ‘propriul lui proces. Inainte fns% de @ ajunge Ja uomentul final, acela in‘care Iuliu Moniu, treednd prin faja boxet acwzafilor, a strans nfna maregalului Antonescu, trebue si-mi amintesc'= gi-ni voi aninti totdeauna~ de alt% scenk. Cu at&t mai ault, cu oft nan vazut-o con= seuunath, a dowa zi, tn niciun ziar, din oauza dublei cenzuri: cea ronfijigasc& gi cea sovictiok. Cu gindul, desigur, la viitorul proces él ilustrului iartor, Tritunalul intreab’ la un moment dat ~ mouentul crucial - pe Tuliu Maniu deck credg cK naregalul a fécut dine ordonénd arnatei ronfne s& treack Prutul- Tuliu Maniu rispunde cal, senin, tn modul cel mai firesc: "Basarabia a fost gi este pandnt ronfnese".gi oun in incinta Tribunalului se produce o runoare extraor—